Suzanne Couns sica inceput cariera in 1991 ca scenarist de televiziune. A patticipat Ia realizarea mai multor emisiuni de succes ale postului Nickelodeon, printre care The Mystery Files of Shelby Woo sau Clarissa Explains it All, nominalizate la Premille Emmy. A scris mai multe episoade ale programelor pentru prescolari Little Bear si Oswald, de asemenea nomi- nalizate la Premille Emmy. La Indemnul lui James Proimos, autor de cérti pentru copii, @ debutat cu romanul Gregor paménteanul (Nemi, 2016), primul volum al seriel de mare succes Cronicile din subpamant, rasplatite cu numeroase distinctii si premil atat in Statele Unite, cat si in Marea Britanie. Jocurile Foamei, primul volum din trlogia cu acelasi nume, s-a bucurat de un succes enorm, atat din partea publiculu, cat si din partea ctitici, A fost tiparit in nu mai putin de 32 de tari in doar sase luni de la lansare, devenind rapid un bestseller New York Times si USA Today. Este recomandat de toate revistele de profil ca fiind una dintre cele mai bune arti ale anului 2008: Publishers Weekly, New York Times, Kirkus Review, School Library Journal, Booklist, LA Times si de Barnes&Noble, Borders si Amazon. In martie 2012, In America a avut loc premiera ecranizarii Jocurile Foamei, realizat’ dupa un scenariu semnat de Suzanne Collins, Billy Ray si Gary Ross 51 regizat de acesta din urma. Din distributie fac parte Jeniffer Lawrence, Josh Hutcherson si Liam Hemsworth, SUZANNE COLLINS OCURILE FOAMEI Editia a 1V-a ‘Traducere din limba englezi ANA-VERONICA MIRCEA ARMADACUPRINS Partea intai TRIBUTURILE, Partea a doua JOCURILE Partea a treia INVINGATORUL . 113 205PARTEA {NTAI TRIBUTURILEmi se intind, cautand caldura lui Prim, dar nu gasesc decat yesatura aspri a cuverturii ce acopera salteaua. Probabil c-a visat urit si s-a culcat in patul mamei, Binetngeles c-a facut-o. Azi e extragerea, ‘M& ridic intr-un cot. in dormitor e destula lumin’ ca sa le pot vedea. Surioara mea, Prim, incovrigata pe o parte, inconjurati de trupul mamei, cu obrazul lipit de al ei. in somn, mama pare mai tindrd, tot vestejita, dar nu epuizat’. Fata lui Prim e tot atit de proaspiti ca o picitura de ploaie, tot atit de incintitoare ca 0 primulz', de la care fi vine numele. Si mama a fost cindva fru- moasi, Sau cel putin asa mi s-a spus. Langa genunchii lui Prim sta, pazind-o, cel mai urat motan din lume. Nasul strivit, o jumitate de ureche lipsi, ochii de cu- loarea dovleacului putred. Prim l-a botezat Buttercup’, sustinand cu insistent ca blana lui de un galben spalicit seamana la nuanya cu acea floare. Motanul ma uriste. Sau, cel putin, n-are incredere in mine. Cu toate ca s-a-ntimplat cu un an in urma, cred ca tine minte cum am incercat sil inec intr-o galeata cand la adus Prim acasi. Un pisoi sfrijit, cu pantecele umflat de viermi si colcaind de purici, Ultimul lucru de care aveam nevoie era inc’ o guri de C And ma trezesc, cealalta parte a patului e rece. Degetele * Primrose in limba engleza (0. tr) ® Piciorul cocogului® (a. tr10 | SUZANNE Cottins hhrainit, Dar Prim m-a rugat cu atta stiruinyd, a si plans, asa ci a trebuit si primesc. Pani la urma, a fost OK. Mama la scapat de viermi sie un vanator de soareci tnnascut. Ocazional, prinde si cite un sobolan. Uneori, cind cur’ vinatul, fi dau lui Buttercup méruntaiele. A incetat si ma mai stupeasca. ‘Miaruntaie. Fira stupit. Mai