Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Laboratorul de Teatru Cls X XI

    Uploaded by

    den777
    32 views24 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    32 views24 pages

    Laboratorul de Teatru Cls X XI

    Uploaded by

    den777

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    CABINET MINISTRU MINISTERUL EDU ORDIN privind aprobarea programei gcolare pentru disciplina optional "Laboratorul de teatru” in conformitate cu prevederile art. 65 alin. (4) din Legea educatiei nationale nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, {in baza prevederilor Ordinului ministrului educatiei nationale nr. 3593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea si aprobarea curriculumului scolar ~ planuri- cadru de invajamant si programe scolare, in temeiul prevederilor art. 15 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea si functionarea Ministerului Fducatiei si Cercetarii cu modificarile ulterioare, MINISTRUL EDUCATIEI $I CERCETARIL emite prezentul ordin: Art. 1. Se aprob& programa scolar pentru disciplina optionala ,Laboratorul de teatru”, prevazuta in Anexa, care face parte integranta din prezentul ordin. ‘Art. 2, Programa scolara ,,Laboratorul de teatru” este elaborata pentru clasele a X-a/a XI-a. Art. 3. Directia Generalé invatimant Preuniversitar, inspectoratele gcolare judetene, respectiv, al municipiului Bucuresti si unitatile din invajamantul preuniversitar duc la indeplinire prevederile prezentului ordin. Bucuresti, Nr: 66 Data:_30. 09. 2020 Anexa nr. . 1a ordinul ministrului edueatiei si cercetai MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARIL Programa scolar pentru diseiplina opfionali Laboratorul de teatru Clasa a X-a/a XI-a Bucuresti, 2020 Laborato de teany class a Xa/a Xha NOTA DE PREZENTARE Programa scolara pentru disciptina optionala Laboratorul de reairu reprerinta o oferta de curriculum la decizia scolii pentru clasa a X-a /a Xl-a din invapaméntul liceal avéind alocat un buget de timp de | orf/sSptimana, pe durata unui an scolar. in claborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate recomandari din documente nationale si europene/intemnationale: ~ Recomandarea Parlamentului European sia Consiliului Uniunii Europene, privind competentele cheie din perspectiva invagarii pe parcursul intregn viet (2006/962/EC): CEA P9 Eurydi 2009: - UNESCO, The second World Conference on Art Education. Seoul Agenda: Goals for the development of arts Education, 2010; - WAAE, Frankfurt Declaration for Arts Education, 2019: - Legea Edueajiei Nafionale nr. 1/2011 din 2011 Programa scolar contribuie la profilul de formare al elevului din invatamantul liceal ‘ducajia artisticd si culturald in scoala europeand, Bruxelles. ianuan prin urmatoarele competente cheie: sensibilizare si exprimare culturala, a invita s& inveti. comunicare in limba mater, sociale si civice si spirit de initiativa si antreprenoriat, si vizeazi formarea adolescentului cu abilittyi sociale de baz si cultur’ comunicationala, capabil si infeleagd lumea, si se exprime si si interactioneze armonios cu semenii. Aceste obiective se ating prin familiarizarea elevilor cu situatii diverse de viata (care vizeaza comunicarea oral, expresivitatea si adoptarea comportamentelor sociale dezirabile) si prin utilizarea limbajului teatral. Demersul de proiectare are in vedere nevoile elevilor de dezvoltare a creativititii extindere a capacitatii de relationare cu cei din jur. Astfel, au ocazia s& le dobandeasca aplice in situatii de invatare specilice artei scenice: dictia si coerentd in discurs, coordonarea motricd, lucrul in echipa, gestionarea conflictelor, dezvoltarea memoriei, spontaneita imaginatiei. Disciplina Laboratorul de teatru aduce urmitoarele beneficii - facilitarea dobandirii de instrumente creative ca urmare a utilizfrii limbajului teatral multidisciplinar (implicand corpul, migcarea, sunetul, ritmul, gestul, cuvantul si imaginea): umana; - invitarea unor metode de autoconcentrare, relaxare si autoorganizare: ~ canalizarea constructiva a conduitelor motorii inadeevate, agresive si/sau violen preventia fenomenului violenjei scolare, precum si dezvoltarea abilitijii de gestl conflictelor; = promovarea bunastarii individuale si de grup, precum gi a incluziunii sociale: - dezvoltarea abilititilor proprii de Intelegere si ge - stimularea spontaneitatii gi a curiozitatii: jonare a emotiilor; (aporatoru cetera cla a /a Xa 2 Disciplina optional Laboratorul de teatru respect principiile didactice de baz’ (si promoveazi un demers de invijare de tip experiential, in contexte concrete (learning by doing”). explorand modalitati de Iueru specifice teatrului. Prin acest demers preadolescentit isi vor dezvolta capacitatea de luerul in grup. observarea, concentrarea atentiei. imaginatia senzorialitatea constient, spontaneitatea, memoria, infelegerea emotiilor. libertatea de exprimare tn public, intuitia, gestionarea conflictului. Prezenta programa scolard este rezultatul unui proces de proicetare si derulare a unor act Itai educative si de formare profesional, precum: Proiectul UY at peste 500 de elevi cu varste cuprinse intre 3-19 ani, din 4 judete (2016, 2017, cu finanjare MEN, prin FDI si FSS, https:/www.facebook.com/UNAICJunior, www.unate.ro) Caravana UNATC Junior, derulat in cadrul Programului Scoala alifél, cu participarea a peste 200 de elevi din 11 judeje (2018-2020, cu finanjare MEC. prin FDI in anii 2018-2020, wwwwunaie.ro, curs acreditat de formare a profesorilor Teatru aplicat pentru copii. si adolescenti” (OMEN nr.3937/19.04.2019). Swuctura programe’ seolure include. pe lang: ATC Junior, la care au parti urmatoarele nota de prezentat elemente’ ~ Competente generale ~ Competente specifice si exemple de activitati de inva = Conpinuturi are - Sugestii metodologice - Bibliogratie Programa scolard este realizata din perspectiva modelului de proiectare curriculara, in vigoare, la nivelul invayamantului gimnazial - Competentele sunt ansambluri structurate de cunostinte, abilitati si atitudini dezvoltate prin invajare, care permit rezolvarea unor probleme specifice ale unui domeniu sau rezolvarea unor probleme generale, in contexte