Curs MSP

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
Strategii de e-guvernare (partea 1)

Lect. univ. dr. Cătălin VRABIE
MASTERAT : „MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC”

- suport de curs -
CUPRINS
CAPITOLUL 1. CONCEPTE GENERALE ....................................................................... 3

Capitolul 1.1. Tipuri de calculatoare ..................................................................... 3
Capitolul 1.2. Partile principale ale PC-ului ........................................................... 6
Capitolul 1.3. Performantele calculatorului ........................................................... 8
CAPITOLUL 2. HARDWARE ....................................................................................... 9

Capitolul 2.1. Unitatea centrala de procesare ....................................................... 9
Capitolul 2.2. Memoria .......................................................................................... 9
Capitolul 2.3. Dispozitive de intrare ...................................................................... 12
Capitolul 2.4. Dispozitive de iesire ........................................................................ 14
Capitolul 2.5. Disozitive de intrare/iesire ............................................................... 17
Capitolul 2.6. Dispozitive de stocare a informatiei ................................................ 18
CAPITOLUL 3. SOFTWARE ....................................................................................... 20

Capitolul 3.1. Date, Informatie, Cunostinte ........................................................... 20
Capitolul 3.2. Tipuri de software ........................................................................... 21
Capitolul 3.3. Operarea cu sisteme software ........................................................ 23
Capitolul 3.4. Aplicatii software ............................................................................. 23
Capitolul 3.5. GUI ................................................................................................. 24
Capitolul 3.6. Dezvoltarea sistemelor ................................................................... 24
CAPITOLUL 4. SISTEME INFORMATICE ....................................................................... 26

Capitolul 4.1. Sisteme si organizatii ...................................................................... 26
Capitolul 4.2. Sisteme, subsisteme ....................................................................... 27
Capitolul 4.3. Adaptabilitate, timp de reactie, reactie inversa, homeostaza .......... 27
CAPITOLUL 5. RETELE DE INFORMATII ...................................................................... 29

Capitolul 5.1. LAN si WAN .................................................................................... 29
Capitolul 5.2. Intranet, Extranet ............................................................................ 30
Capitolul 5.3. Internet ........................................................................................... 30
Capitolul 5.4. Reteaua telefonica si calculatoarele ............................................... 35
-1-
Lect. univ. dr. Catalin Vrabie
CAPITOLUL 6. CALCULATOARELE IN ACTIVITATEA ZILNICA ......................................... 37

Capitolul 6.1. Calculatoarele in activitatea zilnica ................................................. 37
Capitolul 6.2. Lumea electronica .......................................................................... 40
CAPITOLUL 7. SANATATEA SI SIGURANTA, MEDIUL INCONJURATOR ............................. 49

Capitolul 7.1. Ergonomia ...................................................................................... 49
Capitolul 7.2. Aspecte legate de sanatate ............................................................ 50
Capitolul 7.3. Precautii .......................................................................................... 50
Capitolul 7.4. Mediul de lucru ............................................................................... 51
CAPITOLUL 8.SECURITATE ...................................................................................... 52

Capitolul 8.1. Securitatea informatiei .................................................................... 52
Capitolul 8.2. Virusii informatici............................................................................. 54
CAPITOLUL 9. COPYRIGHT SI LEGISLATIE .................................................................. 56

Capitolul 9.1. Copyright ........................................................................................ 56
Capitolul 9.2. Legislatia privind dreptul de copyright ............................................. 57
BIBLOGRAFIE ......................................................................................................... 58
-2-
CAPITOLUL 1. CONCEPTE GENERALE
Ceea ce noi numim Tehnologia Informatiei (IT1) nu mai este de mult timp un sistem
rezultat din mixtiunea celor doua componente, hardware si software. Astazi aceste
sisteme sunt distribuite pe toata suprafata planetei ele fiind conectate unele la altele,
comunicarea dintre ele fiind deasupra granitelor geografice. Aceasta a III-a
componenta – telecomunicarea – a capatat un rol deosebit in existenta fiecaruia
dintre noi.
Hardware-ul se refera la componenetele fizice ale unui calculator cum ar fi:

monitorul, tastatura, cablurile, mouse-ul, etc….
Software-ul se referă la un set de instrucţiuni sau programe, care spun
calculatorului (componentelor hardware) ce şi cum să facă. Software-ul poate fi
instalat pe calculator de pe CD-uri, DVD-uri sau orice alt mediu de stocare intern
sau extern. Procesoarele de text, cele de imagini, enciclopediile sau jocurile pe
calculator sunt exemple de software frecvent utilizate pe un calculator. Fără
software, calculatorul ar putea fi asemănat cu un televizor care nu are setat nici un
program TV.
Tehnologiile de comunicare se refera la acel sistem global de retele de
calculatoare si la modul in care acestea schimba informatii intre ele, practic cum
se face transmisia si receptia datelor in format digital.
1.1. TIPURI DE CALCULATOARE
Sunt folosite diferite tipuri de calculatoare pentru diferite scopuri. Principalele

categorii le găsiţi mai jos.
Calculatoarele tip Mainframe

Acestea sunt de dimensiuni foarte mari şi sunt utilizate în special
de departamentele guvernamentale. Ele pot opera mari cantităţi de
date cu o viteză foarte mare, de asemenea au şi o capacitate foarte
mare de stocare a datelor. Costul instalării, rulării şi întreţinerii
calculatoarelor de acest tip poate ajunge la sute de mii de dolari şi chiar mai mult.
1
Information Technologies
-3-
Mainframe-urile sunt conectate de obicei la un număr foarte mare de terminale –

monitoare şi tastaturi aşa cum puteţi vedea în bănci şi în agenţiile de voiaj. Unele
terminale sunt denumite şi “terminale neinteligente”. Acestea nu funcţionează dacă
sunt desprinse de calculatorul principal. Alte terminale chiar dacă sunt despărţite de
mainframe, au suficientă putere de procesare pentru a putea fi folosite independent
de către utilizator; acestea fiind denumite “terminale inteligente”.
Minicalculatoarele - inlocuite acum de servere

În principiu aceste tipuri de calculatoare fac acelaşi lucru ca şi mainframe-urile, dar la
o scală mai mică. Este de preferat să fie folosite în locul mainframe-urilor atunci când
costul acestora din urmă este nejustificat şi când un calculator personal mai mic este
inadecvat.
Calculatoarele personale PC2

Când au fost concepute, PC-urile, erau calculatoarele perfecte pentru birou. Ele sunt
fabricate sub denumirea diferitelor mărci din întreaga lume şi sunt de asemenea
descrise ca fiind compatibile IBM3. Aceasta înseamnă că indiferent de marca sub
care au fost fabricate ele pot rula aceleaşi programe şi aplicaţii ca un calculator
similar fabricat de IBM, compania americană a căror PC-uri au devenit standardul.
PC-urile sunt diferite de calculatoarele Macintosh, care folosesc un sistem de
operare complet diferit şi care sunt fabricate de Apple.
Acestea pot fi conectate împreună (în reţea), pentru a schimba programe şi informaţii
între utilizatori. În unele domenii de activitate, reţelele complexe care sunt susţinute
de mainframe-uri sau minicalculatoare nu sunt necesare. De aceea, întrucât PC-ul a
devenit calculatorul universal pentru birou şi pentru acasă, preţurile acestora a
scăzut foarte mult, ele fiind acum cele mai folosite calculatoare din lume.
Laptop-urile
Acestea sunt mici, portabile, de dimensiunea unei serviete, care pot fi transportate
oriunde cu minim de efort. Ele sunt caracterizate de un ecran mic şi o tastatură pe
măsură. Unele laptop-uri pot fi conectate direct sau printr-un device special de
2
Personal Computer
3
International Business Machines Corporation
-4-
conectare la un monitor şi o tastatură standard. În acest mod, dezavantajul de a lucra
pe perioade îndelungate la scară redusă este înlăturat.
Laptop-urile pot fi la fel de puternice ca şi calculatoarele de birou, dar în general sunt
cu 50% mai scumpe decât acestea datorită miniaturizării şi a unei pieţe mult mai
mici.
PDA4-urile
PDA-urile sunt şi mai mici decât laptop-urile şi pot fi ţinute cu uşurinţă
în mână în timp ce se lucrează cu ele. Sunt cunoscute sub denumirea
de Notepad. Dimensiunile reduse ale ecranului şi tastaturii le limitează
facilităţile, dar în ciuda acestora ele au început să câştige popularitate.
Ele oferă cam aceleaşi facilităţi ca şi un laptop, dar la o scală mai redusă. Fişierele
pot fi transferate de pe acestea (sau laptop-uri) pe calculatoarele de birou. Preţurile
sunt în general mai scăzute comparativ cu laptop-urile şi calculatoarele de birou.
Calculatoarele în reţea
Calculatoarele conectate în reţea sunt de obicei calculatoare conectate între ele. Într-
o afacere cu multe calculatoare a devenit necesar ca ceea ce există pe unul din
calculatoare să fie disponibil şi altui utilizator din afacerea respectivă. Calculatoarele
se conectează prin cabluri sau wireless (prin unde radio), iar fişierele şi documentele
pot fi vizualizate pe oricare dintre acestea.
Fiecare calculator poate fi folosit şi independent de reţea. El are propriul său

procesor, hard disk şi alte facilităţi. Documentele şi fişierele pot fi preparate şi stocate
pe hard disk. Acestea poate fi făcute disponibile şi altor calculatoare dacă acest lucru
este necesar.
Cele mai multe calculatoare din reţea au nevoie de un server. Serverul este folosit în
general pentru stocarea informaţiilor folosite în mod curent. Spre exemplu lista cu
numele şi adresa clienţilor unei firme stocată pe un server poate fi văzută şi chiar
modificată (dacă se doreşte) de oricine din reţea. Lista actualizată devine imediat
disponibilă oricărui calculator din reţea.
4
Personal Digital Assistant
-5-
Reţelele de calculatoare
Termenul de reţele de calculatoare nu trebuie confundat cu cel de calculatoare în
reţea explicat mai sus.
Utilizarea reţelelor de calculatoare este o miniaturizare eficientă

a ideii de mainframe-uri. În locul unui mainframe, un calculator
de dimensiuni mai mari numit server este conectat la toate
celelalte calculatoare din reţea numite terminale sau clienţi.
Server-ul găzduieşte toate aplicaţiile şi datele de care au nevoie
clienţii.
Un client – un calculator din reţea – este un monitor şi o tastatură, însoţite de o mică
cutie cu circuite speciale care înlocuieşte unitatea centrală a unui PC obişnuit. Clienţii
nu au în general spaţiu propriu de depozitare a datelor, ei încărcând programe şi
date din server în memoria proprie. Orice modificare a informaţiilor este înregistrată
apoi în server.
Într-o reţea de calculatoare, toate resursele sunt concentrate în server. Acesta

permite calculatoarelor client, mai ieftine, mai puţin puternice şi mai lipsite de resurse
să funcţioneze ca un PC obişnuit, dar cu ajutorul unor programe speciale, care
presupun costuri de instalare şi întreţinere mai reduse.
1.2. PARTILE PRINCIPALE ALE PC-ULUI (COMPUTERULUI PERSONAL)
La prima vedere un PC este compus din urmatoarele componente hardware:

 Sistemul sau Unitatea Centrală (ea poate fi orizontală - desktop case - sau
verticală - tower case -);
 Tastatura şi mouse-ul, folosite pentru introducerea datelor;
 Monitorul, cunoscut şi sub denumirea de VDU (Video Display Unit).
Alte componente, cum ar fi imprimante, scanere, modem-uri şi aşa mai departe,
care pot fi adăugate calculatoarelor pentru diferite scopuri, se mai numesc şi
componente periferice (sau cel mai des folosit termen periferice).
-6-
Legenda:
1. Monitor
2. Mother Board (Placa de baza)
3. CPU (Procesor)
4. Memoria principala (RAM)
5. Placa video, de sunet, etc…
6. Sursa de alimentare
7. CD-ROM, DVD-ROM
8. (HDD) Hard disk
9. Tastatura
10. Mouse
Si pentru ca am mentionat Unitatea Centrala ... sa vedem ce componente intra in

alcatuirea acesteia.
 Placa de baza (MB – Mother Board) – a carei rol in calculator este usor de
identificat inca din numele acesteia. Aceasta este dotata cu o serie de mufe
de conectare (sloturi) a altor componente cum ar fi placa de sunet, de retea,
video, etc... De asemenea tot aici gasim si memoria ROM (Read Only
Memory), memorie cu caracter nevolatil in care sunt scrise toate instructiunile
de startare a computerului.
 Procesorul (CPU – Central Processing Unit), responsabil cu toate procesele
pe care un calculator le poate avea la un moment dat. Mai este numit si
„creierul” calculatorului.
 Memoria RAM (Random Access Memory), memorie cu caracter volatil, folosita
de calculator pe durata functionarii lui. Aceasta spre deosebire de memoria
ROM se sterge complet la inchiderea computerului.
 Hard-disk-ul (HDD – Hard Disk Drive) este spatiul de stocare al calculatorului.
Aici se gasesc instalate si salvate diferite programe, aplicatii, fisiere pe care
utilizatorul le foloseste in activitatea lui zilnica cu calculatorul.
 Unitatea de scriere/citire optica (CD-ROM, CD-RW, DVD-ROM, DVD-RW)
 Diferite placute, cum ar fi: cea de sunet, video, de retea, etc... care au rolul de
a ajuta utilizatorul sa interactioneze mai usor cu calculatorul.
 Nu trebuie sa uitam sursa de alimentare a computerului.
-7-
1.3. PERFORMANTELE CALCULATORULUI
Si pentru ca tot am vorbit de performantele unui calculator, acum sa vedem care sunt
componentele care influenteaza in mod direct performantele computerului.
 In primul rand procesorul, el fiind cel care este responsbil cu efectuarea
calculelor. Cu cat el reuseste sa execute mai multe calcule pe unitatea de timp
cu atat mai repede functioneaza intregul sistem.
 Memoria RAM. Ea este cea care ii furnizeaza procesorului informatia de care
acesta are nevoie imediat. Cu cat capacitatea ei este mai mare si cu cat viteza
de transfer a datelor de la ea catre procesor este mai mare, cu atat mai rapid
este intreg sistemul.
 Hard disk-ul. Firesc, volumul de date pe care acesta il poate stoca este
important, dar acest lucru nu influenteaza viteza de lucru a sistemului pe
ansamblu. Din acest punct de vedere la un hard disk trebuie sa ne uitam la
numarul maxim de rotatii pe care acesta le executa pe unitatea de timp.
Practic cu cat discurile (platanele) se rotesc mai repede
in interiorul hard disk-ului (viteza de rotatie variaza in
functie de model intre 5.000 si 10.000 rpm – rotatii pe
minut) cu atat mai repede e citita informatia si
transmisa mai departe memoriei RAM.
 Viteza magistralei (bus speed). Un alt factor de influenţă asupra vitezei unui
calculator este viteza cu care este trimisă informaţia dintr-o parte a sistemului
spre procesor şi invers. Viteza bus este de la 133 până la 400 MHz, de aceea
acesta trebuie să “aştepte” datele. Aceasta caracteristica este specifica placii
de baza.
 Acceleratoarele grafice. La fel cum se procesează toate datele necesare
utilizatorului, procesorul calculează şi afişează informaţii grafice pe monitor,
astfel el trebuind să execute două operaţiuni. Folosind un accelerator grafic
care are procesor propriu şi memorie video, procesorul calculatorului este
degrevat de o parte din calcule; de unde şi îmbunătăţirea vitezei de calcul în
concordanţă cu tipul de accelerator grafic şi memoria acestuia.
-8-
CAPITOLUL 2. HARDWARE
2.1. UNITATEA CENTRALA DE PROCESARE (CPU – CENTRAL PROCESSING UNIT)
Asa cum am spus procesorul este cel care

