Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ion

    Uploaded by

    Vanesa Girneata
    12 views12 pages

    Original Title

    ion

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views12 pages

    Ion

    Uploaded by

    Vanesa Girneata

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    ~Y So LL Ton ony ‘ LS (1920) AC sat I rh ; a Glasul piamantului Liviu Rebreany (195. es turg. Nascutin satu Tatlig, wt Capitolul I Primul dintre ce; INCEPUTUL 13 copii breanu. Dups absolvineg Sc din Sopron $i Acad, Budapesta, Active, Cluj si chiar Somesul ba in dreapta, ba in stinga pana la Cluj si ' mai departe, se desprinde un drum alb, mai ds wr madia, trece raul peste podul batran de lemn, acoperit cu sindrili mucegaita, spinteca satul idovita si alearga spre Bistrita, unde se pierde in cealalta gosea national care coboara din Bucovina prin trecitoarea Bargiului, x < Lasind Jidovita, drumul urea intai anevoie pina ce-si_ | Teporter, direct : face loc printre dealurile stramtorate, pe urma in: Gletatii Scriitoritor Rom sn Heai/4 vesel, neted, mai ascunzindu-se printre fagii | sedinte, mem tineri ai Pdurii Domnesti, mai Poposind putin la Cis- eaua Mortului, unde picura vegnic apa de izvor ric aati Mortului, Titoare, apoi coteste bruse pe sub Rapele Dracului, ca Msoy, for al Teatrutui y; Homa aes Doig bru al Academiei toning Rebreanu este Prozatorul aacind on” Piatra de hotar in iterteae, fon (1920) cxetenss } ea SBolentdacumularecantsie:” 4 marginea satului te intampin; - saltul calita tiv: plese de tata Stramba pe care e ristignit ux aes inubjurmal (Cater: Barents 3), Chuteardra (1927. Case Cloare. Sufla o adiere w nic trupul de tiniche; carii si innegrit de soara gi 2 rugin a jal- ‘4 pe lemnul mancat de vremuri,[..] ahora, gi hora e Pe ulita ; va lui Maxim : Peattadin dos, ; n prea, . este chiar este dri © biserj veche, pleostita gi i Vida erica : Ae Wvit-i sAricie lucie, . le fin, in ‘tele, in SUra si sub le dey belsugul. ogradai goal batatu iar in gr et chipuire de vaca stearpa si vesn poten toi. Locul geme de oameni, Nucii ba- ip langa su fin Umbra, Doar citeya Pete albe de ov ges printre frunze, gidilind feyele aprinse de ve Zadull atata singele lumii. Peste Magura cae snr atirn sontele ingalbenit de necaz cd maine, ai! bund pnd la sfintit. Cei trei lautari canta nga von si-9i FUpA arcusurile. Briceag, cu Piciorul peo ‘Moraga cu cotul sting pe genunche, cu obrarat cul- ime vioari, ct Ochi inchisi, igi sfaraie des athe sicintecul salté aprig,infocat [..] 3 petropotele jucatorilor se hurduca pama deperechi bat somesana cu atita pasitine acilor scapara scAntei, poalele fetelor Itoreste, se ajduri rage ic flamands, ark getele pe ntul. Zecile Ci potcoavele se bolbocese, asaza in stratur goase pe eee brazdate de sudoare, lnminate de ol seat side multumire. Cu cat Briceag inteteste «usta acai se indarjesc, isi infloresc jocul, trec fetele pesub mind, le dau drumul si se invarteasea singure, lope peloc ridicand talpile, isi ciocnese zgomotos cal. clei plenesc tureaci cizmelor cu palmele n Glasurile se ineacd in nourul de praf ce-i imb} iseazd, Petofl.. Numai arar incepe vreunul mai fantos cate o chiuitura in tactul zvapaiat al jocului, cu ochii pe dos, cugitl ragusit. Dar dupa doud-trei versuri o sfirseste int-un iuit aspru, istovit. Apoi jocul urmeaza tacut, din ‘cin ce parca mai silbatic. Flicaii igi incolicesc bratele metet mai strins pe dup mijlocul fetelor. Sanii aces- {on temura sub iile albe si se ating din cand in cand “pip icditor, tulburaindu-le ochii siinima. Nu schimba nicio vorba, Nici nu se privesc. Doar pe buze fitaie zimbete plicute si fugare.. iarcolbul de pe jos se in antecul, Pox (pony. Sean PP) = bucata de drum, distant : “(Ut tureatea) = carimb, partea superioard a cizme ‘Glanetayu, dornic si se