Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare Obiective: | Scrierea si formatarea ecuatillor matematice, lucrul cu tabele. Construirea tabelelor cu celule imbinate, scindate, care contin cémpuri de tip formula, ad&ugarea tabelelor la galeria de modele de tabele, conversia tabelelor in text si invers. Resurse: | PC, Microsoft Word 2007 Durata: 100 minute Enuntul temelor 1. Se creeazi documentul ce contine testul de evaluare prezentat in figura 1. Variabilele din text sunt formatate cu stil cursiv, iar ecuatiile, scrise cu o marime de 12 puncte, se aliniaz la stnga cu un indent stanga de 2 cm. 1. Folosind dezvaltarea in serie Taylor a termenului pent doua valeri carecare ale ui sinai x€ [15] sin€ Ny Fie mulfimile A si B date in ecuatia (2.4) din sectiunea 2. $a se detemnine. C={aeAlayeBal VreA x4a,x+a=y,2ax3—3ax? + x1 (Care este valoarea de adevar a proporitiei A ¢ B = (CUA) 2B? 3. Si sedeteminea€ Rat. rely — sii [f? Vpsin(3e)do < 10 Figura 1 2. Se construieste un tabel ce contine orarul unei grupe de studenti, in care se vor folosi formatiiri la nivel de celul, de rand, de coloand si de tabel, imbinari si scind&ri de celule si formule. Tabelul rezultat este prezentat in figura 2.Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare Celula scindata Luni Miercuri Joi Vineri + [rises © tea 2 | alesba 6 DDD oa|e aves] © | © [3 [Baze date ©] Sisteme de [Pedagosi(©)] Spor 3G Tia] aj bes £[5 Losict (©) | Tabet (S) 6 7 a 2 5 2s 3 us Cele imbinate (Chap de tp formals Figura 2 3. Se construieste un tabel rapid cu numérul de locuri disponibile in 20 de statiuni montane, pe tipuri de cazare (Pensiune, Vila, Hotel *, Hotel **, Hotel 2°), Realizatiacelasl tabelfolosind celelalte metode rapide disponibile. Tabelul se va alinia st3nga in document, cu un indent stnga de 1 cm. Numérul de locuri va fi centrat in celul, iar spatierea informatilor in celule va fide 0.3 om. Sortat datele: a. dup numele statiunil alfabetic; b. dup’ numarul de locuri la Hotel***, descendent si apoi dup numele statiunii, alfabetic, Tema 1 Mod de lucru 1. Initial se scrie textul care nu implic’ ecuatii si se aplic’ stilul cursiv variabilelor; 2. Pentru fiecare ecuatie de inserat se va plasa cursorul la pozitia corespunzatoare, dup care se alege din fila Inserare grupul Simboluri butonul Ecuatie; cei care prefer folosirea tastaturii pot tasta Alt + Y + E. Drept urmare, se va deschide fereastra din figura 3; 86Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare | see Fowler d= eur, (ncn ha) er ar= ¥ (xterm eorema at agers 4 Figura 3 Se observ ci dezvoltarea in serie Taylor a termenului e* (din prima cerint’ a testului) face parte din galeria disponibila de ecuatii, deci aceasta se poate insera direct prin selectarea ecuatiei cu numele “Serie Taylor”; Pentru iesirea din zona de editare a ecuatiei se executd clic inafara acesteia; Ecuatile care nu fac parte din galeria disponibila se insereazi prin selectarea optiunii Inserare ecuatie noua aflatd in partea de jos a ferestrei din figura 3. Aceasta se poate apela si prin tastaturd folosind combinatia Alt + = ; Rezultatul este afisarea in document a casetei de editare ecuatii din figura 4 si activarea filei Instrumente ecuatie, Proiectare pe panglicd (figura 5): [Tastatiweusiia lel] Figura 4 Te” |G tin A [ig Se mi LElLIG arom Figura 5 Alinierea ecuatilor la stdnga si marimea indentului se seteaz in fereastra de dialog Optiuni ecuatie (vezi figura 6) activatd din lansatorul de caseté de dialog © al grupului Instrumente (evident din fila Instrumente ecuatie, Proiectare); 87Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare 10. il. 12. 