“gandeste”. El interpreteaza instructiuni si proceseaza
date furnizate de aplicatiile software instalate in
calculator.
CPU-ul conţine trei părţi componente principale: Unitatea Aritmetico-Logică

(Arithmetic Logic Unit – ALU), Memoria imediată (Immediate Access Memory) si
Unitatea de Control.
 ALU – este componenta care realizează operaţiile aritmetice şi logice;
 Memoria imediată – este locul unde sunt stocate datele folosite de ALU;
 Unitatea de control - asigură parcurgerea instrucţiunilor din program în ordinea
corectă.
Viteza de lucru al acestuia (frecventa) se masoara in Gigahertz-i, la calculatoarele

din generatiile mai vechi Megahertz-i. Ce inseamna acest lucru? Numarul de cicluri
(operatii) efectuate pe unitatea de timp. Astfel un procesor de 1 GHz are un miliard
de cicluri pe secunda, practic el poate efectua un miliard de operatii pe secunda. La
o frecventa de lucru atat de mare, acesta se incalzeste foarte tare, de unde este
necesara instalarea unui sistem de racire special, numit cooler.
2.2. MEMORIA
Pentru a functiona, computerul, foloseste mai multe tipuri de memorie: memoria

ROM (Read Only Memory), memoria RAM (Random Access Memory) precum si
memoria cache.
 Memoria ROM este acea memorie care nu poate fi stearsa, cel putin nu prin
metode la dispozitia utilizatorului. Aici sunt scrise informatii utile calculatorului
in faza de startare. Practic ea verifica buna functionare a celorlalte
componente instalate in calculator.
-9-
 Memoria RAM este acea memorie folosita de calculator doar in timpul

functionarii lui. Ea stocheaza date si permite accesarea lor in orice ordine si
nu secventiala asa cum se intampla la alte dispozitive de stocare a datelor
cum ar fi hard disk-ul. In general RAM-ul este considerata memoria principala
a calculatorului, locul unde sunt incarcate si manipulate datele. Cu cat
capacitatea de stocare temporara a datelor este mai mare, cu atat mai
performanta este aceasta. Astazi calculatoarele au module de memorie de cel
putin 256 KB.
 Memoria cache este o memorie specială legată direct de procesor (CPU).
Cele mai folosite informaţii de către procesor sunt stocate aici pentru a fi
folosite ori de câte ori este necesar; astfel se economiseşte timp şi se măreşte
viteza calculatorului. Cea mai mică memorie cache este de 512 Kb.
Memoria, cea precum RAM-ul, este realizată din circuite integrate (microcipuri ). Ele
sunt asamblate pe plăci micuţe care pot fi inserate în locuri speciale din interiorul
calculatorului, numite slot-uri.
Aceste plăcuţe sunt descrise ca SIMM-uri (Single Inline Memory
Modules) sau DIMM-uri (Dual Inline Memory Module). Ele sunt în
general distribuite la mărimi de 128, 256, 512Mb. si chiar de 1024
Mb (1Gb).
Memoria RAM poate fi mărită prin achiziţionarea şi inserarea DIMM-urilor (respectiv
SIMM-urilor) în slotu-rile potrivite. Trebuie acordată o atenţie deosebită la
achiziţionarea modulelor de memorie deoarece acestea sunt de mai multe feluri care
pot să nu fie compatibile cu calculatorul respectiv. Cipurile de memorie sunt sensibile
la energia statică şi de aceea trebuie manevrate cu multă atenţie.
Toate informaţiile procesate de calculator sunt stocate în formă digitală folosind doar
doi digiti: 0 şi 1. Sistemul numeric care foloseşte doar două cifre se numeşte sistem
binary si este total diferit de cel zecimal, folosit de oameni. În continuare puteţi vedea
cum un om numără de la 0 la 10 şi cum o face un calculator.
Omul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Calculatorul: 0 1 10 11 100 101 110 111 1000 1001 1010
- 10 -
O singură cifră 0 sau 1 este numită bit. Biţii sunt grupaţi în seturi de câte 8, pentru a
forma bytes (octeti) – unitatea de masura a informatiei. Memoria calculatorului este
măsurată în bytes după cum urmează:
1 Bit Un singur digit: 0 sau 1

1 Byte 8 Biti ex: [0,1,0,0,1,0,1,1]
1 Kilobyte (KB) 1.024 Bytes (210)
1 Megabyte (MB) 1.048.576 Bytes (220)
1 Ggabyte (GB) 1.073.741.824 Bytes (230)
1 Terabyte (TB) 1.099.511.627.776 Bytes (240)
1 Petabyte (PB) 1,125,899,906,842,624 Bytes (250)
1 Exabyte (EB) 1,152,921,504,606,846,976 Bytes (260)
1 Zettabyte (ZB) 1,180,591,620,717,411,303,424 Bytes (270)
1 Yottabyte (YB) 1,208,925,819,614,629,174,706,176 Bytes (280)
Bit 1 bit – o decizie binara

Byte 1 byte – un caracter alfanumeric
160 biti – o telegrama, un SMS
Kilobyte 2 KB – o pagina de carte
10 KB – o pagina de web statica
300 KB – o fotografie de rezolutie medie
Megabyte 1,4 MB – o discheta
2 MB – o fotografie de rezolutie ridicata
Gigabyte 1 GB – 18 ore de muzica in format MP3 (la 128kbit/s)
4,7 GB – un DVD comercial
Terabyte 1 TB – o colectie de filme radiologice dintr-un spital mare
2 TB – o biblioteca stiintifica
20 TB – Biblioteca Congresului din SUA
Petabyte 2 PB – arhiva datelor de pe internet (Wayback Machine)
Exabyte 5 EB – totalitatea cuvintelor rostite vreodata de fiinta umana
12 EB – suma tuturor cunostintelor umane (audio, video si text)
Zettabyte ................
Yottabyte ................
- 11 -
2.3. DISPOZITIVE DE INTRARE (INPUT DEVICES)
Calculatoarele lucrează cu informaţiile/datele care sunt introduse de către utilizator.

Există mai multe componente care permit utilizatorului să introducă aceste date,
depinzând de tipul de date care trebuie introduse.
Tastatura
Tastatura are butoanele aranjate la fel ca o maşină de scris. Tastaturile standard
sunt cunoscute ca tastaturi QWERTY5 (după primele şase litere din rândul de sus).
Cele mai multe au un set de taste numerice aşezate în dreapta lor, precum şi alte
taste cu caracter special care pot fi folosite pentru diferite scopuri.
Mouse
Mouse-ul este o componentă mică, pentru mână, conectată la calculator printr-un
cablu (coada mouse-ului). Prin mişcarea sa pe un mouse pad, o bila situată pe
partea de dedesubt transmite informaţii calculatorului, care deplasează un cursor pe
monitor. Mouse-ul standard are două butoane. Când un buton este apăsat (click)
calculatorul execută o comandă.
Trackball
Acesta este în esenţă un mouse aşezat invers. Utilizatorul roteşte bila
cu degetele mişcând în acest fel cursorul pe ecran. De obicei se
găsesc două butoane în partea stângă şi dreaptă a bilei care
înlocuiesc cele două butoane ale mouse-ului.
Touchpad
Un touchpad este un device sensibil la atingeri, de dimensiuni reduse (de obicei 3/5
cm.), care înlocuieşte mouse-ul. Când degetul se deplasează pe acesta la fel se
întâmplă şi pe ecranul monitorului cu cursorul. Acestea se întâlnesc în special la laptop-
uri, dar şi la unele tastaturi, ca alternativă pentru mouse.
5
Mai sunt si alte modele de tastaturi de ex. AZERTY – modelul fratuzesc
- 12 -
Light pen (creion optic)
Acesta arată ca un creion obişnuit doar că el transmite informaţii electronic
calculatorului. El poate fi utilizat pentru a muta cursorul pe ecran şi pentru a selecta
diferite obiecte sau icon-uri afişate pe ecran apăsând direct pe ele. El este de
asemenea folosit şi pentru citirea codului de bare prin simpla trecere a acestuia pe
deasupra lor.
Scanner
Scanner-ul este o componentă de intrare care converteşte imagini, grafice, fotografii
sau text în informaţii electronice care pot fi folosite de calculator. Un tip comun de
scanner este cel folosit în supermarket-uri pentru a citi codurile de bare de pe
produse şi introducerea informaţiilor rezultate într-o casă de marcat computerizată.
Un alt tip de scanner se aseamănă cu un xerox de dimensiuni reduse. Este folosit
pentru a introduce grafice sau texte în calculator unde pot fi modificate şi folosite în
documente şi fişiere.
Joystick
Joystick-ul este o manetă ce poate fi rotită în toate direcţiile pentru a
controla mişcarea pe ecran. Cele mai multe tipuri de joystick sunt
prevăzute cu mai multe butoane care prin apăsare execută anumite
comenzi. Joystick-ul se foloseşte de obicei pentru jocuri sau în
scopul manevrării unei maşini controlate de calculator.
Microfonul
Permite înregistrarea sunetului în calculator. El poate fi de asemenea folosit pentru a
vorbi cu calculatorul şi a-l determina pe acesta să execute anumite comenzi, chiar şi
aceea de a introduce text (cel vorbit) direct într-un editor de texte, bineînţeles când
este instalat un software corespunzător.
Unităţile de disc (Disk Drives)

Datele pot fi de asemenea introduse şi de pe dischete, CD-ROM-uri, DVD sau alte
asemenea drivere care pot fi conectate la calculator.
- 13 -
2.4 DISPOZITIVE DE IESIRE (OUTPUT DEVICES)
Toată munca pe care o depune un utilizator nu are nici o valoare dacă nu poate fi
extrasă şi folosită. Astfel există diferite componente de ieşire care pot fi folosite
pentru diverse scopuri.
Monitorul
Are un ecran similar celui TV, dar cu o rezoluţie mai bună şi o imagine mult mai
clară. El afişează ceea ce realizează procesorul şi utilizatorul într-o formă grafică,
astfel încât acesta din urmă să poată monitoriza ceea ce se întâmplă. Primele
calculatoare nu erau dotate cu monitor, informaţiile fiind tipărite sau salvate pe bandă
magnetică.
 Construcţia
Monitoarele standard folosesc un tub catodic cu rază de electroni (CRT)
similar cu cel folosit într-un televizor, dar capabil să afişeze o imagine mult mai
clară şi mai precisă. Acestea sunt însă mari şi grele, aşa că nu pot fi folosite
decât acasă sau la birou, întrucât ocupă mult spaţiu.
Monitoarele cu cristale lichide (LCD) sunt cel mai des întâlnite la laptop-uri şi
acolo unde celelalte nu pot fi utilizate. Ele sunt uşoare şi ocupă puţin spaţiu
datorită dimensiunilor reduse (sub 2 cm grosime) motiv pentru care sunt şi mai
scumpe. Răspândirea lor a fost amânată de dificultăţile de fabricare şi de
costul destul de ridicat, insa acum ele incep sa castige foarta multa
popularitate printre utilizatori.
 Mărimea
Mărimea monitoarelor se măsoară pe diagonală, între colţurile opuse ale
ecranului. Cele mai întâlnite dimensiuni sunt 15”, 17” şi 19”. Cele mai mari, 21”
şi 23” sunt de obicei folosite pentru grafică şi editare de documente putându-
se afişa concomitent 2 sau mai multe pagini.
 Rezoluţia
Rezoluţia unui monitor se măsoară în numărul de puncte sau pixeli care pot fi
afişaţi pe ecran. Mult timp s-a folosit o rezoluţie de 640 pixeli pe lăţime şi 480
- 14 -
pixeli pe înălţime. Aceasta era cunoscută sub denumirea de rezoluţie VGA
(Video Graphics Array).
Rezoluţia care se foloseşte în prezent (1280 x 1024 pixeli) este denumită
SVGA (Super VGA), dar se folosesc şi rezoluţii mai mari (1600 x 1200, sau
mai mari) denumite şi XVGA (Extended VGA). Acestea sunt folosite îndeosebi
de specialişti.
Un monitor cu rezoluţie mai mare va afişa mai mult dintr-un document decât
unul cu rezoluţie mai mică, dar cu aceeaşi dimensiune a ecranului. Imaginea
va fi însă mai mică şi mai greu lizibilă. Un monitor care poate afişa mai multe
rezoluţii se numeşte monitor Multiscan (sau Multisync).
 Culorile
Calitatea culorilor afişate de monitor depinde de construcţia acestuia la fel ca
şi de circuitele electronice din computer. De obicei se vorbeşte despre
calitatea culorilor în funcţie de numărul de culori pe care monitorul le poate
afişa. Cele mai vechi monitoare aveau 2, 4 sau 16 culori, uneori 256 de culori,
acum însă există monitoare care pot afişa şi milioane de culori redând în felul
acesta o imagine având calitatea fotografiei.
LED-urile
Denumirea vine din engleză: Light Emitting Diodes şi sunt mici surse de lumină
folosite de obicei pentru a indica dacă echipamentul este pornit sau nu. De regulă
este unul la monitor şi unul situat pe Unitatea Centrală. LED-urile sunt de asemenea
folosite pentru a indica activitatea unor device-uri (modem-urile de exemplu); se sting
şi se aprind pentru a evidenţia starea echipamentului.
Imprimantele
Permit documentelor scrise pe calculator să fie tipărite pe hârtie (sau alt material).
Această operaţiune se numeşte printare (printout), iar documentele se numesc
printouts sau hard copy. Cele mai folosite imprimante sunt cele cu jet de cerneală
(Inkjet) sau cele laser.
Există diferite tipuri de imprimante, în general folosite pentru printarea pe hârtie dar şi
pe alte materiale.
- 15 -
 Daisy Wheel: Caracterele sunt reliefate pe piese mici

