MODALITĂȚI DE REALIZARE A

ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE ÎN GRĂDINIȚĂ

Prof. înv. preșc. Lazea Laureta-Maria

Grădiniţa cu Program Normal „Prietenia” Teiuş

Un subiect acerb dezbătut de teoreticieni și de specialiștii din învățământ este cel

referitor la perfecționarea și modernizarea metodelor de instruire și educare a copiilor în
instituțiile de învățământ. O idee din ce în ce mai potențată este aceea de transformare a
procesului instructiv-educativ într-un act viu, la care copiii pot participa direct, prin
descoperirea nemijlocită a adevărurilor științifice.
În cadrul învățământului preșcolar, care are scopul de a contribui la formarea
personalității copiilor cu vârste între 3 și 6 ani, activitățile cu conținut matematic au un rol
deosebit. Acestea vizează stimularea dezvoltării intelectuale a copiilor din grădiniță, contribuind
la o trecere graduală de la gândirea concret intuitivă la gândirea abstractă și pregătind astfel
preșcolarii pentru înțelegerea și însușirea matematicii.
Activitățile didactice cu caracter matematic se realizează prin jocuri logice, jocuri
didactice care jonglează cu exerciții speciale de numărat și socotit. Astfel copiii ajung să fie
concentrați nu pe învățarea numerelor, ci pe pregătirea descoperirii lor. Prin intermediul
jucăriilor, jetoanelor și a imaginilor legate de diferite momente din viață, copiii sunt stimulați
prin mijloace verbale și grafice să răspundă unor întrebări ce implică observarea relațiilor dintre
obiecte, clasificări, ordonări, punere în corespondență ori să efectueze activități de calcul în
cadrul numerelor. De pildă, copiii din grupa mică se familiarizează cu numerele 1-3, cei din
grupa mijlocie cu numerele 1-5, iar cei din grupa mare cu numerele 1-10 și cu deprinderea de a
forma șirul crescător și descrescător al numerelor până sau de la 10.
Munca pentru însușirea abilităților matematice nu se limitează la activitățile
experimentale, ci se împletește cu întreg procesul instructiv-educativ. Toate activitățile
desfășurate în grădiniță contribuie la dezvoltarea gândirii logice a copiilor, le formează acestora
priceperi și deprinderi de a opera cu numere și de a le aplica în viața de zi cu zi, dezvoltându-le
spiritul incipient de independență. În activitățile de formare a reprezentărilor matematice se
folosesc metode și procedee variate și rațional îmbinate, în care copiii sunt solicitați la o acțiune
permanentă, caracterizată prin căutare și descoperire, respectiv învățare prin participare activă,
conștientă și independentă.
Expun în continuare un exemplu de activitate de formare a reprezentărilor matematice
pentru grupa mare, având ca temă „Alcătuirea de mulțimi de obiecte și ordonarea acestora în șir
crescător și descrescător”. Am comprimat activitatea menționată în cinci etape cu durata totală
de două săptămâni și jumătate. Primele trei activități au implicat exerciții cu material individual,
iar celelalte două au îmbrăcat forma jocului didactic. La fiecare activitate desfășurată am folosit
materiale didactice diferite, fie jucării (buline colorate, mijloace de transport), fie jetoane
magnetice, fie diferite obiecte existente în sala de grupă (bețișoare, creioane colorate etc.).
Activitățile întreprinse tind la realizarea aceluiași scop, însă urmăresc și obiective diferențiate.
De exemplu, activitățile desfășurate sub formă de exerciții cu material individual au drept scop
însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor referitoare la alcătuirea de mulțimi de obiecte
după formă ori compararea și ordonarea acestora, iar jocurile didactice urmăresc verificarea
modului în care au fost însușite informațiile transmite și formate deprinderile vizate.
Iată cum am procedat în concret:
Le-am cerut copiilor să precizeze ce anume găsesc pe măsuțe, după care le-am solicitat
să efectueze exerciții având următoarele sarcini: să formeze mulțimi de obiecte de același fel și
să precizeze denumirea mulțimilor formate. De asemenea, i-am îndemnat să lucreze și la tabla
magnetică.