13. Ertectacewsraneneme: EIS) Oxi beaestearceteoncme tmecetbtaimevetieisrnnt: [Fos Sl Greece) Gearmragee Ceo) Ce) Gaver) Figura 6 Pasul urmator const& in scrierea ecuatiilor folosind structurile Fractie, Script, Radical si Operator mare (figura 7) aflate in grupul Structuri al filei recent activate: aK + XK Figura 7 Setarea dimensiunii textului din ecuatii la 12 puncte se realizeazi executand clic dreapta in interiorul casetei de editare ecuati si alegand optiunea Font; Pentru scrierea relatillor de apartenent& corespunzitoare lui x si (x€ [1,5] sin © N), particula "si" nu este text matematic. Asadar, inainte de scrierea sa se activeazi optiunea Text normal din grupul Instrumente, care apoi se dezactiveaza. In plus, simbolul Ni se va insera din lista “Simboluri aseménatoare literelor” activat’ prin executarea unui clic pe butonul ~ care expandeaz3 setul de simboluri, aflat in coltul dreapta jos al grupului Simboluri; Ecuatiile cerintei 2 se scriu folosind structura Parantezé = Parenteze cu separatori, simboluri din grupul Simboluri si optiunea Text normal din grupul Instrumente; Pentru apelarea mai rapid a instrumentelor de scriere ecuati, grupurile filei Instrumente ecuatie, Proiectare (Instrumente, Simboluri si Structuri) se pot adauga la bara de instrumente Acces rapid executnd clic dreapta pe bara de nume a grupului si alegerea optiunii Adaugare la bara de instrumente Acces rapid. Acelasi lucru este valabil si pentru controale individuale, ins8 numai pentru cele din grupurile Instrumente si Structuri; Ecuatia 3+4+% se va salva ca ecuatie nou’ in galeria de ecuati deoarece se estimeazé ci va fi necesardi rescrierea sa (de exemplu la editarea cerintei 4). I se di numele ,Suma PI” si se insereaza intr-o categorie noud numiti “Geometrice”. Pentru aceasta se alege optiunea Salvare ca ecuatie a8Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare noua... din meniul contextual vizibil prin clic dreapta in interiorul ecuatiei sau din “Optiuni ecuati” activate prin clic in regiunea stangi a castei de editare ecuatie (figura 8). Aici se creeazi categoria noua si se asigneazi numele dorit ecuatiei; 14. Alt’ modalitate de adéugare a unei ecuati la galerie este selectarea acesteia si apelarea optiunii Salvare selectie in galerie ecuatii... din grupul Instrumente butonul Ecuatie. 15. Efectul, indiferent de_modalitatea aleas3, este includerea ecuatiei in galeria de ecuatii, in categoria "Geometrice” (Figura 9): 2S es) Se sahara ecume rou 5 erteenal sua dou val emmultimile | ainesesingectemia > | Figura 8 Figura 9 16. Pentru scrierea ecuatiei de la cerinta 4 mai intai se insereazi ,Suma PI” din galeria de ecuatii, fie din fila Inserare grupul Simboluri butonul Ecuatie, fie din fila Inserare grupul Text meniul Parti rapide optiunea Organizator blocuri componente; 17. Documentul se va salva cu numele nume_student.docx. Atentie ! ¥" Dac& scrierea ecuatiilor nu implic8 o dificultate sporit’, nu este necesar editorul profesional de ecuatii, simbolurile pentru operatori de incluziune, relationali, logici etc. puténdu-se insera din fila Inserare grupul Simboluri optiunea Simbol; v- Incercati afigarea primei ecuati din cerinta 2 in format liniar, executnd clic pe “Optiuni ecuati’” disponibile in timpul edit&rii ecuatiei in dreapta casetei de editare, sau apelénd fila Instrumente ecuatie, Proiectare grupul Instrumente optiunea Liniar. Ce modificiri observati? Tema 2 Mod de lucru 1. Mai intai se insereaz grila tabel din fila Inserare grupul Tabele butonul Tabel. Aici, fie se defileazd cu mouse-ul peste primele 6 coloane si 8 randuri din grila prezentaté, fie se alege optiunea Inserare ca