FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

Tema 1
Etică și integritate academică
Codul de etică și deontologie profesională al Universității de Vest din
Timișoara, ediții actualizate (cea mai recentă ediție votat Senat UVT 7
iunie 2018)
Codul drepturilor și obligațiilor studentului din cadrul Universității de
Vest din Timișoara, ediții actualizate (cea mai recentă ediție este ediția a
III-a. HS 65 din 27.09.2018)
Regulamentul cercetării ştiinţifice şi creaţiei universitare profesională al
Universității de Vest din Timișoara, ediții actualizate (cea mai recentă
ediție este ediția a II-a. HS 52 din 20.02.2018
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică,
dezvoltarea tehnologică şi inovare
Ordonanța nr. 28/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.
206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
tehnologică și inovare
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Codul de etică și deontologie profesională al Universității de Vest din Timișoara, ediții

actualizate - https://www.uvt.ro/files/c508b1ca9c5b73dc42afd458775b8484226f0d49/

Codul drepturilor și obligațiilor studentului din cadrul Universității de Vest din

Timișoara, ediții actualizate (cea mai recentă ediție este ediția HS 20 din 24.09.2020,
https://senat.uvt.ro/files/787c10139d3f8dc2f023b3fa9bebf5ddd6935e54/

Regulamentul cercetării ştiinţifice şi creaţiei universitare profesională al Universității de

Vest din Timișoara, ediții actualizate (cea mai recentă ediție este ediția a II-a. HS 52 din
20.02.2018), https://www.uvt.ro/files/facd96f944023ec0b89570d1da08f0c2d2ceefe8/

Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea

tehnologică şi inovare, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52457

Ordonanța nr. 28/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 206/2004 privind
buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare,
https://lege5.ro/Gratuit/gi3danzxha/ordonanta-nr-28-2011-pentru-modificarea-si-
completarea-legii-nr-206-2004-privind-buna-conduita-in-cercetarea-stiintifica-
dezvoltarea-tehnologica-si-inovare
ETICĂ ȘI INTEGRITATE
ACADEMICĂ
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Lucrare bibliografică
Babbie, E. R. (2015). The practice of
social research: Nelson Education
Sutherland-Smith W., (2008),
Plagiarism, the Internet, and Student
Learning: Improving Academic
Integrity, Routledge
Bertram Gallant T (2017) Academic
Integrity as a Teaching & Learning
Issue: From Theory to Practice, Theory
Into Practice, 56:2, 88-94
Papadima, L. (coord.) (2018), Carte la dispoziția studenților în format
Deontologie academică. Currium cadru, e-book pdf și disponibilă la adresa web
Universitatea din București
Modalitate de acces
Carte la dispoziția studenților în format
e-book pdf și disponibilă la adresa web
http://jsp.ruixing.cc/jpkc_xingfa/JC_Dat
a/JC_Edt/lnk/20161105194206236.pdf
Carte la dispoziția studenților în format
e-book pdf și disponibilă la adresa web
https://ebookppsunp.files.wordpress.co
m/2016/06/wendy-sutherland-smith-
plagiarism-the-internet-and-student-
learning-improving-academic-integrity-
2008.pdf
disponibil la adresa web
https://doi.org/10.1080/00405841.201
7.1308173
http://mepopa.com/Pdfs/papadima_2017
.pdf
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Lucrare bibliografică Modalitate de acces

Bruce Macfarlane, Jingjing Zhang & disponibil la adresa web
Annie Pun (2014) Academic integrity: a https://doi.org/10.1080/03075079.2012.
review of the literature, Studies in 709495
Higher Education, 39:2, 339-358
DeVries, Raymond et al, (2006), disponibil la adresa web
Normal Misbehavior: Scientists Talk 10.1525/jer.2006.1.1.43
about the Ethics of Research, Journal of
Empirical Research on Human Research
Ethics, Vol 1, Issue 1, pp. 43 – 50
Macfarlane Bruce, Jingjing Zhang & disponibil la adresa web DOI:
Annie Pun (2014) Academic integrity: a 10.1080/03075079.2012.709495
review of the literature, Studies in
Higher Education, 39:2, 339-358
Milton C.L. (2014) Ethics and Academic disponibil la adresa web doi:
Integrity. Nursing Science Quarterly. Vol. 10.1177/0894318414558620
28 (1), pp. 18-20
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Lucrare bibliografică Modalitate de acces

