Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş

Centrul EUROPE DIRECT Argeş

Str. Victoriei nr. 18, cod 110017 – Piteşti, jud. Argeş
e-mail: europearges@gmail.com
tel: 0248/22.30.80

Concurs de traduceri
Multilingvismul – punte de legătură între oameni
Septembrie – octombrie 2022
Text nr. 19
Conacul Goleștilor

Aflat la 11 km distanță de Pitești, pe DN 7 Pitești-București, în comuna Ștefănești, sat Golești,

complexul muzeal a fost reședința familiei Golescu, familie de patrioți români care a influențat istoria
modernă românească.
Conacul a fost construit de marele vistier Stroe Leurdeanu, în anul 1840. Este îngrădit cu ziduri
de cărămidă și turnuri de apărare. Conține parter cu o sală centrală, accesul realizându-se printr-un
cerdac frumos și un etaj la care se ajunge urcând o scară în spirală. Sub scara principală se află pivnițe
boltite.
Foișorul a fost construit în scop de pază, aflându-se la intrarea în conac. Aici s-ar fi adăpostit
Tudor Vladimirescu, înainte să fie asasinat de către grecii lui Alexandru Ipsilanti, în primăvara anului
1821.
În fața conacului este amplasat bustul lui Dinicu Golescu, realizat din calcar, opera sculptorului
Ion Dămăceanu. Rotonda goleștilor cuprinde busturile copiilor și nepoților lui Dinicu Golescu.
Baia turcească a fost construită în sec. al XVIII-lea și este alcătuită dintr-o încăpere principală
cu tavanul construit în formă de boltă. În nord- vest se găseau cazanele cu apă iar sub acestea era vatra,
însă cercetătorii bănuiesc că acesta nu a fost folosită.
Școala slobodă (publică) a fost ridicată de Dinicu Golescu, în anul 1826, pentru copii țăranilor
de pe moșia sa. Este conservată întocmai, putând fi admirate tăblițele elevilor, micile bănci din lemn și
câteva cărți de învățătură.
Muzeul pomiculturii și viticulturii este amplasat în nordul complexului și este format din 30
de gospodării tradiționale din toate zonele țării și se întinde pe o suprafață de 12 ha. Reconstituie
societatea rurală de la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cu instituțiile
administrative specifice: primăria din Hârsești- Argeș, școala din Comănești- Bacău, biserica de lemn
din Drăguțești- Argeș, hanul de răscruce din Posești- Prahova, atelier de olar din Bălilești-Argeș, ș.a.
Muzeul organizează diverse activități cultural-educative (expoziții, simpozioane, tabere de artă
populară, târguri de meșteri populari, concursuri gastronomice) și recreative (tiroliană, echitație) iar în
Pitești, pe strada mare, organizează Târgul Moșilor de Vară și Târgul meșterilor populari.
Program de vizitare: marți-duminică 9.00-18.00; luni închis.
Bibliografie:
1. Ansamblul feudal Golești: Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Pitești, S.n., 2012.
2. Argeșul și Mușcelul: spații istorice ale românismului, vol. II, Pitești, Tiparg, 2013.
3. Cocea, Cristian, Argeș și Muscel: ghid turistic și cultural, Pitești, Trend, 2018.
 Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş
Centrul EUROPE DIRECT Argeş
Str. Victoriei nr. 18, cod 110017 – Piteşti, jud. Argeş
e-mail: europearges@gmail.com
tel: 0248/22.30.80

Text nr. 20
Conacul Florica

Pe DN 7, la 3 km. de Pitești, în orașul Ștefănești (județul Argeș), se află conacul familiei

Brătianu – numit astfel în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, decedată la doar 3 ani. Este unul
dintre cele mai frumoase domenii boierești din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre (cu
excepția obiectelor, mobilelor și a cărților bibliotecii, risipite în anii regimului comunist).
Aici s-a născut și a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români care a dat țării
trei prim-miniștri, dintre care primi doi, Ion și Ionel Brătianu, au avut un rol covârșitor în realizarea
României moderne (de numele primului legându-se războiul Independenței, cel de-al doilea realizând
Unirea din 1918 și reformele ce au stat la baza democrației interbelice).
Lucrările cele mai ample de refacere a conacului de la Florica s-au efectuat între 1905-1912 și,
mai ales, între 1924-1925, după planul inițial al lui Ionel Brătianu, transformat și pus în practică de
arhitectul Petre Antonescu (1873-1965), promotor al stilului neoromânesc, în primele decenii ale
secolului al XX-lea.
Poetul Ion Pillat scria că moșia și casa de la Florica se situau printre "priveliștile rare și de preț
în geografia sentimentală a neamului românesc".
Vila deține un amplu salon burghez, unde este organizată o expoziție memorialistică dedicată
familiei Brătianu iar la etaj o bibliotecă suspendată unde au fost mii de cărți de istorie, geografie,
politică, drept, artă. Tot aici mai sunt expuse busturi ale lui Ion C. Brătianu, busturi ale Regelui Carol
I si ale Reginei Elisabeta. Scara din lemn ne invită la al doilea etaj. Aici putem ieși pe o terasă semi
acoperită, cu o sobă imensă, unde se serveau mese în familie și de unde se poate admira panorama către
pădure până la Pitești.
Biserica, amplasată în parc, a fost construită cu piatră de Albești conform planurilor arhitectului
Lecomte du Noüy, între anii 1909-1912 și adăpostește, la subsol, mormintele lui Dumitru Brătianu, Ion
Brătianu, Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, Dinu Brătianu și Gheorghe Brătianu. În primul război
mondial, armatele germane, i-au furat acoperișul de tablă groasă din alamă.
Grupul statuar La Vulturi din grădina conacului este așezat pe locul unde era banca preferată a
lui Ion C. Brătianu și este realizat din piatră de către sculptorul croat Josef Mestrovic. Ar data din anii
20 și ar putea fi considerat o reprezentare simbolică a Micii Înțelegeri (România, Iugoslavia și
Cehoslovacia) sau a fraților Brătianu (Ionel, Dinu și Vintilă).
Program de vizitare: luni-vineri 8.30-16.30; sâmbătă-duminică 9.00-17.00.
Bibliografie:
1. Argeș. Ghid turistic al județului, București, Editura Sport-Turism, 1978.
2. Argeșul și Mușcelul: spații istorice ale românismului, vol. II, Pitești, Tiparg, 2013.
3. Dumitriu, Elena; Dumitriu, Mircea; Smaranda, Aurică, Vila Florica: file de monografie,
Pitești, Tiparg, 2013.