Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Toaz - Info Motivatie Si Recompensa Robert Schrammcompressed PR

    Uploaded by

    arina
    10 views185 pages

    Original Title

    Toaz.info Motivatie Si Recompensa Robert Schrammcompressed Pr Eb2fb78b446dc2f60921244b66f6fd43

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views185 pages

    Toaz - Info Motivatie Si Recompensa Robert Schrammcompressed PR

    Uploaded by

    arina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 185
    motivatie si recompensa cum sa combati autismul cu propriile lui arme ‘ o EDITURA FRONTIERA. Robert Schramm este analist comportamental acreditat (BCBA}cu studi de master Sin educatia special, pi conduce echipa de cerapecst comportamentali de La Knospe-ABA, ‘el mai mare institut ABA/VB din Europa. Knospe-ABA hucreari cu mai mult de 300 de copii din toatS lames, apicind peincipule si proceduileanalize’ comaportamentale.Autoral fare io susfinutdactivitate de lector, conducind mumeroase atelicre si confesinge inca igh ‘Precintperspectiva practic aeupra ited comportamennie Robert Schramm, BCBA Motivatie si recompensa - cum si combati autismul cu propriile lui arme Manual ABA din perspectiva Comportamentului Verbal ‘Traducere din limba englez de Elena Burugind-Carbunara Musts ta Georwana (Bolasre de Lumina) Editura Frontiera 2016 Reductate:Heana Achim Copertt: Gabsiel Achim Tehnoredatare, DTP: Larisa Bari, DTP Layout Saksions Robert Schramm, Mezivarion amd Reinforcement: Turning the Tale om Anti, A Teaching ‘Manoua for the Fevbat Rekrvier Approach to ABA Copyright © Robert Schrarnm, 2006, 2011. All rights reserved. (© Falitara Frontiera 2016 pentru prezenta esiic. Edita Frontiers Tel. 0736410433 eww ealturafiontices 1 office editueafeemtiers Descrierea CTP « Biblioteci Nationale a Rominici SCHRAMM, ROBERT “Mativatic i recompensi scum sl cambatiautiamal ca propeile la arme : manual ABA din pernpectiva comportamentului weebal / Rovere Seheanae ; trad. din Is englez3 de Elena Butupini-Cirbunars.~ Bucureyt : Frontiers, 2016 Contine bibtiogratie ISBN 978-606-93371-9-6 1. Batupind-Cirtunaru, Elena (td) 616.89-008.44.4 Dest acest mnlum se adreseaza prinilor pi terapeutilar care hucreaza cu co- plicare au tulburiri din spectral autis, autorul pi editorul doresc si accentueze faptul c& informatiile din domeniul analizei comportamentale sunt din ce in ce ‘mai numeroase si in contin transformare. Opiniile si tehnicile de lucru pre- zentate in volum repreaintd rodul eforturilor autorulué torus), auorul,editorul si producltorul nu {pi asumd eispunderea pentru aplicarea confinutulul acestei lucriri. Inainte de a incepe oricare dintre terapiile/programele educafionale bazate pe sceste tehnici de hucru, cititorii sunt sfitufi xi consulte un analist comportumental acreditat yi cu experienti. Pentru mai multe informatié despre autor sau institutul Knospe-ABA, vi rugim si vizitayi pagina web www knospe-aba.com, ‘ Robert Schearam Dedicatie sti dowk grapuci importante de persoane fir de care accastll carte nu ar fi fost posibild. Primal grup fi cuprinde pe profesorti, cercetatorit gi teare ticicnii din domeniul ABA/VB, care au deschis ealea pe care ma affy eu acum. Sunt prea multi pent a-i putea mentions pe top, dar iat cijiva cu adevirat remareabilis Mark Sundberg, Vincent J. Carbone, James Partington, Patrick McGreevy, Jack Michael si, desigus, BLE. Skinnes. Pied efortl gi expertiza lor stingificd, munca mea de predare mu ar fi atat de roditoare gi plina de satisfac La fel de immportanti sunt pirinpii copiilor cu autism care ne-au dat voie si participa la efortul intregié lor Famili. Dragi printi, af! paltrans pe un terito~ tu strkin, dar agi avut curajul gi modestis de a cere ajurorul. Nadine si eu vom purta mereu in suflet bucuria pe care familille voastre ne-au ads Motivate 4 recompenst 7 Multumir Mulfumese iui Elisabeth Giangrego, Eugene Catrambone, Beth Pricto pentru sprijinul editorial pi pentru sfaturi, iar lui Kevin Corcoran pentru aportul la designul copertei. li rmultumesc gi sofiei mele, N. Fara dragostea si ajurorul ei, aceastd carte gi instisurul nostru, Knog fi posibile, De asemenca, le mulfumese fetelor mele frumoase, Zoey Taylor gi Laney Kay. tata e gata acum, deci haideyi la joaeil Nota pentru analistii comportament Aceasta carte se adreseaza parintilor, educatoriler sé terapeutilor care huerea~ 124 cu copii cu. autism, care se confrunti cu probleme educationale deoschite, dar care nu au o pregatire de specialitate. Acestor cititori imi propun si le pre aint stiinga importantt a Analizei Comportamentale Aplicate din perspect Comportamentulai Verbal (ABA/VB), Volumul nu oe adreseazit analistilor comportamentali care lucreaei cu copii. Ca analist comportamental acredi- tat BCBA, i-am invijat pe multi nespecialigti cele mai importante princi comportamentale, si aga mi-am dat seama ck motivul principal pentru care ‘eugim intotdeauna si le transmitem pirintilor celo mai importante aspecte ale metodei noastre este faptul cf insistim si detaliem interactiunile dincalo de componenta lor practic. Pentru un behaviorist, acest tip de analiza deealiata este crucial, pentru ca {i oferd copilului cea mai bund educafic posibili. [asi car~ tea este conceputd astfel incit #i le explice nespecialistilor implicagi in educarea cu autism de ce au nevoie de astfel de informarti si cum le pot abgine. Cartea arati cum poate fi aplicata teoria comportamentald de pirinfi,edu~ catori s{ terapeui, pentru a-i ajuta pe copii cu autism sl Invege. De aceea, am simplificat in mod voit definisiile conceprelor complicate si am evitat expli- cagiile lungi, care ar fi ingreunat textul, Mai mult, am utilizat termeni precum -buntvoinga”, doringa”, incercare’, ,infelegere” pi control” atunci cind am ex- plicat motivele anumitor tehnici de lucra, Desi acegti termeni sunt mai degrab’ ‘emofionali decit specfic\limbajulsi comportamental, cred e4 m-au ajutat si tradue Timbajulstiinific in Limba cotidian. Parinit i educatori sunt coplegitt imidag de detalile specifice ale aspectolor comportamentale pe care specialigtii ABA le folosesc atunci cind analizeazi si deavoled programe pen- tru copii. Metodel ABA ii lipseste un ghid practic pentru piringi si educator, ‘care si-i adapteze principiile la viaya de zi cu zi gi sl transmita staturile pe care doar ani intreg) de terapie cu un numr mare de copii le pot oferi. Prin aceastt ‘carte, recunosc faprul cf incapacitatea de a preda eficient ABA celor care au nevnie de ea impiedien eduicarea unui numir foarte mare de copii. Dacd vrem ‘ca strategia noastra siti ajute pe paring! s4-gi educe mai bine copiti cu autism, ‘trebuie sii fim noi ingine educatori mai buni atunci cind prediim familiilor metoda comportamentall, Eu sper ca volurmal de fata sa puna hazele celor mai importante noriuni comportamentale qi sJ atraga uprecierea unor aspecte care pind acum nu au fost prezentate favorabil. fn afard de ajutorul dat familiilor pent a constientizeza potentialul propeiilor copii, am incredere c& toate expli- cafiile referitoare la eficenta comportimentali vor sprijini progresul gtlingelor comportamentale, al intervengici in autism gi al educatiei in gene Nota: Am inclus in carte nu doar un numar mare de proceduri binecunos cute din programele ABA/VE, ci si uncle recomandiri care respect principiile comportamentale gi care s-au dovedit foarte eficiente in institutul nostra, unde lucrim cu peste 300 de copit din yari diferite. Am inceput si strangem dare preliminare si am prezentat o parte din aceste concepte la conferinta ABA Intermational din San Antonio (2010) gi Denver (2011), Intengia noastrd este si continuim si imbunitisim calitatea cervetirii pe care o desfiqurdm, pentru a alinia acesre recomandari la standardele comune intemnasionale. Atunci cind discut aceste recomandiri in carte, accept implicit faprul 8 cle mu sunt inca recunoscute international. De aceca, trebuic luate in considerare ca alternativa, doar atunci cind alte intervenfii comportamentale dau greg, par a i sortite nereusitei din cauza constringerilor contextuale sau prezint anumite riscuri inaceeptabile pentru copil sau pentru educator. © Probert Schramm Nota autorului la cea de-a doua ed Bun venit laa dupa aproape patru a ie pt recompenst, expericngl. Schimbarea tt termenuilal ,recuperare”in cadrul pi inseamnd recuperarea din perare. Am dec joua ed ciombap? autism de lueru. Ce taele a lui a fos cea de terapic se de a worl cel spo of volurmul A fost mal mulfi cititori a primis dis dat persia valoarea iy inserueqional si impo casa sau la scoala, C fy lipsa citare fA pentru sustinerea programe Jt spre cum gi spre inte fe cau ind iliarea lim ajului non-ca de a diseea anu fi capirolul despre DEwcradca Vu citi, «i doar we ivesc in ge nual ABA/VB. In plus, va exista i nentali, care susfin rofesatil de altcineva nu mai este ABA. Inst cu cred cd toate aceste concepte isi il intr-un text despre AHA/VE ¢i represin fia ptiinqei. Pentru aceas: am incercat si imbunas pentru care cartea a fost Laue joarea aspectelor w stdmit er AVVB, 9i anume capitolul au conceptul de recuperate di au criticat volurmul niet ‘UICHT purist in gtiinfa eomports A edd ci, Am inclus gi o anexd despre wea ABA din perspectiva Camportamentului Verbal”, scris impreund ou Regina G. Claypoo!