Professional Documents
Culture Documents
Provocari Ale EM
Provocari Ale EM
CONTEMPORANE
Conţinut:
Crizele structurale
Localizarea activităţilor economice
Obiective:
24
determinanţii creşterii regionale şi dinamica
raporturilor de putere.
25
Criza economică actuală este o etapă în
evoluţia ciclică a economiei mondiale,
înregistrându-se o serie de particularităţi,
determinate de capacitatea redusă a sistemelor
economice naţionale şi regionale de a
reacţiona, prin impulsuri care să reactiveze
procesul de creştere economică.
Premisele prelungirii crizei economice
actuale sunt susţinute pe de o parte de
concetrarea capitalului, iar pe de altă parte de
multiplicarea sistemelor ce au nevoie de
intervenţie financiară.
Începerea unui nou ciclu este
condiţionată de capacitatea sistemelor
naţionale de a înţelege nevoia accentuării
interdependenţelor dintre economiile
naţionale, prin extinderea procesului de
integrare economică în profil teritorial.
26
Analizând factorii care determină
localizarea activităţilor industriale, Plumb şi
Raţiu-Suciu (2009) subliniau acţiunea
contradictorie a factorilor care contribuie la
localizarea activităţilor industriale într-un
spaţiu, cei mai importanţi fiind: factorii
economici, factorii naturali, progresul tehnico
ştiinţific, formele sociale de organizare a
productiei, populaţia (prin aspectele calitative
şi cantitative) și factorii socio-politici.
În procesul complex de analiză a
localizării activităţilor economice, trebuie să
ţină seama de scara de analiză a procesului de
localizare/relocalizare. La nivel mondial,
localizarea activităţilor economice este
determinată de următorii factori:
Competivitatea dată de raportul costuri-
calificare a forţei de muncă;
Apariţia unor noi pieţe de desfacere, cu
potenţial de dezvoltare;
Nevoia de imagine, oferită de pieţele în
dezvoltare.
La nivel regional, factorii de localizare sunt
determinaţi de specificităţile pieţelor
regionale:
Politica în domeniul investiţiilor străine;
Costurile cu forţa de muncă;
Politica în domeniul protecţiei mediului;
Localizarea activităţilor economice, la
nivel naţional, ţine seama de specificităţile
naţionale şi de poziţia strategică în contextul
regional. Sintetic, localizarea activităţilor
economice, la scară naţională, ţine seama de:
Politicile naţionale în domeniul investiţiilor
străine;
Nivelul de calificare a forţei de muncă;
27
Puterea organizaţiilor sindicale;
Prezenţa resurselor naturale;
Costurile de producţie;
Capacitatea tehnologică.
Nivelul local al localizării/relocalizării
activităţilor economice cuprinde:
infrastructura de dezvoltare (drumuri,
aeroporturi, căi ferate, utilităţi, etc.);
condiţiile naturale;
disponibilitatea de terenuri;
vecinătatea unor mari centre urbane;
28
determinat statele să adopte strategii specifice,
de atragere a capitalului şi orientarea acestuia
spre anumite zone, prin oferirea de avantaje
economice (scutiri de taxe, dezvoltarea de
infrastructuri specifice, etc).
Decizia de localizare/relocalizare este
influenţată de o serie de nevoi. Decizia optimă
de localizare/relocalizare este cea care reuşeşte
să răspundă la cât mai multe dintre aceste
nevoi:
Apropierea de resursele de materii prime;
Existenţa unor avantaje competitive la
nivelul sistemului în care se
localizează/relocalizează;
Perspectiva unor avantaje strategice pentru
dezvoltarea ulterioară;
Nevoia de capital de imagine, ce poate fi
oferită de sistemul în care se
localizează/relocalizează.
29
crizelor sectoriale, ce au efecte devastatoare la
nivelul celorlalte componente ale sistemului socio-
economic.