particulare diverse. - Competenfele generale vizate la nivelul discipline’ optionale Laboratorul de teatru jaloneaza achizitiile de cunoastere ale elevului din invarzmantul liceal. - Competentele specifice sunt derivate din competentele generale. Fle reprezinta etape in dobandirea competentelor generale si se formeazd pe durata unui an colar. Pentru realizarea competentelor specifice, in programa sunt propuse exemple de activitifi de invatare, care valorifica experienta concreti a elevului si care integreazA strategi - Continuturile informationale prin care se urmareste realizarea competentelor. idactice adecvate unor contexte de invatare variate, WWatarii constituie elemente de bazi ale domeniului, mijloace - Sugestiile metodologice includ clarificari conceptuale, recomandari de strategii didactice si elemente de evaluare continua. Pornind de la competentele generale. sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora, Not COMPETENTE GENERALE, 1, Utilizarea adeevatd a mijloacelor de expresie specifice teatrului 2. Exprimarea opiniilor civice in crearea de scenarii dramatice 3. Manifestarea responsabilitiii fat de societate prin realizarea unui spectacol de teatru eu si pentru adolescenti Laboratori de teat — class 8 2 /a Xi 4 CLASA a X-a/a XI-a COMPETENTE SPECIFICE $I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE 1. Utilizarea adecvata a mijloacelor de expresie specifice teatrului Clasa a X-a/a Xa ‘11. Dobindirea traseului de evolutie de la imaginatie la empatie prin arta actorului | - Implicarea in jocuri de improvizatie eare determina declangarea empatiei faja de colegi: Descoperires propriului mecunism de preluare si prelucrare a informatiei_primite de la | partener: Exersarea capacitijii de optiune in vederea actiunii scenice in relatie cu partenrul scenic 1.2. — infelegerea conflictului ca element esential in dinamica scenich a ~ Participarea la jocuri teatrale care vizeaz’ constientizarea paletei de emotii individuale sia grupului de lucru, motor in declansarea conflictelor scenice | - Gestionarea conflictelor in funeyie de contextul scenic propus - Utillizarea expresiei emotionale in jocuri de improvizatie verbale si nonverbale 2. Exprimarea opiniilor civice in crearea de scenaril dramatice Clasa a X-a/a XI-a 2.1 Identificarea problemelor sociale cu valoarea teatrala - Descoperirea conceptului de teatralitate in mediul inconjurator: - Dezvoltarea disponibilitatii_de analiza a contextului social in vederea erearii situatiilor scenice imaginate: - Implicarea in proiecte de explorare a nevoilor comunitatilor defavorizate. 2.2 Formularea de scenarii de teatru inspirate din situafii reale de viata - Utilizarea metodelor de seriere creativa in adaptarea textelor clasice din lecturile obligatorii/suplimentare pentru liceu; | - Diversificarea paletei de roluri propuse si create in scenariul dramati - Dezvoltarea capacitiyii de a lucra in echipa exercifii de scriere creativa pentru elaborarea textelor dramatice 3. Manifestarea responsabilitatii fata de societate prin realizarea unui speetacol de teatru cu si pentru adoleseenti (Clasa a X-a/a Xa 3.1. infelegerea limbajului regizoral in arta teatrulu - Analizarea structurii piese de teatru alese: idei principale, acfiuni, distributie: - Participarea la jocuri teatrale pentru formarea viziunii asupra relajiilor dintre personaje: - Implicarea in procesul de organizare a spatiului de repetitie conform situatiei scenice propuse. spectacolului de teatru = Conceperea in grup a schitelor de lucru reprezentative pentru infeleg Viziunii propuse de scenariul dramatic (schifele cuprind detalii despre ators de teas casa a Xa /a Xie { Clasa a X-a/a XI-a | - Dezvoltarea capacitatii de a sustine un monolog, parte din spectacolul teatral: - Sustinerea unui spectacol de teatru de o duratd de aproximativ 45 de minute in faja unui Uaborstorul de tates class 0X2 /a kro CONTINUTURI |__ Domenii de continut 1.Emofia in teatru 2. Seriere creati | i | | | | Clasa a X-a/ a Xa Empatia fafa de colegii mei Emofii pozitive, emotii negative - Emogii bune Conflictul duce la rezolvarea de probleme Libertate de exprimare verbala in public Expresivitatea corporala in comunicarea sceniea Reaetiile paradoxale in crearea rolurilor scenice ‘Lumea inconjuritoare ca inspiratie pentru scenariul dramatic Alti oameni. alte spatii alte universuri Autori clasici in viziunea adolescentului de azi Tipologii de oameni si personaje dramatice Tipologiile feminine in literatura, sursi de inspiratic Figuri masculine. Pers figuri legendare, eroul. noneroul naje pozitive, personaje negative Scenariul dramatic ca forma de constientizare a problemelor sociale 3. Structura spectacolul de teatru “Arta regizorului si organizarea scenic&. Conceptul de repetitie Arta actorului si crearea rolului Arta scenografiei ca forma de expresie scenic Muzica si ritmul. Elemente esentiale in spectacolul de teatru Creativitate corporalé in spatiul scenic Spectatorul, prineipalul partener de dialog ‘Teatrul — arta participativa evoretoru de teat case aX /a Xo SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic in aplicarea programei scolare pentru proiectarea si derularea la clas a activitailor de predare-invatare-evaluare. concordanfi cu specificul acestei discipline. Elevul va invita, prin metode adecvate varstei. lucrurile necesare pentru dezvoltarea sa armonioasa in aceasta etapa de viata si isi va constientiza rolul de lev prin activitatile desfisurate la disciplina Laboratorul de teatru. Cadrul didactic va_urmari_sistematic realizarea de conexiuni intre discipline. crednd contexte semnificative de invajare pentru viata reala, Proiectarea clemersului didactic incepe eu lectura personalizata a programei scolare, in succesiunea urmatoars competemte generale, competeme specifice, activitari de invatare. contimuturi. Demersul permite si se rispunda suecesiv la urmatoarele intrebari o hice scop voi face? (identificarea competentelor) 6 Cum voi face? (determinarea activ lor de inviqjare) 0 Ce conti ut voi folosi? (selectarea continuturilor) © Cu ce voi face” (analiza resurselor) 6 Cit s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Metoda specifica