de metal sau cauciuc care lovesc un ribbon amplasat
între ele şi hârtie. Paginile fiind imprimate prin impact
este posibil să se produ că copii de carbon ale
acestora. În general acestea sunt lente şi zgomotoase.
Acum aceste tipuri de imprimantă sunt folosite numai în
tipărirea electronică.
 Imprimantele matriceale folosesc şi ele tehnica impactului. Ele folosesc un
cap de scriere cu pini care afişează puncte pe hârtie prin lovirea ribbon-ului.
Cu cât este mai mare numărul de pini şi cu cât este mai mare viteza cu care
aceştia lovesc ribbon-ul, cu atât calitatea printării creşte, dar se reduce viteza
de printare. De asemenea şi în acest caz se pot executa copii de carbon.
Acest tip de imprimante produc un sunet caracteristic şi sunt folosite în
supermarket-uri, casierii, etc ....
 Imprimanta cu jet de cerneală (Inkjet) funcţionează prin aruncarea de jeturi de
cerneală direct pe hârtie. Ele folosesc cerneală de diferite culori pentru a
produce imagini grafice de înaltă calitate. Unele folosesc cartuşe de tuş negru
separat pentru text obişnuit.
Aceste tipuri de imprimante nu sunt prea scumpe, însă costurile de întreţinere
sunt foarte mari deoarece cartuşele trebuie schimbate destul de des. Dacă se
doreşte o printare de excepţie trebuie folosită o hârtie specială, care se
adaugă la cheltuielile de întreţinere.
Copiile de carbon nu pot fi făcute la acest tip de imprimantă pentru că nu
există nici un mecanism care să lovească hârtia. Ele sunt silenţioase, dar mai
lente decât cele laser.
 Imprimantele laser lucrează în acelaşi mod ca şi copiatoarele. În loc de o
lentilă, ele folosesc laserul pentru a plasa o încărcătură electrică de forma
textului (sau/şi a imaginii) dorit pe un tambur magnetic rotativ. Aria încărcată
de pe tambur atrage particule fine de toner care sunt apoi presate pe hârtie în
timp ce tamburul se roteşte pe aceasta. Foaia este apoi încălzită pentru a fixa
imaginea pe foaie.
Imprimantele laser produc imagini de înaltă fidelitate, de obicei alb-negru sau
folosind şi nuanţe de gri. Cele color sunt în genere de 3-4 ori mai scumpe
decât cele alb-negru.
- 16 -
Imprimantele laser sunt mult mai scumpe decât cele cu jet de cerneală, dar
mai robuste, cu o viteză de printare mai mare şi un nivel de zgomot foarte
scăzut. Costurile de întreţinere sunt mai mici (un cartuş poate printa 5000 de
pagini înainte de a necesita înlocuirea). Ca şi la imprimantele cu jet de
cerneală, nici cele laser nu pot produce copii de carbon.
 Plotter-ele sunt imprimante speciale utilizate de
arhitecţi, ingineri sau oameni de ştiinţă care folosesc
CAD-ul (Computer Aided Design) sau mapping
software. Aceste maşini folosesc creioane sau penite
pentru a desena direct pe hârtie. Un plotter poate
selecta creioane şi diferite culori după cum îi comandă calculatorul, pentru a
realiza desene tehnice foarte complexe.
Boxe
Aplicaţiile multimedia au nevoie de boxe sau căşti pentru a fi corect folosite de
utilizator. Boxele sunt echipamente standard ale calculatoarelor moderne folosite
acasă. În sistemul educaţional sunt mai potrivite căştile. Dacă este necesar,
calculatorul poate fi conectat la amplificatoare externe mai mari.
Sintetizatoarele de voce
Cu software adecvat ele pot reproduce sunete asemănătore vocii umane. Acestea
sunt folosite pentru a ajuta persoanele cu handicap sau acolo unde un feed-back
verbal este de preferat celui video. Calculatorul poate citi documente şi de asemenea
stie să vorbească cu utilizatorul pentru a-i cere confirmarea comenzilor.
2.5 DISPOZITIVE DE INTRARE/IESIRE - DUALE (INPUT/OUTPUT DEVICES)
Touch Screen
Un touch screen permite unui calculator să fie controlat atingând direct ecranul
monitorului cu degetul, nefiind nevoie de mouse sau de un alt device. Touch screen-
ul este folosit în special acolo unde informaţiile sunt cerute de un public larg şi unde
un mouse nu ar putea fi utilizat.
- 17 -
Modem
Un modem este acel dispozitiv care ajuta calculatorul in transmiterea informatiei pe
intrenet folosind liniile telefonice standard. Numele lui vine, de fapt, de la modularea-
demodularea informatiei dintr-un semnal analog intr-unul digital si invers. Viteza de
transmisie a datelor printr-un astfel de dispozitiv nu este foarte mare (56Kb), de
aceea astazi, astfel de echipamente nu mai sunt folosite decat in situatii deosebite,
acolo unde costurile instalarii unei retele de calculatoare wired sau wiredless sunt
foarte mari.
2.6 DISPOZITIVE DE STOCARE A INFORMATIEI
Programele si rezultatele obţinute cu ajutorul lor, trebuie salvate înainte de stingerea

calculatorului pentru a putea fi folosite mai târziu. Când se reporneşte calculatorul,
ele se încarcă în RAM şi se poate continua lucrul. Acest tip de stocare mecanică se
mai numeşte memorie secundară.
Cele mai folosite echipamente de stocare sunt cele pe discuri magnetice pe care se
pot înregistra datele – cam în acelaşi mod cum muzica este înregistrată pe casete.
Mai jos sunt câteva exemple:
Hard disk-ul (HDD6)

Ee găseşte în interiorul unităţii centrale. Este de obicei compus din mai multe discuri
metalice magnetizate închise ermetic într-o cutie de metal. Ele pot avea capacităţi
diferite începând cu 40 Gb şi până la 300 Gb. Într-un calculator pot fi inserate mai
multe hard disk-uri, fie interne, fie externe.
Floppy disk-ul (FDD7).

Este mai mic decât hard disk-ul şi reprezintă o versiune portabilă a acestuia, care
foloseşte diskete. Disketele sunt confecţionate dintr-un material plastic mai dur de
3,5 inci de formă pătrată. Capacitatea nominală a unei diskete este de
1,44 Mb, deci nu este prea mare şi se foloseşte de obicei pentru a
transfera fişiere de la un calculator la altul în special când nu sunt
conectate între ele.
6
Hard Disk Drive
7
Floppy Disk Drive
- 18 -
Discurile Zip
Sunt de asemenea mai mici decât hard disk-urile, dar folosesc cartuşe de stocare
care sunt mai voluminoase din punct de vedere al capacităţii de stocare al datelor
ajungând şi la 100 Mb sau mai mult.
CD-ROM (Compact Disk - Read Only Memory).

Acestea, spre deosebire de cele prezentate anterior, nu sunt magnetice, ele fiind
scrise şi citite cu ajutorul unei tehnologii bazate pe laser. Ele pot stoca foarte multe
date până la 700 Mb (unele şi mai mult). CD-urile sunt folosite în special pentru
programe care conţin text, imagini şi fişiere multimedia combinate între ele precum
enciclopediile, jocurile pe calculator etc.
DVD – (Digital Versatile Disk)

sunt discuri cu mare capacitate de stocare construite cu o tehnologie asemănătoare
cu cea folosită în cazul CD-ROM-ului. DVD-urile pot stoca gigabytes de informaţii.
Iniţial au fost concepute pentru muzică, dar au avut multe utilizări încă de la început.
Ele pot înlocui casetele video, de exemplu, putând stoca un film întreg cu o înaltă
rezoluţie a imaginii.
Drive-uri: un disk-drive (numit în general drive) este o unitate care foloseşte

discuri.
 Un floppy drive foloseşte floppy discuri;
 Un hard drive foloseşte hard discuri (de obicei doar unul);
 Un flip drive foloseşte cartuşe flip;
 CD-ROM şi DVD drive-rele folosesc discuri CD-ROM şi DVD.
- 19 -
CAPITOLUL 3. SOFTWARE
Era digitală a condus la utilizarea frecventă de documente, înregistrări audio-video şi

alte forme în care informaţia este stocată sau transmisă electronic. Noţiunile de bază
privind date şi informaţie, structurarea şi măsurarea lor sunt necesare pentru buna
desfăşurare a activităţii pentru orice persoană activă în sectoare diverse economice
sau de altă natură.
3.1 DATE, INFORMATIE, CUNOSTINTE
În mod curent folosim termeni ca date, informaţie, cunoştinţe. Domeniul informaticii a

fost definit iniţial ca prelucrare a datelor, apoi s-a vorbit de tehnologiile informaţiei şi
în prezent se discută din ce în ce mai mult despre procesarea cunoştinţelor.
Informaţia reprezintă elementul nou necunoscut anterior despre realitatea
înconjurătoare. Ea se asociază cu simboluri.
Datele reprezintă materia primă a informaţiei, sunt culese din mediul înconjurător şi
reprezintă forma fizică a simbolurilor. Datele odată culese sau prelucrate au un
context, sunt prelucrate într-o formă utilă ca suport de decizie şi devin informaţie.
Informaţia structurată şi transformată de om devine cunoştinţe.
Tehnologiile informaţiei manipulează date şi informaţie. O nouă disciplină cu mare
impact în viitor se naşte în prezent: procesarea cunoştinţelor. Evoluţia naturală este
deci date – informaţie - cunoştinţe
Date
Date sunt forma fizică a simbolurilor ce reprezintă informaţia. Datele pot fi
considerate şi ca o reprezentare a informaţiei pentru prelucrare, stocare si
transmitere.
Informaţie
Datele prelucrate devin informaţie. Operaţiile de prelucrare sunt procese de
transformare. Se poate pune întrebarea ce rezultă când informaţia este la rândul ei
prelucrată. Desigur tot informaţie, iar în cazurile
unor transformări complexe cunoştinţe.
- 20 -
Caracteristicile informaţiei folosite
Informaţia este o resursă vitală. Competitivitatea unei organizaţii depinde de felul în
care informaţia este pusă în valoare şi folosită. Cantitatea de informaţie ce poate
rezulta din procesele ce se desfăşoară într-o organizaţie este uriaşă. De regulă,
numai o mică parte din această informaţie este folosită în procesul de luare a
deciziilor.
Informaţia trebuie să fie completă, relevantă şi actuală. Cu cât informaţia primară
este mai aproape de acest deziderat, cu atât informaţia finală va fi mai utilă.
Tehnologiile moderne permit în prezent culegerea şi stocarea tuturor datelor care se
generează într-o organizaţie prin crearea unor depozite de date şi exploatarea
acestor depozite.
3.2. TIPURI DE SOFTWARE
Software-ul calculatorului poate fi împărţit în două categorii – cel folosit de calculator

numit şi software de sistem şi cel folosit de utilizator denumit aplicaţie software.
Din software-ul de aplicaţie fac parte celelalte programe care rulează pe un

calculator, cum ar fi: Word Processor, Database, Excel, jocuri şi orice altceva.
Mii de aplicatii (software) sunt disponibile printr-o mare varietate de surse, cum ar fi
magazinele de calculatoare, supermarket-uri, sau chiar direct de pe Internet. Cele mai
întâlnite exemple sunt descrise mai jos:
Software-ul de sistem
Acesta este furnizat odată cu calculator, în momentul în care este achiziţionat, şi este
deja instalat pe hard disk. Când calculatorul este folosit pentru prima dată, este
necesar să introduceţi unele date pentru configurare. Asta ar însemna de exemplu să
îi spuneţi calculatorului ce tip de imprimantă este conectată sau că există o conexie
la Internet (dacă este cazul). Software-ul de sistem poate fi instalat şi adiţional în
funcţie de necesităţi.
- 21 -
Software-ul comercial
Orice software care trebuie plătit pentru a fi achiziţionat se numeşte software
comercial, spre exemplu pachetul de programe Ms Office. Acest tip de software este
conceput pentru atingerea diferitelor scopuri şi satisfacerea necesităţilor a mii de
utilizatori, de exemplu editoare de text, imagini sau fişiere video, programe de
contabilitate, management etc.
Software-ul comercial este de obicei licenţiat astfel că utilizatorul trebuie să accepte
condiţiile licenţei
Sharewere / Trial version