tabel.... in al doilea caz, in caseta de dialog ce apare (figura 10) se vor completa numarul de coloane (6) si numérul de randuri (8); 89Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare fen Oberst tabel anit de cane nant doin: Reamde pte ats © Lime ss accane — Fanae 3] nie atomat carte poe kat beens 5 Baia Goh Yb fatorortre. temvatedoenstripotrytabeb n _ Figura 10 Se completeazii celulele prime’ lini cu zilele s&iptémnii. Trecerea din celulé in celuld se face folosind tasta Tab, combinatia Shift Tab si tastele directionale; Se selecteaz& acest prim rand al tabelului plasand cursorul in stanga sa si executdnd un dic sténga. Selectat find, se va formata conform modelului (centrat, stil de font Arial, dimensiune 14 puncte, aldin) folosind optiunile minibarei de instrumente care apare sau optiunile filei Pornire; Se selecteazii celulele primei coloane, mai putin prima celuld, prin glisare cu mouse-ul sau Shift + s&geti. Apoi, acest grup de celule se sparge in doud coloane (a cate 7 linii) alegand din fila Instrumente tabel, Aspect grupul imbinare optiunea Scindare celule si completarea corespunzatoare a ferestrei de dialog (figura 11); Celulele primei coloane (linille 2-8) se selecteaza si se imbind intr-o singuré celula. Aceasta se realizeaz alegand din fila Instrumente tabel, Aspect grupul imbinare optiunea imbinare celule. Apoi se scrie textul “Module”, care se va orienta vertical prin alegerea optiunii Orientare text... din meniul contextual (avand desigur cursorul plasat in celula respectiva). Acelasi efect se obtine si daci se alege din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Aliniere optiunea Orientare text. ade clones ansede indie insmod ante Sescocee eorecia Figura 11 Modulele (1-7) se completeazii in celulele coloanei a doua. Apoi se selecteaz’ coloana “Zi” plasénd cursorul deasupra acesteia si executénd clic. Alinierea, tipul de font si dimensiunea se vor seta similar ca pentru prima linie sau folosind instrumentele filei Pornire; Se va reduce latimea primei coloane plasénd cursorul mouse-ului pe verticala ce desparte primele dou’ coloane, iar in momentul in care acesta devine 0 sgeatd bidirectional se va deplasa mouse-ul (cu butonul stang apisat) pentru a obtine dimensiunea doritd (figura 12); 90Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare Figura 12 Tema: Adaptati automat dimensiunea tabelului la marimea datelor din celule sau la [atimea documentului. Folositi optiunea Potrivire automata din meniul contextual. 8. Pentru ca toate coloanele aferente zilelor s& alb& aceeasi latime, se poate actiona intr-unul din modurile urmatoare: a. se pozitioneaz’ cursorul in interiorul tabelului, din meniul contextual se alege optiunea Proprietati tabel..., unde, in sectiunea Coloand, se seteazi latimea 2.7 cm pentru fiecare coloand (figura 13). Accesul la aceasta fereastra se poate face si din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Tabel optiunea Proprietati; ate ets: Fen) Mirae: (Cat (Eezernperesa) Pema wntowe | Figura 13, b. se selecteaz coloanele si fie se alege din meniul contextual optiunea Distribuire coloane in mod egal, fie se alege din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Dimensiune celula optiunea Distribuire coloane; 9. Alinierea centratd (pe vertical si orizontalé) a continutului tuturor celulelor tabelului, chiar daca acesta nu este in intregime completat, se face astfel: se plaseazd cursorul in tabel, se selecteaz4 tabelul (fie din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Tabel meniul Selectare optiunea Selectare tabel, fie prin clic pe regiunea fi din sténga sus), dupa care, din meniul