utilizaté in predarea continuturilor stiinjifice este jocul teatral, tehnicd eficienta si atractiva, prin care elevii isi dezvolt competenfe intr-un mod relaxant Disciplina Laboratorul de teatru contribuie la formarea profilului absolventului de liceu si prevede finalitatile prin care elevul devine autonom si creativ in invatare. deschis spre invatarea permanent, inerezStor in forfele proprii, capabil si comunice gi s4 coopereze cu alti. Disciplina Laboratorul de reatru dezvoltA creativitatea, formeazi competente de comunicare, competente socio-emotionale gi un comportament prosocial 1. Dezyoltarea creativitatii Perioada studiilor liceale corespunde, in cazul majoritaqii clevilor, stadiului psihologie al adolescentei. Adolescenta, consideraté un .punct de turnura in dezvoltarea umand, este marcati atét de interese diverse, cat si de comportamente schimbatoare, de implicarea elevului in numeroase activitati Studiile de psihologia varstelor consemmeazd c& adolescenja este perioada unei adevarate explozii a intereselor de cunoastere ~ sliintifice, tehnice, artistice, politico-sociale. filosofice, profesionale. Adolescentul urmareste s8 descopere valor general umane si, mai departe, prin intermediul lor, si-si descopere si si-si afirme valoarea proprie. Interesele multiple ale adolescentului ii determina orientarea etre literatura, art, stiinta, ca diverse pasiuni Constructia identitaqii si fluctuatia stimei de sine (sensibila covarsinicilor, a profesorilor, a parintilor) determina probleme emotionale profesionali, atractivitatea sa, acceptarea sa de edtre ceilali, suecesul scolar. sportiv si, nu in ultimul rand, succesul in relatiile interpersonale, Adolescentii dezvolta o mai mare capacitate de gandire abstract care le do viziune ‘mai complex asupra propriei persoane, cuplati cu o reflectie de sine mai mare si cu o autonomie erescuti in luarea deciziilor. Aceste schimbari importante sunt insotite insa de anumite vulnerabilitati. Supraestimarea poate antrena esecuri, in timp ce subes conduce la evitarea provocarii si la reducerea oportunitatii pentru dezvoltare personal, in ceea ce priveste abilit&ile creative si expresive. desi varsta adolescentei este propice crcativitajii, in realitate la aceast& varst& doar fluiditatea este mai dezvoltatd, restul componentelor gindirii divergente fiind slab reprezentate. Profesorul de Teatru va de faptul ci dezvoltarea creativitayii presupune atat abilitati importante pentru un anumit domeniu, ct si uptitudini speciale in diverse dot i creative specilice. Abilitaile creutive includ: si un stil perceptiv care si permita rezolvarea de probleme prin metode noi, bazate pe dezvoltarea unor scheme euristice’ ni, preeum si o serie de abi a) un stil cogniti ©) un stil de muned dominal de persevereng’. de capucitatew dew depune efit pe tenmen lung, de independenja, de autodisciplind, de motivagie intrinsec’, generatoare de bucurie si satisfaetic. in dezvoltarea creativitaqii adolescentul profesorul de Teatru va urmari antrenarea tuturor paramettilor de potential creativ ~ fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea siredefinirea. 2. Dezvoltarea competentelor de comunicare Din punet de vedere cognitiv, adolescentul dobandeste abilitaji cognitive deosebite, inclusiv capacitayi superioare perceptive si de reprezentare, care fi permit sf gandeasea sistematic si logic, si avanseze prelucrii algoritmice gi euristice ale diverselor situafii cu care se confrunti. El foloseste rajionamente de tip ipotetico-deductiv, care implica relevarea ipotezelor de rezolvare a unei situatii problematice si formularea logic’, sistematied. a unui plan pentru identificarea solujiei corecte. Aceste deprinderi se consolideaza in cadrul comuniearii, proces dinamic pe care profesorul de teatru il poate optimiza, Exist cinei tipuri de atitudini dezvoltate de citre 0 persoand in cadrul comunicdrii interindividual: atitudinea de interpretare (interpretul verbalizeaza pentru celilalt ceea ce acesta nu stie, iar interpretantul se prezint& ca detindtor al unei presupuse cunoasteri gi prin aceasta are un ascendent asupra celuilalt); afitudinea de evaluare (concretizat’ in formularea unor judecati pozitive sau negative in raport cu ceea ce spune sau ceea ce face celalalt); atitudinea de ajutor sau de consiliere (iniiativa in cautarea solujiilor aparyine consilierului, nu celui consiliat); atitudinea de chestionare sau de anchetth (accentueaza diferenjele de statut si poate contribui la blocarea comunicarii) si atitudiiaes comprehensiune (singura care il privilegiaz& pe interlocutor) = BOM, in cadrul comunicarii, atitudinea de ancheta si atitudinea de emitere preponderent negative sunt contraindicate. Pentru a spori eficienja comunicar$ trebuie s& se bazeze pe empatie, aptitudine care poate fi construita in cadrul off Empatia (care presupune scufundarea individului tn lumea subiectiva a celuily Laboratori de tains casa @ Xa /a Xa a injelege din interior) se defineste nu numai prin receptivitatea Ja sentimentele waite de celalalt, ci si prin capacitatea verbal de a comunica aceasta comprehensiune. Adolescentul se afl, totodata, in pragul alegerii unei profesii. Ca urmare, activitatea didacticd a profesorului de teatru trebuie si constituie si un mijloe de observare a posibilitagilor lui, in vederea consilierii vocafionale. Profesorul trebuie si-si olere permanent sprijinul clevilor sii adolescenti, care sunt adulti in devenire. Acestia trebuie indrumati cétre aprecierea realist. a posibilitatilor propri astfel inedt s aleagi corect viitorul pareurs profesional 3. Dobandirea competentelor socio-emofionale si a comportamentului prosocial Adolescentul. in doringa de a-si consolida o identitate dincolo de familie, dezvolta relajii numeroase cu covarstnicii, devenind detasat emofional de paringi. Fxisti inst si usa de parinti, precum si adolescenti la care formarea identitagii se produce abia dupd ce ajung Ia varsta adulta. in relatiile de prietenie ale perioadei, fetele simt nevoia a1 adolescenti care accepta identitatea jar reale. fiind mult mai tele pozitive si negative ale unei relatii. Anxietatea in levatura cu relafionarea sociald este mai freeventé in rindul