ameste Invartita tine de Neri nu se mai satura, 2 citiva Pasi de paleul jucitorilor stau fetele care au SS bePoftite, privind cu jind, soptindu-si uneori cine Ste ce si izbucnind in rasete silite, La urechi siin cosite au sicle buchetele de v Azdoage’ pestrite si in mana cate un manunchi mai marigor, Pe care sa-] daruiasca fla- Caului cutare si-l puna in palarie, Printre fete se mai Fataceste si cdte-o nevasta tanara, cu niframa de ma- {ase in cap, gata sa intre in hora dac: s-ar intampla sa-i vie chef barbatului ci sa joace. Mai lao parte mamele gi babele, Sramada, forfotesc despre necazuri si-si admir’ odraslele. Copii neastamparatialearga printre femei si chiar prin hora, fara florile fetelor si se bucura cand Victimele i ocarasc sau se infurie. Vreo citiva mai indri- Citi se lasa pe vine aproape de jucitori, uitandu-se et “igare de seam la poalele fetelor, iar cind poa- ara mai tare, dezvelind picioarele goale mai sus de genunchi, se intreaba reped — Ai vazut? — Vazut. Da’ tu? —Sieu. Si apoi urmeaza si pindeas: baba indignata ii ia la goana, cee: peste citeva minute sa reinceapi.. Barbatii se jin mai pe departe, pe lingd casi, pe la Poarti, grupuri-grupuri, vorbind de treburrile obstesti, aruncind numai rareori dimprejurul liutarilor Primarul, cu mustafi albe rasucite tinereste, cu niste ochi albastri mari i blajini, cauta si-gi poalele pana ce vreo '4.ce nU-i opreste ca ‘Ate-o privire spre tineretul Pistreze demni- tatea apisind vorbele siinsoindu-le cu gesturi energice, in mijlocul citorva batrani fruntagi. Stefan Hotnog, un chiabur cu burta umflata ce si-o mangaie intruna parc ar avea junghiuri, giseste fel de fel de clenciuri prima- rului numai ca si arate celorlalti cé lui de nimeni nu-i pasa. Intre dansii Trifon Tataru, mititel, cu parul galbui si glasul subjire, se uita cdnd la unul, cénd la altul, in- fricosat parcd si nu se incaiere, finde rude - mai de departe, ni amindoi ii sunt Pe de lituri, ca. un dine la usa bucatariei, trage cu urechea gi Alexandru ¢ in vorba, sfiindu-se totugi si se Vare intre bog: Scanned with CamScanner have Dooulata, toatl wr eel bratit scnaserd pabirtie janipre a soot Bele ‘torn inpsioare Neva peat ca nou Mais Herel. vasa va gat prvanaral gf Frnt Laura si cu Tita, Pris joinnitor bet ithvnpanare Petreceti, pettecetl binewoitor Apot ce 94 facem, domnute pain cup mand, Dunne ‘eave Jeascd $1 prostimed smu Beleing intial sn poarta ul ew an 2 preot rise pre te, raspunnse ee ui de ace primarol cu paliria lsat sarbatorite, sd se mat ¥ Negrepit, negresit, murmur Ambetul Da’ de ce nu poftii yi dunmneavo ea Tancu cu un gt petrecerea nostra? rela Hlorea Tancu cu um gla taj pn ‘aria in cap, Taran de avemene © anu in vreme ce preotul opti care: rigpunse ris- dus ast sa veel as foarte bajin, pundindu-yip se acoperitA unl i citeva cuvinte doamnei Herdele peat, dindu-yi capul pe spate cu mandries = Da, putem privi putin gi noi... Mie chiar imi plac petrecerile poporului, Maria Herdelea era fata de {ran de pe la Monor, dar pentru ca umblase totdeauna in straie nemfesti $i mai ales ca s. mult tat cu un inv deasupra norodului gi avea 0 mi Pentru tot ce e farinesc, ~ Poftim mai aproape! ficu atunci primarul, bucu- 0s, dnd la o parte pe jranii care se imbulzeaus fa facetiloc, mai oamenil.. Dai-va lo parte, Vrco citiva fruntasi se grabita si dea ajutor prima- rului strigind: — Lao parte. Lao parte! Seleiug intra binisor in ograd: Poarta. Babele cucernice se sirute mina 8 Sse opri aproape de Fepezira numaidecat Lisaqi, Hisaqit murmura preotul, dosul palm spre sirutare fata tabacita de slabiciune, Hlicaii, obositi gi eu imprejurul lautarilor, Nun s4-si arate istetimea, z intinzind insa Suo mulhumire ce-iinvion, indul la joc, ray mal Georg sev Himsesera to Be toldeauna sit sl ‘tuna silitor a Pinte bittin, imbat m