contextual, activat prin clic dreapta, se alege optiunea Aliniere celul ca in figura 14. Alta modalitate pentru aceasta este alegerea grupului Aliniere din fild; sence tegen Figura 14 10. Urmeazi completarea celulelor cu disciplinele orarului. Laboratoarele de Miercuri modulul 2 se completeaz’ dupa scindarea celulei, cursul de Miercuri modulele 3+4 se completeaz dup’ imbinarea celulelor, iar laboratoarele de Vineri se completeaz’ dupa imbinarea si scindarea celulelor corespunziitoare. Se poate folosi in acest scop grupul fmbinare din fila recent activat’ sau optiunile meniului contextual dupa selectarea celulelor in cauzi; 1Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare 11, Modulul 4 de Joi se va marca cu o linie diagonal (\~) din fila Pornire grupul Paragraf sau din fila Instrumente tabel, Proiectare grupul Stiluri tabel meniul Borduri; 12. Delimitarea modulelor libere se realizeaz prin umbrirea lor cu ton de 10% gri, Acest lucru se face prin selectarea initial a grupurilor de celule adiacente si alegerea apoi a optiunii Borduri si umbrire... = Umbrire aflaté in meniul contextual; 13, Fundalul celulei din coltul stanga sus se seteazé fie similar pasului anterior, fie alegand din fila Instrumente tabel, Proiectare grupul Stiluri tabel optiunea Umbrire; 14. Apeland fila Instrumente tabel, Aspect grupul Dimensiune celulé optiunea Distribuire randuri ne asigurim c& toate randurile vor avea aceeasi inditime; 15. Pentru a completa numérul de module ocupate in fiecare zi va fi necesara inserarea unui nou rand, Pentru aceasta exist mai multe posibilitat a. se plaseazé cursorul pe ultimul rand si se selecteaz3 din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Randuri si coloane optiunea Inserare dedesubt; b. se plaseaz’ cursorul pe ultimul rand si se selecteazi din meniul contextual optiunea Inserare = Inserare randuri dedesubt; c. se plaseazi cursorul in ultima celul& din dreapta jos si se tasteazi Tab; d. se plaseaz’ cursorul inafara tabelului, imediat dup ultima celula din dreapta jos si se tasteaz’ Enter; 16. Se completeaz datele acestei ultime linii si se adaug’ celula care va contine numérul total de module pe s&ptmn& plasdnd cursorul in celula din dreapta jos si selectnd din meniul contextual optiunea Inserare => Inserare celule... => Deplasare celule la dreapta; 17. Pasul urmator const’ din sumarea datelor de pe ultima linie. Se plaseaz’ cursorul in celula rezultat, iar din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Date se alege optiunea Formula. in fereastra care apare (figura 15) se lipeste functia SUM avand drept parametru constanta LEFT — se doreste sumarea datelor numerice aflate in stanga celulei active; 18. Dac’ numarul de module se modific’, rezultatul formulei va trebui actualizat. Pentru aceasta se va plasa cursorul pe informatia din celula rezultat si se va alege din meniul contextual optiunea Actualizare camp; 19. Se insereaz’ bordura special& plasaté in partea stngi si in partea superioara din fila Instrumente tabel, Proiectare. Aici, se va alege mai intai tipul de bordur& (figura 16) din grupul Desenare borduri, dup’ care se plaseaz’ cele doug borduri din grupul Stiluri tabel meniul Borduri; Crear] Figura 15 Figura 16 92Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare 20. Dac se doreste stergerea randurilor aferente modulelor 6 si 7, deoarece orarul nu prevede cursuri in acest interval, se selecteaz dou’ celule aflate pe aceste randuri si se alege stergerea réndurilor: a. fie din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Randuri si coloane meniul $tergere optiunea $tergere randuri; b. fie din meniul contextual