aproape de dragoste nu vom ajunge niciodata. ‘imi dau picioarele jos din pat si le las si alunece in cizmele de vinatoare, Pielea supa luat forma gambelor mele. imi trag pan- talonii, 0 camasa, imi indes sub o gape parul negru, impletit {intr-o coada lungs, si imi insfac traista pentru provizii. Pe mast, sub un castron de lemn care o fereste de sobolani flamanzi si de pisici la fel de hamesite, sti o bucati mica de brinza excelent de capri, infagurata in frunze de busuioc. E darul pe care mi La facut Prim cu ocazia zilei extragerii. {1 pun cu grijé in buzunar in timp ce mi strecor afar. Zona noastra din Districtul 12, supranumita Filonul, misuna de obicei la ora asta de mineri care intra in schimbul de dimineaya. Barbati si femei cu umerii girbovi si incheieturile degetelor um- flate, dintre care mulfi au renunyat de amar de vreme la stridania de asi curata praful de cirbune de sub unghii sau din crequrile ferelor scofilcite. Inst astazi strazile negre de zgura sunt pusti Casele scunde, cenusii, au obloanele lisate. Extragerea incepe a Ja ora dowd. Pani atunci n-ai decat si si dormi. Daca poti Casa noastei e aproape la marginea Filonului, Nu trebuie si trec decit pe ling citeva porti inainte de a ajunge pe cimpul murdar numit Pajistea. Un gard inalt, din plasi de ofel, cu bucle din sirma ghimpata in partea de sus, separa Pajistea de padure, inconjurind, de fapt, intregul District 12. Teoretic, ar trebui si fie lectrificat doutzeci si patru de ore din douizeci si patru, ca bari- eri in calea animalelor de prada din pidure - haite de clini silba- tici, pume singuratice, ursi - care erau cindva o ameningare pe strizile noastre. insi, de cind suntem norocosi ci avem curent electric doar doua sau trei ore pe seari, de obicei nu e niciun pe- ricol daca atingi gardul. {mi acord totusi intotdeauna o clip’ in Jocurite FOAME! | 11 care ascult cu atentie, incercind st aud zgomotul care imi spune ‘cd functioneaz2. fn clipa asta e ticut cao stanc’. La adapostul unui pile de tufiguri, imi sug burta si ma strecor printr-un ochi Lirgit, de vreo saizeci de centimetr, care e asa de ani de zile. Gardul are mai multe puncte slabe, dar pe asta, fiind atat de aproape de cas’, {i folosesc mai mereu pentru a patrunde in padure. Imediat ce ma vid printre copaci, recuperez un arc si o tolbi cu sageti dintr-un bustean scorburos. Electrificat sau nu, gardul a reusit si tin’ mancitorii de carne in afara Districtului 12. in p- dure cutreiera nestingheriti, plus c& mai ai si alte griji, cum ar fi serpii veninosi, animalele turbate si lipsa potecilor. Dar e si man- care, daci stii cum s-o gisesti. Tata stia si m-a invajat cite ceva inainte si fie ficut firime intr-o explozie din mina. Nici macar nn-a mai rimas ceva de ingropat. Aveam unsprezece ani atunci. Dupi cinci ani, inci mX mai trezese din soma strigindui si fuga. Desi intrarea in pidure e ilegala si braconajul atrage cele mai severe pedepse, oamenii ar risca si mai mult daci ar avea arme Dar cei mai multi au sunt destul de curajosi ca si se aventureze iesind numai cu un cuit. Arcul meu ¢ 0 raritate, a fost mesterit de tata impreuna cu alte citeva pe care le pistrez bine ascunse printre copaci, impachetate cu griji in invelitori impermeabile. Tata ar fi putu scoate bani buni vanzindwe, dar, daca ar fi aflat autoritatile, ar fi fost executat public pentru instigare la rebeliune. Cea