SAL Mai aproape de nop, Inara the sin aici dupa salen ma Fe eee a ae dev nec ine i, in le eae Hele yi saracute yn ravatg idu-se 58 ajuung unt aine cu azurie la gulerul \ par-cu vat! Pe GEONE, gy, ara pes serail I MANUDE AE AFA coy Dy ra Monee, CoeorgeL NUEMAE jue Noe noi s va veder, Ny an e N alata ai. cdomnnyortilel Nun, was atta dea ata 0 (art UB indute ate nn ; / dice mai bine, adauygt: Da dune, elt pir Wai, domnigortle? TH rise ie . fi, eau Zi an 1, spuse flacdul cu gla joc care zambi incures fu’... Nu, George. Alta dat Dar fhiciul stir yi dau exo fata, domnigorule, g uve, Usoara ca pana $i frumoasa cag do Dar trebuie sf joace gi domnigoara Lage Sora lui Tita se fic deodata serions y infricoyata de brayul mamet sale, murmyrie4! — 0, auzi ce idee!... Ma mir ci nu vii Preotul vorbea cu primarul si ct celal pag, mersul vremii, tofi fiind injelesi ca ar fi bine sine) Dumnezett o gura de ploaie, s4 se mai inmoaie i altel rimane porumbul nesapat deal go. George ins se finea scai de Titu gi de Laura, seems indignarea doamnei Herdelea, care n-ar fi igi, in ruptul capului ca fata ef si se amestece printe Casi schimbe vorba, fiindca se mai stringea: oameni si asculte stiruintele flacdului, zimbindpa batjocoritor, Titu se uita deodata imprejur, casa si-ar fi adus aminte ceva, si apoi intreba — Oare fon unde-i? George, desi stia ci, dintre toti feciori sauuide nisorul numai cu fon ¢ mai prieten, se simtiapre! nitauzind acum intrebarea, De aceea rispunse canis ~ Peaici trebuie sa fie gi dansul Dar lie Onu, dela spate, se amesteci ite ia" ~ Bae in gradina, sub nuc, cu Ana ~ Unde? ficu George, intorcandu-se bres -ar fi tras o palma ~ Acolo, jumit, icorge pu mai deschise gu 4. Actuma ny. ‘ite par sind? unde zic, incheie Iie scurt, Fi™ “4 ¢ nasul in pamant si ticu. Ni®@ invitajia by er Tite, bucuros ash, use po S€abropie sil de Belen Os uo mart cesteasca oamenilor cum i-auss Vorbele pais in pital de ka Clk Ana i Ve lie lovisera pe George dts "Vasile Baciu iiera fagaduita lui de" canned with CamScanner ~ juscu stare, ch fecior de bocotan! rintiilor era intelesi mai demult, jap Anai -icinestiece frumoasi, dar nic tos si UMeTOS cM tau; UM ~ Se potriy rene SPatO a. Era unchii inmuiati fierbea. Se gandea mereu si-gj croi ingradimd, 0 Vaz cum sade Ochi in, sere lua seama, zicindu-si ef poy rica decit ar folosi, dacd cumya nu S-ar isca ici lon earfagos ca un lup nemaneat. Des, giesmairitise Va inrai, Mai bine sii lace eistefime face uneori mai mult decat u Dar lon, ce vrea Ton? De ce cauti si-iinvartenes capul fete... igi aruncd ochii, ira si vrea, spre Fost ‘ vadaneiTui Maxim. Statea tot aga de pleogt i sul, Se vede c& gi ea stia gio bateau Asta ii mai potoli supararea rinfa se usurea: trase pllaria pe ochi, zicandu-s — De-amu am si joc numai siplesneasca fierea + ld Jon-Vorts a leganat si cy chi cu ton. Dap ‘ate m; mult ar © bataie, Va sti fata ca ef n pace. Olingura 1 ar de puter cai din- ‘teau accleasi ginduti., Cand nu esti singur, 5 Sufe- din baierile inimii § Capitolul I ZVARCOLIREA Flicdul sosi incalzit de drum. Se opri in marginea delnite’, pe razorul ce-o desparjea de alti fineaté, tot aga de lunga si de lati, pe care Toma Bulbuc 0 cumparase acum vreo zece ani de la Glanetasu. Cu o privire sctoasi, ‘on cuprinse tot locul, cdntérindu-l, Simfea o plicere ata de mare v: zandu-si pamantul, incat ii venea si Loa senunchi si si-l imbrajigeze. I se par oe a ‘uci era al lui farba grasa, presirata eu (rfl, une Ovtenité de ricoarea diminetii. Nu se putt stipani. Rups un smoc de fire si le mototoli patimas in palme, | as Pimantul negru-galbui parea un obraz mare" “urind... Privindu-l, lon ofta si murmur ~ Locul nostru, siracul!. [--} ‘a zorilor tot p miantul, a “intur, dupa toanele gi nevoile atator sulle Vi, parea ca respira si traieste. Porwmbist tin