Concentrarea activităţilor suport
(activităţile financiare, servicii etc). Activităţile
suport sunt generate de numeroasele nevoi ale
companiilor, odată cu depăşirea unui anumit nivel
de dezvoltare, ce necesită descentralizarea
anumitor servicii.
Din punct de vedere teritorial se disting mai
multe forme de localizare a activităţilor economice,
în funcţie de activitatea dominantă:
Centrele industriale;
Centrele de servicii;
Centrele cu activităţi cuaternare.
30
implantare. Activităţile de producţie sunt însoţite
adeseori de cele de cercetare şi de învăţământ
superior.
Principalele caracteristici, care contribuie la
dezvoltarea de avantaje competitive, sunt:
-infrastructura;
-accesibilitate la culoarele de transport rutiere
şi aeriene;
-accesul la informaţie;
-forţa de muncă, cu un grad ridicat de
calificare, asigurată de universităţile din sistemul
teritorial.
Cele mai cunoscute, astfel de exemple, sunt:
Franţa (Sophie-Antipolis, Angers, Nice, Paris-Sud,
Grenoble), Japonia (Tsukuba), în Marea Britanie
(Cambridge), Federaţia Rusă (Akademogorodok).
TABEL NR. Principalii Fes: FèsShore
tehnopoli la nivel mondial Tanger: Technopole de Tanger
Africa de Sud Agadir: Haliopolis
Silverton Namibie
Algeria Windhoek: Polytechnic of
Alger: Technopole d’Alger - Namibia
Cyberparc de Sidi Abdellah Nigeria
Égypte Uyo: Akwa Ibom Science and
Le Caire: Smart Village Technology Park
Kenya Tunisia
Kakamega: Western University regiunea Tunis: El Ghazala, Sidi
College of Science and Thabet, Borj Cédria
Technology regiunea Sfax: Sakiet Ezzit,
Maroc Sousse, Monastir, Bizerte
Casablanca (2): Technopark; Argentina
CasaNearShore Posadas: Parque Tecnológico
Rabat: Technopolis Misiones
Oujda: Technopole Ibn Khalid
31
Buenos Aires: Polo Tecnologico Rimouski: Centre de recherche
Constituyentes sur les biotechnologies marines
Brazilia Saint-Hyacinthe: Technopole de
Association des technopôles Saint-Hyacinthe
brésilienne: Amprotec Saskatoon: Innovation Place
Belo Horizonte: Parque Research Park
Tecnológico-UFMG Sherbrooke: BIOMED Varennes:
Curitiba: Instituto PROINTER VARENNES
Florianópolis: Sapiens Parque, DEVELOPPEMENT Parc
S.A. Scientifique de Varennes
São Carlos-Campinas: « Silicon Technopole Vallée du Saint-
Valley brésilienne » Maurice
São Paulo: The Technology Park Développement économique
of Sao Paulo Longueuil
Recife: Porto Digital Colombia
Rio de Janeiro: Parque Cali: Parque Tecnológico de la
Tecnológico do Rio Umbría - Universidad San
Canada Buenaventura de Cali,
ParqueSoft Colombia -
Gatineau: Corporation de
Asociación Nacional de Parques
développement économique de
Tecnológicos de Software de
Gatineau
Colombia
Laval: Laval Technopole
Medellín: Parque Tecnológico de
(Agropôle, Biopôle, e-Pôle),
Antioquia, S.A.
