UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

Municipiul Brașov
Dogaru Andreea-Ioana
Grupa 302

București, 2022
Cuprins
1. Introducere
2. Date generale
3. Analiza demografică
4. Etape istorice
5. Concluzii
6. Bibliografie
Introducere
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului,
situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, delimitat în partea de S
și SE de masivele Postăvaru și Piatra Mare.
Municipiul Braşov se învecinează la nord-vest cu localitatea Hălchiu, la nord-est cuBod şi
Sânpetru, la est cu Hărman, în sud-est cu Săcele şi la sud cu localitatea Predeal. În partea de
sud-vest are ca localităţi vecine Râşnov şi Cristian, iar în vest Ghimbav.

Poziţia geografică constituie unul din factorii însemnaţi care au influenţat dezvoltarea
oraşului Braşov. Situarea sa la interferenţa unor regiuni geografice, fiecare cu resurse naturale
specifice, complimentare, depresiunea Bârsei şi rama muntoasă care o încadrează în partea ei
de sud: Ciucaş, Piatra Mare, Postăvarul, Bucegi, Piatra Craiului, a impus un puternic schimb Figura 1 Localizarea Municipiului Brașov
de produse. Sursa:
http://pensiuneacerbul.xhost.ro/rooms.html
Date generale

Principalele zone, relativ compact construite, aparţinând, din punct de vedere administrativ
municipiului Braşov, şi cuprinse în cadrul limitei sale intravilane, sunt grupate în jurul a trei
“unităţifuncţionale” şi anume: - oraşul propriu-zis format din 12 cartiere: Noua – Dârste Astra
Valea Cetăţii Florilor – Craiter Centru Civic (Nou) Tractorul Bartolomeu Nord Bartolomeu Centru
Vechi Prund – Şchei Triaj – Hărman Platforma Industrială Est – Zizin.
 Analiza demografică
Evoluția numerică a populației

MUNICIPIUL BRAȘOV
315000

310000

305000

După cum se observă în graficul alăturat populația 300000

295000
Municipiului Brașov urmărește un trend de scădere 290000
a populației cauzat de valul de emigrări în țările 285000

vestice, dar și de fenomenul de suburbanizare, 280000

astfel se populează orașele/comunele din 275000

proximitatea orașului.
 Evoluția populației de la recensămintele anterioare

MUNICIPIUL BRAȘOV
350000

300000
Graficul alăturat urmează un trend de creștere
250000
până în anul 2000, datorat de politica
200000
pronatalistă, la fel ca toate orașele tării,
urmând ca mai apoi să scadă treptat datorită
150000

liberalizării circulației înspre occident.

100000

50000

0
1890 1930 1941 1948 1972 1992 2000 2002 2011
Densitatea Dinamica negativă a populației conduce la o

populației tendință negativă a densității populației.

Municipiul
Brașov Județul Brașov
POPULAȚIA 288344 596.642
SUPRAFATA
(HA) 21975 21975
DENSITATEA 13,12 27,15
Priamidele alăturate, ambele sub forma
amforei, arată sunt specifice unei tendințe
demografice regresive. Și anume, bazele
înguste semnifică o pondere redusă a
populației tinere față de celelalte grupe, ceea
ce duce la o îmbătrânire accentuată a
populației, proces rezultat în urma unei
fertilități reduse.
De asemenea se observă o pondere mai mare
a sexului feminin în raport cu cel masculin,
factor observabil și la nivel mondial.
 Rata natalității-mortalității și sporul natural
2000-2021
Analizând graficul alăturat se observă
dominația mortalității în detrimentul Rata natalitatii-mortalitatii si a sporului natural
natalității. Cele mai mari înregistrări sunt 2000-2021
vizibile la nivelul anilor 2020-2021, 4500

cauzate de virusul Sars Cov 2. 4000

Natalitatea urmărește un trend actual de 3500

scădere, datorită fenomenului de 3000

emancipare al femeii, dar și datorită 2500

costurilor ce implică întreținerea unui 2000

1500
copil.
1000
În ceea ce privește sporul natural acesta
500
oscilează, anul 2010 fiind cel mi critic 0
cauzat de criza economică, care a fost 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

acompaniată de scăderea locurilor de Mortalitate Natalitate Spor Natural

muncă, creșterea șomajului și scăderea

nivelului de trai.
 Rata imigrației, emigrației și sporul migratoriu pentru
intervalul 2000-2021

Rata emigrației este cea predominantă, cauzată de

nivelului scăzut de trai, locurile de muncă puține și prost
plătite, etc.
În ceea ce privește rata sporului migrator se observă
câteva accentuări. Deși locuitorii orașului nu văd în
acesta un punct de dezvoltare personal, există comunități
de sirilankezi, pakistanezi, care activează în domeniul
industrial. De asemenea orașul este un centru universitar,
astfel atrage studenți care hotărăsc să se stabilească.
Structura etnică