-Frey. Pentru cei care doresc o justificare in plas pentn utilizaren programului ABA/VB, acest ca re in speijinul Analizei Comportamer fe ins cd editia aceasta este superioarl cele nti fi sper eA veti fi Robert Schramm, Ineraducere 1 Introducere ea unei pers divi tian fost veewdata far adevirat .expert sider ch are este o etichetd prin care deseriem comportamentul specific al unui grup de indiviei. Stam i pereepem pe cei diagnost x autism” d t-normale sat diversitSyi um a ca pe un segment al sa pi educa sau mus, Pet dea fi, qu sunt s igur cd eu sau onicine sspert in domer L, wn consultant jor copilulat. In ciucla numirul Je-am ajutat, nu i n striduit vreodata si devin un expert de bine p tru Bes etd de scat doar si ma dacumentez A si ofer ficeirai copil sansa le cerintcle coplilar, cea mr Astfel, sper ed am n sumi ingeles de catre ceilalt mite paragral find inti, puter despre diagno: exceptia siruatici | decat sd identifi pentru ca persoane pe care oc nfeles apa gta carea a npine cu acest diagnostic, nu nnele gi simpromele si s8 ofr gil demonstrate afoctate #1 poatl tri Viaga mai bine, Mai mult «6 considerati cu adevi Cind utilizes termenul sexpert” in a ri wali ar experyi i 2 copilului hs mead ari mumi experfi pe special are au muni pentra a shunge la acest nivel. Acest lucru se datareac’ eonvin nu este 0 b eticheta descriptiv pus cuiva care i perspectivi a dificultitii de Inviare incere si contribul la recuperarea unui ‘copil. .Recuperare” este termenul utitizat In cxzul una copil care a fost dia- nosticat la un re comunitatea medicali, dar care au rai este consider mai apar, Acest ba a P ari fag de cca dermurrita ast a Motivate # recomperad in vreun mod misterios, cauza autismului a fost eradicats. Inseamnit doar ci ‘oamenii din cchipa care il sprijini au gisit 0 cale de a-I educa pe copil astel ineat medicii <2 nu-i mai poutd aplica ctichese. Deqi mu consider acest fueru drept yelul meu principal, realitatea este cl uni copii se recuperearA prin metodele de predaee deserise in carte. Alti copii inregistrearl progrese importante sau de-a dreptal incredible, chiar duc nu ating nivelul maxim agteptat, Tocmai de aces, misiunea principal institu rului pe care il conduc, Knospe-ABA, a fost mereu aceea de a-i ajuta pe copii sil reuyeased in vinyl cit de mult pot. In grindirea mea, acest hucru inseamnd luptim pentru recuperare, indiferent daca vom ajunge sau nw acolo. Din acelasi motiv, am ales ca titha al primel edipii a cArpii Eaucareet pen tri recuperare’ cure sd combati antismudl en proprie li arme, ‘Autismul este © tulburare misterioas’ gi cu potengial devastator. Pentru ele mai multe familii, diagnosticul sumbru este inceputul unui drum sinuos, ppeesirat cu teama si intrebari fra raspuns, fn ultima vreme, tulburdrile din spectrul autist uu apicut, pe drepe cuvit, tot mai des i presi. Numarul persoa~ nnelor afectate pare a crese exponenfial, dar motivele acestui femomen sunt inci nneclire. Desi o persoand interesati, cu 0 pregitire medic, poate obtine destul de ujor informafii de Ta un specialist, un sfat adecvat gi cu adevirat justificat rimine greu de gasit. Prin aceastd carte, dorese mai ales si ofer pirinyilor si specialigtilor in autism o sursit onesti ji documentati de informarii actuale gi utile. Fiind educator, apiritor al drepturilor copiilor si analist comportamen- tal acreditat, am lucrat cu copii cu autism ¢i alte tulburiri asociate in Statele ‘Unite si in Europa. Aga am ajuns si intilnese nenumirafi piringi ai c&ror copii au primit diagnosticul de autisen ~ familii etrora nimeni nu le-a oferit vreo recorandare Sati incurajare pentru nous viata care ti astepta. Lasati sh cea singuri o mulfime infiniti de tcorii gi modele de terapic ew promisiunea fante ‘ist a unor vindecdri peste noapte, acesti paringi sunt cel la care mi gindesc, Dei cartea de faxl este foarte utilé oricdrui specialist care hucreaz4 alaturi de un copil cu autism, am scris-o gindind-mi in primul rind la nevoile pAringilos. Parinte care ai un copil eu probleme, vreau ca volumul acesta si iyi ofere idei gi sfaruri practice. Imi dorese sf gisesti aici lucrurile fundamental de care si nevoie pentru slat copia at ae Indep peo ag ind Incredere si sperangl. © parte dintre aceste lucruri fundamentale te vor ajuta 38 inpelegi limbajul de spesialirate al communitiqii preocupate de autism, iar altele ji vor explica autismul i, mai important de atit, impactul acestuia asupra familici. De asemenea, este important si afli ce tip de asistensa califiatl ipi sti la dis- poritie si cl, beneficiind chiar gi intr-o mica masuri de acest autor, calitatea vietii Intregii familii se poate imbundtapi considerabil, Cel mai important este 4 constientized of in viaja oricirui copil cu autism exist o singurd variabili ccinatandll. lor acon vexiebill ob8i-ta~ olisintele sez Seesititocul lal. Eot! sindural Intraducere u ‘care poate yedea toate modurile in care autismmul afeetene3 copilul gi familia. De accea, trebuie 88 gasesti increderca gi ribdarea pentru a ofeti tot ce este necesar pentru dexvoltarea copilului cu autism, acordand atentie sporitA numeroaselor ‘capcane care pot aparea. Multe dintre aceste capcane vin din sfaturile indoicl nice §i uneari chiar greite, oferite de ,experti" care au incetat, pur si simplu, 4 caute o metodi mai bund, Din momentul diagnosticului, afi port intr-o silitorie la al clrei final vei descoperi cd epti singurul expert in problemele ‘sopilului tau cu aurism. Te rog sf iet acest volum drepe ghid de calitorie. Tnere ppaginile sale, se gisese recomandirile gi pirerile mele personale, toate funda- imentate pe #tiinta Analizei Comportamentale Aplicate sia Comportamentului Verbal (ABA/YB), Am formulat aceste recomandisi pe baza experiengei mele practice cu copii situagi la diferite grade in spectrul autist, Voi explica in cuvinte simple de ce intelegerea principiilor ABA/VB reprezine’ metoda optima pentra a aborda sistematic provocirile autismaului. Folosese mereu exemple prin care art 3 print pieducatorii au numai de eiytigat daca privesc rezultarul fiectrei inter~ actiuni in care este implicat copilul nu ca pe.o acazie de invfare pe eare cupilul a ,prins-o" sau a ratat-o, ci ca peo experiengi de invijare care este fir benetficd, fic daundtoare dezvoltirié copilului, Indiferent de rezultatul lor, interactiunile nu sunt niciodatd neutre. Cand vet aplica leepile deprinse din aceasta carte ba interactiunile zilnice cu. propriul copil, vefi incepe s1 ingelegeti mai bine gi st-/ oferii, In acelasi timp, cheia enigmelor lumii sociale, Probabil cel mai revigorant aspect al citi este acela cd nu reprezined o dizerayie stingifica despre rerapia autismului, Exist multe hicrari de acest fel, despre care puteti afla consultind Anexa A, Abordarea ABA din perspectiva Comportamentului Verbal”, ¢i alte texte pe acest subiect. Nu sunt om de ¢ti- inf sau cercetitor. Aproape toate materialele incluse aici provin nu din vreo feorie sau experient i personald iepite din coniun, ci din interpretarea pe care am dat-o muneii de neinlocuit a celorlalg. Astiel de activicti s-au desfigurar 41 se desfagoara in continuare in toata lumea. Lista oamenilor extraoedinari gidedicagi care se aflt in spatele principiilor enunfate in carte este impresio= anti. Printre ci, Skinner, Michael, Spradlin, Sundberg, Ray, Ruebner, Braam, McGreevy, Partington gi Carbone merit mulfumiri pentru tot ce se alll in paginile acestui manual. Eu nu sunt decit un student, practician 9i educator, Am studiat apmape tate, daca nu cumva chiar toate terupiile autismulul recu- nnascute si promovate in lumea larga. Am aplicat in mod practic multe dintre aceste metode In cazuri de copii sau adulfi cu sau fied autism, cu rezultatele diferite ca cficienfa. Mi-am dexvoltat filoznfia i abordarea pornind de la aceste ‘ore nesfiryite de studin stiintific side la experienga mea practicd, ajutindu-i pe copiii cu tulburisi din spectrul autist si-gitriiasch viaza mai user gi mai deplin. Sprijinit de sotia mea gi de echipa de In Knospe-ABA, m-aim concentrat pe “ Motivaqe prmcnen ducers 6 Barbara, The , publica vis [Amaliza © cena iui Mary L hal Heda Comportamentului tilizarii ABA se fundan ir of Bebwvior, Toe A Amatysis saa alte pub nul acestel cAry teaadl pe verifican acest uct au fost p _ t. De aceea, ABA a dev ati speciabizate in e Vegi gist o lista d de Reg Re~ accesibild pentru i Inceapa vt U-lea din. Rep P format ni apr (1999), emis de Mi ABA poate fi studiati cele peste o nut de programe cercetare demonstreaz’ efi ‘odelor analizei comportamentale ap post-universitare, masrerate ka ate acreditate care sunt disponibile in 1 comportame lecvate sau in sporirea comunicirii, invi- rite fair, Pr ede conduitd recunoscute nclor sociale adccvate.” De-a lungul studiilor i Verbal (VB) s-a dovedit a fi, cea mai avansatl din, punct de vedere compor- ABA. A reugit © duck ABA din pi desfliqurate fa analiza compe im fi numele anali $i experiengel n jewuna Ja mat fiat pe cons format-o Iner-un progr: Un am ABAVB fa pe care un copil diagnos ile lele diseutate in aceast ef cw vet bucura de sare este fire nefice 11 opfiuni I de pornine al u i spree recup de invajare care ve textul de predare sa 8 kings, dar 5 ii, VA og. sh ml idresa rabert@ Cartea de fay darejte #8 scoatd sceste iwersitifi 9 ole ale knospe-aba.com oricind veri veea si impirtagipi acolo unde dee ii, De asemenea, ex- Ls all : per studi we pe care le a clror efictenti ursul cfryii,demonstrez de ce combaterea efectelar ai pein stiinga ABA/WE ecte cea mai burt pilulué ganse mas gnosticul, fie ci f Abilitare tex uvin Abilitati de ascultitor/Limbaj receptis: respectare: funilor care nu ne cesith easpunsuri verbale raxirturn ds | Analiza Comportamentali Aplicati (ABA): abordare validard gtiingific pentna aa citiqi i un analist comp reditat (BCBA) inpelegerea gi eprijinirea care sh ite informapii cu privive ta dovexile stiingifice Antecedent:arice element prea de tezapic ponte copilul eu autism, Autostimulare: actiunea de 4 ventions for Young Avessiv: orice element care provoacl en ici cu autism] Cerere (engl. mand}: solicitar: —————— Cerinya/Indica ie/Instructiune/SD; orice solicitare Pcuth de eltre educator copilului. CGompazsessont connecter Fompoctament pe care o persoand nu il poate lndeplini in timp ee realizeaza comportamentul vizat, Comportament verbal: orice compartament