Montréal: Parc Angus,
SUA
Technoparc Montréal
Atlanta: Georgia Advanced
Ontario: Canada's Technology
Technology Ventures
Triangle, Silicon Valley North
Boston-Cambridge:
Québec: Parc technologique du
Massachusetts Route 128,
Québec métropolitain
Kendall Square
Regina: Innovation Place
Californie: Silicon Valley
Research Park
Caroline du Nord: Kannapolis,
Rimouski: Technopole maritime
North Carolina Research
du Québec
Campus, Research Triangle Park
32
Chicago: Golden Corridor Péru
Dallas: Silicon Prairie et Lima: Pontificia Universidad
Richardson: Telecom Corridor Católica del Perú (PUCP)
Détroit: Automation Alley Trinidad-Tobago
Huntsville (Alabama): Tamana InTech Park
Cummings Research Park Uruguay
Illinois: Illinois Technology and Montevideo: Parque Tecnológico
Research Corridor de Punta del Este
Lafayette (Indiana): Purdue Pando: Polo Tecnológico de la
Research Park Facultad de Química
New York: Silicon Alley Universidad de la República
Philadelphie: University City Venezuela
Science Center Caracas: Corporación Parque
Portland: Silicon Forest Tecnológico Sartenejas
Puget Sound: Eastside Australia
Santa Barbara: Tech Coast Adélaïde: Adelaide University
Virginie: Dulles Technology Research Park, Technology Park
Corridor, Wireless Valley Adelaide
Virginie-Occidentale: Gilmer- Bentley: Technology Park
Braxton Research Zone Western Australia
Winston-Salem: Piedmont Triad Bundoora: La Trobe Research &
Research Park Development Park
Mexic Brisbane: Brisbane Technology
Mexico: Guadalajara (Jalisco) Park
Monterrey: PIIT Parque de Canberra: Riverside Corporate
Investigación e Innovación Park
Tecnológica (Research Park), Melbourne: Digital Harbour
Instituto Tecnológico y de Sydney: Australian Technology
Estudios Superiores de Park, Macquarie University
Monterrey, Campus Estado de Research Park
México Bahrein
Panama Bahrain Technology Park
Technoparque internacional de China
Panama
33
Dalian: Parc informatique de India
Dalian & Zone high-tech de Bangalore: Koppa gate,
Dalian International Tech Park
Hong Kong: Hong Kong Science Bombay: The Knowledge
Park Corridor
Hsinchu: Hsinchu Science Park Chennai: Tidel Park
Macao: SDPIM - Macao Delhi: Greater Noida
Industrial Parks Development Hydebârâd: HITEC City,
Co., Ltd. Genome Valley
Nankin: Nanjing New and High Kerala: Technopark
Technology Industry Noida (New Okhla Industrial
Development Zone Development Authority)
Pékin: Zhongguancun Pune: Silicon Plateau of India
(Zhongguancun Science Park Japonia
(ZSP)- Administrative
Osaka-Kobe: Hanshin Industrial
Committee of the Zhongguancun
Region
Haidian Science Park- Beijing
Kansai: Kansai Science City
Zhong-guan-cun Life Science
Park), Beijing Hi-Tech Business Kyoto: Kyoto Research Park
Innovation Service Center, Wu Tsukuba: Tsukuba Science City
Jisong Yokosuka: Yokosuka Research
Shanghai: Hi-Tech Park United Park (YRP)
Development Co., Ltd., Malaisia
Hongqiao Linkong Economic Putrajaya: Super Corridor
Zone, Zhangjiang Hi-Tech Park Multimédia
Shenzhen: Shenzhen High-Tech Filipine
Industrial Park Cebu: Asiatown IT Park
Tsinghua University Science Davao: Silicon Gulf
Park Singapore
Zhengzhou: Zhengzhou High Singapore Science Park
and New Technology Industries Thaïlanda
Development Thailand Science Park
Zhenjiang: Zhenjiang New Area Émirats arabes unis