lor, De altfel, multe din schimbarile cognitive $1 emofionale din adolescen{a sunt influenfate de dimensiunea gender. Adolescentele initiaz’ mai multe schimburi verbale, prezinti. o mai mare deschidere tay de verbalizare si vorbese mai mult despre aspectele emofionale ale relatiilor interpersonale, comparativ cu baie{ii. Relafiile dintre adoleseenti pot fi optimizate, de asemenea, prin intermediul diseiplinei Laborarorul de teatru. atente si mai critice decat baietii la asp. Strategiile didactice Teatrul este, fird indoiala, unul dintre mijloacele cele mai pkicute de a te dezvolta ca nfl sociala deoarece se bazeaza pe joc. Alegerea relatiilor si a grupurilor sociale potrivite pentru copiii nostri, viitorii adulti, se poate indruma si educa inc& din copilarie. Descoperirea a .ccea ce vreau si fae in via” va fi mai usor de realizat daci adolescentul va avea posibilitatea si se cumoasca, si se exprime. si experimenteze situafii sau profes. asa cum se {ntampld prin jocul complex al teatrului Disciplina Laboratorul de teatru are ca finalitate educarea si dezvoltarea atentiei, a spiritului de observatie, a lucrului in echipa, a gandirii creatoare, a imaginatiei active, a limbii si vocabularului, a fizicalizarii, precum si formarea si educarea ritmului, a vocii (pentru cdntat si vorbit). a vorbirii (comunicarii) in public, pe nivele de varstd si interese/competente. Orele de teatru propuse in aceasté programa imbin armonios mai multe arte si competente, astfel: miscare (sport si dans), vorbire (dictie. limba si literatura), edintat (impostatie si muzica), imagine (desen, picturd, manufacturd). Prin intermediul jocurilor si al exercifiilor propuse in cadrul diciplinei Lahoratorul de teatru, urmarim si insuflim elevilor respect si pkicere pentru (propria) munca: jocuri create iuupreuns, decoruti si magti construite spectacole realizate impreund, cdntece si dansuri repetate si create impreund. Luerul in grup. formarea si dezvoltarea personalitijii fiecarui membru al echipei in cadrul ages sunt esentiale pentru programul si propunerea noastra educationala Educatia prin teatru este o activitate 100% practic’. Discipli caracter practic-aplicativ. explorator care presupune implicarea dire descoperd aptitudini specifice si isi formeazd competente socio-emotionale, atat de necesare in viata de adult viitoare. Laboratorul de teatru se poste desfasura in diferite medii de invajare: sala de clas, sala de sport, curtea scolii, parcul, ete. eu o singura conditie: ca intreg colectivul si isi asume transformarea” spatiului respeetiv in orice alt spatiu/timp cunoseut sau imaginat: aderare la un jel comun ii va face pe elevi si se simti bine, si-si manifeste starea de bucurie, si devind motivati in realizarea unor scopuri artistice comune grupului din care fae parte. Conform prineipiului de baz’: arta featrului e arta de grup si me arta individuala, in atelier se va pune accentul pe lucrul in perechi si in grup, favorizand integrarea, ajutorarea si stimularea reciprocd, dezvoltarea comunieliii, « toleranfei, a rezolvarii unor situafit_ now apirute, a experimentarii, conform prineipi aceasta lui concesie si cooperare, Acolo unde este nevoie se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi. cereuri, egarfe, culori ete), desi. un principiu de baz in arta teatrului - actorul face sit existe visté - ne motiveaz sd lucrim cu succes. exercifii cu obiecte cdrora, cu imaginatie si convingere. copiii le pot schimba idemtitatea (de ex. un banal pahar de plastic poate deveni pocalul de aur din eare bea un print o bauturd miraculoasa, ori un simplu pantof dle sport, poate deveni condurul de clestar al Cenussresei) in derularea demersului didactic se vor lua in consideratie urmitoarele aspecte: ~ cuprinderea tuturor elevilor in. activitajile de teatru, adaptind exercitiile la particularitagile fizice si motrice ale varstei elevilor: nu se vor utiliza jocuri care presupun lucruri care nu celiminarea elevilor: prin rotaie, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturot elevilor; - prineipiul fa Teatru nimeni nu pierde niciodard, deci nu exista grupe de invingatori si invingi, ei colegi care au reusit o performanfa intr-un anumit moment. Oricum, cu implicare si concentarea atenti i, oricine poate castiga: ~ un joe now predat se va relua doar pentru amuzamentul elevilor si se va catuta schimbarea unor teme, scopuri, regului, toate la sugestia elevilor. Exerci niciodata identic, pentru e& aceasta duce la mortificarea creatiei; teatrul eu construieste numai pe taramul Jmprovizatie’: - jocurile de migcare se pot lucra de la o clasi la alta, in contexte noi, respecténdu-se particularitatile elevilor - se recomanda ca la fiecare ora sa se alterneze tipurile de exercitii pentru a nu plictisi ile nu se fe pentru copii se elevii = fiecare ori de Laboratorul de teairu va incepe, obligatoriu, eu pregatirea organismului pentru efort (inedlzirea): - dupa fiecare joc care solicitd efort, se va lucra un exercitiu static: = reusita unei clase de teatru fine foarte mult de harul cu care profesorul (profesionalizat) coordoneaza activitatea de invatare (experimentarea) si de armonia care se crecazii intre clevi cunostinfelor; principiul —accesibilitatii cunostinjelor poretor de tear — clase a X-a/a Xe particularitayilor de varsti: principiul individualizirii si diferentierii invayarii insusirii temeinice a cunostinfelor, Pentru proiectarea aci bibliografia propusd la sfarsitul acestui document, unde veti regasi resurse teoretice si numeroase exemple practice. Pentru a evalua procesul de evolutie al ficcdrui elev. cadrul didactic va folosi evaluarea formativa, Evaluarea continua, formativa este eminamente practic in cadrul orei de teatru. focalizatd pe competentele clevilor, introduednd imediat rezultatele ei in flusul educati Evaluarea formativa este interna si este axald pe proces, se face pe tol parcursul invafarii, i: pe send, prineipiul tilor de invatare putefi folo: conform unui principiu de baza (exprimat de profesoara americana Viola Spolin| important este procesul, nu succesul. Evaluarea formativa urmireste doud dimensiuni: valuarea cu rol de a fixa invaqarea, de a o sprijini si