care este in mod specific recam- pensat de alta persoana. Comportament vizat: comportamentul care urmeaxi si fie seudiat sau moditicat Comportament: o interactiune a-unei persoane cu mediul, care are ca efect © sehienbare indisurabild in acel mediu. Comunicare augmentativa: comunicarc realizat4 prin miloace asistate. Consecingl: ceca ce se intimpli ulterior comportamentului vizat yi care poate exercita un anuimit control asupra acestui comportament, Criza de furie din timpulextinctiei: perioada de timp in care un comportament aflut in extincgie creste inainte de w incepe «a scada, Denumire (engl. tact): etichot. Diminuarea promprului: sctiunea de a climina sistematic un prompt dintr-un sp. Ecolalie: repetarca unui sunet, « unui cuvint sau a unei succesiuni de euvinte enunfate anterior, ; Elan comportamental: procesul prin care fi dagi copilului ediva stimuli dis- crimninativi (SD) cu mare probabilitare de reusitd, asfel inedt s4 obfineti o disponibiltate crescutd din partea lui pentru indeplinieea sarcini, Exercitii prelungite: proccsul de prelungire a intervalului de timp sau de in tenaificare a factorulei distractor dintre anumite cxercitil, cu scopul de a consolida independenga copilului. Exercitiu: o singura incercare de predare, Extineyia evadarit: a nu permite unui copit ‘© anumité situayie firl a indeplini mai situagil Extinctie: indepirtarea recompenselor pentru uo comportament care a fost fecompensat in trecut, pentru a reduce frecvenja acelui comportament in timp. Imitagie motorie: copicrea sau imitarea unei migeari corporale exemplificate de altcineva Imitatie verbald: reperarea unui sunet, @ unui cuviint sau a unei succesiuni de cuvinte exemplificate anterior. Intraverbali: orice cuvant, rostit sau scris, care apare ca raspuns la cuvintele rostite sau scrise de alte persoane Invaqare fir erori: asocierea unor cerinte noi cu cel mai reds Prompt de care este nevoie pentnu a objine réspunsul agteptat. Se creeaz’ astfel un tipar al © O-uctivitate de invpare san ceringele acelei activitati sau nboducere: " ‘scompensirii spunsuli|inaintea diminuatit promptuluizew stoprl exey- terit independenei Limbaj declarativ:limbaj social caren necesitd un rispuns i baj instructional care asteapet ua rispuns. titi de asculticor: respectarea instructiunilor care nu ne- ‘cesita rispursuri verbale. "Limba spontan: limb initia de © persoand cireia nu i sa cerut acest luera in prealabil. Limbsjal sernnelor: un sistem de comunicare augmentativ’ bazat pe schirsbul de migcdsi corporale injelese de ambele persoane. ‘Operatic de motivare (MO): un set ce condi de mech care afecteara tem- Porar valoarea unei recompense $i provoacl modificiri in freeventa com- Portumennului legat de acea recompensi. Pedeapsd negativi: orice clement eliminat din mediu ca urmare a uni com Portament si care ade gansele ca respectivul comportament sl rcapard in circumstange similare, Pedeapsd positivi: orice element introds in mediu ca urmare 4 unui com Portament care ycade jansele ea respectivul comportament sl reapard in circumstante similare. impli ca urmare a unui compartament yi care seude sansele ca respectivul comportament sd reapati in circumstante sitnilare. Pemeveratic: atractie neobiguit de puternici pentru un obicct sau o activitate, Predare in migcare”(incidentala): predarea unor obiective neplanifeate, arunc; ‘sind apare in mod natural o motivagie (MO). Predare in mediul natural (NET predarea unar obiective planificae stunci sind apare in mod natural o motivarie (MO). Predare incidentali (,in migcare"): pedanea unoc cbicctive neplanificate, atuni Gind apare in mod! natural 0 motivaiie (MO). Predare intensivd (ITT): predarea unor obiective planificate stunei cind nu apare in mod natural motivatia (MO), Predare prin exercigi distincte (DTT} stimul discriminativ (SD) ¢j un sti ‘obtine un anumit rispuns. Prompt: orice stimul antecedent care nu este nici SD, nici MO, dar ajut co- pilus dea rispunsul asteptat Raspuns: comportament care apare dupi un SD. +-finth: comportamentul pe care intenfionapi sil ebineti Recompensa difcrentia ‘Pmeesul prin care se acorda recompense de diferite intensitipi pentru niveluri gi tipuri dferite de comportament. em de predare care utilizeazd un Fecompensator (SR) cu scopul de a 1" Mestratie y recompersh Recompensé negativi: orice clement eliminat din mediu ea urmare 4 unui ‘comportament i care crete yansele ca respectivul comportament 84 reapari in circumstanje sirailare, Recompensit pazitivi: orice element introdus in mediu ¢a urmare a unui com- pportument si care creste gansele ca respectivul comportament s3 reapari in Gircumstange similare, Recompensi: tot ceca ce recompenseurd, erescind gansele de aparitie « cam- portamentelor dupa care urmcazs. Recompensare: tot ceca ce se intimpld ca urmare a unui comportament gi care creste pinsele ca respectivul comportament 4% reapard in aceleapi ircumstante. Scricre: abilitatea dea serie cuvinte de mina sau la calculator, SD (Stimul discriminativ} orice antecedent care are deja un istoric al situagilor {in care a provocat un anumit comportament, SR (stimul recompensator) orice consecingl case are deja un istoric al situagi~ ilor in care a recompensat un anumit comportament. ‘Trasiturd, functie sau categorie (FFC): abilitatea de a identifica, a denuini say a rispunde intrebiilor referitoare la un obiect, un item sau 9 acti pornind de la una sau mai multe dintre trisiturle, funcfiile sa catego acestuia, Partea | Introducere in ABA/VB Introducer nf CAPITOLUL1 In cdutarea unei metode mai bune ‘Viaga ese share perenanentl aw ca sd ne educiim co le dorite, ajutd <8 te atinggem scopu comportame ibului, ati pos todd care sh it inte cl ds, 2 inveqe dep Din plcate pentra leganur arid 1 putine in toate direcriile ind. Indi hulal dvs., vl vey reactia normal rent curn a cba intotdeau oricirui parinte € +8 provoace apari autismului la copil gi care sl poata fi cantrolat de cltre pirinte. Nu exised ni dovada lo nai mule, Est Cl nw exist absolut nicinn eleme ce aga CV fargitul ani nia, sustineam € e izabilitayi. Dupa gase ani mun master in educagie special. Am descoperit an He are asupra celor afecta specials, darn | care sf Insemn A sufi mult, yx CAEN. wi le offer pp ch, sf Inve fi ait reujeascd. De care oni se invirtea fv minte era: .Pur si simplu nu ytiu ce at mai fac Nameringi 6 educa pe ace a este ci metodele des reflect in fir copii satin de 8 ne. Problem: ‘oneari bine in caral copiilor diagnosticay ‘Cele mai mult 1 are? Ce ar fi facut J meu mi pe mine? De cele mnab multe Ce nvar ajute si le trans < nou. Din nefericire, 14 in. cazul vrinderile pe care paring ai Ye-au tra tar putea si ne par stranil just say repetitiva. De acces educatorilos porilor, mu aM aytepta ani de viata vin di din dameniu fi din mediol in care erdiese. Prin Vincit copii pili cu autiam pot s inveye yt invata stiinte ABA/VB, patem inviga cum si modifichm medial nai multe reupite. Sunten wagi de lweruri e desencarl comportame tlrerioart a comportar ™ Mesivatie yieecempena Introdkicore in ABA/VE * lor eu a, i Insd atunci ciind interescle copilubui diferd prea mult de norm, ganscle ca cl sh invefe din observarea si imitarea actiunilor dvs. scad considerabil. El i degraba descoperirca autosiomil ea metoda a ndbesi la consecinicle do dleplasarea may fect care merit epet at si sper. Spe de preferat deenidejdli canzate de 0 0 an figi atengi ce ca doilea rind, expe induenga dvs. clin ecuatie fi pet Jescopere acea valaare a juctriei care este im neh pentru el decir efi in fap aiba un efoct mule pasion vf reupeyte » cl. Poate ed © miagin pe care le poate invirti, La fel, aterilor lao telecom ru a vi indeplini aceasta do de la premisa ch t spectacolul rostogolirii baterilo pe ic penta i vorbease: vorbeased it care aleg A mai bund. inatea ba cstea i le afer’, In A adi scadi apteptiil lip chiar fice inarmeaza insi cu metodologii seze achimbari, i piiringi fi pot motiva si pe alpii ed sib ustepeiri mai mari de la copil yi si crease ya dea avea a viagi Iupedtori paringi ajung sf fie epul obese om dovedite tiintific pi cu strategii de predare capabile «3 decl ingur obiectele 4 timpul ucordat des A tite lor extrem fericitd. Exi intre o afirrnapie pe cc ind, de fapt, ar trebui sl wil spe De ficcare data cind Aaron ¢ resante sau amuzante, er pili cu autine rite sunt cele cate provoarl -coalh din Cal era de-a dreprul ex eligent, dar fe or dintr-oclast Iti autism, si pling hai Aan jar de mas. D Afi care f se pire at. Problema sfirgic prea ina’ la joa, ate acear beiepel era in stare si se eure url interesau deloc. Cind em prowoeal traraforme intr-un diavol tase eel ne ian pent diferiqi [pe care jean laliza ¢i vada copilul exclus sian. Didea peste cap orice plan de a-l or asd alter- ‘Aseen pil, ai fost nevoigi se bupte cu sen sistern colar opi ui A. arginalizati yi” considerd cl pit | potential 1 Trwilja ceva ce el nu avea agi conchraie la care ajunsese a ve simpean putea face fata educat zdruncinai inchitiwa integrat? erederea in mine, La Jai inte Motivatie x recompenss lntraducere tn ABAIVE 2” st?" 0 din ani 1 chiar de la i 1 Copil care are uceloagl nevoi ca Aaron, + baat cigiva ani mal tn at ABA/VB t ita Lui, dar x patincu ABA inca ma mal a de a-l ajuta f Intervent bhiat mi-a inf sf aversive a fost in de inveatare sterile sit ajuta pe Aar pacitarea mea de a mine. Datorit lui ABA, de aceea r on am ajuns 68 descopair ddoringa ps cae «a flat ead cu copi ele PECS (veww.pees.com) mit-wacces, Asn stuchiat proygraa de Imagini cunoscur sub follovesc cu elevii mei, eu tin acch.cc aplicat, de asemenea, elevilor rm i Stanley 1. Greenspan, apa-m invigare ale c rg), pe eure an clevilor mei. fnsi cele ct cred apt, de 2 usd. Stiam cA mu era d tapini cineva care 1 68 comstrutesc teat casa. Ca € por fi via 98 iv ab Paint ws spre Analiza C