Kuailu Hi-Tech Industrial
34
Abou Dabi: CERT Technology Génoprotéomique Appliquée
Park (GIGA) - Université de Liège
Dubaï: Techno Park, Dubai Louvain-la-Neuve: Louvain-la-
Internet City/ Media City Neuve Science Park (Parc
Allemagne scientifique de Louvain-la-
Berlin: Chausseestrasse Neuve)
Brême: BAW Institute for Malines: Technopolis
Economic Research GmbH Mons: Parc Scientifique Initialis
Dresde Namur: CREALYS®- Science
Francfort-sur-le-Main: Investor Park of the Province of Namur
Center Ostbrandenburg GmbH Ypres: SAIL Language Valley
Heidelberg: Technologiepark Spania
Heidelberg GmbH Séville: Aerópolis (Parque
Magdeburg: Technologiepark Tecnológico Aeroespacial de
Ostfalen Andalucía), Cartuja 93
Autria Bilbao: Parque Tecnologíco de
Klagenfurt: Lakeside Science & Bizkaia (voir Zamudio)
Technology Park Saint-Sébastien: San Sebastian
Salzbourg: Techno-Z Network Technology Park
Company - The Salzburg San Cibrao das Viñas (province
Enterprise Network d'Ourence, en Galice): Parque
Vienne: Tech Gate Vienna Tecnológico de Galicia
Science and Technology Park, Valence:SEPIVA (València Parc
Smart Technologies GmbH Tecnològic), Innova
Villach: Silicon Alps Gijon:Parque Científico
Arménia Tecnológico de Gijón
Erevan: ViaSphere Technopark Malaga: Parque Tecnológico de
Belgia Andalucía
Ath: INVESTPARKS Valladolid, Burgos, León:
Parques Tecnológicos de Castilla
Anvers: Researchpark
y León
Waterfront - Université d'Anvers
Madrid: Parque Científico-
Liège: Interface Entreprises -
Tecnológico de la Universidad
Groupe Interdisciplinaire de
de Alcalá, S.A.U., Parque
35
Científico de Madrid, Parque Ville de Oulu: Technopolis
Científico de Leganes ("Linnanmaa, Teknologiakyla"),
Tecnológico, Turku: Science Park
Barcelone: Parc Tecnològic del Sotkamo: Snowpolis Oy
Vallès, Parc Científic de Franţa
Barcelona, Parc d'Innovació La Agen: Agropole
Salle, 22@Barcelona. Aix-en-Provence: Europôle
Albacete: Parque Científico y Méditerranée de l'Arbois
Tecnológico de Albacete Angers: Angers Technopole:
Palma de Majorque: Parque Parc scientifique de Belle-Beille
Balear DE Innovacion et Parc scientifique des Capucins
Tecnologica (PARCBIT) Avignon: Agroparc
Alicante: Parque Científico de Archamps: Archamps
Alicante (technopôle), technopôle euro-
Huesca: Parque Tecnológico suisse
Walqa Belfort: Belfort technopôle
Saragosse: Parque Científico Besançon: TEMIS (TEchnopôle
Tecnológico Aula Dei MIcrotechnique et Scientifique
Santander:Parque Científico y de Besançon)
Tecnológico de Cantabria Bidart: Technopole Izarbel
Finlanda Bordeaux: Bordeaux Technopole:
Espoo: Technopolis Ventures Oy, Bordeaux Montesquieu,
TEKEL- Finnish Science Park Bordeaux Unitec, Bordeaux
Association Technowest
Hämeenlinna: Technology Bourg-en-Bresse: Alimentec
Centre Innopark Ltd Bourges: Bourges Technopôle
Hyvinkää: Tech Villa Oy LAHITOLLE, Innovation,
Joensuu: Science Park Ltd. Prévention des risques, Bâti
Kempele: Boulogne-sur-Mer: Boulogne
Kuopio: Technology Centre Technopole (Filière halieutique)
Teknia Brest/Plouzané: Brest-Iroise
Lahti: Science and Business Park Technopôle - Institut polaire
Ltd. français - Paul Émile Victor
36
Castres: Castres-Mazamet Technopole Lyon métropole
Technopole innovante
Cayenne: Guyane Technopole Marseille: Marseille-Provence
Cergy: Val d'Oise technopôle Technopôle; Château-Gombert.