Alta etnie; 14841

Romani ; 16551

Macedoneni; 246
Greci; 75
Croati; 69 Ucraineni; 1188 Maghiari;
Turci; 75 Germani; 65 Romi; 42 845
 Ortodoxa; 11821
Atei; 15671

Structura
religioasă
Romano-
catolica; 5218

Fara
religie; 711
Alta
religie; 662
Armeana; 1014 Reformata; 1316
Evanghelica4); 766
Evanghelica Penticostala1); 2130
lutherana3); 59 Greco-
Crestina Martorii Adventista catolica2); 840
Musulmana; 1877
de rit lui de ziua a
Baptista; 675
vechi; 1427 Iehova; 688 Unitariana; 1240 saptea; 174
Forța de muncă a Municipiului Brașov 2010-
2021
Forța de muncă Municipiul Brașov 2010-2021

2021
2020
Rata șomajului cea mai ridicată o putem 2019

identifica în anul 2010, anul care a fost 2018

2017
afectat de criză. Pe parcurs rata șomerilor 2016

scade, iar rata salariaților crește, datorită 2015

2014
expansiunii zonelor industriale, 2013
construirea de centre noi comerciale. 2012
2011
2010

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000

Someri Salariati
 Etape istorice
Format în primele decenii ale secolului al XIII-lea, pe baza
evoluţiei unor vechi aşezăriromâneşti existente pe teritoriul vetrei
urbane actuale, Braşovul a devenit oraş înaintea marii
năvăliritătare din 1241
Braşovul devine încă din secolul al XIV-lea cea mai importantă
aşezare din depresiuneşi unadintre cele mai mari localităţi urbane
din Transilvania. Treptat, el se defineşte ca un puternic
centrudeconcentrare funcţională sub raportul producţiei
meşteşugăreşti, fiind totodată un mare centru comercial –cu un
larg hinterland în care erau cuprinse întinse părţi din Ţara
Românească şi Moldova – şi cultural. Favorizat şi de poziţia în
cadrul Depresiunii Bârsei, Oraşul Braşov a evoluat încă de la
primele începuturica „loc central” al întregului complex de
aşezări din această zonă geografică. Dezvoltarea funcţiilor adusşi
la creşterea continuă a populaţiei, în prima jumătate a secolului al
XV-lea având 6.000 de locuitori, iar în cea de a doua jumătate
8.000-9.000 de locuitori, fiind cel mai mare oraş din Transilvania.
Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, paralel cu dezvoltarea funcţiei industriale, Braşovul
devine şi un însemnat nod feroviar, centru de convergenţă a unor importante căi ferate. Ca urmare a
amplificării funcţiilor urbane, numărulde locuitori ajunge la 38.999 (recensământul din 1910), cea
mai mare parte din activi fiind ocupaţi în industrie, transport, comerţ (60 %).
Până la primul război mondial, în structura funcţională internă a oraşului Braşov se conturează
zona de transport, zonele mixte şi se lărgesc zonele rezidenţiale şi zona culturală, administrativă,
comercială. Între cele două războaie mondiale are loc o dezvoltare cu caracter exploziv a oraşului
Braşov, atât în privinţa funcţiilor, a numărului de locuitori cât şi în privinţa extinderii lui în teritoriu.
Astfel, dacă în 1930 numărul de locuitori ai oraşului era de 59.232, din care o bună parte erau
cuprinşi în industrie, transport, construcţii (48,4%) şi în comerţ (15,2 %), în 1941 acesta a ajuns la
84.557. După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, odată cu venirea comuniştilor la putere
oraşul Braşov cunoaşte o dezvoltare mai ales industrială, astfel se înregistrează o creştere a
populaţiei prin migraţiile de forţă de muncă din zone diferite ale României.
În prezent, Braşovul, prin poziţia şi activitatea sa, este un oraş european cu funcţii complexe şi bine
definite, cu precădere în domeniul turismului, unde deţine o multitudine de obiective antropice şi
naturale
Concluzii

Coroborând toate cele de mai sus, preconizez o menținere a populației

în Municipiul Brașov, orașul fiind actualmente într-un proces de
dezvoltare și îmbunătățire economică.
Bilbiografie
Baza de date statistice, TEMPO (2022),
http://statistici.insse.ro:8077/tempoonline/#/pages/tables/insse-table, data accesării – 19.11.2022
Statutul Municipiului Brașov, https://www.brasovcity.ro/filezone/regulamente/primarie/Statutul-
munBrasov.pdf, data acesării – 04.12.2022
Istoria orașului Brașov, Primăria Brașov, 2022, https://www.brasovcity.ro/ro/istorie, data accesării -
04.12.2022
Statulul Municipiului Brașov, 2022, https://www.brasovcity.ro/file-
zone/regulamente/primarie/Statutul-mun-Brasov.pdf, data accesării – 04.12.2022