optiunea $tergere celule... -> Stergere rand intreg; 21. Odat orarul finalizat, structura si aspectul séu se poate memora pentru semestrele viitoare. Pentru aceasta se va salva tabelul in galeria de tabele, cu numele orar. Realizarea sarcinii presupune selectarea tabelului si apelarea din fila Inserare a grupului Tabele si a optiunii Tabel => Tabele rapide = Salvare selectie in galeria tabele rapide (figura 17); Eee (Crore } Figura 17 22. Atunci cind se doreste crearea unui orar cu acelasi aspect este suficient’ alegerea modelului de tabel din galeria de tabele: fila Inserare grupul Text meniul P&rti rapide optiunea Organizator blocuri componente. Aici se aut’ in galeria Tabele blocul numit oar (figura 18); Fc depen tc compare nn ado inten a Figura 18 23. Se pot incerca si stiluri de afisare a tabelului din cele predefinite, disponibile jn galeria de stiluri (fla Instrumente tabel, Proiectare grupul Stiluri tabel). Este suficient in acest sens si plasm cursorul in tabel si s& balelem cu mouse-ul peste stiluri; dacd se doreste alegerea unui stil, se execut un clic pe acesta. Pentru a extinde galeria vizibilé se actioneaz’ butonul Mai multe situat in coltul dreapta jos al galeriei; Observatie: Dac& in fila mai sus amintitd se marcheaz in grupul Optiuni stil tabel casetele de validare Rand antet si Prima coloand, stilurile predefinite care se prezinté 93Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare formateazi special primul rand si prima coloand (deci stilurile se adapteaza cerintelor utilizatorului); 24. Dac se doreste suplimentar modificarea unuia dintre stilurile predefinite se apeleazi optiunea Modificare stil tabel... din fereastra de prezentare a tabelelor predefinite (figura 19). Setirile modificabile sunt cele din figura 20; a B come F) Figura 19 Figura 20 Atentie ! ¥" Testati redimensionarea unei coloane (sau rand sau celul8) prin “tragerea” grilajului cu mouse-ul (ca in figura 12), avand selectate niste celule, nu toate, adiacente grilajului mutat. Tema 3 Mod de lucru 1. Se insereaz un tabel rapid din fila Inserare grupul Tabele butonul Tabel, meniul Tabele rapide. Se alege, evident, un model corespunzator datelor din cerintS - s& spunem, modelul Matrice. Apoi se vor insera sau sterge randuri si coloane astfel incdt acesta si aib& dimensiunile cerute si se vor completa datele necesare; 2. Se construieste apoi acelasi tabel prin celelalte metode rapid a. se foloseste o schema text pentru primul rand, de tipul: a +. +. +. Tasténd Enter la sférsitul acestui rnd, aplicatia Word intelege c& dorim inserarea unui tabel cu un rand si 7 coloane. Efectul va fi afisarea tabelului: Evident, se adaug’ randurile urmatoare si se completeazé datele; 4Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare b. se scriu informatiile din celule separate prin virguld (sau tabulator, cratim’, separator de sfarsit de paragraf - Enter sau alt caracter special). Se va tasta Statiune,Pensiune, Vila, Hotel*.Hotel** Hotel*** Ragnov.23,10,15,60,100 Apoi se selecteazi textul si se apeleazé fila Inserare grupul Tabele butonul Tabel, optiunea Conversie text in tabele. Fereastra care apare se va completa ca in figura 21 (dacé se alege separarea cu virgule); Observatie: VY Aceast metod’ este cea mai rapid’ cind se doreste construirea de tabele din fisiere cu date sub form de text cu separatori; fisierele de iesire ale multor programe speciale prezinté astfel de caracteristici (spre exempiu limbajele de programare). Verificati ce se intémpla dacd adSugati o virgul8 si numdrul 44 numai pe randul doi inainte de conversia textului in tabel. Verificati ce se intampla daca setati un numar