mai mare parte a Apiritorilor Paci se fac ci nui vad pe acei citiva dintre noi care vaneaza, pentru ci sunt tot att de dornici de carne proaspiti ca oricine altcineva. De fapt, se numari prin- tre cei mai buni clieni ai nostri. Dar idea c& exist cineva care ar putea inarma Filonul e intotdeauna de neacceptat. ‘Toamna, citiva indivizi curajosi se furigeaza in padure sX cu- leagi mere. Dar nu pierd niciodata Pajistea din ochi. Stau intot- deauna suficient de aproape ca -o poati rupe la fugi inapoi, in siguranja Districtului 12, daca se iveste vreun necaz. ~ Districtul 12. Locul in care poyi muri de foame in siguranya, mormai eu.12 | SUZANNE CotLins Pe urma arunc o privire geabita peste umar. Chiar si acolo, in mijlocul pustietati, ti faci griji ck ar putea trage cineva cu urechea. Cand eram mai mica, o speriam de moarte pe mama din cauza vorbelor pe care le lisam si-mi scape despre Districtul 12 si despre conducitorii patrei noastre, Panem, aflai in orasul indepartat numit Capitoliu. in cele din urma am inteles ci asta nu putea decit si ne aduca si mai multe necazuri. Asa ck am invayat si-mi stapanesc limba si simi astern pe chip o masci nepisitoare, astfel incit nimeni si snurmi poat’ citi vreodata gindurile. St-mi vad de treaba in liniste la scoala. $i nu port decit conversatii neinsemnate si politicoase in piata publica. Si nu discut mare lucru in afari de afaceri in Vatra, pata neagri de unde imi cistig cea mai mare parte a banilor. Pina si acasi, unde jin mai putin la bunele maniere, evit si ating probleme spinoase, Cum ar fi extragerea sau lipsa manciri sau Jocurile Foamei. Prim ar putea incepe sitmi repete vorbele si atunci unde-am ajunge? fin padure ma asteapta singura persoani in prezenta cireia pot fi eu insimi. Gale. {mi simt muschii fetei relaxindu-se si pasul iusindu-mi-se cind ure dealul spre locul nostru, un iesind stincos deasupra unei vai, Un hitis de mure ne fereste de ps indiscrete. Zimbesc cdnd {l vad asteptindu-ma, Gale spune ca nu zimbesc decit in pidure. ~ Bun’, Catnip, mi intimpini el. Adevairatul meu nume e Katniss, dar, cind i lam spus prima ara, abia dact Lam soptit. Asa ci el a crezut cam zis Catnip. Pe urma, cind résul ala nebun a inceput si se sina dupa mine prin pa- dure, sperind si capete ceva de-ale gurii, Gale a facut din Catnip! porecla mea oficial’. in cele din urma, am fost nevoiti si omor r+ sul, finde’ speria vinatul. Aproape ci mi-a parut riu, fiinde§ nu era ‘© companie neplicuta. Dar am obtinut un pret bun pe blana lui. ~ Ute ce-am vinat. Gale ridic& o franzeli in care e infipti o sigeati si eu rid. Eo paine adevarata, de la brutarie, nu una dintre cele nedospite, com- pacte, pe care le facem din ratia noastri de cereale. O iau in mina, * Menta (18). JOCURILE FOAME! | 13 scot sigeata si imi apropii nasul de gaura din coaja, inhalind mi- reasma care-mi umple gura de salivi, Painea de buna calitate, ca asta, e pentru ocazii speciale. Mm, inc mai e calda, spun. Probabil ci s.a dus tn zori so cumpere de la brutirie. ~ Cit te-a costat? ~ Numai o veverita. Cred ci batrinul era sentimental azi-dimineaga, zice Gale. A catadicsit chiar si-mi ureze noroc. ~ Ei, toti ne simpim ceva mai apropiati astazi, nu-i asa? zic eu, fara ca macar si-mi intore privirea. Prim nea lasat ceva bun. Scot bucata de brinza. La vederea ei, expresia lui devine radioasi. ~ Mulyumesc, Prim, O