ABA), iat apoi clire sbordarea ABA. prin C VB). Timp de nwilti ani, gtiinga ABA fost ex drept modificare pet care voiam schit per gerea optima VB repreain pentru aproape toate familiile care au copii cu nut filozofic AB. centreaiti principiile ABA refer! edt gio setie de tehnici de pr sf spunem i Dr. ©, Tar Lox doa cei care av de Skinner in Printre aceysi Wea Beaam sau Cassie Bram. T apirut in abordarea autismului prin varatul por i ABA Anew A, cris Regina G. Clayp formatii despre abordarex ABA/VB). raile coplilor eu fr sn sc afld gi Dave Ray, 7 ca Dr, Lovaas pruk 1, Steve ~ Motrvatie # recomperd isin, probebil mu au cunogtingh de mu + frvoares ABA. Mai mult, duc folosesc ABA fea a curent cu cercetan wentic de calitate. In conchi2ie si un progeam ntal ike ABA/VB primite de copil mu actuald gi <3, in majoritatea camurilor, nu ma acd ru sunteti pregitit, ca pirinte, sf aptic temeinic in toate interactiunile zilnice, xv vor da rezultate optime. Cand i teractionezs $0 mai bine fi sl in- cu principiile stiinjei comportamentale, n care sf zhoare fri a Ingelege acare a si construith Je Ini Newton gi conceptul. de bor. Poate av fioncazt, dar la fel de bine poate si. mu vi ias i und de predare nv a aparut uyer: S-a denwoltat este ca gi cf i construifi o ramen la intelli J dvs., nu nitaji cA viaqa este @ si sper ek vk ajute edt mai malt, ceartea de fi nich parte din clutarea neincetata ‘unui drurn mai bon, REZUMATUL CAPITOLULUI1 Nuvexistd absolut niciun element care 38 pravoace apariqia autismul la copa j-cane sb pom & contrclat de cSte plinte, Nu exist cio davads dint-o ssi demndde crezare cate s8 indice aja ceva. Metodele tadiivonsle de lucru nu Functioneaz bine in car copilor diagnos ticati cu tulburit din spectrul aut. ‘opi cu autism pat #8 Inwefe 4! invans din modiul in care trBlese. Prin ABA/VB, puter trea cum si madificim medial astelincit copii 8 alba poste de roi multe reusite Atunci clind interesele copilului difera prea mult de norms, sansebe ca el si tnvete din observarea gi iitares actiurilor dvs. scad consicerabil, Elva alege mai degrabi descoperirea autanomd ca metodb optims de & ajunge la consecintele dorite Dechse inarmeazd cumetodclogil dovedite sinc feu strategi de predare capabile +4 declangoze schirnbBri, aceiagl plrintiTi pot motiva # pe alti s4 alba appt mai mari de ia copil gi s8 creased gansele acestula deaaveso viath mal fect sith ornare diferent§ intre o afirmatie precum .Coplul dvs. nu poate thvita iota precumn .Nu ga cum sie ivi pe coplll dvs.” Nw lsat pe rman of 8 funk primul kucru chind, de fapt, ar trebui s& vil spund pe cella in ABAIVE ultimele deus ¢ produs o schimbare care-ne permite s& afirmlien Ch ABA este alegerea just pentru aproape toate farriile care au copii cu autisen ‘au tulburlel arociate. Aceasth achimbare a fost dexvoltarea abordirii ABA, prin Comportamentul Verbal (V8). acd terapeutii sau edueatoriicopilulul nu folosese © farm de ABA pentru educarea copilului dvs. cu autism, probabil nu au cunoytings de rumercasele doves! ptifice in favoares ABA. Mai mult, deci folosesc ABA Fark a integra gi Con portamentul Verbal, insmamnd cd nu sunt la carent cu cercetarea tual #8, tajortatea cazurloe, nu ma oferd 0 intarventie de calitate ‘dick ras suntesi pregAit, ca parinte, sf aplicati un programm corm nice. servile ABA/VB primite de in camel portamental temeinic in toate interactiunile copll nu var da rezultate optime, bratie irecermpensh CAPITOLUL? Tulburarile din spectrul autist: cum s8 intelegem diagnosticul a fost 0 tulburare misterinasi a studiazd vr unt ate anve sunt dia hhimbar. Cea ce a 2 Je deficite. € seamental qi interesele. Det sitive. Vi reyg 38 tine asociate cu nut nericanl. de Prihiatrie. compor pxpleti a. comp eatre: Asoctapia A a aintea. wirstci m ar fi sindromul Rett}. Dat en rite, dar a invilgat 61° UME cade lao ‘tinparie, poate fi vorba de sindromul Asperger Treat moment, nu exist o unaliza de singe sau geneticl prin care sl poata fi identificat autisrmul. Ds i ce” se buzear exchuslv pe n unor tipurt specifice de comportament. Firh a beneficia de © mn? Ba mu atismoul a chnd el mu ya mal manifesta eat eu autism gi can sportament Ca namie dere tot efi A meritit xi ik expr f Tad identificar « pe copii « motivation copii nim ca iecaze parte d repre fuck el va treb le din partea de jor a sible ale ns fol ntul Ve d Analiza Comportan motivarea in mod sistematic gieficient. Intelegind Con elegeti cur oi captati exw #1 creaxi motivatia. Copilul trebuie mot 1 romele dificile ale xidulud «fin jurul sll,” Terr acest proces este operapie ile motivan re este rig satoare, Cu alte cu efickent pe 1 rivares (MO! undndl: .3ti nied vi. afta in direcia mai Orice minut dezorge ninet in care efectele autismului stint bere -| tragd de partea lor, indepirtinda-I de ceilali Lupta cu e it metode de a uapra funiel in tim 1 extrem de important: mediul in pentra (Copiti cu autism SUNT morivati. Ln. multe