Mulţi programatori sau companii dezvoltatoare de aplicatii software creează aplicatii
pe care le livrează ca sharewere prin Internet sau pe CD-uri distribuite în magazine.
Sharewere-ul este un software protejat de legile copyright-ului care permite
utilizatorului folosirea acestuia pe o perioadă de timp limitată numită perioadă de
probă înainte de a-l cumpăra. Această perioadă se bazează pe sistemul orar. Dacă
se doreşte o folosire a programului şi după expirare, atunci trebuie făcută plata către
autor.
Calitatea programelor sharewere diferă, dar sunt şi programe foarte populare care se
distribuie în acest mod, cum ar fi Paint Shop Pro (un editor de imagini) sau produsele
Adobe-Macromedia.
Freeware
Aceste produse sunt similare celor sharewere. Se distribuie de asemenea gratuit, dar
nu se aşteaptă nici o plată ulterioară (Yahoo messenger). Unii autori de software fac
acest lucru cu primul produs pe care îl creează, astfel atrăgând atenţia utilizatorilor
asupra lor. Următoarele versiuni ale aceluiaşi produs vor fi vândute sau oferite
shareware. Bineînţeles că şi aceste programe sunt protejate de legile copyright-ului.
Software public (open source)

Acest tip de software este distribuit gratuit, iar copierea şi modificarea este de
asemenea liberă fără să fie nevoie de plată (Open Office, Linux)
- 22 -
3.3. OPERAREA CU SISTEME SOFTWARE
Software-ul de sistem denumit şi sistem de operare conţine toate instrucţiunile

utilizate de calculator (în sesiunile de lucru ale acestuia), cum ar fi în timpul
procedurii de start, pentru citirea unei diskete, pentru afişarea imaginilor pe monitor
etc. Practic el asigura buna comunicare intre toate elementele hardware ale unui
computer.
Sistemul de operare gestionează, de asemenea, toate programele, cum ar fi editoare

de texte, jocuri şi browsere de Internet. El primeşte instrucţiuni de la acestea, le
trimite mai departe procesorului, le afişează pe monitor, preia rezultatele de la
procesor, le trimite spre stocare hard disk-ului sau imprimantei pentru printare.
Sistemul de operare este permanent stocat în calculator şi porneşte automat când
calculatorul este pus în funcţiune. Fără sistem de operare calculatorul ar fi ca o
maşină fără motor.
Câteva sisteme de operare cunoscute şi folosite ar fi: Mac OS (Macintosh), Microsoft
Windows (PC), Linux, MS-DOS, UNIX, OS/2. Cel mai folosit este Windows (98, 2000,
XP, Vista)
3.4. APLICATII SOFTWARE
Aplicaţiile sunt programe precum procesoarele de text care sunt utilizate în munca de
zi cu zi. Dacă se lucrează cu grafice, sau muzică trebuie folosite aplicaţii
corespunzătoare. Sunt programe concepute pentru orice necesitate.
Microsoft Word, Excel, Access şi PowerPoint sunt exemple de astfel de aplicaţii pe
care le foloseşte un utilizator.
Un program este un set de instrucţiuni

care îi spun calculatorului cum să execute
ceva. Se poate spune că un program este
un set de instrucţiuni scrise într-o limbă
pe care o înţelege calculatorul. Trebuie
specificat că nici un calculator nu ştie
engleză sau orice altă limbă. Tot ceea ce
- 23 -
tastează utilizatorul este convertit mai apoi în binar. Calculatorul acţionează asupra
instrucţiunilor, procesează datele şi intrările într-un format uşor de înţeles de
utilizator, în general pe monitor sau pe hârtie, la imprimantă.
3.5. GUI (INTERFATA GRAFICA CU UTILIZATORUL)
Interfaţa este necesară pentru a realiza o comunicare bidirecţională, între calculator

şi utilizator. Ea acceptă informaţii într-un singur format (ex: cuvinte tastate) pe care le
traduce în altul, cel folosit de calculator (în format binar).
(1) (2)
Vizualizarea continutului folderului WINDOWS folosind sisteme de operare diferite:
(1) MS-DOS, (2) WINDOWS XP
Cele mai vechi calculatoare foloseau – command line interface – (MS-DOS), unde
comenzile trebuiau tastate de la tastatură. Utilizatorul tasta o comandă text la care
calculatorul ulterior răspundea. Acest lucru se făcea destul de greu şi cerea ca
utilizatorul să aibă cunoştinţe avansate despre calculatoare.
Calculatoarele noi folosesc - Graphical User Interface (GUI) care utilizează

pictograme precum icon-urile – în Windows – ce reprezintă obiecte sau informaţii şi
sunt afişate pe monitor. Acest sistem a fost introdus de Apple în 1980 şi acum este
folosit pe scară foarte largă. Icon-urile pot fi apăsate şi manipulate cu mouse-ul pentru a
comanda calculatorului executarea unor instrucţiuni.
3.6. DEZVOLTAREA SISTEMELOR
Dezvoltarea sistemului implică proiectarea, conceperea şi implementarea unor operaţii

pe calculator, pentru a schimba sau actualiza anumite procese în interiorul unei organi-
- 24 -
zaţii; spre exemplu poate fi schimbat sistemul de plată manuală la magazine prin intro-
ducerea unui sistem computerizat.
Sunt astfel multe stadii în construirea unui sistem, începând cu identificarea

necesităţilor până la implementarea sistemului şi educarea personalului care urmează
să-l folosească.
În organizaţii precum bănci, companii de asigurări sau corporaţii multinaţionale,

construirea unui sistem implică efortul a numeroşi specialişti de la designeri şi
graficieni până la analişti, programatori şi ingineri care să lucreze la conceperea
componentelor hardware necesare. Diagrama prezintă paşii posibili în construirea
unui sistem computerizat.
Definirea nevoilor
Studiul de fezabilitate
Analiza costurilor
Clientul Dezvoltarea produsului Echipa de

software dezvoltare/programare
Testarea si rectificarea
eventualelor erori
Testarea finala
Instruirea clientului
Predarea catre client
Monitorizarea
- 25 -
CAPITOLUL 4. SISTEME INFORMATICE
O organizaţie modernă nu mai poate fi concepută fără folosirea unor sisteme bazate
pe tehnologiile informaţiei. Tehnologiile informaţiei sunt tehnologiile bazate pe
calculatoare electronice care au ca obiect datele, informaţia şi cunoştinţele şi
transformarea lor.
Cu ele se clădesc sisteme bazate pe informaţie care sunt folosite în managementul
organizaţiei.
Sistemul informatic este un sistem care procesează date şi informaţie şi produce
informaţie sau cunoştinţe
Managerii lucrează cu informaţie, o prelucrează şi pe baza acestui proces iau decizii.
Gândirea bazată pe sisteme îi ajută să depisteze problemele de soluţionat şi să se
focalizeze pe obiectivele majore ale organizaţiei. Ei pot explora viitorul prin simulare
de scenarii diverse privind problemele care pot confrunta organizaţia. O prognoză
bună permite implementarea de soluţii optime din punct de vedere al adaptabilităţii.
Reacţia inversă implică monitorizarea răspunsurilor sistemului sub formă de rapoarte
şi conduce la acţiuni corective.
Preocuparea principală a managerilor este deci verificarea disponibilităţii,
sincronizării şi acurateţei intrărilor în sistem, a acceptării ieşirilor, eficienţa şi
flexibilitatea proceselor de transformare a informaţiei şi luare a deciziilor.
Sistemele informatice permit toate acestea şi reprezintă instrumentul cel mai eficient
pentru un management performant.
4.1 SISTEME SI ORGANIZATII
Organizaţiile trebuie văzute ca sisteme. În acest fel putem înţelege interacţiunea între
organizaţie ca sistem şi mediul înconjurător. Observarea acestui mediu conduce la
necesitatea de a răspunde la schimbări, adaptabilitatea fiind una dintre
caracteristicile supravieţuirii sistemelor.
Un rol principal în asigurarea acestei reacţii de răspuns revine sistemelor informatice.
- 26 -
4.2. SISTEME, SUBSISTEME
Un sistem este definit ca un set de componente care interacţionează pentru

atingerea unor obiective. Sistemul poate fi deci şi definit ca un ansamblu de entităţi şi
relaţii între ele.
Comportamentul sistemului depinde mai mult de relaţiile între entităţi şi mai puţin de
entităţile în sine. De asemenea, proprietăţile sistemului depind de proprietăţile
ansamblului şi nu ale părţilor componente.
Sistemul se bazează pe intrări, procesarea acestora şi obţinerea de ieşiri într-un mod
organizat. Atât timp cât ieşirile sunt acceptate şi intrările există sistemul funcţionează
cu cicluri repetitive.
Sistemele sunt de cele mai diverse feluri – tehnice, biologice, organizaţionale,
sociale, politice, etc. Majoritatea sistemelor se compun din subsisteme care se
comportă şi ele ca sisteme dar în cadrul unui sistem determinat. Subsistemele sunt
astfel componente intercorelate ale unui sistem.
Dacă funcţionarea unui subsistem nu este conform scopurilor sistemului global apar
disfuncţionalităţi ce pot avea ca origine o raţionalitate locală.
Sisteme deschise şi închise

Sistemele pot fi deschise, în care caz au interacţiune cu alte sisteme, sau închise în
cazul când sunt de sine stătătoare şi nu au interacţiune cu alte sisteme. Majoritatea
sistemelor economice sunt deschise.
Subsistemele sunt prin definiţie deschise.
4.3. ADAPTABILITATE, TIMP DE REACTIE, REACTIE INVERSA, HOMEOSTAZA
Sistemele interacţionând cu mediul înconjurător trebuie să fie adaptabile ca un factor

de succes. Cu cât sistemul este mai adaptabil şansele de supravieţuire sunt mai
mari.
Timpul de reacţie este intervalul de timp necesar pentru a ajunge într-o nouă stare de
echilibru la impulsuri ale mediului. Cu cât timpul de reacţie este mai mic sistemul este
mai viabil.
Sistemele încearcă să fie în echilibru cu mediul în care funcţionează. Procesul de
restabilire a echilibrului se numeşte homeostază.
- 27 -
Sistemul se dovedeşte a avea adaptabilitate scăzută dacă nu există o legătură între

ieşirile sistemului şi intrările acestuia, caracteristică numită reacţie inversă. Reacţia
inversă implică monitorizarea variabilelor sistemului şi raportarea evenimentelor
anterioare. Existenţa unei reacţii inverse este foarte importantă în sistemele de
comandă şi control şi implicit în sisteme de management. Sunt necesare elemente
de colectare de date şi metode corective sau de informare.
Sistemele de comandă şi control inclus măsurarea performanţelor, criterii de
comparaţie şi procese de răspuns la stimuli externi sau interni. Reacţia inversă sau
controlul poate fi puternică sau slabă.
Un control strâns conduce la o comportare a sistemului clar definită şi acceptabilă pe
cand un control mai puţin riguros oferă o plajă mai mare de comportament într-un
cadru dat
O prognoză bună în sistemele de management duce la adaptabilitate mai mare. În
caz contrar pot creşte stocurile, volumul creditelor, scade eficienţa investiţiilor în
mijloace fixe, etc.
- 28 -
CAPITLOLUL 5. RETELE DE INFORMATII
5.1. LAN SI WAN
LAN
O retea locala (Local Area Network - LAN) cuprinde un număr de calculatoare care
sunt conectate împreună prin intermediul cablurilor (sau a tehnologiilor wireless –
bazate pe unde radio) într-o zonă limitată, de obicei în aceeaşi clădire sau în clădiri
apropiate. Birourile companiilor sunt deseori conectate în acest fel.
Aceste computere comunica unul cu celalalt ori prin intermediul unui server (reta
client/server) ori doar prin intermediul unui hub sau switch (retea peer to peer).
Într-o reţea de tipul clent/server, calculatorul numit

server stochează datele cele mai importante pe
care apoi le oferă celorlalte calculatoare – numite
clienţi. Calculatoarele client stochează date pe
server care sunt apoi disponibile altor clienţi.
Spre exemplu o bază de date de pe un server
dacă suferă modificări sau actualizări făcute de
unul dintre clienţi acestea sunt imediat disponibile
şi celorlalţi.
Si aceasta retea are nevoie de un hub sau switch
pentru a funcitona
Intr-o reţea în serie (Peer to Peer) nu este nevoie de un server calculatoarele

împartindu-si datele direct unul cu altul (file sharing).
WAN
Într-o astfel de reţea (Wide Area Network - WAN) calcula-
toarele sunt, de asemenea, conectate între ele doar că pe
o suprafaţă mult mai mare (la scară mondială ).
O reţea WAN operează în acelaşi mod ca o reţea LAN.