intiri, urmarind si progresul elevilor (assessment for learning) permite reflecfia asupra modului de invajare al elevilor gi oferd direc{ii de optimizare, Pentru aceasta se recomanda metode colective. interactive, cu rol att de evaluare (achizitii si progres). cat si de fixare si consolidare a rezultatelor invayarii, avind o importanta functie de sprijin a grupului de elevi in invayare. Metodele vor fi cu preciidere din sfera celor alternative s1 complementare. melusiv sub forma de exereiti si jocuri cu scop evaluativ: ~ Evaluarea cu rol de apreciere gi evaluare a achizitiilor in termeni de rezultate ale invari cunostinte, abilitdqi, atitudini, comportamente (assessment of learning). in acest scop. se utilizeazd autoevaluarea si interevaluarea (evaluarea colegiala), Pentru evaluarea fiecarui lev, se recomanda metode de evaluare precum: activitéji practice, proiecte individuale si de grup. postere/desene/colaje. portofolii, Este important ca profesorul s& acorde feedback permanent pentru a evidentia progresul fiecdrui elev. s& incurajeze exprimarea ideilor, a argumentelor personale, expunerea si valorizarea produselor invayarii Evaluarea initiala nu se aplicé la orele de Teatru si noi, conform ideii e& arta teatrului este o carte deschisa oricui. um loc de joc si experimentare, de dezvoltare si cunoastere. Nu se recomandé sit se facd diferenfe intre copiii care au fBcul | niciodata. in programa disciplinei optionale Laboratorul de teatru pentru clasa a X-a/a XI-a, se folosese urmatorii termeni speci ru si cei care nu au ieut 1. coordonate scenic — pe baza acestora se dezvolti procesul de creatie in arta actorului. Acestea sunt: teme, probleme, situatii, sarcini, scopuri. Parcursul este:un actor primeste 0 tema: in acest moment se ridiea o problema (sau mai multe) ce trebuie rezolvata (rezolvate); acestea se pot subsuma mai multor situatii care, implicit, dau actorului mai multe sareini ce vor trebui organizate, dupa un traseu ce implica urmarirea unor seopuri clare. derivate din chiar tema primita, Nu exist o solujie impusd de cineva. Niciun profesor sau regizor nu trebuie sé impuna, stabileascd, fixeze felul in care elevul s@ rezolve tema primita; scenicd se orienteazi dupa un numir de parametri teatrap Tae Laboratorio teat casa aX-a/a Xia spatiul scenic trebuie s& se rispunda acestor trei coordonate de baa: spatiu. timp si acyiune scenic’ 3. fizicalizare in teatru se poate dobindi doar cu ajutorul mijloacelor de expresie artistica si a actiunilor fizice determinate de relatiile si descoperirile scenice. 4. reaetie organicd/organicitate in teatru se refera 1a capacitatea de a intruchipa veridie situatii de viata cat mai diverse. a trai cu adevarat alte vieti 5. improvizatie presupune c solujiile trebuie gasite in acel moment, in acel timp si spatiu, intr-o conditionare psihologicd ce tine de fiecare om-actor in parte. Temele nu trebuie niciodata rezolvate Ja rece” de dinainte, adied .preparate”. Un plan bine inchegat de dinainte, un fel de mic regie prin care se rezolv mental traseele scenice va duce intotdeauna la un rezultat formal, fra viata. In teatru, mu are valoare vigja .géndita”, .organizata” de dinainte. ci viata traitd in acel moment ca-n realitate: 6. solutit/rezolvari sceniee - trebuie si apara spontan, in urma unui proces psihologi intreaga fiinji a omului actor trebuind si participe real si coneret in momentul solujionarii temelor din parcursul scenic: 7. magicul dacd este principiul teatral de baz prin care un om isi poate asuma gindirea unei alte persoane, prin apel la imaginatie. constituind primul pas catre empatie Cuvantul daca” este un impul: organi un stimul al activitatii noastre creatoare interioare. Cu alte cuvinte, cv us face, in cel fel as proceda intr-o situatie de viafd a altui on 8. principiul actiunii fizice este principiul de baz in arta actorului conform eatuia actiunea pe scena este nascutt natural/organic/spontan, in urma unui gand. Doar in acest fel actiunea devine credibild pentru spectator 9. conflictul scenic reprezinta principalul nucleu care genereazA actiunea scenict (conflict in sensul de pareri pro/contra in cadrul relatiilor interumane ce se stabilese in procesul artistic). Acesta este cel ce are puterea de a determina stabilirea de teme de studiu, probleme de rezolvat in functic de tematica aleas’, situafii ce trebuie injelese si sarcini concrete ce deriva de aici, in atingerea scoputui continut in chiar tema ridi initial: (4 de conflictul 10. coneesie si cooperare este un prineipiu esengial in arta teatrului, care st la baza {ii eficiente si echilibrate de grup. prin faptul c& fiecare participant isi dezvolta capacitatea de a interveni atunci end este nevoie de el, la fel cum va sti si aprecieze cénd este momentu! sf facdi un pas inapoi si s& permitd altora si interving 11. cereurile de atengie constituie un instrument de lueru - determinante spatiale, dupa cum urmeaza: cercul mic (spatiul care se deserie in jurul copilului-aetor, altfel cunoscut rept spatiu intim); cereul mediu (se refer la incdperea/clasa/scena in care actioneaza copilul-actor si tot ceea ce acest spatiu confine) si cercul mare (deserie spatiul ce poate fi acoperit cu privirea pang la linia orizontului ~ stradd, cartier, sat, oras); 12. punetul de concentrare ajuta la izolarea pe segmente a tehnieilor teatyale find complexe gi suprapuse, pot fi astfel explorate detaliat, usigura contiolul ih unde, altfel, spiritul creator nedirectionat ar putea deveni o fort mai curdnd d stabilizatoare; asiguri concentrarea copilului-actor asupra unui punct mobi concentrarea asupra unui punet il elibereazi in vederea actiunii spontane pentru o experiengé mai mult organica deeat cerebral Xe faxes 19 13, spatiul seenie reprezinta spatiul de lueru in care se desfigoara atelierul/cursul de teatru, care este clar delimitat si poate fi transformat conform temelor abordate (in functie de siuatiile scenice pe care grupul doreste s le creeze). 