savem un adevarat ospit. ‘Capava brusc accentul de Capitoliu al lui Effie Trinket, femeia de o jovialitate maniacala, care vine o data pe an gi ne citeste numele extrase. ~ Era si uit! Jocuri ale Foamei fericite! Rupe citeva mure din tufisurile din jur. ~ Sifie sori... Arunc’ o muri spre mine, cu bolt’ inalta. O prind in guri si fi sparg pielita delicata cu dingii. Gustul dulce-acrigor imi explodeaz’ pe limba. ~ .nintotdeauna de partea voastra! inchei eu, cu tot atita verva. ‘Trebuie si glumim, fiindca altminteri ne-am iesi din mingi de frica. in plus, accentul celor din Capitoliu e atat de afectat, incat orice ai spune suna caraghios. fl privese pe Gale scoyindu-si cutitul si vaind painea felii. Mi-ar putea fi frate. Par negru, lins, piele mislinie, ba avem chiar si aceiasi ochi cenusii. Dar nu suntem rude, cel puyin nu rude apro- piate. De altfel, cei mai multi dintre membrii familiilor care lu- creaza in mind seamana unii cu alti. De aceea, mama si Prim, cu parul deschis la culoare si cu ochii albastri, nu par niciodata si se afle la locul potrivit. $i chiar asa este. Parintii mamei ficeau parte din clasa micilor negustori de la care cumpiri oficialii, Apiritorii Pacii si, ocazional, cite un14 | SUZANNE CoLLINs client din Filon, Aveau o spiterie in zona cea mai frumoasi a Districtului 12. De vreme ce aproape nimeni nu-si poate permite si meargi la doctor, spiterii sunt vindecitorii nostri. Tata a ajuns s-0 cunoasci pe mama fiindca in timpul vinitorilor lui aduna citeodata plante medicinale si le vindea magazinului ei, pentru a fi transformate in leacuri. Probabil ci La iubit cu adevarat dact si-a parisit casa, venind in Filon. incerc si-mi aduc aminte de asta atunci cind nu pot vedea in ea decit o femeie care sti Hing mine, inexpresiva si inaccesibila, in timp ce copiii ei ajung numai piele sios. incerc s-o iert, de dragul tatei. Dar, ca si fiu sincera, iertarea nu e genul meu. Gale unge felille de paine cu brinza moale de capri, punand cu grit ete o franca de busuioe pe fiecare, in timp ce eu la eufele fara mure. Ne instalim intr-un ungher dintre stanci. in locul asta ‘nu putem fi vizuti, dar vedem clar valea unde forfoteste viata, legume de adunat, ridacini dupa care si sapi, pest irizati de razele soarelui, Ziua e superba, cu cer albastru si o adiere usoara. Mancarea e grozava, brinza pitrunde in painea calda si murele ne plesnesc in guri. Totul ar fi perfect dact asta ar fi intr-adevar o sirbitoare, dac’ ziua liberi ar insemna ci pot si hoinarese prin munti cu Gale, vannd pentru cin’. in schimb, va trebui si mer- gem in piayi la ora dou, agteptind si fie strigate numele. ~ Am putea s-o facem, sti, spune el, cu voce seizuti. ~ Ce st facem? intreb. ~ Sa plecim din district. $i fugim. S4 traim in pidure. Tu gi cu mine, noi doi am putea reusi, zice Gale. Nu stiu ce sti rispund. Ideea e atat de absurda. — Dac’ n-am avea atitia copii, se geabeste el si adauge. Binefngeles c& nu sunt copiii nostri. Dar e ca si cum ar fi. Cei doi fratiori ai lui Gale si sora lui. Prim. $i le putem pune la soco- teali gi pe mamele noastre, cum s-ar putea descurca firi noi? Cine ar umple aceste guri care cer intotdeauna mai mult? Desi amindoi vinam zilnic, inci mai sunt nopfi cind vanatul trebuie schimbat pentru untura, pentru pantofi sau pentru lina, nopti cind ne ducem la culcare cu matele chioraind. JOCURILE FOAME! | ~ Nu vreau si am copii niciodata, spun. ~ Eu ag vrea. Daca n-as locui aici, zice Gale. ~ Dar locuiesti ripostez iritat’. ~ Las-o balti, mi-o intoarce el ristit. Se pare ca discuyia a lunecat pe o panta complet gresit’. Sa plec? Cum ag putea s-o pirisesc pe Prim, singura persoana din lume pe care sunt sigura c-o iubesc? $i Gale e devotat familiei lui. Nu putem pleca, asa ci de ce ne-am obosi si vorbim despre asta? Si chiar daca am vorbit... chiar daca am facut-o... de unde-a aparut povestea asta despre copii? Intre mine si Gale n-a existat niciodati 6 legitura romantica. Atunci cind ne-am cunoscut, aveam doi- sprezece ani sieram costeliva, iar el arita deja ca un barbat, desi nu e decit cu doi ani mai mare decit mine. Am avut nevoie de mult timp ca si ne-mprietenim, si nu ne mai certim la fiecare schimb de vanat si si-ncepem si ne ajutim unul pe altul. in plus, el vrea copii. Lui Gale n-o sii fie greu si-si giseasca sotie. Arata bine, e destul de puternic ca si munceascd in mind si poate vana. fyi poti da seama dup’ felul in care soptesc fetele intre ele cind jl vid intend in scoal’, spunindu-si ca sil doresc. Asta si face geloasi, dar nu din motivul la care s-ar putea gindi lumea. E greu si gisesti un partener bun pentru vanitoare. Ce vrei si facem? il intreb. Putem si vaniim, si pescuim sau si culegem. ~ Sa pescuim in lac. Ne putem lisa unditele acolo cat mergem la cules in pidure. Sa facem rost de ceva bun pentru diseari, spune el. Diseari. Se presupune ci, dup extragere, toati lumea sarbi- toreste. $i foarte multi chiar o fac, de usurare c& le-au fost crutati copiii pentru faci un an. Dar cel puyin doua familii isi vor trage obloanele, isi vor incuia usile si vor incerca si giseasca o solutie de a le supravieyui in siptiminile dureroase ce vor urma. Ne descurcim bine. Animalele de pradi ne ignori intr-o zi cind prizile mai ugoare si mai gustoase abunds. Catre sfisitul diminetii, avem o duzini de pesti, o traista de legume si, ca trofeu, o plasi mare de fragi. Eu am gisit tufele acum citiva ani, dar Gale a avut ideea sa le inconjurim cu plase de sarma ca sa le ferim de animale.16 | SUZANNE COLLINS in drum spre casi, ne abatem pe la Vatra, piata neagra care functioneaz’ intr-un depozit abandonat, unde se pistra cindva cirbunele. Cand s-a gisit un sistem mai eficient, care fl transport direct din mina catre trenuri, Vatra a ocupat treptat locul. intr-o i de extragere, la ora asta, cei mai multi si-au inchis tarabele, dar activitatea e inci destul de intensi. Dam cu usurinta sase pesti, cipitind in schimb paine de buns calitate, si inci doi, pentru sare. Sae Unsuroasa, batrina ciolinoasa care vinde cu castronul sup’ fierbinte dintr-un cazan urias, ne ia jumatate din legume, contra a doua calupuri de parafina. Am putea objine un cistig ceva mai bun fn alt’ parte, dar facem un efort ca si ne pistrim bunele rela- tiicu Sae Unsuroasa. E singura pe care se poate conta cind e vorba si cumpere un cline silbatic. Nu-i vinam inadins, dar avunci cind esti atacat si omori un cine sau doi, ei bine, carnea e carne. ~ Odata ce-a ajuns in supa, ti spun carne de vaca, zice Sae Unsuroasa, ficdnd cu ochiul. Nimeni din Filon nu strimba din nas cind e vorba de o pulp buna de caine silbatic, ins Apiritorii Pacii care ajung in Vatri {si pot permite si fie ceva mai mofturosi. Cand ne terminam treburile in piata, ne ducem la