ZONE DIN ROMANIA CU RELIEF EOLIAN

In Romania sunt prezente doua procese de modelare a reliefului : coroziunea si deflatia.

 Relieful de coroziune este asociat proceselor periglaciare din regiunile montane, unde
vantul incarcat cu graunti de nisip, zapada se alatura proceselor de modelare a reliefului
dezvoltat pe roci mai putin rezistente si neprotejate de vegetatie (ex: Muntii Bucegi, Ciucas,
Ceahlau).
Relieful format pe depozitele loessoide
Loessul si depozitele loesoide prezinta o textura mijlociu-fina, coeziune slaba, permeabilitate
mijlociu spre mare, solubilitate mijlocie iar componentii acestora trec usor in solutii. In
regiunile de campie formeaza depozite groase de 20-30m, pe cand in cele deluroase doar de 2-
5m.
Cele mai numeroase loessuri au origine eoliana, situate in general pe campiile tabulare, pe unele
platouri dar exista si loessuri aluviale, deluviale sau de alte origini care pot fi intalnite pe
versantii si terasele unor rauri. In Romania cea mai mare suprafata cu loess se intalneste in
Campia Romana (30000km2), Platforma Moldovei(aici 10% din suprafata de loess prezenta pe
terase si platouri are origine eoliana), Podisul Dobrogei, pe zonele plane sau usor inclinate
formate sub influenta precipitatiilor iar datorita morfologiei sale se manifesta atat la suprafata
cat si in adancime).
Relieful pe loess de suprafata prezinta fenomene de siroire, eroziune laterala sub forma de
panze, eroziune in adancime sub forma de rigole, ogase, ravene si chiar sub forma de rape, dar
exista si un loess de adancime care formeaza forme de relief negative: fenomene de sufoziune,
dizolvare, tasare, acestea generand goluri de tipul grotelor(Dobrogea: Oltina, Rasova, Daeni),
unele avenuri si chiar formatiuni concretionare in aceste grote.
Relieful dezvoltat pe loess are aspect orizontal sau tabular, depresiunile sunt inchise avand
dimensiuni diferite, vaile sculptate au aspect de canion, apar martori de eroziune columnari,
jgheaburi etc.
Cel mai des acest relief se dezvolta in estul Campiei Romane, Podisul Covurlui, Dealurile
Falciului unde iau nastere forme ca crovurile sau padinile iar la marginea platurilor se dezvolta
ogase, ravene si se produc fenomene de surpare.
Reprezinta o microforma de relief formata din tasare rezultata din dizolvarea carbonatilor de
calciu, acest fenomen fiind insotit de sufoziune. Cele doua pot forma campuri de crovuri cu
adancimi de 2-3m si diametru de 5-6m(pe interfluviile dintre Prahova si Ialomita, pe campia
tabulara Gavanu-Burdea, pe Campia Boianului si in Dobrogea de sud).
In urma unirii crovurilor se pot forma uvale si polii. Poliile sunt mai mari, mai complexe, cu
dimensiuni de pana la 10km si adancimi de pana la 5-6m. Unele crovuri mai intinse au suferit o
erodare a malurilor si a ramei acestora iar materialele erodate din aceste zone s-au depus pe
fundul lor alcatuind o patura mai fina. Acolo unde stratul de loess este mare se poate observa o
imbinare a formelor de carst de suprafata cu cele de adancime: avene, stalpi, ace, poduri
suspendate ce se gasesc pe malul drept al Ialomitei(intre Urziceni si Tandarei, Fetesti) si in
Dobrogea(Oltina).

 Relieful de deflatie se intalneste in regiunile in care la suprafata se gasesc formatiuni

de nisip necoezive si neprotejate de vegetatie.

Relieful dezvoltat pe nisipuri

Nisipul este o roca detritica, mobila, de origine pluviatila, eoliana, marina, glaciara sau deluviala.
In compozitia sa poate predomina siliciul, mica sau alte minerale. Sunt roci moi, fiabile,
necoezive sau cu o coeziune slaba, permeabilitate mare care conduce la aparitia in relief a unor
forme sterse si instabile. In cazul in care nisipurile sunt mai consolidate si contin o mare
cantitate de praf pot forma martori de eroziune, coloane, turnuri, creste, jgheaburi, ravene.
Atunci cand depozitele nisipoase se intercaleaza cu depozitele argilo-marnoase, se pot declansa
procese de versanti de mare amploare de tipul alunecarilor de teren, curgerilor de nisip iar in
zonele de coasta se pot ivi la zi izvoare ce pot declansa curgeri nisipoase. Pe teritoriul tarii
noastre se gasesc si suprafete mai restranse de nisip rezultate in urma proceselor eoliene,
fluviatile sau mixte, formand asa numitele dune de nisip sau campii de dune.
Se cunosc 3 tipuri principale:
- Dune in forma de coame prelungi sau valuri care sunt asezate in grupe paralele; acestea se
dezvolta de-a lungul coastelor nisipoase paralele cu directia vantului dominant.
- Dune in forma de movile sau lunare numite si barcane; acestea se intalnesc pe areale mai
intinse de nisip sau de campie.
- Dune in forma de movile conice care se formeaza acolo unde vantul isi schimba permanent
directia.

Dupa pozitia geografica in tara nostra dunele se incadreaza in categoria specifica stepelor. Ele
apar in regiunile de campie, in lunci, terase sau campuri, zona litorala si mai ales pe grinduri.
Dunele litorale si pluviatile se intalnesc pe litoralul Marii Negre, Delta Dunarii si in luncile unor
rauri.
- Dunele litorale se gasesc pe tarmul Marii Negre, la Mamaia, Agigea.
- Dunele pluviatile se intalnesc in Delta Dunarii, pe grinduri la Letea, Caraorman, Saraturile si
la Techerghiol. Dunele de pe Dunare sunt intalnite la Moldova Noua si in luncile raurilor
Siret, Olt, Mures

Dunele continentale se intind pe suprafete mai mari in regiunile de campie si pe terasele

raurilor din Campia de Vest la nord de Oradea, in NV Campiei Crisurilor in zona Carei-Valea lui
Mihai si au inaltimi de 3-15m si lungimi de 40m. In campia Olteniei sunt dune semi-mobile sau
stabilizate, inguste, alungite, care se asociaza cu dune secundare de tipul barcanelor si se intind
pe zeci de km. Pot atinge inaltimi de 12-20m in vestul Campiei Romane si din ce in ce mai mici
pe masura ce inaintam spre est. Unele areale dintre dune cu material fin, prezinta un exces de
umiditate si chiar lacuri cum sunt cele de le Calafat, Ciuperceni, Bechet, Dabuleni s.a. in partea
de est a Campiei Romane, in Baragan, apar si aici suprafete intinse de dune(Campia Hagieni, pe
malul drept al Ialomitei, al Calmatuiului si Buzaului). Acestea au origine pluviatila si partial
formate in urma deflatiei(spulberarea particulelor si depunerea lor in zone mai ferite, paralele
cu vanturile dominante). La nord in Campia Tecuciului intalnim dunele de la Hanul Conachi-
Tibesti(au origine pluviatila). Tot o rezervatie naturala sunt si dunele de nisip din Depresiunea
Trei Scaune din localitatea Reci, in Depresiunea Brasov, acestea fiind intinse pe 1700ha, fiind
singurele dune nisipoase din spatiul montan, cu inaltimi intre 2-12m(se presupune ca ar avea
origine pluviatila).