cazuri, sure ch deci copii tipic tivagia lor ¢ cineva il cliruia f este foame gi cure va alege sl desea total diferit. Cum poate sh afirme cin ste Prixd compaterul, «4-1 Progra ' slininicd Autism sunt pr de vedere thotivatic % Motive # recompenst /V de calitute este st ickentifice moti Unattm 9 folaseascl penetra 2-1 ajura si ei, de fap, aid poute repreze Finalitates orfeiirui program AB: veste este acela furali.a fiecirui copil, so retina yi are Hin c. Feagiliratea entra terapia invete. Astfel, potem incepe sh adding i ai adcovate, cin in fericire, nisipt copilului de a escalada, aa prraie portamentall Ap! tate principiul snajor care or. Acest prineipiu afierd cl orice hseru care se intiirnpla cs iment si creste gansele repetitici acelui comportument este ul respect stip ial, ecare on. a mativatiel pia recompensed va spot lacare ecle doul iota copiliului dea indeplini orice abiitn gen curva depart ayare. ramet autis (Gitita pi efccte tarcinil “o Martcape ye mai mare, Cele mal din TAT (2008) 31 studiul Spre sfiryitul stw au diferente fap tate care intreceay agte Prin urmare, ne incape disc jent de tipal “Nu am picioare, Sunt malt jc pert tc. Darn pot eile de diag n fel de semis al atisriulul ic incredere despre ABA, recuperarea din autism i din Used van at. In plus, t cated doar ci cifice de pe lise, la i lipseased sa dezvoltare. yell nu au cedat sufi wii de au or lor, aatfcl incikt 58 ajun; inevoic de invifarea direeti:a celor 5 pAnt la fiecarui indicator din bata, Dis a pag esentile nero i Pe li ea recupert Exist anurmite eis ABA/VB. Ac cel mai bine este x ale, implicarea serisast centul de pe sceast& persp crarea din autism este une iia este tn teaultat obligatocia, Trebuie nu este o condamnare lao viagd plind de o premisd a fericirii, © interwentle n anit aia din jurul be tristefe, nici recuperarca nu cx rege capaci reuil meu pouitiy despre ideca une ise”. Nimic m tor de departe de adevar. Inte se conceritreaz asupra educti deficitare gi pentru a Ti dirija imafare proguctiva. Educatia pentra recuperate r ompensarea abilitdyilor ir fe mod fice de comport ivatia introun mod » © operatie de r nel consacinte recompen este 0 conditie un adversar rack tragh de partea lor, fe sunt chiar mal mot fuses total diferit NB de calitate- este A yi 34 0 foloseasc: linatea oriciieul pro natural 2 fecdnul arm incepe s8 ad Sugim in lista de item! motivate iv importanta rotiva aplicares acestul studiu pentru Recemperss este p dorinje noi, nav tipice mai putin adecvati ud interectiunilor ul 8 dup un anuenit respectiv ti. Recompensa it tind motivatie ivatia Wl face pe cop Face 8 lbs necesite mi aceste requ oferd ordine. clariiate gi conk urmate alestoru, Interactiunea voastra va f pil olume . Vet area ind cate de cu care al neze sb ingeleaga AB ca ourne Lafel cum oui peraren nu exte © p Educatla pentru recuperare necesité mai mult dect s2rea abilitstilor in te. Ea necesits predares int tiveazd yi recor ile sociale yi care bucu sal az leg personale, Mai degrabS acesta ren din autism seopul fi Motivapie fi neenenperat amentul, reactioadnd eroic gf ino le celor I nw este ue apa dul fs este adevirat In py port etic sau lips de ina gtiingel ABA, CAPITOLULS Etica ABA/VB joate aplica pri ladisporitie o verie de strateg aaveti fio mare responsabilit opiiler cu dizabi fl puter face este 93-| acceptin par Niciadatd nu am fost de acord ef simpla .acceptare 2 aut este un motiv suficient pentru a nut educa o persoani care poate fi dificil de sm. Probubil zece co educat, Hste oare de a} cle re pot baza pe apa sau procedecle de extinctie s. Arunci ciind dec coute aceste strategti Emprenind punderea die a efi cum ar treba Je elementele de ir svi fie explicat lee? opill, este neces cu principtile lor subia. adecvatd ng. Este im de dorinta imediata. ( uiltavul final, Cu siggurangi vie cet trei pil Je agengii independente gi de in al iubirii. La 11 sf avceleren Marile dvs. ha ac heen ce este accident can Motivate # reeompenst ar pa c nu at exista grentipile - ste 9000 de BCBA in mai bine de 40 de pari are suit la putere si ce mu. Atunei clind sa nitd persoand panciat #4 fifi atenfi | Onganizatia a ABA oferd ce? Dar sf nace 0 rade in sali pentra un copil care nu mai poate fi contralat } sveti in vedere nd solicit: Unul dintre benefictile ajutorului oferit de un analist comportamental progranmul ABA. Website-ul (BCBA) este certimdinea ci ati apelarla o persoand riguros educatl Este posibil ew un anali fi testard, care-a ajuns la nivelul cunoasterti depline a ytiimtet ABA, a princh # tehnicil fic in stare si creas po Skinner, dar ace'sta tre tei tipuri de pe website-ul BACB kor Comnportamentali acrediteaz analigti compor alifiearile seni la teed a sil treac jenta minis iplile ABA, pos Incr ABA/ Srei alte intersentit, nepirate VB nueste 0 yt Je de sprijén. Mat mult, pen fehnicile de locry be La.gsedito tn pre srsoand

    You might also like