Academic ethics and integrity , Emerald
Group Publishing,
http://www.emeraldgrouppublishing.com/
teaching/issues/ethics.htm
Academic ethics and integrity topics – Research Integrity, Elsevier Group
informații disponibile on line pe paginile Publishing
web ale editurilor: Emerald Group https://www.elsevier.com/about/open-
Publishing, Elsevier Group Publishing, science/science-and-society/research-
Taylor & Francis Group integrity
Policies and ethics, Elsevier Group
Publishing
https://www.elsevier.com/authors/journal-
authors/policies-and-ethics
Publishing ethics, Taylor & Francis Group
https://taylorandfrancis.com/about/corpor
ate-responsibility/publishing-ethics/
- este un ansamblu de principii şi norme etice asumate
de comunitatea universitară, menit să impună un
comportament de înaltă ţinută morală și de cooperare
eficientă, de fructificare a energiilor şi a potenţialului
profesional şi uman din comunitatea universitară.
- garantează drepturile şi îndatoririle membrilor
comunităţii academice de a contribui eficient la
atingerea standardelor de performanţă şi de excelenţă
ale UVT
- conţine principii generale şi norme de conduită care se
aplică membrilor comunităţii universitare, în interiorul
UVT şi în relaţie cu mediul academic, stabilind
standarde de referinţă şi sancţiuni

CODUL DE ETICĂ
ȘI DEONTOLOGIE
UNIVERSITARĂ
AL UVT
Principii fundamentale ale
activităţii comunităţii UVT
principiul libertăţii academice;
principiul autonomiei personale
principiul dreptăţii şi echităţii
principiul onoarei și respectării demnităţii umane
principiul recunoaşterii meritului personal
principiul profesionalismului
principiul colegialităţii
principiul responsabilităţii profesionale şi sociale
principiul integrității
principiul politeţii, al respectului reciproc şi al
toleranţei
principiul loialităţii faţă de UVT
Observăm cu uşurinţă că „etica academică” este o
expresie compusă, al cărei sens poate fi inteligibil
numai în măsura în care înţelegem sensul cuvintelor
„etică” şi „academic”.
La fel ca etica medicală, etica juridică sau bioetica,
etica academică este o teorie etică aplicată, în care
conceptele şi metodele eticii, ca teorie generală, sunt
utilizate în abordarea problemelor morale specifice
unui anumit domeniu de activitate, precum mediul
academic.

Dar ce înseamnă
cuvântul „etică”?
 ETICA – ASPECTE
PRELIMINARII

Sociologul Raymond C. Baumhart[1] a pus

această întrebare unor oameni de afaceri
americani şi a primit următoarele răspunsuri
tipice:
 „Etica are de-a face cu ceea ce sentimentele mele îmi
spun că este bine sau rău”.
 „Etica este legată de credinţa mea religioasă”.
 „A fi etic înseamnă să respecţi legea”.
 „Etica reprezintă modelele de comportament acceptate
în societate”.
 „Nu ştiu ce înseamnă acest cuvânt”

Nici unul dintre aceste răspunsuri nu este complet (exceptându-l pe ultimul, fireşte)
[1] Decan al Loyola University din Chicago, profesor de management
 Destui oameni sunt tentaţi să asocieze etica şi
sentimentele, gândindu-se probabil la un soi de
vibraţie empatică faţă de aproapele nostru. Dar
etica nu este legată în mod necesar de anumite
stări afective.

Acestea sunt schimbătoare,

capricioase şi nu pe deplin
supuse raţiunii, astfel încât
foarte frecvent tocmai
sentimentele sunt acelea care
ne îndeamnă să ne abatem de
la normele etice: să fim invidioşi
faţă de cei ce ne sunt cumva
superiori, să-i detestăm pe unii
oameni doar pentru că fac parte
dintr-o anumită categorie socială
stigmatizată etc.
Etica nu se află într-o relaţie necesară nici
cu religia.
Ce-i drept, majoritatea religiilor susţin
standarde etice înalte.
Dar dacă etica n-ar fi decât un apanaj al
religiei, atunci ea nu ar fi valabilă decât
pentru persoanele religioase.
Or, etica se adresează în egală măsură
ateilor şi credincioşilor, astfel încât nu
poate fi în nici un caz confundată cu
religia sau pe deplin subordonată ei.
De asemenea, a te comporta etic nu e
totuna cu a respecta legea. Nu rareori legea
încorporează anumite convingeri morale,
pe care le împărtăşesc numeroşi cetăţeni ai
unui stat. Dar legea, ca şi sentimentele, se
poate abate faţă de ceea ce este etic.
 Exercițiu dilemă