14, aptitudini specifice teatrului fac referire la imaginatie, spontancitate, folosirea plenara a simjurilor, coordonare. activarea memoriei afective, gandire asociativa, puterea de a empatiza, pastrarea atentiei si atentia distributiva, armonizarea cu grupul”: 15, ereativitate in teatru presupune patru tipuri de aptitudini reprezentative sensibilitate fafa de problemele celuilalt/celorlalti, disponibilitatea receptiva. mobilitatea si originalitatea, Preadolescentii ereativi sunt mult mai receptivi faja de impulsurile senzoriale, reactionand mai putemic la stimuli exteriori, modificdndu-se in trdirile interioare. in functie de cunoasterea momentelor de viata din ce in ce mai variate, Reactivitatea ereseutd Ia stimulii exteriori nu poate fi considera arta, ins acei oameni care au un aparat senzorial mult mai fin pot deveni creatori. Aptitudinile creative sunt perivetibile conform studiilor din psihologie. Dezvoltatea creativitiyii in preadolescenja genereazd rezultate excelente in existenfa si aetivitatea (chiar si nonartistiea) din viaja fiecdrui individ 16. teatru educational se referd la o forma de realizar implicarea ficearui membru al echipei este relevant pentru toate etapele gi palierele de Iueru care promoveaz un mod de [ucru creativ. democratic, eu rol in dezvoltarea cultural si prosociala a preadolescentilor. in teatru educational primeaza dezbaterea problemelor de ordin social si dezvoltarea cogntiv-emotionala, doar intr-o mic& masurd finalitatea estetica 17. adevarul personal constituie scopul creatiei scenice prin gasirea unui mecanism de gindire interior al fiecdrui copil-actor asemandtor cu modul de gandire al personajului creat, Astfel, se realizeaza finalitatea traseului Eu-Rol-Personaj, in care Eu-ul actorului se regiseste in Eu-ul personajului. & unui project teatral in care “4 EXEMPLE DE ACTIVITATI PRACTICE (JOCURD) (Ce urmirim? Cum procediim? Fxemple de jocuri Competente specifice | LL. Dobiindirea Radiografia | traseului de evolutie de | Descriere: Participanii se intind pe spate. cu faja in sus si cu | | ta imaginafic la empatie | MAinile de-a Jungul corpului, respira profund. se relaxeazA si | inchid ochii. Coordonatorul le indie’ s4-si concentreze atentia pe | ei ingigi, pornind de Ja interior pana la exterior: inspira profund | si relaxeazi-te. aduticoneentrarea pe ceea ce ai pe interior. | fiecare organ in parte si cum este el inlantuit de restul... simfi cum iti bate inima, simfi cum se contract gi cum se relaxeaza. fi cum ifi pulseaz singele. care circula prin tot corpul. | plimanii care te ajuta sa respiri, abdomenul care se mareste si se | micgoreazi cu fiecure respiratie. uiugehii din tot corpul cate se | relaxeazd... inspira adne. profund si simte cum werul inspitat se | plimba prin tot corpul tau, trece prin tesut $i impregneaza fiecare | celula a corpului tau... vizualizeaz multitudinea de celule care iti aledtuiese corpul... incet, constientizeazi cum piciorul drept se lasa greu, devine din ce in ce mai greu si las& 0 urma in podea. vizualizali_ cum va ridicati si vedeti urma lasata de piciorul vostru, adéncimea, forma, dimensiunea... (Ia fel se poate face si pentru restul membrelor) simjiji cum tot corpul se lasa greu, devine din ce in ce mai greu si se forma lui se imprima in podea, vizualizafi forma, adincimea si dimensiunea create.” Se detaliaza dupa acest model in functie de creativitatea coordonatorului de joe si necesitatile grupului cu care se lucreaza. La final, clevii ‘asezafi pe cere impirtigese ce au simtit. Este important si se exprime doar cine vrea, profesorul dandu-le fiecdruia timp si proceseze experienta. | Fabrica de obiecte | Descriere: Participantii formeaz un cere si se plaseaz& un obiect (pomind de la un obiect simplu si ajungind la unul ma complicat, de exemplu: minge. pix, ghiozdan, papus4 ete.) in centru, Pe rind, flecare participant actioneazi cu obiectul, | | transforméndu-i utilitatea. Cei de pe margine il observa si trebuie si igi dea seama in ce s-a transformat obiectul initial. De exemplu: dac& se muse din minge, aceasta devine mars pixul se pune la subrat, devine termometru ete. Calatorie in jurul lumi Descriere: Participantii se deplaseaza in spatiul dj prin arta actorului Laboratoru! de tery ~ casa 9-8/6 Xi8 prin diferite situafii, indicdndule medi conform carora ci | actioncazi: zipad’ ~ participantii merg ca si cum merg prin | zApada: desert — participantii se deplaseaz asa cum ar merge in Sahara, prin nisip si unde este foarte cald: nisipuri miscatoare: miere: ploaie s.a.m.. la el. Cel din centrul cereului revine pe cere. iar in centru se asazi cel la care a rimas mingea. | Dimineata mea Descriere: Participangii relateazA, pe rand, ce-au f&cut in dimineata zilei curente. Coordonatorul se asigurt ca ei rememoreaz’ pas cu. pas toate actiunile pe care acestia le-au facut, de la trezitul din pat (pe ce parte, in ce fel .a.m.d.) pana la iesitul din casa (cu ce picior, cu ce mand au inchis usa, unde au pus cheia in ghiozdan s.a.m.d.), chiar si micile actiuni supra carora nu ne aplecdm atentia in viata de zi cu zi, precum: legatul | eturilor, care face parte din actiunea mare a se incdlta: incheiatul nasturilor la geaea: prinsul parului in coada Strangere de mani Deseriere: Participantii sunt impartiti in doud grupe cu numar | egal de persoane. Un grup inchide ochii. Celdlalt isi alege cate un | partener fir si vorbeascé si di noroc cu acesta. In functie de calitatea atingerii si de informatiile inmagazinate anterior despre colegii sAi, copilul cu ochii inchisi trebuie sa ghiceasea cu cine a dat mina. Rolurile se inverseazi | 1.2. Intelegerea conflictului ca element esential in dinamica scenica | aleg un partener (prin contact vizual) de pe partea opus’ a | cercului, excluzand partenerii din imediata apropiere. Cei care fac Laboratoru co tairu— casa 0 X-a/a Xa Cedeazi locul Descriere: Participantii formeaz un cere, se alege un voluntar. care se agaza in centrul cercului. Acestia Para s& vorbeased igi contact vizual decid impreun’ si faci schimb de locuri intre ei, astfel inedt cel din mijloc sé nu reuseased s4 ocupe unul dintre locuri Lisate libere pe durata traseului. in momentul in care locul a fost ocupat de participantul din centrul cercului, in mijloc rimane participantul al cArui loc a fost ocupat si jocul continua. | Parada cértilor de joc Descriere: Fiecare participant primeste efte o carte de joc. la care ru se