mide arte _ Sub saruta ——___ _Dovotan (reg.) = om bogat dlniga turd, han jopricta sts pe 1 de ovas, canepistite, ae Zum, SPT, injelegind £€ Se aprinde, Fadinile, casele, pidu- au, fasdiau, vorbind sibucurindu-sedeh nai birus idea naval P a nivalni 0 chemare, . Mare, coplesindu-L Se sim ne tt vigeme pe caret caer i Pe care vantul 9 y; “I, susote Mise intr n gral din ce in ce m itor ulti piteu i mic si slab, sau cao frunza, : Picioare ltoreste © fas ] ste cum ii place, Ss winilit 91 infricosat in fata ural x Ct pamant, Doamne! In acelasi tiny Ai se zvarcoleas, peal Fn natcoleasca sub picioare. Un firil intepa in sles din sus de opine’. Bra rome biruit uspina pre- P insd iarba taiata si uda parca rescind din ce in ce mai mare, Stranii pireau niste cintece deinchinare.Spri- asd, pieptul i se umfla, spinarea i se indrepti, T ochiii se aprinserd intr-o lucire de izbanda. Se simea atat de puternic incat si domneasca peste tot cuprinsul.. ‘Totusi, in fundul inimii lui rodea ca un cariu parerea de rau ci din atata hotar el nu stapaneste decat doui-tr crampeie, pe cdnd toata fiinfa lui arde de dorul de-a avea pamant, mult, cit mai mult jinit in co: iar ochi Tubirea pamantului |-a stapanit de mic copil. Vesnic ic s-a inarmat intr-o ho- a pizmuit pe cei bogati si v tarare pitimaga: trebuie si aiba pimant mult, trebi De pe atunci pamantul i-a fost mai drag ca o mama Cat a umblat la scoala din sat a fost cel mai iubit el al invajatorului Herdelea, care mereu i-a bitut capul Glanetasului si dea pe fon la scoala cea mare din Arma- dia, si-1 faci domn, Glanetasu s-a si invoit pana in cele din urmi, mai ales ci toatd treaba n-avea si-l coste multe cirile, pe care le putea lua vechi, gi taxa de ‘Aloji. Ba Herdetea aalergat si s-a 2a tsi de cei trei lofi, fiindca baiatul De gazda n-avea nevoie. Copitul putea merge fa ycoal in fecare dimine Hn dd ine pentru amiazi, far seara se intoa in dia ¢ 0 plimbare de o jumatate de invafaturd insi fon n-a mai vrut Si-yisfarme capul cu apoi i-e mai drag St 2 fie coarnele plugu- parale. Do: inscriere, vreo tr tut pand ce Lau iertat cera silitor gi cuminte. me Pripas pina in Arn Dupa doualunide ala cea mare. De ce trebuie lui, stie. § pal ples s ai ineotitcu pamantal siGh- : tot atat de lesne s~ eas. 5 se dca la $00. sifievevnic ns jesnre ba dat la lice tesa eedor de ce cia Hi Arun fi laut, decit si-i lui, sd — ; pe cite tage P ’ i ju mai urmezs pacatt 82 cart parea rau. Ma bine st-i Scanned with CamScanner fi bagat in alde ba dlesparitde tot nici de el Sint gt rascitt pana Hist ferent jtorului ba cart de meren cerea inva se deste Jin ris toare. Je se priv ri soareles gaze veche, sa Acuma lon cosea ¢ Je, mirosi 1 simfea 0 clestau pe pital brazdelor ies atingea BEES Tugru, Oboseala it intial it ar fi fost de puteri Brazde cand ‘amorteati usar odristea couse: stengea tis in gale ci. Se leau drepte, grel rogu gi somnoros. 107 ais si degetele pare indrepta din spinare Ia ¢ de iarba me ageza pe era drag’, or cu somoio sufla greu gi iar se cao patima, Munea ti aspri, ca 0 rivn’ ispititoare ‘Soarele rca mereu pecer culegind stropii de rou de pe cimpuri invior ubul, Pretutindeni pe hotar oament se trudeaw in sforfari vajnice sprea stoarce r02- \icdului ii curgea sudoarea pe obraji, pe piept, pe spat, far cite un strop de pe frunte i se pre- Tingea prin sprancene si cizand, se framnta in humi, infritind parc mai puternic omul cu Jutul. 