Multe organizaţii folosesc acest tip de reţea deoarece
- 29 -
birourile lor sunt situate în diferite colţuri ale ţării sau uneori ale lumii. Acoperirea la
nivel mondial se face cu ajutorul sateliţilor de comunicare (de obicei). Datele sunt
trimise dintr-o parte a lumii spre un satelit care orbitează în jurul Pământului. Acesta
retransmite datele care pot fi recepţionate oriunde fără a fi nevoie de un cablu.
Un ATM8 bancar, spre exemplu, este un calculator într-o reţea WAN. El permite
vizualizarea contului din orice parte a globului. Un alt exemplu de WAN este sistemul
de telefonie. Acum toate calculatoarele conectate la reţea fac parte dintr-un WAN.
Internet-ul este ceea ce s-ar spune profilul WAN. Milioane de calculatoare sunt
conectate, în general, în reţele mici, care se conectează apoi la Internet, toate
acestea la un loc formând un sistem revoluţionar de comunicare in întreaga lume.
5.2. INTRANET, EXTRANET
Intranetul este o retea privata a unei companii care, folosind protocoale de internet si
de retea, face posibila comunicarea securizata intre diferite sisteme. Tehnologiile
care guverneaza accest tip de comunicare sunt aceleasi ca si cele din internet cu
exceptia ca informatiile din internet au un caracter public, fiecare din utilizatorii
internetului putand accesa un anumit web site indiferent de pozitia geografica a
acestuia.
Extranetul este o extensie a unei retele internet folosind tehnologii internet. Ca

exemplu am putea folosi situatia in care un utilizator se conecteaza de la calculatorul
de acasa, la cel de la serviciu (folosind internetul), el lucrand pe acesta din urma ca
si cum ar fi in fata lui, reteaua recunoscandu-i acest drept printr-o serie de protocoale
de autentificare.
5.3. INTERNET
Internetul este o reţea de calculatoare şi de reţele de calculatoare răspândite pe tot

globul şi care sunt conectate între ele prin sistemele de comunicaţie existente. El
poate fi accesat de orice calculator care are facilităţile prezentate mai jos. Un
calculator conectat la Internet oferă utilizatorilor acces la cantităţi uriaşe de
8
Automated teller machine
- 30 -
informaţie, practic despre toate subiectele imaginabile la o scală care nu a fost
posibilă înainte.
Scurta istorie
Primul transfer de date între două calculatoare a fost făcut în SUA in anul 1958 de
catre ARPA9, agenţia pentru cercetare avansată a armatei SUA, care a dezvoltat în
anii un sistem cunoscut sub numele de ARPANet. Sistemul permitea calculatoarelor
din reţea să aibă acces comun la date şi să schimbe mesaje în formă electronică.
Prin similaritate cu poşta clasică sistemul de schimb de mesaje a fost denumit poştă
electronică sau e-mail.
La început nu se putea transmite decât text şi pentru acest lucru era nevoie de un
înalt grad de calificare în domeniul calculatoarelor. Oricum, acest lucru a evoluat,
fiind folosit si dezvoltat mai întâi de universităţi şi alte organizaţii, în cele din urmă
ajungând să cuprindă toată lumea.
În anii '1970 au fost dezvoltate protocoale pentru a se transfera datele între diferite
tipuri de reţele. Aceste protocoale "Internet" de la "internetworking" sau "inter-reţele"
au permis dezvoltarea a ceea ce numim azi Internet. S-au creat legături între
ARPANet şi alte reţele din SUA şi alte ţări. În lume a apărut o "ţesătură" deasă de
calculatoare. Deoarece în limba engleză se foloseşte pentru cuvântul "web10" acesta
a intrat în folosirea curentă în context Internet în multe limbi ale lumii.
În anii '80 Internet-ul s-a dezvoltat într-un ritm fenomenal. Oricine posedă un
calculator, un modem şi perseverenţă poate accesa servere din lumea întreagă.
În anii '90 reţeaua Internet creşte în ritm exponenţial. În ultima parte a anului 2002
statisticile vorbesc de 140 milioane de servere înregistrate şi 606 milioane utilizatori
Internet11. Viteze de 1,5 Mbps se dovedesc prea mici pentru volumele mari de date
care se transferă. Viteza maximă a fost crescută pe magistrale la 45 Mbps, s-au
dezvoltat serviciile comerciale, a apărut comerţul electronic.
9
US Defense Department's Advanced Research Projects Agency
10
în engleza: ţesatura, panza de păianjen
11
date actualizate sunt oferite de Internet World Stats (http://www.internetworldstats.com/stats.htm)
- 31 -
Actuala decadă este marcată acum la început de afacerile electronice pe Internet şi

mai ales de proliferarea accesului de la terminale mobile. Sutele de mii de firme care
promovează aplicaţii şi forme de afaceri legate de Internet au dat naştere la
fenomenul cunoscut în lume ca impactul firmelor dot.com. Este adevărat că după o
perioadă de înflorire a firmelor dot.com a urmat o perioadă de cădere puternică a
acestora. Apariţia de mari portaluri cu posibilităţi de comerţ electronic este continuată
cu apariţia de astfel de portaluri pentru numeroase domenii, inclusiv ale
administraţiilor publice.
Statistici actuale12 arată că în luna iunie 2008 din cei 6,67 miliarde de locuitori ai
planetei, peste 1,46 miliarde accesau Internet, adică 21,9%. O creştere de peste
300% faţă de anul 2000.
Reteaua a capatat aceasta faţă publica odata cu lansarea de către CERN (Conseil
Européen pour la Recherche Nucléaire) pe 6 august 1991 a WWW-ului (World Wide
Web) la 2 ani dupa ce un cercetator de aici a creeat HTTP, HTML si prima pagina de
internet. Acesta este cel mai simplu mod de accesare a fişierelor găzduite pe alte
calculatoare doar făcând click pe un cuvânt de pe ecran.
Desi pentru multe persoane WWW este sinonim cu Internetul, acest lucru nu este
corect, WWW-ul fiind doar o alpicatie din Internet, aplicatie care permite utilizatorilor
sa acceseze documente conectate intre ele prin hiperlink-uri.
Alte aplicatii din folosite in Internet sunt cele de File Sharing (ex: DC++), aplicatie
care permite fransferul de fisiere de mari dimensiuni intre utilizatori. De asemenea in
ultimul timp se vorbeste de VoIP (Voice over Internet Protocols) - sistem de
transmitere a vocii pe internet in timp real folosit cu succes datorita costurilor mult
mai mici decat in telefonia fixa sau mobila.
Calculatoarele conectate la Internet stochează cantităţi mari de informaţii care pot fi

accesate şi transferate în toată lumea la toţi utilizatorii care au nevoie de ele.
Guvernele, universităţile, organizaţiile şi persoanele fizice publică informaţii pe
Internet, informaţii care sunt preluate şi folosite de toţi cei care au nevoie de ele.
12
Internet World Stats (http://www.internetworldstats.com/stats.htm)
- 32 -
Evoluţia Internet în România
In România accesul la Internet a proliferat numai în anii '90, la început în mediile
universitare şi de cercetare.
În prezent13 există circa 2212 de ISP14, furnizori de servicii Internet în toate judeţele,
din care peste 600 furnizează acces de bandă largă. Conform datelor ANRC15
numărul total de conexiuni de acces depăşise şa sfârşitul anului 2005 cifra de 1,8
milioane - aproape dublu fata de sfârşitul anului anterior. 41% dintre aceste conexiuni
asigurau accesul la Internet in banda larga, acest segment al pieţei serviciilor de
Internet înregistrând o creştere de 96% in numai un an. Operatorii de telefonie
mobilă fac parte dintre operatorii care oferă servicii de conectare la Internet inclusiv
de bandă largă, dar cu mare acoperire naţională.
Statisticile internaţionale creditează România cu 4,94 milioane de persoane care

accesează Internet, adică o penetrare de 30% şi o creştere de 518% faţă de anul
200016.
Calculatoare in Internet
Dezvoltarea Internet nu ar fi fost posibilă fără o convenţie acceptată privind modul în
care calculatoarele conectate la Internet pot fi identificate şi accesate. De aceea s-a
convenit ca fiecare calculator conectat la Internet să primească un nume unic numit
număr IP17 sau număr de protocol Internet. Un astfel de număr care identifică univoc
un calculator din Internet şi are în reprezentare numerică decimală patru părţi
separate prin puncte, ca de exemplu: 193.231.173.1
Numele unic IP se acorda de către organizaţia prin care calculatorul se conectează

la Internet. Aceste organizaţii rezervă clase de astfel de nume, pentru a putea
satisface necesităţile sale actuale şi viitoare. Actualul standard IPv4 permite alocarea
a circa 5 miliarde de nume diferite, ce se dovedeşte insuficient pentru dezvoltarea
explozivă a Internet. Din acest motiv există o criză de alocare, ce se va rezolva prin
trecerea de la 32 biţi la 128 biţi în cadrul standardului numit IPv6, care va înlocui
13
http://www.anrcti.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=1318 – accesat 13-11-2008
14
Internet Service Provider
15
Autoritatea Nationala pentru Comunicatii
16
http://www.mcti.ro/index.php?id=45&art=53&L=0
17
Internet Protocol
- 33 -
actualul standard IPv4. In fapt, IPv6 va marca trecerea de la nume de calculatoare, la

nume de echipamente interconectate, fie ele calculatoare, telefoane mobile,
controlere de echipamente industriale sau casnice, etc.
URL
Desigur pentru un om este greu de reţinut multe numere formate dintr-un număr aşa
de mare de cifre.
De aceea de regulă calculatoarele conectate la Internet primesc şi un nume
alfanumeric determinat conform unei convenţii numite Locator Uniform de Resurse
sau URL18, în cazul de mai sus www.snspa.ro. Fiecare calculator depinde de un
domeniu aşa cum se va arăta în continuare.
Activitatea Nume Ţara Nume

Comercială .com România .ro
Educaţie .edu Franţa .fr
Guvernamentală (SUA) .gov Marea Britanie .uk
Militară (SUA) .mil Canada .ca
Reţea .net Germania .de
Organizaţie necomercială .org Japonia .jp
Instrumente Internet
Principalele instrumente internet sunt:
 WWW sau World Wide Web prin HTTP (Hypertext Transfer Protocol)
 FTP (File Transfer Protocol)
 E-Mail (Posta electronica)
 Grupuri de discutii
 Webblog/Blog
 Broadcasting, Streaming media
 IRC (Internet Relay Chat)
18
Uniform resource Locator
- 34 -
5.4. RETEAUA TELEFONICA SI CALCULATOARELE
Sistemul de telefonie obişnuit (Public Switched Telephone Network – PSTN – sau

Public Switched Data Network – PSDN) a fost creat în principal pentru voce şi sunete
care erau transmise în format analog – o variaţie continuă de semnale electronice.
PSTN a început să fie folosit şi pentru transmisie de date chiar dacă este limitat în
ceea ce priveşte viteza de transfer.
Pentru transmiterea informaţiilor digitale pe o linie telefonică normală de tip analog,

datele trebuie convertite din format digital (o serie de 0 şi 1) într-un format analog (o
varietate de semnale electrice) de un device numit modem. La celălalt capăt al liniei
un alt modem reface conversia pentru a putea fi citite datele de către un calculator.
Maximul vitezei de transfer (baud rate) care poate fi atinsă de un modem este de 56
Kb pe secundă. Această viteză de conectare este doar o mică parte din viteza cu
care lucrează calculatorul, aşa că se poate spune că viteza de transfer a datelor prin
modem comparabilă cu viteza de transfer de pe hard disk este foarte mică.
ISDN (Integrated Services Digital Network) a fost proiectat special pentru

transmiterea datelor direct în format digital, deci nu mai este nevoie de un modem.
Conexiunea prin ISDN este mult mai rapidă decât printr-o linie telefonică PSDN, dar
oricum mult mai încet decât viteza de transfer a calculatorului. Viteza obişnuită este
de 64 Kb pe secundă, dar şi 128 Kb pe secundă (care este mai costisitoare,
necesitând două linii telefonice). Adiţional pot fi combinate mai multe linii ISDN
pentru a se mări viteza.
ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) este un sistem de comunicare care

foloseste ca si primele doua, reteaua de telefonie fixa, o frecventa mai inalta decat
cea folosita in mod normal de voce. Desi viteza de transfer a datelor este mai mare
in cazul acesta, intensitatea acestui semnal este scazuta, el neputandu-se transmite
la distante prea mari (de obicei mai putin de 5 km). Cel mai mare avantaj al acestui
tip de transmisie este acela ca poate fi folosita linia telefonica pentru convorbiri
obisnuite concomitent cu folosirea acesteia de catre calculator pentru transmiterea
datelor.
- 35 -
Rata de transfer a datelor se masoara in bps – biti pe secunda. Sa incercam sa

intelegem putin ce inseamna acest lucru. In trecut pentru transmiterea informatiei
dintr-o localitate in alta se foloseau scrisorile (de altfel, acest sistem se mai foloseste
si in prezent). Cu cateva sute de ani inainte acestea se deplasau dintr-o localitate in
alta cu ajutorul postalionului (acea trasura trasa de cai care se schimbau la fiecare
oprire pentru a reduce cat mai mult timpul necesar transmiterii scrisorilor). Sa
presupunem ca fiecare caracter din scrisoare reprezinta un byte, asta inseamna ca o
pagina contine cam un KB de informatie. Cum o scrisoare are cel putin 2 pagini si
acel postalion transporta cel putin 100 de scrisori din localitatea A in localitatea B in 2
zile, putem spune ca viteza de transmisie a datelor in acele vremuri era de 100 KB
pe zi. Printr-un calcul simplu vedem ca viteza de transfer era cu putin peste 1 bit pe
secunda.
Astazi vorbim de viteze de transfer care depasesc 100 KB (approx. 100 de mii de
biti) pe secunda.
- 36 -
CAPITOLUL 6. CALCULATOARELE IN ACTIVITATEA ZILNICA
6.1. CALCULATOARELE LA LOCUL DE MUNCA
Există diferite tipuri de activităţi, fiecare dintre ele solicitând diferite sisteme pentru
soluţionarea nevoilor lor. Mai jos sunt câteva exemple.
În industria manufacturii angajaţii au nevoie de calculatoare care să monitorizeze

liniile de prelucrare, stocurile sau programele pentru plata forţei de muncă.
Companiile de transport au nevoie de sisteme de urmărire în trafic şi de

respectare a programelor de aprovizionare ale clienţilor lor.
Instituţiile medicale şi spitalele au nevoie de sisteme complexe de analiză şi

monitorizare a pacienţilor şi de întreţinere a vieţii.
Organizaţiile guvernamentale folosesc calculatoare în departamente precum