uitd gi pe care o fine deasupra fruntii, astfel incat ceilalti participanti sii o vada. Se formeazé un culoar (de fani), alcatuit | din dowd linii cu numar egal de participanti, prin care trece | | fiecare participant pe rand. in functie de numéarul cartii pe care | acesta o define, fanii aplauda si au reactii sonore de mai micé sau mai mare intensitate (la 2 nu se aplauda deloc si la aparitia Asului, intensitatea uralelor atinge nivelul maxim). Fiecare | participant ghiceste ce carte define, Astfel. intregul gop observa care sunt reactiile lor in functie de statutul p depistind totodata si principalele cauze declansat Cine are puterea? Descriere: Participantii_ sunt imparjifi_in_per 16 | lucreazi sunt asezati in semicerc. Pe rand. membrii unei echipe | | pomese din colturi opuse ale silii si se intélnesc la un punet de | mijloc, fiecare dintre ei incercand sa il domine pe partener. Cnd | se intalnesc. ingheata in pozitia unor statui, iar restul colegilor fi observa gi stabilese. in functie de atitudine (reflectata prin pozitia corporal), cine are puterea, Perechea reface traseul pana cénd fiecare partener experimenteaza statutul mai puternic si reusesc de asemena s& giseasc o ipostazi de echilibru in care puterea este impairjité in mod egal Vreau ce aitu Deseriere: Fiecare dintre participanti igi alege un obiect din s. de lueru, ineeredind sa fie cat mai diferit fata de celelalte obiecte | alese. Se asaza pe cere si observa obiectele alese de colegii sai. | Coordonatorul le cere st isi aleaga fiecare cate un obiect preferat | al altui participant. Pe rand. fiecare se duce la posesorul obiectului preferat si negociazi schimbul de _obiecte Coordonatorul monitorizeazé conversatia si incurajeaza chiar si | refuzul schimbului dact este eazul. Astel, participant ineteg | | valoarea contlictului si acceptarea rezultatelor | Uite problema, nu-t problema | Deseriere: Participantii formeazé un cere si creeaza 0 poveste | impreuna. baziindu-se pe aparitia unor probleme si rezolvarea acestora, folosind sintagmele: din fericire si din pacate. Cel care | incepe povestea, creeazi contextul povestii. iar ceilalti continua. | | Exempla: Copil 1 — 4 fost odatd ca niciodaté. un copil care voia | sa se fact circar. Copil 2 - Din nefericire. acesta mu putea sé |sard, Copil 3 ~ Din feriire, sora lui mai mare iva cumparat 0 | wambulind. Copil 4 ~ Din nefericire, soricelul mi avea spatiu in | cast pentru trambulind. Copil 5 ~ Din fericire. un veein a primit in casa lui mai spatioasd ca sd-si monteze trumbulina 2.1, Identificarea Situagii de viaga problemelor sociale eu | Deseriere: Partcipanyii sunt imparjiti in grupuri de dow persoane. Fiecare pereche propune o actiune si un loc de desfisurare al acesteia, improvizind un dialog bazat pe propriul | stil de viata (de exemplu: in curtea scolii, Maria si George se joaea cu mingea). Fiecare grup de lucru prezints momentul celorlalfi participanti. La indicatia coordonatorului de .stop”, cet doi ingheata (ramandnd in pozitia unor statui), iar coordonatorul intreaba: Cum credeti ci actioneazi X?", .Cum eredeti c& rispunde Y?" s.a.m.d, (de exemplu: George 0 loveste pe Maria cu mingea, cum credeti cd reactioneazi Maria? — Maria plange Maria il loveste cu mingea inapoi pe George, Maria rade, Maria | fuge in clasc ~ posibile réspunsuri). Dacd unii dintre participant i nimerese rispunsul de cei doi care Iuereazi, jocul co} preluat de perechea care a ghicit. CBOMa Pronosticul meseriei Wr Descriere: Fiecare dintre participanti alege mit grupul de Iueru, Pe rand, fiecare spune ce m| putea avea cole; valoarea teatralt (aboretora ds teabu —clesa a Xa /e Xe 2.2, Formularea de scenarii de teatru inspirate din situatii reale de viatit Laboratori feats case a Xa a numesc persoana despre care se vorbeste | pe baza informatiile oferite in argumentare. Campania electoralé Fiupa 1-Exercitiu se lucreaza in grup, alegindu-se pe rind céte un voluntar care prezinti colegilor 0 platforma clectorala. stabilindu-si 0 int& conereté: modul in care structureazal | restructureaza, imbundtéjeste! modernizeazé organizatea clasei, | | seoli, cartievulu, orasului, pri, Fevittrebuie si fie eonstienti de rolul pe care il au in acel moment, si anume de om politic | Pregdtirea discursului poate fi feuta fie spontan, fie elaborata din | imp (profesorul le poade da o siptimdna de windire si alegera a | temelor de discutie, dar nu de stabilire si invalare de replici). Dupa incheierea diseursului colegii pot incepe sa pund intrebar | | nscundu-se astfel un dialog viu intre omul politic gi alegatori, | Etapa 2: in pregatirea exercitiului grupul de lucru va cauta in | textele dramatice situafii asemanatoare (de exemplu actul III din O scrisoare pierduté de 1.L.Caragiale).Pornind de la discursul formulat in etapa 1, unde replicile nu erau invatate ci spontane, clevii vor introduce rnd pe rand replici din fragmental dramatic ales. Se poate crea un melanj intre replicile piesei si ideile | clevului, Finalitatea exercitiului nu este montarea unui moent | | scenic din Caragiale ci realizarea unci dezbatari publice credibile. | | coerente si ancorate in realitatea contemporana. | | Tineri de pretutindeni | | Etapa 1: se proiecteaza in clasa o serie de filme documentar sau | artisitice propuse de elevi despre viala adolescentilor din alte {ar continente, cu probleme de viata diferite de cele din jara noastra. | La sffrsinul filmelor se dezbat problemele care apar in filme. Pe acelassi principiu se vor face proiectii de filme despre viata “adolescentilor din Romania cu specialéprivire asupra comunitatilor defavorizate.in dezbaterile de la sfarsitul proiectilor | se vor eduta si rezolvari concrete pentru problemele celor afectati Flapa 2: Clasa se imparte in dowk grupuri, grupul tinerilor dit zone defavorizate si grupul voluntarilor care vor sa rezolve | problemele. Prin jocuri simple de improvizatie, fra texte stabilite, dar cu situafii foarte clare de viata inspirate din filmele vazute elevii vor crea mici momente scenice finan cont de rolurile pe care le au. Lucruri despre mine Fiecare participant serie, fra s& analizeze prea mult. 17 luerurt despre el, pe care vrea si le impartdgeasca