1. discriminarea
femeilor în ţările
fundamentalist islamice
oferă exemple groteşti
de relaţii sociale
inumane, impuse prin
forţa unor „legi”
inacceptabile din punct
de vedere etic.
 Exercițiu
dilemă

2. Reclamele la alcool nu sunt ilegale, dar

sunt etice?
Exercițiu dilemă
3. Reclamele la diverse
produse care folosesc ca temă
conotaţiile sexuale, nu sunt
ilegale, dar sunt etice?
Exercise dilemma

4. Să îți însușești munca

altora
 Etimologie

“etică” derivă din grecescul „ethos”

“morală” derivă din latinescul

„mores”

•convingerile și •sursele, originea și •normele

valorile morale înțelesurile comportamentului,
raportate la conceptelor etice codurile și seturile
noțiunile de bine de reguli
și de rău.

Etica Etica
Metaetica
descriptivă normativă
 ÎN CELE DIN URMĂ, A FI ETIC NU SE CONFUNDĂ
CU A TE CONFORMA PE DEPLIN UNOR MODELE
DE CONDUITĂ ACCEPTATE ÎN SOCIETATE. ÎN
MULTE CAZURI, MAJORITATEA OAMENILOR
CULTIVĂ ÎNTR-ADEVĂR TIPARE
COMPORTAMENTALE JUSTE SUB ASPECT ETIC,
DAR NU ÎNTOTDEAUNA.

Uneori, aceste modele sociale

de comportament se pot afla în
conflict cu principiile etice.
Se poate întâmpla ca o întreagă
societate să fie moralmente
coruptă: (ex. Germania nazistă,
Rusia bolşevică sau România
ceauşistă (şi, din păcate, şi cea
post ceauşistă) sunt exemplare în
acest sens).
ALTE DEFINIŢII

 Etica, conform unei definiţii de dicţionar[1] reprezintă

“studiul aspectelor teoretice şi practice ale moralei;
ansamblul normelor de conduită morală corespunzătoare
ideologiei unei anumite clase sau societăţi”.
 Antonio Ramiz în lucrarea sa “Etica în întreprindere”[2]
consideră etica o ştiinţă care ne ajută să cunoaştem omul,
comportamentul său şi societatea în ansamblul ei.

[1] Florin Marcu - Marele dicţionar de neologisme, Editura Saeculum, 2006.
 [2] Antonio A. Ramiz - La etica en la empresa, Madrid, Instituto de Estudios
Economicos, 1994.
SUMARĂ ŞI CLARĂ DEFINIŢIE
POSIBILĂ, ETICA ESTE O TEORIE
FILOSOFICĂ DESPRE VIAŢA
MORALĂ.
DAR CE ESTE NORMA MORALĂ?

În cea mai succintă caracterizare, vom spune că

norma (viaţa) morală este datoria autoimpusă
de către fiecare conştiinţă liberă şi care îi cere
omului să vrea – prin tot ceea ce gândeşte şi
face – să fie om la nivelul maxim al
posibilităţilor sale.
MAJORITATEA TEORIILOR ETICE ADMIT CĂ
LIBERTATEA VOINŢEI ESTE FUNDAMENTUL
MORALITĂŢII ÎN FORMELE EI CELE MAI
EVOLUATE.

ACŢIONĂM MORAL NUMAI ATUNCI CÂND NE

SUPUNEM UNEI REGULI VENITE DINĂUNTRUL
PROPRIEI NOASTRE CONŞTIINŢE, ÎN MĂSURA
ÎN CARE CREDEM CU ADEVĂRAT CĂ ORICINE
AR TREBUI SĂ FACĂ LA FEL, ÎN ORICE
ÎMPREJURĂRI, DEOARECE AŞA ESTE BINE.