11 dureau picioarcle din genunchi, spinarea ti ardea si brafele ii atirnau ca nigte poveri de plumb. Inspre prinzul cel mic, oprindu-se si-si steargi su- dorile care-i figneau acum din singele incins de dogoa- rea soarelui, iar se uitd in vale, spre sat. Deodata, fata i se insenina de bucurie. Pe cirare suia incet Ana, cu un cos pe care-| muta mereu dintr-o mana in cealalta. — Uuu, ma Anujoooo! striga Ion, uitand intr-o cli- pire osteneala si fierbinfeala cu razcle-icalde, ‘and din ce in ce ca niste gi dacialbi dele pamantului. F Fata, cam departe, ridicd fruntea, il vizu si rispunse cu glas subsire ca 0 af Imagine din filrmul Blestemul (1980) de Mircea net Parednt ul, beste Muresan nec eestemnul iubiri a yuu, ma Fontes ail... | Jon iiiest inainte la | obrajii Anei ee imbujorati de cild, | niduseala- Pus — Duc dem a din de o privea si fa ri si Se inde side uraical... Cum Vifcdragt 4, cu ochii in pamant, Vorbi dap apitul dinspre Citar gy si zise cosul jos net ncare tatii... A iesit cy vig, taie iarba Jon vrea, cu imputare in g iN-ai venit aseara... $i te-am astepig ia miezul noptii-- eam fost necijit rau, AnUfo, sti bine, i oar ce rusine mi-a facut badea Vasile — parc’ tu nu-l stii pe dansul cum e lagi, si te-ai iebunat peg, di dupa o tacere: scurta, adaug: — Ck George-i cu viclegugul, che! ficu py, cu o lucire atat de stranie in cautitur’ in it cutremura. ‘Mai stiturd cateva clipe, fird si mai vores chiar ira si se priveasca Pe urmi fata, 2ipiciti cosul, zicind: — Acu ma duc, ci m-o fi asteptind tata. — Du-te, du-te, zise Ton simplu. ‘Ana porni pe cirare la deal. Dup’ citivaps= intoarse capul, cu un zambet blind pe buze, pe Ion il ficu s& se gandeasca iarsisi, mai ust” skibuti gi uratica, siraca de eal...” Ramase (Uo urmele ei pana ce disparu Ia 0 cotiturd. Si cum se legiina in mers, ca 0 trestie bolnavicios* viaga, slibinoaga, avu o tresirire si 0 part sUite pentru cine rabd ocari si sudalmil” Incremeni asa un ristimp. Dar deol ia scutura din cap ca gi cand s-ar incapiqin °°, o slabiciune si-si zise aspru: Ma moles © neroad |. Parca n-ag mai fi in stare 3 ma scu cie.. Las’ ci-i bun Anua! Ag fio natalie” Piciorul norocului pentru niste vorbe oe aa Si se intoarcai la coasi. cand un! a spatele lui: ke rie ee lenevesti? a aes suflet toata frama shaft mena pin i zambivox inte ca oispta. Balbai apie dena am odihnit oleaca... Awe” } Vasile Baciu si... Scanned with CamScanner graiul brusc, intalnind intristarea ce p55, fiparu rau ci n-a tacut sivru s-o drea, was ca Sa schimbe vorba. Florica in; nua in ps ee 4 si-i sd nui spol cst inceapa si-i zise cu imputar dat aut... Cum si nu va fi vazut.., a 5 opi dupa ea ca armasarul dupa iepe.. Mj ph ine. : ie rugine. 1a eee . incorc rida. Nu izbuti, dar raspunse cald joa i acl ° jnd-odin och vai tu cum e lumea azi, Florico?... Vai de Nu ee Crede-ma! In inima mea insa tot tu ai sl me spss cits - a ‘nite se umplura de lacrimi, ingsimand: _Tefaci de rasul lumii ca s-o iei pe ea ulticu. Apoi oft. Clocotea. Fira si mai scoata vhi.olud in brafe, o stranse s-o indbuse gio saruta - qrievo patima salbatica, Fata se zvarcolea, dar cu sgenigcare se lipea mai tare de pieptul Lui si, printre seri, murmura: — lonicd... lasi-mi... Te vad oamenii... Lasa-mi... id... oamenii.. =wZenobia care venea cu mancarea, grabita gi suparat. Tint se despartira indata. Florica, rosie foc de “a: de-abia putu ingana cateva vorbe si se flicu ne- “Sprintre delnife, Jon insa, ca si-si ascunda zipa- “aserasti la ma-sa: .Gsidumneata, ziu, vii c-o falci-n cer si cu una-n Parca eu ag sta toat ziua cu mainile in sin! «sts mai devreme, i vei bine ci soaree- ‘Si pologul! s-a uscat ca hartia... [..] Capitolul IX ARUTAREA He . ae hun.] Pleca spre Magura cu cirula Bsoccul i io doi cai buni, primiti de cae Seung pet Pe drum, Jon fi povesti cu mare ult pe Vasile Baciu. "E boy cosita antitate donee Aa alte nlante) sa muncesti tu, dragul mamii? striga in clipa- pe nse ibov SPuS, che, acu.s 54 sile: € esc pe badea Vasile ri. Niciodat al ‘ata la ints. . vidte any la intamp laja unui Pi a om. Purtarea lui Ton faya di aciu i se pairuse urata si neinteleacs, a sincinjeleasa, Dar socrul tut... Il lisasi sirac? intreba di simfindu-se