Cherbourg: Technopole Metz: Metz Technopôle,
Cherbourg Normandie Technopôle-Grigy
Clermont-Ferrand: Pascalis; Montpellier: Montpellier
Biopole Méditerranée Technopole
Clermont-Limagne/Incubateur Mulhouse: Mulhouse
Busi: technopôle des sciences du Technopôle; CEEI Alsace
vivant Nancy: Technopôle de Nancy-
Compiègne: Compiègne Pôle Brabois
Technologique Nantes: Atlanpole
Grenoble: Inovallée Nîmes: NRC Technopole (Nîmes
(anciennement ZIRST: Zone Rhône Cévennes Technopôle)
pour l'Innovation et les Orléans: Orléans Val de Loire
Réalisations Scientifiques et Technopôle
Techniques) Paris: Agoranov; Paris Biotech
Évry: Génopole Santé; Paris Technopole
Le Barp: Parc scientifique et Pau: Helioparc; Pau Cité
technologique Laseris Multimédia
Le Bourget-du-Lac: Savoie Perpignan: NauteaTechnopole
Technolac Nautique de Méditerranée
Le Mans: Le Mans Technopolis Ploufragan: Zoopole
Lannion: Anticipa, Technopôle developpement
du Tregor Poitiers: Technopole du
Laval: Laval Mayenne Futuroscope
Technopole Quimper: Technopôle Quimper
Limoges: Ester Technopole Cornouaille
Lorient: Lorient technopôle Reims: Technopôle Made in
Innovations Reims
Lille: Eurasanté Rennes: Rennes Atalante
Lyon-Villeurbanne: La Doua Technopole de la Réunion
domaine scientifique;
37
Rouen/Saint-Étienne-du- Héraklion: Science and
Rouvray: Technopôle du Technology Park of Crete (STEP-
Madrillet C)
Saint-Beauzire: Biopôle Clermont Ioannina: Science and
Limagne Saint-Marcel: Valmaris Technology Park of Epirus
technopôle S.TE.P.E
Soissons: Aisne Technopôle Irlanda
Strasbourg/Illkirch- Dublin: City-bis
Graffenstaden: Alsace BioValley Limerick: Silicon Bog
Talence: Incubateur Régional Italia
d'Aquitaine Césène: CENTURIA RIT -
Toulon: Toulon Var Romagna Innovazione
Technologies, Technopôle de la Tecnologia
Mer Dalmine: Servitec srl
Toulouse: Toulouse Sud-Est: Lodi: Fondazione Parco
Agrobiopole, Labège-Innopole, Tecnologico Padano
Aerospace Valley, Parc Milan: Science Park RAF S.p.A.,
technologique du Canal INDUXIA
Tours: quartier des Deux Lions Palerme: Parco Scientifico e
Troyes: Technopole de l'Aube en Tecnologico della Sicilia, S.C.P.A.
Champagne Pise: Polo Tecnologico di
Valbonne: Sophia Antipolis Navacchio, APSTI
Vannes: Pays de Vannes Pula: Consorzio Ventuno -
technopôle POLARIS Parco Scientifico e
Villeneuve-d'Ascq: Technopôle Tecnologico della Sardegna
Lille Métropole Stezzano: Kilometro Rosso
Grècia Science Park
Athènes: Attica Technology Park Trieste: AREA Science Park
Thessalonique: i4G - Incubation; Turin: Environment Park
Thessaloniki Technology Park; Venise: Vega Venice Gateway for
Technopolis Thessalonikis S.A. - Science and Technology
High Technology Business Park Pays-Bas
Patras: Patras Science Park Eindhoven: High Tech Campus
Eindhoven
38
Royaume-Uni Newport: Cwm Silicon
Aberdeen: Aberdeen Science and Oxford: Oxford Science Park
Technology Park Plymouth: Tamar Science Park
Birmingham: Aston Science Park Swansea: Technium
Cambridge: Cambridge Science Rusia
Park; Silicon Fen et Arc Oxford- Akademgorodok
Cambridge (Oxbridge) Zelenograd
Coventry: University of Warwick Suedia
Science Park-Coventry Stockholm: Kista
University Enterprises Ltd.