usa din spate a casei primarului ca sa vindem jumatate din fragi, stiind ca are 0 slabiciune aparte pentru ei si c& putem tine la pret. Ne deschide Madge, fiica lui. La scoala suntem colege de clasa. Find fata pri- marului, te-ai astepta si fie o snoaba, dar nu e asa. Se mulumeste sii evite pe ceilalti. Ca mine, De vreme ce niciuna dintre noi nu are cu adevarat un grup de prieteni, sfirsim adesea stind impre- und, Suntem una lings alta la masa de prnz gi la intruniri, facem a la activitatile sportive. Vorbim foarte rar, ceea ce ne con- vine deopotriva. Azi, uniforma ei maronie de scoali a fost inlocuit’ cu o rochie scumpé si sia impodobit parul blond cu o panglica roz, Haine pentru extragere. ~ Frumoasi rochie! spune Gale. JocuRILe FOAME! | 17 Madge ii arunc’ o privire, incercind si-si dea seama daca e un compliment sincer sau doar 0 ironie. Rochia e frumoasi, dar n-ar purta-o intr-o 2i obignuita. Strange din buze, apoi zimbeste. — Ei, dac-o si sfirsesc mergind la Capitoliu, vreau s-arat bine, nu-i asa? Acum e rindul lui Gale si fie derutat, Oare vorbeste serios? Sau fl sicdie? Cred ci'a doua varianta e cea adevarat’. ~ Noo si mergi la Capitoliu, rispunde el cu riceala. Ochii lui se oprese pe o bros mica, rotunda, care ti impodo- beste rochia. Aur veritabil. Framos lucrat. Ar putea pliti painea uunei familii pe mai multe luni. ~ Cit ai putea si ai? Cinci intrari? Eu am avut sase de la doi- sprezece ani. ~ Nue vina ei, zic eu. - Nue vina nimanui. Doar ca asa-i viaya, riposteazi Gale. Fata lui Madge a devenit inexpresiva. Imi pune banii pentru fragi in mana. - Noroc, Katniss! ~ Si tie rispund eu si usa se inchide. Ne indreptim spre Filon in ticere. Nu mica plicut ci Gale a luat-o peste picior pe Madge, dar avea dreptate, bineinyeles. Sistemul de extragere e nedrept, iar sXracii trag cele mai mari ponoase. Devii eligibil pentru extragere in ziua cind implinesti doisprezece ani. {n anul acela, numele tau intra o data. La treispre- zece ani, de doua ori. $i tot asa, pind cind implinesti optsprezece ani, Limita maxima a eligibilitayii, cind numele fy de sapte ori, Cea ce este valabil pentru toi cetijenii din toate cele douasprezece districte ale acestei tri numite Panem. Dar aici e capcana. Spui ci esti sirac si ci rabzi de foame, asa cum ni se intimpli nous. Poti opta pentru adiugarea numelui tiu de mai multe ori, in schimbul mai multor tesere. Fiecare valoreazi cit o rafie anuala de cereale si de ulei pentru o persoan’. Poi face asta pentru fiecare membru al familiei tale. Asa ci, la doisprezece ani, numele meu a intrat de patru ori. O data pentru 4 trebuia si intre si de inci trei ori pentru a primi cite o ratie de18 | SUZANNE COLLINS cereale si ulei pentru mine, pentru Prim si pentru mama. De fapt, 2 fost nevoie si fac acelasi lucru in fiecare an. Tar intritile se cumu- leaza. Asa ci acum, la saisprezece ani, numele meu intra de doua- zeci de ori. Numele lui Gale, care are optsprezece ani si care, vreme de sapte ani, a ajutat la hrinirea familiei sale de cinci mem- bri - sau a hrinit-o singur ~ intra de patruzeci si doua de ori. E usor siti dai seama din ce cauza cineva ca Madge, care n-a fost niciodata in pericol s& aiba nevoie de o tesera, il poate scoate din sarite. In comparatie cu noi, cei care traim in Filon, are foarte putine sanse sii fie extras numele. Exista, dar sunt firave. $i, cu toate ci