ACEST GEN DE AUTOLEGIFERARE PUNE CEL

PUŢIN O PROBLEMĂ DIFICILĂ: CUM ŞI DE
UNDE ŞTIE SUBIECTUL MORAL CE TREBUIE SĂ
FACĂ ATUNCI CÂND SE AFLĂ ÎN SITUAŢII
ATIPICE Ş CU TOTUL NEPREVĂZUTE?
Situaţii confuze, în care se iveşte un
conflict între scopurile noastre, fiecare fiind
asociat cu altă normă morală.

De exemplu,
trebuie să îmi apăr familia dar, pe de
altă parte, trebuie şi să spun adevărul.

Aflu că fiul meu a violat o fată sau

că face parte dintr-o bandă, care
fură maşini şi terorizează cartierul.
Ce trebuie să fac? Să tac, spre a-
mi proteja băiatul ori să-l dau pe
mâna poliţiei?
 Exercițiu

Exemplificați câteva norme morale

elementare
"Sa nu minti!", imperative
"Sa nu furi!",
„Ajuta-ti aproapele!"

"Respecta-ti parintii!",
"Creste-ti copiii asa cum se cuvine!„
"Respecta-ti întotdeauna promisiunile!"

normele ipotetice

"Daca vrei sa îti pastrezi sanatatea,

evita excesele si viciile"

"Daca aveti urmatoarele simptome,

luati urmatoarele medicamente"
instructiuni
Principiile morale sunt acele norme de maximă
generalitate care îşi propun să integreze şi să coordoneze
într-un sistem coerent diferitele reguli morale, oferind
totodată un criteriu universal de decizie morală justă într-o
cât mai mare varietate de situaţii posibile.

Metaforic vorbind,
principiul moral (căci
într-un sistem etic nu
poate exista decât unul
singur) joacă rolul
busolei sau al
Stelei Polare, care arată
invariabil Nordul,
în speţă acel
comportament care satisface
în cea mai mare măsură exigenţele moralităţii.
  crestinism: "Ceea ce-ai vrea ca oamenii sa-ti faca
Regula de aur tie, fa-le si tu lor" (Matei, 7:12)
 islam: "Nici unul dintre voi nu este un adevarat
credincios pâna când nu îi doreste aproapelui
ceea ce-si doreste siesi". (Coran)
 iudaism: "Ceea ce este pentru tine detestabil, nu
face aproapelui tau. Aceasta este toata Legea;
restul sunt comentarii." (Talmud)
 budism: "Nu-i rani pe ceilalti prin ceea ce te face
pe tine sa suferi." (Udana Varga, 5, 1)
 hinduism: "Aceasta este datoria suprema: nu
face altora ceea ce nu doresti ca ei sa-ti faca tie"
(Mahabharata, 5, 1517)
 zoroastrism: "Orice îti displace tie, n-o face
altora".
 confucianism: "Ceea ce nu vrei sa ti se faca tie,
n-o face altora" (Analecte, 15:23)
 Bahai: "si daca e sa-ti întorci privirea catre
dreptate, alege pentru aproapele tau ceea ce ai
alege si pentru tine."
 jainism: "Orice om ar trebui sa se întrebe cum sa
trateze toate fiintele asa cum el ar vrea sa fie
tratat la rândul sau."
 proverb Yoruba (Nigeria): "Cel ce se pregateste
sa strapunga un pui de pasare cu un bat ascutit
ar trebui sa-l încerce mai întâi asupra lui însusi,
sa vada cât e de dureros." (apud Maxwell, 2003,
pp. 22-23).
 De unde ştie omul (agentul moral) că regula lui de
acţiune are o semnificaţie şi o validitate
supraindividuală, nefiind numai o toană sau o
preferinţă subiectivă a sa?

Cum poate fi el sigur că oricine altcineva ar trebui să

recunoască şi să urmeze acelaşi principiu moral?

Şi cum se explică faptul obişnuit, însă şocant, că

atât de frecvent ştim ce este bine să facem şi, totuşi,
facem pe dos?