înregistrarea automobilelor, impozitare şi servicii sociale.
În general puteţi găsi:

Hardware care include calculatoare fără multe din elementele multimedia care se
găsesc în calculatoarele de acasă, principalul lor scop fiind procesarea datelor, ca
instrumente funcţionale mai degrabă decât pentru folosinţă generală şi divertisment.
Aici principalele programe şi informaţii sunt găzduite pe un server, iar imprimantele
sunt de obicei în reţea. Alte elemente de hardware sunt reprezentate de imprimante,
scannere, aparate pentru citirea codurilor de bare, modemuri sau servere pentru
Internet şi touchscreen-uri pentru folosinţa cumpărătorilor.
Software care include procesoare de text, baze de date, foi de calcul tabelar, grafice,
prezentări, telecomunicaţii, e-mail, contabilitate, statistici, jurnale, simulări,
administrarea proiectelor, calendare şi alte programe şi instrumente folosite în
afaceri.
- 37 -
În domeniul educaţiei, calculatoarele sunt folosite în şcoli, colegii şi universităţi pentru

pregătire, predare şi cercetare, precum şi în administraţie. Astfel sunt cerinţe
separate pentru sălile de curs şi pentru administraţie. Aici se pot găsi următoarele:
Calculatoare în reţea sau individuale (stand-alone) cu facilităţi multimedia (CD-ROM,
plăci de sunet, căşti, imprimante, modemuri, scannere, tastatură specială pentru
nevoile speciale ale copiilor etc.).
Software pentru administrare care include procesoare de text, administrare de baze

de date, programe de contabilitate etc.
Pentru sălile de curs bazate pe CBT (Computer Based Training), sunt prevăzute
pachete software educaţionale, aplicaţii multimedia, de Internet şi e-mail, programe
de instruire pe calculator, procesoare de text, programe de calcul tabelar, de
prezentare şi creare de grafice.
În viaţa de zi cu zi ne folosim de calculatoare în diferite situaţii, cum ar fi:

Supermarket-uri: aici se folosesc calculatoare conectate la scannere care citesc
codul de bare pentru a identifica produsele cumpărate şi înregistra plăţile. Ele sunt
conectate în aşa fel încât informaţiile citite sunt imediat trimise spre bazele de date
privind controlul stocurilor.
Bibliotecile folosesc calculatoare pentru a înregistra intrările şi ieşirile de cărţi.

Calculatoare, scannere care citesc codul de bare, date de baze şi telecomunicaţii
înregistrează tranzacţiile şi asigură legătura cu alte biblioteci şi resurse. Cititorii pot
căuta cărţi şi pot vedea dacă o carte este sau nu disponibilă.
Băncile folosesc calculatoare care permit clienţilor să îşi acceseze conturile în orice
moment pe plan local sau internaţional prin intermediul ATM-urilor. Pentru aceasta
ele au nevoie de calculatoare care să fie în permanenţă conectate la serverele
respectivei bănci. Clienţii îşi pot accesa conturile, pot afla informaţii şi efectua plăţi de
acasă folosind facilităţile bancare oferite de Internet.
Utilizarea pe scară largă a cardurilor din plastic precum cărţile de credit, cardurile de
fidelitate, cardurile inteligente, cartelele telefonice etc. a dus la dezvoltarea
- 38 -
sistemelor de citire şi transmitere a datelor în timp real. Acest lucru nu ar fi posibil
fără calculatoare adecvate conectate la o reţea. Companiile de cărţi de credit
monitorizează milioane de tranzacţii în fiecare zi şi ţin evidenţa clienţilor folosind
reţelele de calculatoare şi telecomunicaţii.
Comerţul electronic (E-commerce), care presupune folosirea Internetului pentru

afaceri, se extinde constant pe măsură ce tot mai mulţi oameni realizează avantajul
tranzacţionării pe cale electronică (de la achiziţionarea de bilete de avion şi până la
cumpărarea de bunuri de larg consum).
Touch screen-urile sunt folosite în locurile des frecventate de public precum

aeroporturile, gările etc. şi permit accesul uşor la informaţie pentru toţi utilizatorii care
nu deţin cunoştinţe de calculatoare.
Medicii şi spitalele ţin evidenţa pacienţilor pe calculator. Acesta poate asista medicii
în formularea diagnosticului comparând simptomele a mii de pacienţi pentru ca apoi
să poată analiza tratamentul prescris şi rezultatele obţinute.
Avioanele moderne folosesc sisteme de ghidare tot pe bază de calculatoare, ele

putând fi pilotate mii de kilometri practic fără intervenţia pilotului şi pot chiar ateriza
singure la destinaţie. Pot avertiza pilotul în cazul unei eventuale manevre
periculoase.
Maşinile şi alte vehicule terestre sunt şi ele asistate de calculator. Ele monitorizează
traseul, afişează hărţi şi dau instrucţiuni importante şoferului.
În mediul de acasă, puteţi găsi:

Un sistem multimedia cu boxe, microfon, modem şi imprimantă. Unii utilizatori
folosesc probabil şi alte periferice precum un scanner sau o cameră digitală, iar alţii
calculatoare concepute doar pentru jocuri pe calculator.
Software care să includă procesoare de text, programe educaţionale, enciclopedii şi
atlase, programe de interes general, programe recreative, programe de contabilitate
personală, jocuri, acces la Internet şi facilităţi de e-mail.
- 39 -
Utilizarea calculatorului de acasă este în creştere. Din ce în ce mai mulţi utilizatori

comunică cu biroul prin intermediul Internetului, tehnica numita teleworking. Câteva
avantaje ale teleworking-ului ar fi: costuri reduse, abilitate mai mare de a se
concentra asupra unei activităţi, program flexibil, cerinţe reduse din punct de vedere
tehnic şi locativ pentru o companie. Aceasta situatie prezinta in schimb si cateva
dezavantaje: lipsa contactelor umane sau faptul ca nu se dezvoltă lucrul în echipă.
6.2. LUMEA ELECTRONICA
E-mailul castiga tot mai mult teren in fata postei obisnuite, mult mai lente si mai
costisitoare, magazinele sunt incet incet inlocuite de asa numitele magazine virtuale,
spatii pe web destinate vanzarii/cumpararii de produse de toate felurile. E-mail, e-
commerce, e-guvernare, etc… toate aceste elemente nou aparute in limbajul nostru
inseamna, de fapt, aceasta lume electronica, lume in care incepem sa ne miscam tot
mai mult.
Posta electronica (e-mail)

Este abrevierea de la electronic mail si reprezinta o metoda de a primi, trimite, stoca,
forward-a si compune mesaje postale folosind sisteme electronice de comunicatie. El
se refera atat la metoda prin care utilizatorii unui INTRANET isi trimit mesaje de la
unul la altul, cat si la metoda prin care un utilizator din INTERNET trimite un mesaj
altui utilizator din Internet folosind protocolul SMTP (Simple Mail Transfer Protocol).
E-mail-ul a revoluţionat comunicarea dintre indivizi, organizaţii etc. pentru ca:

 Asigură comunicarea uşoară, rapidă şi ieftină pe toată suprafaţa globului. Un
mesaj de e-mail sau un document poate fi transmis spre orice destinaţie în lume
cu costuri minimale.
 Puteţi trimite şi primi mesaje sau documente în formă electronică, puteti să le
editaţi şi să le trimiteţi mai departe.
 Un mesaj de e-mail poate fi trimis la mai multe persoane simultan.
 Se pot cere sau primi informaţii prin e-mail.
 E-mail-ul măreşte viteza comunicaţiei. Retrimiterea unui mesaj se poate face
prin simpla tastare a unor cuvinte şi apăsarea unui buton de pe ecran.
- 40 -
Adrese E-mail
O adresă e-mail are 2 părţi: un identificator al expeditorului (username) unic fiecărei
persoane care foloseşte poşta electronică, şi o adresă de calculator (server de mail)
unică şi ea fiecărui calculator care este parte din Internet sau din reţeaua LAN sau
WAN în care este instalat instrumentul de poştă electronică.
Indicatorul utilizatorului şi adresa de calculator sunt separate prin simbolul "@" , care
a fost adoptat ca standard de facto.
Într-o adresă tipică de e-mail: cineva@undeva.ro recunoaştem identificatorul

utilizatorului cineva şi adresa IP calculatorului de e-mail undeva.ro.
Adresa calculatorului sau serverului are o parte de nume propriu-zis al calculatorului

şi o parte de nume de domeniu, care arată cărui tip de utilizare sau zone geografice
îi aparţine serverul.
Atât username-ul cât şi server-ul pot conţine mai multe cuvinte separate prin punct.
Asignarea se face de către administratorul reţelei în care funcţionează poşta
electronică, respectând anumite reguli adoptate în Internet şi achiziţionând anumite
drepturi de folosire.
Servere e-mail
Mesajele electronice circulă sau sunt stocate într-un calculatoar şi sunt prelucrate de
pachete software specifice. Acestea sunt denumite generic servere de e-mail sau
mai pe scurt servere de mail. Serverele de mail pot fi considerate ca similare
centralelor telefonice şi în mod normal funcţionează 24 ore din 24. Varietatea mare
de servere şi pachete software de e-mail a condus la necesitatea unor protocoale
specifice, datorită cărora mesajele e-mail pot fi transmise fără dificultate între
utilizatorii extrem de numeroşi şi răspândiţi geografic ai Internet-ului.
E-commerce
Se refera la desfasurarea activitatilor specifice unui mediu de afaceri (tranzactii) intr-
un sistem informatic integrat. O definitie posibila ar fi: “orice forma de tranzactii in
- 41 -
afaceri in cadrul careia partile interactioneaza electronic in loc de realizarea de

schimburi fizice sau contact fizic direct”19.
Pentru a efectua tranzactii prin intermediul calculatorului, site-urile de comert

electronic cer de la clienti completarea unor formulare, care, pe langa specificatiile
bunului sau serviciului cumparat trebuie sa mai contina si datele de identificare ale
acestora. Cum de cele mai multe ori plata se face tot pe internet, folosind o carte de
credit, autorizarile sigure de carti de credit si procesarea comenzilor prin Internet sunt
elemente de baza.
Cateva avantaje ale acestui nou tip de comert sunt:

 Cumparatorul poate vizita mai multe magazine virtuale intr-un timp mult mai
scurt;
 Datorita numarului mare de magazine pe care clientul le poate vizita, acesta va
avea posibilitatea de a alege un produs in functie de un numar mult mai mare
de optiuni;
 Disponibilitatea magazinelor de gen, de a fi on-line non-stop.
Un dezavantaj major al acestui sistem este nesiguranta privind calitatea produsului

cumparat, dar acest risc a fost diminuat de detinatorii de magazine virtuale, oferind
posibilitatea clinetilor nemultumiti de a returna produsele necorespunzatoare.
E-government
Guvernarea electronica se afirma din ce in ce mai mult ca o caracteristica majora a
noii societati bazata pe informatie si cunoastinte. Fenomenul este complex si se
refera la multiplele conexiuni care exista intre autoritati si persoanele fizice si juridice
din societatea respectiva. Practic acest concept poate fi aplicat sistemului, legislativ,
juridic, administratiei publice locale sau de stat, etc … pentru de a se mari eficenta
fiecarui sistem in parte in livrarea serviciilor publice.
Denumirile aplicatiilor e-government pot fi diferite si numeroase, de la e-administratie

la e-tax, e-procurement, e-customs, e-tenders, Info-Kiosks, etc… si se refera in
19
Vasile Baltac, Note de curs, Informatica pentru manageri, 2003
- 42 -
primul rand la interactiunea dintre membrii societatii respective si autoritati.
Deocamdata nu exista un sistem complet integrat pentru a oferi posibilitatea
completarii formularelor on-line si efectuarea altor tranzactii cum ar fi platile datorate
autoritatilor (taxe, impozite, etc ...) ci este oferita doar posibilitatea de descarcare a
formularelor, tiparirea, completarea si predarea catre autoritati facandu-se apoi in
maniera clasica.
Initiative e-Government in Romania

In 2007 in Romania s-a infintat o institutie care se ocupa de proiecte de e-
Government, Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (A.S.S.I.), înfiinţată
prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 73 din 28 iunie 200720. Ea este instituţia publică
subordonată Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, care a preluat
atribuţiile Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
(I.G.C.T.I.) în domeniul operării la nivel naţional a sistemelor informatice ale
administraţiei publice centrale, ce furnizează servicii publice destinate guvernării prin
mijloace electronice.
Prin activitatea sa, Agenţia urmăreşte creşterea confortului cetăţenilor prin
îmbunătăţirea performanţei administraţiei publice.
Portalul assi.ro21
20
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2001
21
http://www.assi.ro/ - accesat in data de 28-06-2008
- 43 -
Activitatea ASSI a fost preluata de la National Regulatory Authority for

Communications and Information Technology (N.R.A.C.I.T.) a carei predecesor s-a
numit inspectoratul general pentru comunicatii si tehnologia informatiei (I.G.C.T.I.)
infiintat in septembrie 2002.
Practic sub umbrela acestei agentii s-a infiintat in 2003 portalul e-guvernare.ro de
care am amintit mai sus el fiind un program de promovare a transparenţei şi
eficienţei, de îmbunătăţire a interacţiunii cu administraţia publică şi de reducere a
corupţiei. Sistemul Electronic Naţional (SEN), instituit prin Legea 161/200322,
reprezintă unicul punct de acces la servicii şi informaţii publice ale instituţiilor
administraţiei centrale de interes pentru persoane fizice sau juridice.
De asemenea mai exista si Sistemul electronic de achiziţii publice - e-licitatie.ro.