1
 Pornind de la două mulțimi, am adresat copiilor diferite întrebări: „Cum puteți așeza
obiectele respective în perechi?”; „Ce ați constatat în urma împărțelii efectuate (ex. a rămas sau
nu vreun obiect în plus)? ”; „Ce ne spune această așezare în perechi (obiectele sunt în număr par
sau impar)?”. În general copiii au precizat că prin formarea perechilor a rămas un element în
plus ori că toate obiectele au fost alăturate două câte două. Am profitat apoi de spiritul ludic și
de curiozitatea copiilor, ajutându-i să înțeleagă procesul formării numerelor prin adăugarea
succesivă a unui element, respectiv să jongleze corect cu noțiuni precum „par/impar”, „cu
soț/fără soț”, „în plus/în minus”, „mai mult decât/mai puțin decât”, „egal cu”, „spre deosebire
de” etc. Am acordat apoi copiilor posibilitatea de a afla singuri răspunsurile corecte la întrebările
de mai sus, prin mânuirea concretă a obiectelor din mulțimile formate. În urma activității
întreprinse am constatat că cei mici au descoperit modalitățile prin care cantitățile date se pot
modifica (mări/micșora), au învățat să compare corect mulțimile formate, au reușit să precizeze
locul unui număr într-un șir de valori date, au izbutit să identifice corect vecinii unui număr, s-
au familiarizat cu simbolul numerelor (1-9) prin recunoașterea formei și semnificației lor (fără
să se scrie) etc.
În încheierea activității, le-am spus copiilor că o să ne jucăm un joc. I-am îndemnat să
privească atent mulțimile de pe un panou. Le-am spus că, atunci când aud că bat din palme,
trebuie să închidă ochii pentru ca eu să ascund o anumită mulțime sau o parte a acesteia
(modificând cantitatea inițială) ori să inversez ordinea așezării mulțimilor; la a doua bătaie din
palme să deschidă ochii și să descopere ce anume s-a modificat la tabla magnetică. Copiii au
fost încântați de jocul propus și au dat dovadă de atenție și dibăcie.
După desfășurarea activităților sub formă de exerciții cu material individual am
desfășurat cu cei mici două jocuri didactice: „Rățuștele pe lac” și „Cartea numărătoare”. Aceste
activități urmăresc verificarea cunoștințelor formate prin activități anterioare.
Iată cum am procedat în concret.
Am folosit diferite materiale didactice. Am anunțat jocul prezentând materialele expuse
pe măsuțe, în fața copiilor, apoi le-am explicat celor mici regulile ce trebuie urmate.
De exemplu, pentru jocul didactic „Rățuștele pe lac”, copiii au primit planșe pe care este
desenat un lac și mai multe rățuște confecționate din carton. Am destins atmosfera spunându-le
celor mici că rățuștele adoră să plutească pe lac și concertează în relaxante moduri dând din aripi
și mâcâind specific. În acest timp am așezat mai multe rățuște pe apă. Le-am adresat apoi
întrebările: „Câte rățuște au fost pe lac?”; „Câte au venit?”; „Câte sunt acum?” etc. Copiii au
început să numere și să se întreacă în răspunsuri. Am lansat ulterior întrebări de aceeași natură,
dar formulate mai dificil: „Cu câte elemente s-a mărit mulțimea rățuștelor?”; „Numărul
rățuștelor aflate pe lac este par sau impar?”; „Care este simbolul cifrei care arată câte rățuște
sunt acum pe lac?” etc. La finele jocului le-am spus copiilor o poezie amuzantă, educativă și
ușor de reținut: „Pe o margine de lac/ Nouă rațe fac „mac-mac”/ Una a ieșit la soare:/Câte sunt,
mai știți voi oare?”. În acest fel copiii au descoperit că mulțimea rățuștelor de pe lac s-a micșorat
deci că pe lac sunt mai puține rățuște. Am creat astfel cadrul necesar pentru exerciții de adunare
și scădere.
Pentru jocul didactic „Cartea numărătoare” am folosit o carte în care apăreau imagini cu
una sau mai multe ciupercuțe, respectiv cu diferite cifre. După ce le-am prezentat copiilor
materialul de lucru, le-am spus că prin intermediul cărții magice o să văd dacă știu să numere
corect și să recunoască simbolurile cifrelor. Am început micul test cu o povestioară ușor de
înțeles: „Într-o zi de primăvară ploua. După ploaie s-a făcut vreme bună. Din pământ a crescut o
ciupercuță (deschid cartea la fila cu o ciupercuță; câțiva copii sunt chemați să numere ciupercuța
și să precizeze numărul și cifra corespunzătoare numărului). După o zi, a mai crescut o
ciupercuță (întorc fila la imaginea cu cele două ciupercuțe și îi invit pe copii să le numere și să
identifice simbolul cifrei 2) etc.”

2
 În acest fel am verificat cunoștințele copiilor despre alcătuirea mulțimilor și despre
compararea și ordonarea lor. De asemenea, am cercetat posibilitățile lor de a verbaliza fiecare
acțiune executată.
Asemănător acestor exerciții sunt concepute toate activitățile de formare a reprezentărilor
matematice la cele trei grupe de vârstă din grădiniță. Conținutul activităților este adecvat
gradului de dezvoltare a copiilor (ex. copii rapizi în gândire ori mai înceți în gândire și acțiune
din cauza absentării îndelungate de la grădiniță).
Prin îmbinarea metodelor și procedeelor prezentate am antrenat eficient copiii în
procesul de învățare și i-am impulsionat să rezolve în mod conștient și independent sarcinile
date.

BIBLIOGRAFIE:
 MECT, Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), Bucureşti, 2008
 Constantin Petrovici, Metodică, Didactica activităților matematice în grădiniță, Editura
POLIROM, 2014
 Ștefania Antonovici, Cornelia Jalba, Gabriela Nicu, Jocuri didactice pentru activitățile
matematice din grădiniță - Culegere, Editura Aramis, 2005