complicele tuturor ness uintl ane — Tot pimantul e al meu, domnivonciar us cu mult nt ¢al meu, domnisorule! rani fon umire pitimasa. Cat pamant!,.. Numai a pamint!... Numai si-mi lea Dummnezeu sanatate si-l stapinesc, ci-i al meu! | Patima din slasul lui infiora pe Titu, Indarjirea, ego- ismul si cruzimea cu care omul acesta a urmirit o tints, fara sd se uite in dreapta sau in stinga, i infricosau, dar il simigcau. Se gandi la sovairile lui din vremea aceasta, Ia zigzagurile neputincioase, la alergiile lui dupa jeluri de-abia intrezarite, si se simi mic in fata {aranului care amers drept inainte, trecind nepisitor peste toate pie- dicile, luptind neobosit, impins de o patimi mare. El P se frimanti cu dorinje nelimurite, fiureste planuri peste puterile lui, triieste cu visuri fermecate, si alituri de dansul viata inainteazi vijelios. Un simpimant de skibiciune ii stranse inima. _ — Numai o pasiune puternici, unica, nezdrunci- at viefii! murmur dansul intristat urmiareasca 2 nu Se gindise 4 0 vorbi lare poate starni orb intorsitury fe Ana si Vasile sidandu-sis fird preget o singur’ { ba rau va, larna, istovit’ ca o babar Jremea se dezmorte sobbire ae grea merett simfind apropiees primi Se ireryai dezmierditoare. Haina de7pac i al cimpurilor. rupul negre i te ‘Acuma, stipin al wa sa le vada, sile mingsie co vase Ascunse sub troiencle Pr avea nevoie se, Dragostea lia 1 sub picioare, Sti «jumple chit tacioas: yerii din ce ince m drenquia dee Jon de-abia aster" urilor, Se aTeciOws hy ees DE ea sa sims de inima mogicl Dorea 8 onl “ S seagate oe een een seagate tare SI ain Lac deculene ; pitoare, jntr-o lun! w eveaie de sarbates Scanned wit Camseanner tase zilele ac yr pamdntu tuture de omit, dege’ m mare $i Puternic ¢, sit, in lupte grele, mai bine picio, fe vedea acuh care a birt ‘tori. Is nfipse sod ar fi rut sd potoleasca cele q i dusman doborit. $i pinoy” fata lui. " Ss pasme china in se inchine latina s Capitolul X11 SFARSITUL Zagreanu ramase in mijlocul ulitei, urmaring viri dragastoas ura ce se departa in trapy 2) ezand pe s Vara (nr, 322). Ghighi, sea Gh. Ciobanu, Vara (322). Seat ca orice alt barbat din lume (http://www.ciobanu-art.com| mai dragut ca pare spi La Rapile Dracului bitrinii intoarsera capul py unde era porumbistea cea mai mare Peers de-abia igi mai ariita cateva case. Doar turnul iy i ia, cu atat vedea . ae Ly - ee deaipedsvocalea Bd frumoasicare noi, strilucitor, se inalta ca un cap biruitor, dg ‘cum s-a dezbricat nae in fata crucii, cu cap si-ar fi lepidat cimaga, aratandu-si corpul gol, ispititor... insa era tot in ee ii, cu capal A 8 ay Ricea un jurdmant Sufletul ii era pitruns de fericire. Parcd nu mai riv J nea nimic si nici nu mai era nimic in lume afara de ! fericirea lui, Pamantul se inchina in fata lui, tot piman- _tinde iar dreapta ca o panglicd tul... $i tot era al lui, numai al Jui acuma coros. In stinga ramane in urma Cigme: Se opri in mijlocul delnitei. Lutul negru, lipicios ii pe cand in dreapta, pe hotarul vested, deli {intuia picioarele, ingreundndu-le, atrigindu-Icabra- se impart, se incurca pana sub padurea Vise Aunelul din fata, il vedea si) stitea acolo asa, parca Apoi soseaua coteste, apoi se indoaie, apois ent tele unei iubite patimase. li rideau ochii, iar fata toata Padurea Domneasca inghite uruitul trisuri, itera scildatd intro sudoare caldi depatima.lcuprinse _Tindu-lin ecouri zgomotoas: Reena Piimbritseze huma, si.o crimpo- —_Satul a rimas inapoi acelasi, parc nimic sci in siruti ntinse midinile spre brazdele drepte, schimbat. Cativa oameni s-au stins, alfile-a8 agrunfuroase si umede. Miros itor aprindes sangele, ni sere proaspl ro Poste zvircolirile wie, vremea vine nepi ale hn ciel us bugar Band toate urmele. Suferintele, patimile, 912 degete cu o placereinficonat® Mari sau mici, se pierd