Lansat la data de 4 martie 2002, la iniţiativa Guvernului României, Sistemul
electronic de achizitii publice (SEAP) funcţionează în baza Legii nr. 468/200223 care
stabileşte principiile, cadrul general şi condiţiile de utilizare a procedurii on-line pentru
atribuirea contractelor de achiziţie publică. Încă de la lansare, sistemul a demonstrat
că achiziţiile publice se pot realiza eficient şi transparent, simplificând procedurile de
participare la licitaţie, atât pentru furnizori cât şi pentru cei care achitiţionează
produsele. Prin intermediul acestui sistem sunt facilitate principalele procese legate
de licitaţiile publice. Organismele publice sau autorităţile contractante pot obţine
informaţii despre procesul de achiziţie publică, despre procedurile de selecţie dar şi
despre denumirea produsului licitat, categoria din care acesta face parte,
organizatorul licitaţiei şi data acesteia.
22
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003
23
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 29 iulie 2003
- 44 -
Portalul e-licitatie.ro24
Sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional rutier de

marfă - autorizatiiauto.ro. Sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport
internaţional rutier de marfă, lansat în noiembrie 2003, funcţionează în baza H.G. nr.
1173/02.10.200325, privind atribuirea electronică şi distribuirea autorizaţiilor de
transport rutier internaţional de marfă.
Portalul autorizatiiauto.ro26
24
http://www.e-licitatie.ro/ - accesat in data de 29-06-2008
25
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 19 noiembrie 2003
26
http://www.autorizatiiauto.ro/ - accesat in data de 29-06-2008
- 45 -
Toate aceste trei servicii furnizate in acest moment de ASSI sunt in acest disponibile
si functionale 100% cetatenilor sau entitatilor juridice care au nevoie de ele.
Trebuie mentionat ca desi exista o legislatie bogata in domeniu nu toate institutiile au

aderat la aceste sisteme, si ma refer mai ales la portalul e-guvernare.ro, deoarece
inscrierea este pe baza de voluntariat. Astfel sunt inscrise in acest moment in proiect
un numar de 792 de institutii din care:
 3 de agentii nationale
 4 autoritati nationale
 30 de directii locale, inspectorate, regii autonome si case nationale
 36 de consilii judetene
 57 de consilii locale
 24 institutii ale prefectului
 633 de primarii din care:
o 480 primarii de comuna
o 62 primarii municipale
o 88 primarii orasenesti
o Bucurestiul este prezent numai cu 3 primarii de sector: sectorul 2, 4 si
sectorul 5
 5 ministere:
o Ministerul Economiei si Comertului
o Ministerul Justitiei
o Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei
o Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
o Minsterul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
Daca ne uitam numai la nivelul Bucurestiului precum si in cazul numarului foarte mic
de ministere care s-au inscris in acest proiect ne dam seama de cat de slaba este
implicarea institutiilor publice din Romania in proiectele de e-Government
implementate.
Trebuie mentionat ca foarte multe alte institutii au deja o pagina de internet, unele
chiar portaluri foarte bine construite (de exemplu Ministerul Educatiei, Cercetarii si
- 46 -
Tineretului) care nu sunt prezente pe site-ul e-guvernare.ro, ceea ce insemna ca la
nivel national e-Governemnt-ul este mai prezent decat o prezinta site-ul e-
guvernare.ro.
Tot la ASSI, Ministerul Economiei si Finantelor prin institutiile din subordine a

introdus o serie de formulare in format electronic, de exemplu Agentia Nationala de
Administrare Fiscala (A.N.A.F.) are un portal de raportare a unor situatii financiare,
fiecare firma a comunicat o adresa de e-mail, apoi a fost generat un cod de acces in
baza caruia contabilul intra si introduce niste fisiere din programul de pe computer.
De asemenea mai este si portalul instantelor de judecata unde toate instantele

trebuie sa introduca dosarele cu solutiile date si stadiul de lucru27, cu mentiunea insa
ca nu exista termene limita si nici constrangeri, legea mentionand doar faptul ca
trebuie ... dar lasa la latitudinea lor daca sa introduca si in ce ritm.
De asemenea mai exista si posibilitatea de palta a amenzilor auto on-line dar

serviciul nu este disponibil in toata tara, iar in Bucuresti trebuiesc indeplinite
cumulativ urmatoarele cerinte: platitorul trebuie sa aiba domiciliul in Bucuresti,
masina sa fie inmatriculata in Bucuresti si accidentul/incidentul sa se produca tot in
Bucuresti.
La nivel local singurele initiative sunt legate de plata impozitelor si taxelor on-line.
Astfel Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a fost initiator al Ordonantei
Guvernului care a stabilit obligatia tuturor municipiilor si oraselor de a dezvolta si
sisteme de plata electronica a taxelor si impozitelor locale. Aceste sisteme
reprezinta cel mai bun mijloc pentru ca toti cetatenii sa aiba acces la informatiile
relevante despre taxele si impozitele locale si ofera o solutie facila, rapida si comoda
pentru achitarea datoriilor la bugetele locale.
Legea nr. 291/200228 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2002 privind
încasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale prevede obligatia
27
http://portal.just.ro/ - site accesat in data de 29 iunie 2008
28
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 1 februarie 2002
- 47 -
autoritatilor administratiei publice locale de a implementa sisteme electronice de

încasare a impozitelor si taxelor locale în fiecare oras si municipiu.
Sisteme de plata electronica a taxelor si impozitelor locale functioneaza în 55 de

orase si muncipii si in cele 6 sectoare ale Bucurestiului 29.
Dezvoltatorii de software SoftNet si ATS impreuna cu Bank Post SA au dezvoltat un

sistem numit eTax care permite contribuabililor persoane fizice si juridice achitarea
prin intermediul instrumentelor de palta electronica a datoriilor catre bugetul local.
Sistemul asigura o deplina siguranta a operatiilor, un flux rapid al platilor, usurinta si
comoditate in exploatare. Operatiunile legate de informare si de plata taxelor pe
Internet se pot efectua astfel in orice moment al zilei, fara a mai fi necesara
deplasarea la primaries au la sediul bancii. Plata se poate efectua atat prin
intermediul serviciului Internet Banking oferit de Banc Post, cat si prin intermediul
unui POS sau ATM al bancii. In present, sistemul este operational pentru
contribuabilii din 14 localitati din tara iar in BUcuresti in sectoarele 1, 2 si 6, urmand a
fi extins si pentru alte localitati.
29
http://www.mcti.ro/index.php?id=45&art=53&L=0 – accesata in data 29 iunie 2008
- 48 -
CAPITOLUL 7. SANATATEA SI SIGURANTA, MEDIUL INCONJURATOR
7.1. ERGONOMIA
Ergonomia studiază interacţiunea dintre oameni şi maşini astfel încât munca să

devină mai eficientă.
Stresul poate veni de la condiţii şi practici de muncă improprii. Pentru a se evita

aceste probleme ar trebui luate câteva precauţii, cum ar fi:
 Pauze regulate.
 Aria de lucru trebuie să fie confortabilă cu temperatură adecvată şi bine
ventilată.
 Luminozitate corespunzătoare.
 Orice reparaţie a echipamentelor trebuie să fie făcută de personal calificat.
 Suprafaţa de lucru trebuie să fie curată.
Sistemele de calculatoare ar trebui să fie logice şi uşor de folosit. Utilizatorii trebuie

instruiţi în modul de manevrare a componentelor hardware şi software.
În figura alaturata este ilustrata o poziţie adecvată a monitorului şi a utilizatorului.

 Priviţi monitorul de sus în jos, nu invers.
 Monitorul să fie aşezat direct pe birou şi
nu pe unitatea centrală.
 Distanţa să fie suficientă pentru a evita
problemele legate de vedere.
 Să se evite ca lumina ferestrelor şi a
altor surse să vină din spatele
monitorului.
 Să se evite reflexia surselor de lumină
în monitor.
 Să se folosească un suport pentru documente alăturat monitorului astfel încât să
se reducă mişcările capului şi ale ochilor.
 Tastatura şi mouse-ul să fie la un nivel corespunzător.
- 49 -
 Să se folosească scaune cu înălţime reglabilă şi alte facilităţi pentru spate.

 Unghiul făcut de genunchi şi coate să fie corespunzător fiecărui utilizator.
 Se impune folosirea unei lămpi de birou acolo unde este necesară o sursă de
lumină.
7.2. ASPECTE LEGATE DE SANATATE
Problemele de sănătate frecvente pentru cei care utilizează frecvent PC-ul sunt:
dureri de mijloc cauzate de şederea îndelungată la calculator, afecţiuni ale ochilor
datorate radiaţiilor, afecţiuni ale spatelui cauzate de poziţionarea neadecvată în faţa
calculatorului.
O problemă particulară asociată cu folosirea calculatorului ar fi utilizarea unei

anumite grupe de muşchi în mod repetat şi neglijarea celorlalte grupe. Un exemplu ar
fi dacă monitorul este prea sus şi utilizatorul ar trebui să ţină capul pe spate pentru a-
l privi, sau folosirea mouse-ului la un nivel greşit pentru o perioadă îndelungată de
timp poate duce la oboseală, dureri de braţe, gât, spate, stres etc.
Dacă se stă prea aproape de monitor pot apărea iarăşi probleme cu vederea.
Monitorul trebuie poziţionat în aşa fel încât să se evite reflexia ferestrelor în monitor
sau a altor surse de lumină. Utilizatorul trebuie să se asigure că nici în spatele
monitorului nici in fata lui,nu se află o sursă puternică de lumină.
7.3. PRECAUTII
Este important să se dezvolte anumite obiceiuri adecvate legate de folosirea

calculatorului. Ele trebuie întotdeauna închise sau deschise (după caz) în
conformitate cu procedurile standard. Alte lucruri care ar trebui să existe în mintea
fiecărui utilizator când foloseşte calculatorul ar fi:
 Echipamentele să fie curate. Ele trebuie şterse cu regularitate cu o cârpă
umedă (Calculatorul să fie mai întâi închis!). Atenţie deosebită la tastatură,
mouse şi monitor.
- 50 -
 Mouse-ul trebuie curăţat din când în când, dacă nu, el nemaiputând fi utilizat
corespunzător. Se deschide capacul de pe partea inferioară, se scoate bila şi
se curăţă praful de pe role cu o bucată de vată.
 În ceea ce priveşte echipamentele electrice, sursa de alimentaţie şi cablurile
trebuie bine fixate şi ferite de surse de umezeală.
 Calculatorul trebuie ţinut în locuri bine ventilate cu temperaturi adecvate.
 Trebuie făcute copii de back-up a datelor regulat pentru a se evita pierderea
acestora în cazul unor căderi de sistem.
7.4. MEDIUL DE LUCRU
Fiecare din noi trebuie sa fie constient de impactul pe care calculatoarele le au in

mediul inconjurator. Astfel ca bune practici ar fi reciclarea reciclarea printurilor, a
cartuşelor pentru imprimantă, folosirea unor monitoare care consumă mai puţină
energie pentru a ajută la conservarea mediului înconjurător. Trebuie sa intelegem
faptul că folosind documente în format electronic se reduce nevoia folosirii
materialelor tipărite.
- 51 -
CAPITOLUL 8. SECURITATE
8.1. SECURITATEA INFORMATIEI
Securitatea nu înseamnă doar protecţia fizică a calculatoarelor şi echipamentelor, ci

şi a informaţiilor conţinute pe hard disk sau alte medii de stocare.
 Calculatorul trebuie protejat împotriva lovirilor fizice. PC-urile sunt scumpe, la
fel şi programele, de aceea trebuie supravegheate permanent.
 Datele conţinute într-un calculator trebuie protejate împotriva atacurilor
viruşilor sau de alt fel şi de asemenea trebuie făcute copii de back-up.
Informaţiile pe un calculator sunt stocate electronic, din acest motiv pot apărea
mereu probleme de funcţionare în sistem, accidente, erori, neglijenţă şi informaţiile
se pot pierde. De aceea este important să aveţi copii ale tuturor fişierelor şi
documentelor importante, numite back-upuri. Acestea trebuie făcute pe alte medii de
stocare decât pe hard disk unde se lucrează în permanenţă cu respectivele
informaţii, respectiv pe dischete, zap disks, discuri externe, CD-ROM-uri, etc...
Informaţiile din anumite fişiere pot fi tipărite la imprimantă. Aceste back-up-uri trebuie
păstrate în locuri sigure, spre exemplu, închise în containere rezistente la incendii.
În această eră a informaţiei, toate datele personale pot şi sunt ţinute pe calculator.
Se estimează că datele personale ale fiecărui individ în ţările dezvoltate apar, în
medie, în peste 300 de baze de date diferite. Ca exemplu sunt date mai jos câteva
din informaţiile personale care sunt stocate în baze date în calculator:
 Conturi bancare;
 Carduri de loialitate folosite de supermarket-uri;
 Furnizori de utilităţi publice precum energie, apă şi Internet;
 Cărţi de credit;
 Înregistrări medicale ţinute de doctori;
 Cecuri;
 Oficii de plasare a forţei de muncă;
 Societăţi de asigurări;
 Formulare completate on-line de persoanele interesate.
- 52 -
În afaceri şi mai ales în comerţ, aceste informaţii sunt vitale pentru majoritatea
companiilor; ele trebuie actualizate permanent. Unele companii şi organizaţii
comercializează aceste informaţii sub formă de marfă, informaţiile putând fi folosite
pentru cercetări de marketing, rapoarte şi altele.
Datele dintr-un calculator pot fi stocate, sortate, copiate, distribuite şi manipulate

foarte uşor. De aceea este necesară o protecţie a lor. Informaţiile despre clienţi
deţinute de o bancă prezintă interes şi pentru alte instituţii financiare. O bază de date
a unui supermarket privind clienţii prezintă interes şi pentru alţi detailişti. O astfel de
bază de date poate identifica potenţialii clienţi şi oraşul sau zona în care locuiesc
aceştia. Campaniile de publicitate, de marketing şi mesaje electronice pot fi
direcţionare către grupul-ţintă.
Astfel, parolele sunt metode bune de protejare a echipamentelor şi informatiilor pe

care acestea le contin. Ele nu trebuie să fie uşor de identificat (o combinaţie de litere
şi cifre) şi trebuie schimbate din timp în timp şi cunoscute de un număr restrâns de
persoane.
Bineinteles folosirea unor parole greu de identificat nu rezolva problemele care apar
daca echipamentele care contin aceste informatii (Laptop-uri, PDA-uri, telefoane
mobile, back-up-uri, etc...) sunt pierdute.
Cerinte pentru securizarea informatiei