Lund: Ideon
Glasgow-Édimbourg: Silicon
Elveţia
Glen
Lausanne: Biopôle
Guildford: The Surrey Research
Le Noirmont: Creapole
Park
Sierre: Techno-Pôle
Londres: M4 corridor; Cool
Britannia; City, Silicon Ditch; Yverdon-les-Bains: Y-Parc
Center Technopole Education; Sursa: International Association
Hoxton of Science Parks
Manchester: Manchester Science
Park Ltd
39
regiunea industrială este considerată
treapta superioară a ierarhiei, iar în funcţie de
cauzele apariţiei, autorii disting: regiuni
industriale bazate pe resurse energetice şi de
minereuri, regiuni urban-portuare, regiuni
determinate de tradiţia meşteşugărească şi
regiuni industriale mixte.
Velcea I. şi Ungureanu Al. (1993), citat de
a Braghină (2006), consideră că forma
superioară de concentrare a activităţilor
industriale este regiunea industrială şi
individualizează câteva asemenea regiuni de
importanţă majoră: Nord-Estul şi Estul S.U.A.,
Sud-Estul Canadei, Tokyo-Kobe, Rin-Rhur,
Anglia Centrală şi de Nord, Sud-Estul
Australiei. Aceeaşi autori introduc termenul
de nucleu neoindustrial, pentru concentrarea
spaţială de noi industrii (microelectronica,
tehnotronica, neoenergetica).
40
Fig. Localizarea principalelor centre economice în SUA
Dezvoltarea unităţilor de producţie
asociate cu inovaţia şi cercetarea, la nivel
mondial, a condus la formarea unor structuri
asociative, care să susţină promovarea
inovaţiei către unităţile de producţie. Una
dintre cele mai importante structuri asociative
este Alianţa Mondială pentru Inovare
(WAINOVA), creată în anul 2005, ce reuneşte
25 dintre cele mai importante asociaţii de
parcuri ştiinţifice din lume, din 76 de ţări
(Fig.). Această structură asociativă reuneşte
peste 350.000 de companii.
Obiectivele WAINOVA sunt:
Promovarea inovaţiei, tehnologiei şi transferul
de cunoştinţe, şi crearea de întreprinderi
inovatoare.
Cooperarea cu alte organizaţii şi instituţii
internaţionale, care au promovarea creşterii
economice globale, ştiinţifică şi tehnologică,
printre obiectivele lor.
Încurajarea de creare de parcuri ştiinţifice noi,
tehnopoli şi incubatoare de inovare, pe bază
de afaceri, facilitarea creării lor şi pentru a
promova stabilirea celor mai bune practici de
management.
Creşterea eficienţei activităţii desfăşurate de
către toate organizaţiile care participă la
alianţă.
Distribuirea beneficiilor acestei colaborări,
între membrii organizaţiilor, care participă la
alianţă.
41
43
b. Localizarea activităţilor de servicii. Seviciile sunt activităţi
economice, care însoţesc, în general, marile aglomeraţii urbane
şi concentrările industriale. Apariţia lor este strâns legată
apariţia procesului de externalizare a unor activităţi din marile
companii.
c. Localizarea activităţilor cuaternare. Activităţile cuaternare
cuprind servicile financiare, afacerile şi cercetarea ştiinţifică.
Activităţile financiare sunt astăzi concentrate în mari
centre urbane, ce au devenit principalele puncte de sprijin ale
economiei mondiale.
Conform The Global Financial Centres Index (City of
London Corporation) cele mai competitive centre financiare
globale sunt Londra şi New York, care deşi înregistrează un
declin semnificativ, datorită crizei economice globale, deţin
suficientă forţă pentru relansarea economică.
Toronto este un centru financiar care a cunoscut o
44
dinamică spectaculoasă în ultimii ani. După numărul de
angajaţi şi profit, este al treilea mare centru financiar din
America de Nord, în ciuda taxelor destul de ridicate.