legile au fost facute la Capitoliu, nu in districte gi cu si- guranja nu in familia lui Madge, e greu si nu le- iei in nume de ru celor care nu sunt nevoiti si se inscrie pentru tesere. Gale stie c& greseste indreptindu-si ura impotriva lui Madge. in alte zile, in adancul padurii, -am ascultat vorbind cu patos despre folosirea teserelor ca un alt mijloc de a aduce suferinga in districtul nostru, Un mijloc de a sidi ura intre muncitorii info- metati din Filon si toi cei care pot conta, in general, pe masa de sear’ si, drept consecint’, de a garanta ci n-o si ne incredem ni- ciodata unii in altii. ~ Ein avantajul Capitoliului si ne-nvrajbeasca, ar fi spus acum, daca in preajma n-ar fi fost gi alte urechi in afara de ale mele. Daca n-ar fi fost ziua extragerii. Daca o fata cu o brosa de aur si fara nicio teserd n-ar fi ficut un comentariu pe care nu ma in- doiesc c¥ ea La socotit inofensiv. Pe drum, privesc chipul lui Gale, inci mocnind de furie sub expresia impietrita. Accesele lui de mnie mi se par lipsite de sens, desi nu i-o spun niciodata. Nu fiindca as fi de alta parere. Dar la ce foloseste si zbieri despre Capitoliu in mijlocul padurii? Asta nu schimba nimic. Nu indreapt’ in niciun fel lucrurile. Nu ne umple stomacul. De fapt, sperie vinatul din jur. fl las totusi si urle. E mai bine so faca in padure decit in district. Ne impartim prada: cite doi pesti, doua franzele bune, le- gume, cite un kilogram de fragi, sare si parafin pentru fiecare. = Ne vedem in pia’, ti spun. JOCURILE FOAME! | 19 = imbraci-te cu ceva frumos, rispunde el cu voce plata, ‘Acasi le gisesc pe mama si pe Prim gata de plecare. Mama poarta © rochie superba, din zilele bune de la spiterie. Prim poarti hainele mele de la prima extragere, o fusta si o bluza cu volnase, E putin ‘cam mare pentru ea, dar mama a ficut-o si stea bine prinzind-o cu ace de sigurani. Char si asa, tot fi iese la spate din fusta. Mi asteapti o albie cu apa calda. Scap de murdiiria si de sudoa- rea din padure si ma spal pina si pe cap. Spre surpriza mea, mama mica pregatit una dintre rochiile ei framoase, Matasoasé, albastra, cu pantofi asortati. ~ Esti sigura? o intreb. incere si na mai refuz ofertele ei de ajutor. O vreme am fost atit de furioasi, incit n-o lisam si faci nimic pentru mine. Tar acum ¢ ceva special. Pentru ea, hainele din trecut sunt foarte pretioase. ~ Bineingeles. Hai sa-ti ridicam si parul. las si mi-] usuce cu prosopul si apoi si mi-] impleteasca, stringindu-mid in crestet. Ma uit in oglinda crapata de pe perete sifmi vine greu si mi recunose. ~ Ariti minunat, sopteste Prim. ~ Sinu seman deloc cu mine, rispund. O imbratisez, fiindca gtiu ca aceste cateva ore vor fi cumplite pentru ea. E prima ei participare la extragere. E att de in sigu- rang pe cat se poate, de vreme ce n-a intrat decat o singura data. N.ag lasa-o si ceara vreo tesera. Dar ea isi face griji pentru mine. Se teme c& inimaginabilul sar putea intimpla, protejez pe Prim in toate modurile posibile, dar sunt nepu- tincioasd in privinga extragerii, Chinul prin care tree ori de cate ori e in suferinsa imi erupe in piept si ameningd si mi se citeasca pe fara. Bag de seama ci, la spate, bluza i-a iesit din nou din fusta simi silese si rimin calm’. ~ Indeasi-ti coada induntru, ratusco, spun, netezindu-i bluza si potrivindu-io la loc. Prim chicoteste si-mi rispunde c-un ,mac* scurt.