Atât la nivel de server (cel care stocheaza si manipuleaza informatiile din bazele de
date) , cât si la nivelul componentelor de retea, exista patru cerinte necesare pentru
securizarea aplicatiilor:
 confidentialitatea: informatia nu trebuie sa fie accesibila persoanelor
neautorizate, adica numai expeditorul si destinatarul mesajului pot cunoaste
continutul acestuia, care sa fie inaccesibil unui interceptor; asigurarea
confidentialitatii se face prin criptare
 integritatea: informatia trebuie protejata împotriva coruperii sau modificarii
neautorizate pe parcursul transmiterii mesajului
 autentificarea: identitatea participantilor la tranzactii trebuie sa fie cunoscuta,
adica
- 53 -
 destinatarul trebuie sa fie sigur de identitatea expeditorului

 nerepudierea: expeditorul si destinatarul sa nu poata ulterior nega
expedierea, respectiv primirea mesajului; nerepudierea se asigura prin
semnatura digitala sau electronica
La care se adauga siguranta: mecanismele de securitate trebuie sa fie robuste si

corect implementate. Asigurarea confidentialitatii este o problema importanta pe care
o ridica securizarea bazelor de date si a tranzactiilor în retele. Identificarea si
autentificarea sunt problemele din cele mai importante pe care la ridica validarea
participantilor la o tranzactie. Corolarul unei autentificari puternice este dovada
originii participantilor la tranzactii. Asigurarea autentific arii se face prin mecanisme
bazate pe chei publice si pe semnaturi digitale.
Mediul de afaceri si nu numai acesta impun o siguranta în functionare apropiata de 100%.

Pericolele de afectare a infrastructurii sunt foarte mari, complexe si distructive, ceea ce
impune organizatiilor PREVENIRE, DETECTARE si RASPUNS la atacuri sau incidente
8.2. VIRUSII INFORMATICI
Viruşii sunt programe scrise cu intenţia de a cauza neplăceri sau de a distruge

informaţii. Ei pot distruge aproape orice, de la fişiere şi programe până la sisteme de
operare sau reţele, de aceea trebuie luate măsuri speciale de securitate, altfel un
utilizator nu va fi conştient de prezenţa virusului decât atunci când efectele sale vor
deveni evidente.
Viruşii se pot împrăştia de la un calculator la altul prin fişiere pe floppy disk-uri sau
alte tipuri de disk-uri sau în cazul reţelelor pot fi împrăştiaţi şi prin intermediul e-mail-
ului sau chiar direct via network.
Mulţi viruşi sunt specifici unui anumit tip de fişiere, spre exemplu fişiere executabile.
Când un fişier infectat este deschis, virusul se ataşează singur altor fişiere
asemănătoare, răspândindu-se astfel în tot calculatorul. Dacă un fişier afectat este
trimis altui calculator, virusul poate infecta şi calculatorul respectiv şi astfel procesul
ia amploare.
- 54 -
Alţi viruşi, denumiţi Viermi (Worms), pot acţiona independent şi spontan. Alte tipuri de
viruşi, denumiţi Calul troian (Trojan Horse), pot fi introduşi în calculator de alte tipuri
de fişiere decât cele pe care le afectează.
Este important să se folosească programe antivirus adecvate care verifică fişierele

înainte de intrarea în sistem. Aceste tipuri de programe pot detecta şi elimina viruşii
găsiţi în calculator sau pe alte medii de stocare, inclusiv e-mail (mai puţin pe CD).
Când se instalează un astfel de software este important ca el să fie actualizat (adică
instalarea periodică a unor versiuni mai noi pe măsură ce apar noi generaţii de
viruşi).
Dacă pe calculator nu este instalat un software adecvat pentru detectarea viruşilor,

trebuie luate anumite precauţiuni:
 Să se evite folosirea unor dischete din surse necunoscute.
 Să se folosească software înregistrat.
 Niciodată să nu se deschidă un e-mail decât dacă este sigur că provine de la
o sursă de încredere.
 Să existe back-up-uri pentru toate informaţiile pentru a evita eventualele
neplăceri cauzate de distrugerea datelor de către viruşi.
- 55 -
CAPITOLUL 9. COPYRIGHT SI LEGISLATIE
9.1. COPYRIGHT
Software-ul comercial este protejat de copyright. Acelasi lucru se intampla si in cazul

filmelor si fisierelor audio. Utilizatorul este obligat să nu distribuie copii neautorizate
altor utilizatori. Toate aceste produse cumpărate pentru folosinţă personală trebuie
înregistrate.
 Programele şi aplicaţiile pot fi copiate doar în scopul utilizării de back-up-uri.
Astfel dacă discul original este distrus se pot folosi aceste copii pentru
reinstalarea software-ului.
 Folosirea în comun a unor programe de către mai mulţi utilizatori poate fi o
încălcare a acordurilor de licenţiere şi poate cauza infectări cu viruşi, care
distrug datele conţinute de calculator.
 Transferul şi copierea fisierelor de orice tip prin reţea trebuie făcute sub
termenii acordurilor de licenţă.
 Pirateria software (copierea şi vânzarea neautorizată a programelor)
reprezintă o încălcare a legii.
La achiziţionarea unui pachet software se plăteşte dreptul de folosire a produsului –

licenţierea şi nu proprietatea asupra sa. Este important să citiţi acordul de licenţiere
inclus în documentaţie. Unele companii de software folosesc afişarea pe ecran a
acordului în momentul instalării programelor.
Cele mai multe copii de software sunt pentru un singur utilizator; asta înseamnă că
respectivul program nu poate fi instalat decât pe un singur calculator. Se poate
achiziţiona o licenţă specială (site licence) care permite ca aplicaţia software să fie
instalată pe un anumit număr de calculatoare. O astfel de licenţă este mai ieftină
decât achiziţionarea de aplicaţii software individuale pentru fiecare calculator în
parte.
- 56 -
9.2. LEGISLATIA PRIVIND DREPTUL DE COPYRIGHT
Romania dispune de un Oficiu pentru Drepturile de Autor (ORDA) si de o lege a

dreptului de autor, datand din anul 1996 si cu modificari aduse chiar si in anul 2005
(Legea nr. 8 din 199630 privind dreptul de autor si drepturile conexe –
http://www.orda.ro). Legea este destul de detaliata, cuprinzand chiar si protectia
programelor de calculator si referiri la mijloace tehnice de protectie a creatiilor.
Spicuiri din lege:

Art. 139(8). Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani
sau cu amendă, punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin Internet sau prin alte
reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor sau a
produselor purtătoare de drepturi conexe sau de drepturi sui-generis ale
fabricanţilor de baze de date, ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel
încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod
individual.
Art. 139(9). Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani

sau cu amendă, reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor
pentru calculator în oricare dintre următoarele modalităţi: instalare, stocare, rulare
sau executare, afişare ori transmitere în reţea internă.
30
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 60 din 26 martie 1996
- 57 -
BIBLIOGRAFIE:
Publicatii
 Matei Ani - Economie Publica, 2003, Editura Economica, Bucuresti;
 Matei Lucica - Servicii Publice, 2004, Editura Economica, Bucuresti;
 Niculescu Ovidiu - Sistemul informaţional managerial al organizaţiei, 2001,
Editura Economică, Bucuresti;
 Baltac Vasile– Note de curs, 2008
 Owen E. HUGHES – Public Management & Administration, 2003
Articole
 Vrabie Catalin - E-Government systems in Romania - EGPA Conference
Rotterdam 2008;
 Irma Graafland-Essers and Emile Ettedgui, „Benchmarking e-Government in
Europe and the US” - 2003,
 David Gilbert and Pierre Balestrini, Barriers and benefits in the adoption of e-
government – 2004, The International Journal of Public Sector Management Vol.
17 No. 4, 2004
 Baltac Vasile, Information society and its challenges to emerging economies -
2003
 Iancu Diana-Camelia, Going e-European: The case of the Romanian Public
Administration Reform (1998-2006) – 2008
Websites
 Site-ul ECDL
http://www.ecdl.org.ro/
 Portalul e-guvernare.ro
http://www.e-guvernare.ro/
 Portalul assi.ro
http://www.assi.ro/
 Portalul e-licitatie.ro
http://www.e-licitatie.ro
 MCTI Proiecte realizate in domeniul tehnologei informatei
- 58 -
http://www.mcti.ro
 e-Forum, Forum for European e-Public Services:

http://www.eu-forum.org/
 eContent Programme, Improving access to and expanding use of Public Sector
Information:
http://cordis.europa.eu/econtent/psi/pubsec.htm
 IDA report &IDA e -government news (EU).
http://europa.eu.int/idabc/
 Banc Post Internet banking
http://www.bancpost.ro/Persoane-fizice/Alte-servicii/Internet-Banking.html
 SoftNet e-Tax
http://www.softnet.ro/product.jsp?id=ebank
 MCTI Licitatii electronice
http://www.e-licitatie.ro/Public/Common/Content.aspx?f=PublicHomePage
- 59 -

Curs MSP

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs MSP

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Strategii de e-guvernare (partea 1)

MASTERAT : „MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC”

CAPITOLUL 1. CONCEPTE GENERALE ....................................................................... 3

CAPITOLUL 2. HARDWARE ....................................................................................... 9

CAPITOLUL 3. SOFTWARE ....................................................................................... 20

CAPITOLUL 4. SISTEME INFORMATICE ....................................................................... 26

CAPITOLUL 5. RETELE DE INFORMATII ...................................................................... 29

CAPITOLUL 6. CALCULATOARELE IN ACTIVITATEA ZILNICA ......................................... 37

CAPITOLUL 7. SANATATEA SI SIGURANTA, MEDIUL INCONJURATOR ............................. 49

CAPITOLUL 8.SECURITATE ...................................................................................... 52

CAPITOLUL 9. COPYRIGHT SI LEGISLATIE .................................................................. 56

Hardware-ul se refera la componenetele fizice ale unui calculator cum ar fi:

1.1. TIPURI DE CALCULATOARE

Sunt folosite diferite tipuri de calculatoare pentru diferite scopuri. Principalele

Calculatoarele tip Mainframe

Mainframe-urile sunt conectate de obicei la un număr foarte mare de terminale –

Minicalculatoarele - inlocuite acum de servere

Calculatoarele personale PC2

Fiecare calculator poate fi folosit şi independent de reţea. El are propriul său

Utilizarea reţelelor de calculatoare este o miniaturizare eficientă

Într-o reţea de calculatoare, toate resursele sunt concentrate în server. Acesta

1.2. PARTILE PRINCIPALE ALE PC-ULUI (COMPUTERULUI PERSONAL)

La prima vedere un PC este compus din urmatoarele componente hardware:

Si pentru ca am mentionat Unitatea Centrala ... sa vedem ce componente intra in

1.3. PERFORMANTELE CALCULATORULUI

2.1. UNITATEA CENTRALA DE PROCESARE (CPU – CENTRAL PROCESSING UNIT)

Asa cum am spus procesorul este cel care

CPU-ul conţine trei părţi componente principale: Unitatea Aritmetico-Logică

Viteza de lucru al acestuia (frecventa) se masoara in Gigahertz-i, la calculatoarele

Pentru a functiona, computerul, foloseste mai multe tipuri de memorie: memoria

 Memoria RAM este acea memorie folosita de calculator doar in timpul

1 Bit Un singur digit: 0 sau 1

Bit 1 bit – o decizie binara

2.3. DISPOZITIVE DE INTRARE (INPUT DEVICES)

Calculatoarele lucrează cu informaţiile/datele care sunt introduse de către utilizator.

Unităţile de disc (Disk Drives)

2.4 DISPOZITIVE DE IESIRE (OUTPUT DEVICES)

 Daisy Wheel: Caracterele sunt reliefate pe piese mici

2.5 DISPOZITIVE DE INTRARE/IESIRE - DUALE (INPUT/OUTPUT DEVICES)

2.6 DISPOZITIVE DE STOCARE A INFORMATIEI

Programele si rezultatele obţinute cu ajutorul lor, trebuie salvate înainte de stingerea

Hard disk-ul (HDD6)

Floppy disk-ul (FDD7).

CD-ROM (Compact Disk - Read Only Memory).

DVD – (Digital Versatile Disk)

Drive-uri: un disk-drive (numit în general drive) este o unitate care foloseşte

Era digitală a condus la utilizarea frecventă de documente, înregistrări audio-video şi

3.1 DATE, INFORMATIE, CUNOSTINTE

În mod curent folosim termeni ca date, informaţie, cunoştinţe. Domeniul informaticii a

3.2. TIPURI DE SOFTWARE

Software-ul calculatorului poate fi împărţit în două categorii – cel folosit de calculator

Din software-ul de aplicaţie fac parte celelalte programe care rulează pe un

Sharewere / Trial version

Software public (open source)

Software-ul de sistem denumit şi sistem de operare conţine toate instrucţiunile

Sistemul de operare gestionează, de asemenea, toate programele, cum ar fi editoare

3.4. APLICATII SOFTWARE

Un program este un set de instrucţiuni

3.5. GUI (INTERFATA GRAFICA CU UTILIZATORUL)

Interfaţa este necesară pentru a realiza o comunicare bidirecţională, între calculator

Calculatoarele noi folosesc - Graphical User Interface (GUI) care utilizează