Luxemburg este un important centru financiar al Europei,
aplicând reguli stricte privind secretul bancar, asemănătoare
celor din Elveţia. Luxemburgul este unul dintre cele mai
importante centre financiare preferate de fondurile de investiţii
din lume, şi principala piaţă de reasigurare din Uniunea
Europeana. Aici funcţionează peste 150 de bănci din 30 de ţări.
Sao Paolo este principalul centru financiar al Americii de
Sud, dovedind o mare stabilitate în perioada crizei financiare
globale. O restricţie majoră în dezvoltarea acestul centru
financiar este sistemul legislativ, care oferă numeroase motive
de nesiguranţă.
Zurich beneficiză de numeroase avantaje financiare oferite
investitotilor, precum şi de mediul investiţional foarte favorabil.
China manifestă un interes deosebit în dezvoltarea unui
centru financiar de importanţă mondială, care să concureze
Hong Kong-ul. Începând cu anul 2009 guvernul de la Beijing
sprijină oraşul Shanghai (Bursa de la Shanghai are o capitalizare
de aproape 3 trilioane de dolari) să devină un important centru
financiar global până în anul 2020.
Dezvoltarea sistemului financiar din China este frânată de
intervenţia statului, care reduce mult din dinamica celui mai
activ sistem economic.
Singapore beneficiază de numeroase avantaje (taxe reduse,
simplitatea procedurilor) care îl fac unul dintre cele mai
atractive centre financiare din lume. La bursa din Singapore
activează peste 1000 de companii, fiind considerat al doilea
centru financiar, ca atractivitate, după Londra.
Hong Kong este concurentul principal al Shanghaiului,
beneficiind de numeroase facilităţi oferite investitorilor (16,5%
impozit pentru companii, TVA-ul şi impozitul pe profit lipsesc,
populaţia plăteşte impozit unic). Dinamica acestui centru
financiar este asigurată de cele peste 1300 de companii şi un
sistem financiar foarte dinamic.
Tokyo este un centru financiar în dificultate, datorită
contextului economic dificil din Japonia, datoriilor
guvernamantale mari, ce pot influenţa politicile decizionale,
ceea ce ridică semne de întrebare privind încrederea
45
investitorilor. Se adaugă costurile ridicate datorită impozitelor
şi taxelor mari.
Dubaiul, un centru financiar cu o evoluţie spectaculoasă, se
confruntă astăzi cu dificultăţi majore datorită cheltuielilor
exagerate şi datoriilor acumulate în urma acestor cheltuieli, ce
au obligat factorii de decizie să apeleze la un împrumut extern
de 10 miliarde. Atenuarea şocului financiar s-a realizat datorită
unor favorabilităţi consistente: nu există taxe pe venit şi profit,
iar repatrierea capitalului se face necontrolat.
Cercetarea ştiinţifică reprezintă un domeniu de activitate,
ce va contribui la o reierarhizare a economiilor lumii.
Activitatea de cercetare este localizată în marile centre
universitare, nivelul de dezvoltare fiind evidenţiat de
denumirile folosite pentru localizarea lor: parc de cercetare în
Marea Britanie, parc ştiinţific în SUA. Se mai utilizează
denumirile de cyber-parc sau hi-tech parc.
Autoevaluare:
Teme de seminar:
Bibliografie selectivă:
Antonescu Daniela (2003), Dezvoltarea regională în România,
Concept, mecanisme, instituţii, Ed. Oscar Print, Bucureşti;
Blaug M. (1992), Teoria Economică în retrospectivă,
Ed.Pedagogică, Bucureşti;
Braghină C.(2006), Geografie economic mondială, CREDIS,
Bucureşti;
Braghină C., Peptenatu D., (2003), Consideraţii privind conceptul
de Geografie economică pe plan mondial, Comunicări de geografie
vol. VII, Ed. Universităţii din Bucureşti.
Browning, J. E. (1980), How to Select a Business Site, The
Executive’s Location Guide. 1st ed. McGraw-Hill Co., New
York, NY.