Acestea sunt, probabil, cele mai

dificile probleme ale eticii, iar încercarea
noastră de a găsi un răspuns ne duce, astăzi, faţă
în faţă la acest curs (această dezbatere) !!!!
RASPUNSUL FUNDAMENTAL
POATE FI:
Etica este despre tot ce ar trebui să facă
un om spre a-şi realiza dorinţele,
scopurile şi idealurile, astfel încât să
poată atinge maxima împlinire a fiinţei
sale, fără a face însă inutil rău celorlalţi,
ci lăsând pe fiecare să-şi caute propria
împlinire personală şi chiar contribuind
la progresul întregii societăţi!
 Etica este una din principalele ramuri ale
filosofiei şi poate fi numită ştiinţa realităţii
morale; încearcă elucidarea problemelor morale
printr-un demers cognitiv.

Etica poate fi înţeleasă de asemenea ca o

filosofie asupra moralei, a binelui şi a răului, a
datoriei.

Ştiinţa eticii are un dublu caracter, respectiv: analitic (se preocupă

de cauzele acţiunilor noastre) şi normativ (ne spune ce avem de
făcut); însă, fără să fie o ştiinţă descriptivă (nu ne indică cum să
facem), este o ştiinţă practică, este orientată spre acţiune: se învaţă
din practică.

De aceea, se foloseşte adesea şi conceptul de etică aplicată, prin

care înţelegem “analiza din punct de vedere moral a unor situaţii
concrete din practica socială sau profesională în vederea luării unor
decizii”.
 Etica aplicată este formată dintr-un
mănunchi de discipline care încearcă să
analizeze filosofic cazuri, situaţii, dileme
relevante pentru lumea reală. Printre
aceste discipline se numără etica
tehnologiei informaţiei, etica bunăstării
animalelor, etica în afaceri, bioetica, etica
medicală, etica mediului, etica cercetării
ştiinţifice, etica în politicile publice, etica
relaţiilor internaţionale, etica mijloacelor
de informare, etica academică etc.
O înţelegere a eticii este critică şi esenţială pentru noi
ca indivizi, pentru că o etică sănătoasă reprezintă
însăşi esenţa unei societăţi civilizate. Etica este
fundaţia pe care sunt clădite toate relaţiile noastre. Ea
înseamnă ansamblul nostru de a ne relaţiona faţă de
patroni, faţă de angajaţi, de colegi, de clienţi, de
subordonaţi, de furnizori, faţă de comunitatea în care
ne aflăm şi unii faţă de alţii.

Etica nu se referă la legăturile pe

care le avem cu alte persoane - toţi
avem legături unii faţă de alţii - ci
la calitatea acestor legături.
Delimitări conceptuale
Etică academică
(academic ethics)
Etică în mediul
academic (ethics in
academia)
Integritatea este o virtute a unei persoane sau a unei
organizații și, ca atare, parte a obiectului de studiu al
eticii teoretice.
într-un apel recent la proiecte lansat de Comisia
Europeană pe tema „eticii și integrității în cercetare‖,
era precizat destul de clar faptul că „integritatea” se
referă la internalizarea normelor etice de către
cercetătorii individuali și la asumarea lor de către
organizațiile academice.
Specificul moral al
vieții academice

Există principii și/sau valori morale

specifice ale vieții academice:
- libertatea academică;
- autonomia intelectuală a
cercetătorului;
- acceptarea diversității de opinii și
convingeri;
- dreptatea și echitatea;
- meritul academic;
- profesionalismul
 Exercițiu
Temă de discuție/exercițiu: citiți și
comentați Codul de Etică al
Universității de Vest dn Timișoara.
Identificați principiile și/sau valorile
morale specifice ale vieții academice

O universitate este morală dacă practicile sale curente (contextul

sau mediul universitar) stimulează membrii săi să adopte o
conduită morală. (adaptat după Kaptein [1]

[1] Muel Kaptein, Ethics Management. Auditing and Developing the Ethical
Content of Organizations, Dordrecht: Kluwer Academic Pub., 1998
 ÎN LOC DE CONCLUZII:

http://www.ted.com/talks/
dan_ariely_on_our_ buggy_moral_code
 Mulțumiri și considerații

Vă mulțumesc pentru atenția acordată!

Email alexandru.avram@e-uvt.ro

Website www.uvt.ro

Office M21