de coloane diferit de 6. ©. se deseneazi bordurile exterioare si interioare ale tabelului. Se apeleazi pentru aceasta fila Inserare grupul Tabele butonul Tabel, optiunea Desenare Tabel. Dup’ prima desenare, pe panglic’ apare fila Instrumente tabel, Proiectare. De aici se folosesc instrumentele din grupul Desenare borduri: desenare (creion), radier8, culoare creion, stil creion, grosime creion. Se observ ci ‘imbinarea si spargerea celulelor se poate realiza tot din creion. Observatt Y Aceast8 ultim’ metod’ este mai util’ cénd numérul de randuri si coloane ale tabelului este relativ mic. Y Un tabel se poate construi partial cu instrumentele de desenare si partial cu instrumentele disponibile in meniurile din fila Instrumente tabel, pe care le-am discutat deja. 3. Odatd tabelul construit, se va alinia stnga in document si se va stabili un indent stinga de 1 cm. Pentru aceasta se selecteazS tabelul si se apeleaz’ caseta de proprietéti din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Tabel, optiunea Proprietati sau din meniul contextual => Proprietati tabel... => sectiunea Tabel. 4, Pentru a alinia central numérul de locuri se selecteazi coloanele 2-7 prin plasarea cursorului mouse-ului deasupra si efectuarea unui clic cnd acesta devine o sgeatd orientata inferior (ca in figura 22); 95Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare Sen Nand one Roam pte att Orme te coca Oreos anata cot eue Dunaieuae ss 03m) sin fo30n Sepa teta de (03m) Gewte O30 Onno Oral COrbian Oates | can beat eetnt | Niners, tstiee tot __K Fevocars Figura 21 Figura 23 5. Spatierea informatiilor in celule se forteazi din Proprietati tabel..., sectiunea Celula, butonul Optiuni..., ca in figura 23; 6. Sortarea datelor din tabel, alfabetic dup’ numele statiunii, se realizeaz’ din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Date, caseta de introducere Sortare. Aici se alege sortare dupa Stafiune pentru ci este setata optiunea Lista are rand antet (care permite aplicatie Word s& considere numele de coloane ca fiind datele de pe primul rand al tabelului) figura 24. ee Figura 24 Atentie ! ¥" Sortatj tabelul bifand optiunea Fara rand antet (figura 24). Y Tipul datelor sortate influenteaza rezultatul sortari 7. Sortarea dup mai multe cmpuri simultan (maxim trei) presupune aceiasi pasi, dar o setare diferitd a casetei de introducere Sortare (vezi figura 25). Sortarea realizat& presupune afigarea in ordine alfabetic’ a statiunilor pentru care numarul de locur la hotelurile de trei stele este identic. 96Inserarea de ecuatii si tabele. Editare, formatare Sorta iain: Paaaate ied tat O atte Atentie Vv" Dac& tabelul se extinde pe mai multe pagini, se poate opta ca pe fiecare pagina s& apara réndul antet. Pentru aceasta se selecteaz§ antetul (primul rand sau primele randuri, dupa caz) si se apeleazé fila Instrumente tabel, Aspect grupul Date butonul Repetare randuri antet Sa se testeze urmatoarele: ¥ crearea unui stil nou de tabel - care si implice formatéri la nivel de tabel, randuri, coloane, celule, umbrire, borduri - pe care sé il aplicati tabelelor construite ulterior. Folositi fila Instrumente tabel, Proiectare grupul Stiluri tabel caseta de introducere Stil nou de tabel; ¥ conversia tabelului in text cu separator cratim’; ¥ setarea unei ltimi preferate a tabelului, incadrarea tabelului cu text imprejur, borduri speciale inainte de coloana 1, 2 si dup ultima coloand; ¥ afigarea numérului maxim de locuri la hotelurile de dou’ stele si numrul mediu de locuri pentru fiecare statiune pe tipuri de cazare; ¥ apelarea optiunii Margini celula din fila Instrumente tabel, Aspect grupul Aliniere. 97