46
Carbon L.B., (1971), Essai sur l’histoire de la pensée et des doctrines
economiques, Editura Montchretien;
Claval P., (1976), Élements de géographie économique, Paris.
Dicken, P. (2003): Global Shift: Reshaping the Global Economic Map
in the 21st Century, Fourth Edition. The Guilford Press.
Dumitrescu S., Bal Ana, (1999), Economie mondială, Editura
Economică, Bucureşti.
Engels F. (1966), Dialectica naturii, Editura Politică, Bucureşti;
Galbraith J.K., (1982), Ştiinţa economică şi interesul public,
Editura Politică, Bucureşti;
Généreux J., (1992), Introduction á l’économie, Paris;
Gide Ch., Rist Ch., (1926), Istoria doctrinelor economice, de la
fiziocraţi până azi, Editura Casei Şcolilor, Bucureşti;
Hack, G. D. (1999). Site Selection for Growing Companies, 1st ed.
Quorum Books, Westport, CT.
Ivanciu Nicolae-Văleanu (1992), Istoria gândirii economice, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Karakaya, F., and C. Canel. (1998), Underlying dimensions of
business location decisions, Indust. Manag. Data Syst. 98:321–329.
Keynes J.M., (1970), Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a
dobânzii şi a banilor, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti;
Kondratieff (1935). The Long Waves in Economic Life. Review of
Economics and Statistics 17 (6): 105–115.
Lamartiere Geneau Isabelle, Staszak J F., (2000), Principes de
géographie économique, Breal, Paris.
Lee, R. - Wills, J. (1997): Geographies of Economies, Arnold,
London.
Lloyd, P. E. - Dicken, P. (1977): Location in space - A Theoretical
Approach to Economic Geography, Second Edition. Harper & Row
Ltd, London.
Malthus Th. R., (1846), Principles of Political Economy,
Guillaumin, Paris;
Mason Cohen, J. (1996), Corporate relocations, On the move.
Manag. Rev. 85:33–37.
Massey, D. (1984): Spatial Divisions of Labour, Social Structures
and the Structure of Production, MacMillan, London.
McPherson, E. M. 1995. Plant Location Selection Techniques.
1st ed. Noyes Publication, Park Ridge, NJ.
Nicolae V., Constantin D. L. (1998), Bazele economiei regionale şi
urbane, Ed. Oscar Print, Bucureşti;
47
Peptenatu D., Drăghici C., Cepoiu Loreta (2006), Geografie
economică mondială, Editura Universitară, Bucureşti;
Plumb I., Ratiu-Suciu I. (2009), Economie industriala–
EdituraASE Bucuresti,biblioteca digitala
Quesnay Fr., (1958), Analyse du Tableau economique, Paris;
Roşca Elisabeta (coordonator) (2005), Teorie şi practică în
dezvoltarea regională, Ed. Economică, Bucureşti;
Schmenner, R. W. (1982), Making Business Location Decisions, 1st
ed. Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, NJ.
Scott, A. J. (2006) Geography and Economy. Oxford University
Press.
Simonde de Sismondi, (1827), Noveaux principes d’economie
politique, ou de la richesse dans ses rapports avec la population,
Editura Delaunay, Paris;
Smith A., (1965), Avuţia naţiunilor, Editura Academiei,
Bucureşti;
Wallerstein E., (1974), The modern world system, Mc Millan,
Londra;
Walras L., (1953), Eléments d’économie politique pure, Paris.
Harvey, D. (2002), Condiţia postmodernităţii, o cercetare asupra
originilor schimbării culturale, Edit. Amarcord, Timişoara.
Haggett, P. (1965), Locational Analysis in Human Geography,
Arnold, London,
Haggett, P. (1979), Geography, A Modern Synthesis, Harper and
Row, New York.
Hartshorne, R. (1959), Perspective on the Nature of the Geography,
Rand McNally, Chicago
www.wainova.org
48