intr-o taind dureros & unse cu lutul cleios ea nigte m rosul, frecindu-si palmele poi incet, cucernic, ira si genunchi, isi cobori fruntea sii lipi busch oe tate de pamantul ud. Si-n sirutareg so SH Volup. Simi un for rece, amen, TY 88a grabing Seridict deodati rusinat se si-l sfarama intre n ata. Mainile ii rama: rin: n nurari plapande sera pj nanusi de doliu. Sorbi mi fe alta , 4 Herdelenii tac toi trei. Numai gindu! tp Petanta impodobitoare a tuturor sutletelos cincetat inainte, Copitele cailor bocanes< * dru: 5 ore mul batitorit si rotile trasurii uruie ™* ton, mon sidea seama, ton, ca insusi mersul vremli: og vi ova, Fata ne 8 Uitd imprejur os Dr - dele ‘aut cineva, Fala inst zimbea de 4 Tere nad _Drumul trece prin Jidovita, pe podul del |siicrucia bratele pe piept Plicerenesfirsig, Petits de peste Somes. a oe na se pierde BP et i $l e . . S$! pe u A se pe tind ni incetat atingerea rece si dul ‘Si linse Mare $i fird de icepu P tului. Satul, in vale, de uceata am ceput... Parte, pare, ascuns in vagiun’ de LOR MULTI UMILE ’’Scanned with CamScanner jmintului st problema nationala ated aw pat ag roman al lui Rebreanu, in care ua A gonsumd sub semnutl fataliii, Holo vt tilt paralele/a alternan(ei, scriitorul cia animii, prin povestea lui lon al Gla festa sata holar, preot, ‘inpovestea familie’ Herdelea, sintea Primului Razboi Mondial, Pripas, i ratinge dimensiuni tragice, victime ale ory pimintului” fiind nu doar personajul “,citofi cei pe care, iubindu-i, lon fi sacrific 1 (Florica) sau de care se foloseste doar -satinge scopul (Ana, copilul lor, Vasile Baciu, ofulbuc). Ion se cAsitoreste cu fata ,bocotanu- sieBaciu, degio iubea pe Florica, fata frumoasa, -xi Dupa ce devine proprietar al pimanturilor xis, lon redescopera vechea dragoste pentru acum maritaté cu rivalul lui, George. Batut wi gi de tata, si de sof, indurerata de indife- Srutalitatea lui Ton fata de ea gi de copil, Ana uti, Moartea copilului il descumpaneste pe ‘emesa nu piarda pimantul obtinut atat de “final, lon este omorat, din gelozie, de George, “incerca si se intalneasca cu Flori Span al acliunii, reprezentantii intelectualita- “\ (invatatorul Herdelea, preotul Belciug, “Stor Grofgoru) sunt surpringi in raporturile “dministrativ si politic austro-ungar, dar gi ic f . ; : 4, in dispute marunte, provocate de mile ded se sfirgeyte roman? Discuta "lati ‘Hin plan epic, dar si sugestiile sale Piet) ie ~ literatura, metafora a de: in Ul cagg ttt in vedere gi urmatoarele citate: cing ee in satul Pripas pe yosea Pe acely Somes si prin Jidovifa, se in~ ing a /#54 drum inapoi, pana ce iese din “intra in tumea reabi.” s pe soseaua (Liviu Rebreanu, Marturisiri) Un drag in mie mane 1 pustin, aulimay HeEPUL Ne cOnduce Acest drum ¢ Amintin ca et ing VO continuitate fire, H cea eddinauntrians gi re: Steia din urma. Cu ah chide o lume. Paradoxul Paradox al romanului: ritatii, situ: lumii relativ inarului, uli. Sine ublu:asigur afar clinsuyi © metafora. aro. leplineste un ro} mea «din uscd inte la ‘alizea, alte cuvinte, drumutui ret ' acela dea se h Hindu-si lumea fietiona le, side ase construi totod: autonom, condus de legi hisa in voia simila- in marele flux al Mati ca un duplicat, proprii. (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Fseu despre romanul romanese) Vf Primul capitol din roman pr tehnica focaliz urmarind: i nt satul Pripas prin ii treptate. Descrieti imaginea satului, + nemiscarca satului care pare mort’ ticerea, im- presia de pirasire; +rolul aglomerarii de toponime si antroponime; + detaliile semnificative (de exemplu, plasarea casei inviatorului Herdelea sialui Alexandru Glanetasu), ‘BOY Analizati scena horei din primul capitol si reflectati asupra semnificafiei urmatoarelor aspect + jocul tinerilor, ,nucleul turbionar de energie (Mircea 