cu restul grupului. | Apoi, ficcare citeste lista, Restul grupului asculta cu atentie, inceredind si nu aiba reacfii vizibile, isi noteazi cite 0 propozitie | | dintre cele 17 ascultate de la colegi. La final toata lumea va impartisi lucrurile pe care le-au ales/placut/li s-au parut interesante de la restul colegilor. Pentru urmétoarea_int alese de la parteneri grupul de lucru. Aci dimineatit Xba in grupuri de cate doi elevii sunt rugafi SA se privescd si s& continuie propozitia propusi de partenerul A. Toati lumea | pomneste exercitiul de la aceeasi replicas Céind m-am trezit dimineaa. am deschis fereastra si am vazut...B preia propozitia | | sio continua pana in punctul in care A preia controlul. Exerciiul dureaza aproximativ 10 minute, timp in care profesorul ghideaza verbal grupurile de lucru (incercati si descrieti problema descoperita, gasiti intriga povestii. gasiti finalul intimplarii). La final fiecare cuplu igi va prezenta povestea creata. | Cinci cuvinte | Profesorul da grupului de lucru cinci cuvinte. alese aleatoriu, edt | | mai diferite (de exemplu: casa, ficus, zeu. dinfi, umed). Fiecare elev are la dispozitie 10 minute sd scrie 0 scurt poveste folosindu-se de aceste cuvinte, La final se vor citi propunerile. | Jocul poate continua. iar propunerile pot s& vind si din partea clevilor | Vocea animalelor | in grupuri de cite 4 elevi se va rca o poveste pornind de la o | situatic teala din viaja adolescentilor. Profesorul va alege cu fiecare grup o tema de interes cum ar fi violenta domestica. abandonul scolar, migratia. in loc de personaje umane se vor | constru personaje fantastice, animale care cuprind caracteristicile | | personajelor care reies din situafia dramatica propusa. Elevii au la “dispozitie 15 minute s& creeze un dialog dintre aceste animale Povestile se asculta apoi in grupul de lucru extins. Se analizea7a | | moduti in care situatia a fost rezolvatd si alte eventuale propuneri de remediere a situatiilor puse in discutie. | Scenariul clasei | in urma discujiilor cu intreaga clasa se alege 0 tema de interes | | | semnificativa pentru fiecare individ. Tot impreuna. se vor alege personajele gi situatiile care pot fi transpuse in scenarii dramatice. In grupe de lucru mai restranse, participantii vor luera in vederea | redactarii scenariului de teatru. La urmatoarea intélnire se vor ¢ secnariile. Din fiecare poveste propusd se vor extrage replici. momente, deserieri pentru a fi integrate intr-o piesa comun . La al grupul de lucru va avea o piesd la care a contribuit intreg colectivul. Jocul poate continua alegdndu-se mereu, alte teme, personje (reale sau fantastice), grupurile de lucru find mereu altele, Temele pot fi de asemenea preluate din marile opere rare studiate la clasi. i 3.1. intelegerea limbajului regizoral in arta teatrului Latoratou oe fein case @ 8 /a Xa Primele raspunsuri fata de textul piesei | Se alege un text dramatic pe care elevi vor sil realizeze ca mini spectacol. Elevii lucreaz in grupuri de cite minim cinci, maxim zece elevi. Primul grup se va ocupa cu claborarea unei liste de fapte si intrebliri ce se ridicd la leciura textului, Fapte, inseamna actiuni importante ale personajelor, intrebarile se nase atunci cfnd se analizeazi actiunile. Al doilea gn xa ocupa de organizarea informatiilor existente despy inainte de inceperea actiunii piesei. Al wefgy de organizarea spatiului in functie de detal 19 3.2. Utilizarea elementelor de scenografie, coregrafie, multi-media in construetia spectacolului de teatru Lavorato de tains casa a Xa /a va fine cont de parametrii UNDE, CAND au loc actiunile. ] Un alt grup se va ocupa de realizarea biografiei personajelor. La | finalizarea exercitiului se vor aduna toate informatiile care devin documentarea pentru realizarea momentelor scenice. Dupa realizarea fazei de documentare. de comun acord cu ‘membrii grupului se va realiza distribuirea actorilor in roluri. Formarea si organizarea viziunii asupra rotului Elevii se vor imparti in patra: grupuri care vor fa urmatoarele activititi:Grupul [va descoperi, analiza gi nota gindurile personajelor despre ele insele. Grupul al Il-lea va descoperi, analiza si nota relajiile dintre personaje.Grupul al IIJ- lea va propune exercitii de improvizatie prin care colegit din Grupul al [V-lca vor putea si isi asume rolurile pe care le au primit in scurte scene improvizate, Se va fine permanent cont de | parametrii scenici: UNDE are loc acjiunea, CAND are loc | nea si DE CE are loc aefiunea | Crearea universului piesei Clasa se imparte in grupuri de lueru care au misiunea de a: alege | muzica ce vat folost (iu functie de situafia scenic, timpul | si spatiul unde are loc actiuncn). decorurile (in funetie de situatia | pul sispafiul unde are loc actiunea. dar side | posibilitajile materiale ale clase). costumele, Exist si un grup care, prin imaginatie gi creativitate, ajuta a schimbarea identitatii | obiectelor pe care le au Ja indemana, dar pot deveni sprijin in spafiul scenic, De exemplu, o panza albastra poate deveni un rau. un vas cu apd poate fi un lac. iar un sunet creat din fognet de hartii_sau expiratii poate sugera un vint puternie pe o mare agitata. | aE | Puczzle teatral Grupul de lueru citeste cu atentie scenariul ales in vederea construirii spectacolului de teatru. In prima etapa se va citi textul | aalh fr4 nicio interpretare pentru injelegetea tuturor problemelor | fiecare rol in parte. Elevii vor urmarii modul in care se caracterizeazd, autocaracterizerazA si mai ales justificdrile | acjiunilor pe care le fac. Rolurile nu se fiexeaza, ficcare elev poate si citeasca de fiecare dat alt rol. Bal mascat Participantii isi vor alege céte un rol din scenariul dramatic. Fiecare elev se va gindi cu ce este imbracat si care este melodia | care il defineste, La ora de curs se va organiaza un bal mascat, asemnea celui din Romeo si Julieia. Participantii vor veni costumati, Ra si spund ce personaje au ales, Se va face o | defilare a costumelor, pe rinuul inelodiilor alese de elevi, care poate fi completati eventual cu rostirea cétorva replici, nu din scenariu ales, dar specifice personajului ales. oli participantii A

    You might also like