'Tomus); + gruparea si atitudinile personajelor, ,snobismul {ardinesc” (Nicolae Balota); + aparifia si comportamentul intelectualilor din sat: preotul, inviitorul si familia acestuias ; « registrul/registrele stilistic(e) in care se incadreazi fragmentul. _.Hora ¢ 0 rispantie de unde pornese oa eee ale narajiunii, mergind cind aituri, cind ineruct> ; omunicind insi mereu intre ele, spre a da 14, monografica, a vietii satulul romd- hi re in opera lui Liviu Re gindu-se, ¢ imaginea total e (AL Sandulescu, Introduce! fee esti, 1976) breanu, Ed. Minerys Bucuresti, 1976) Af Primal capitol cone are spagiul rural anetean, aes clnictuli: Hora din penal escu) Ince ei Nicolae Manole cu : oat penimentee wlerioaree prefigureaz’ scanned win Camseemmer [nu numai cd introduce ititorul in si un rol de configurare a capitol este © hora a scenele de la hora > Unitatea 1 presenta SHY Grupayi-va in echipe si Pe” coloane, aspectele existentei person) roman: ,{iranii” si dom {BY Care sunt personajele ce asiguet le dou exe doua mari planuri epice? Ofer de Jalt, cu consecint imple de importa cere” dinte-un plan in cel in desfiigurarea actiunii. tede scriitor BAY Discutati semmnificatia dedicate’ pl ‘ la sfirgitul romanului lon, ,Celor multi um cu, criticulliterar Nicolae Balota sublinia obsesia violenfei din romanele seriitorului andes .Violenta este, pentru acest scriitor, o constan i gatorie, o cursif Jc omul.[..] Faptul c& Rebreanu a fost atras de teme - aparent diverse ~ avind moartea singeroasi inscrisi in ele este semnificativ pentru identificarea universului sau imaginar cu un univers al violentei.” (Rebreanu sau vocafia tragicului, in vol. De la lon la loanide, 1974) a) Extrageti din roman gi cititi citeva scene semni- ficative care sa ilustreze aceasta trasitura. b) Explicati posibila sursi a acestor porniri instinc- tuale, obscure, in Jon: e vorba despre fipturi rudimen- tare, despre ,.manifestarile brute’ cum le numea Nicolae lorga? Sau despre o capcani fatal pe care o ascunde instinctul exacerbat al posesiunii? Intr-un Gh.Cioban, Nunn h. Ciobanu, Nunta, 2000, iobanw-artcom) 118 tii (nag irbatorile, obice; munca iurile po moarte) yO CeLUTile lo, moat ea etualica aanotimpurior, Cri, a dimensiune si in romanul lui Rg or tocmai prin intuirea rity atului” (Nicolae Manolescu). ay de lectura in care sa pre entati un astfel 5 din cuprinsul romanului. (Gla ul pamantului, glasul iy; Wf Identificai starile sufletesti ale Petsongjuis.. culin in fragmentul citat din capitolul al doi, plicati apoi titlul acestuia. mare creal fel des, 2) Romanul a aparut (din ratiuni editorial preciza autorul) in doua volume: Glasul pam Glasul iubirii, fiecare titha denumind 0 dominz: fleteasci in evolutia personajului principal. Mi» titlul primei parfi cu ajutorul exemplelor din ex BY Ce reprezinta pamantul pentru lon? Justis" punsul. isciplina a retoricii considera de ea nfigurd de stil care consti in i ‘de element nente plasticizante, a uni Hesau'aunuitabloudenaturi’ ate fi priviti ins gi ca wale oe autonomie intr-un ex in economia int, exist port sipseste din romanele lai Reb sub Frtice sale imblinyig em efementae” (Nicolae Ral oh je natu din capitol 7 ota). Comen “rcolirea” din saul care Ton Si socrul sia my 90 capitolul IX, 3); comentati re, "8 la no. : : ‘ACtiile per jjrolul pe care si-T rezerva naratorul, iin parael cele dua scene in care omul se a yn ahicu pamintul-stihie (capitotele ,7y, 02 Srtarea”), urmarind: 2 ale personajulus “igatatea femeie-pimant “oleca valoare anticipati ‘arco- Adin al doilea frag. jeme toate mitologiile, pamantul reprezinta ze- cool - Terra/Tellus Mater, Geea, Prakriti - sub- . mondial care da viata si o ia inapoi, simbol ccuuitig al regenerarii, ,Glia si femeia sunt ade- comulate in diferite literaturi: brazde insimantate,

    You might also like