Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Kubler Ross - Despre Moarte Si A Muri

    Uploaded by

    Ioana Iszabella Precup
    131 views165 pages

    Original Title

    Kubler Ross - Despre moarte si a muri

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    131 views165 pages

    Kubler Ross - Despre Moarte Si A Muri

    Uploaded by

    Ioana Iszabella Precup

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 165
    Dr. EvisanetTu Kiincer-Ross Dr. Elisabeth Kiibler-Ross Despre moarte a muri Cuvnt inainte la editia aniversara de Ira Block in cra postbelic, attudinea Americ fats de boli a fost caracterizat, la fe en tateceellte especte al vie Ii socal, de optimism side sfidare. Dupe a cut fa Marit Crize economice, color dou rizbosie mondiale si celui coreean, invineiiltate gi perseverenfa au devenit Dit ale persoanei de tpal «Eu pot, specific american Tui de rnd. Attudinea pind de sperans i ti prea una intrinseevirtwoas, fein parte din stil de Si americanii chiar aveau motive s4 fe optimist n fiecare zi se iregistau descoperc uimitoa chimie,inginerie si cel mai important pentu ce mai mul dintre oameni, in medicind, Vindecarea uno fecjuni pint atunc ltale, precum pneumonia, sept «emia, blocajul renal traumele severe, devenise un Ivers. obisnut, Boala era tot mai malt vazuté es o problems de rezolvat, Direeta implicit a tinetor medicale era etre suceesuloprii imbatiniri i (el putin in subeonstien) cle posibiltatea de ainvinge moartea ini Inaceast cultura eimai bun medic erauaceia cae sea mereu un now tratament ne mosrtea In Dr. Eusssers Kontsn-Ros pacient: .Nu veni simi sp ef esta este voinfa Dom lui penta mine" Niciodat nu auzisem pi imeni sa Tl respinga cu aceasta remarcd. Era o mama d tee copii Uelse end imi spun meni nt poate ai punk gheatécind te doar” Este mul mai bine a in asemenca momentes& spui eeva de genul {i cd egt un om care infelege prin {8 tece in Toes ignor gis spi alteva, Cand eft bine in regula. $i am mai observat ceva: oameni nu pot foloseascdcuvintul cancer”. Se pare ch acest cuit pro- duce inca duree Dostorit: Exist gi alte asemenea cuvinte Pacienta: Dar pent alii mult mai mul det pen tru mine, Cred ef in am primit multe de Ite. Mi-am cut cunoscut multi oameni. Nu tiv dact o Boal de nim sau bet sunt mai acceptable. Mi uit in tungul hol si 38 bucur de ceca ce am, nu de ceea Dectorita: Cum era in coilirie? Cin era mic, 1 v-afcut si va cilugirii? A fost cova decis de familie Pacienta: Eu am fost singura cae a vrt din fami Am fost zece copii cine baie sinc fete. Nu imi amin lsc nu fi vrut vreodaté si iu cdlugria. Dar uncor, sti, pena cam stuiat mai dda nu a fost un cra care ma ficut sis in evident cai sunt bune gospodine gi asa iar mie imi pliceau cite iuerur de-astea mai mull. Dar vreau ze 8, peste ai fu ered cf a fost adevirt, Uneori, cand nu vreau sf ‘asta ca find voia Domnulu, El mi-a arta inr-un fl sa all o cale itera, cu moli ani in urma. $i asa, ma singurllucr... $i chiar ered s acum cha fi fost o mama bund so sofe bunt. Dar pe vremea aia credeam cd acesta ese singurl hers are trebuie stu pe care pot ski fost obligajc, ci am ficut asta liber, dar nu inflegcam. Avea 13 ani cind am mers la mindstte 1m cut jurdmintole abi I 20, acd am aut tot tmp lagi apo ined ase ani si ma hotiisc, apo jurtmintele final, acum mai muli ani, $i zie ed la fel ea into es nici, tu hota, Fie accep ie refi. Tu ti tu pof 8 faci lucrsile si se implinease pent tne Pacienta: Tata $i mama au vent amndoi ca emi- sani din XY, Mame ainvljatsingur limba. Este o per soani foarte caldi, Cred c& nu - njeles pra bine pe tata Elera un artis gi un bun vnzitor, iar ex era foarte rete, rezervat, Acum, ii da seama C8 probabil aves un sen Pacienta: Pai, doar ce mi-au spus acum dou sip Amini. Nu prea gisese des o persoand care sh poarte eu ine mai mult decito conversa abit. Sunt atit de e nimeni cu eare si vorbese despre ele lar cind gasegt Doctorita: 1 dumneavoastr sunt suparata pe er Adicts Pacienta: Despre surorle num, dar ered e est timp 8 ne oprim ct timp stim de vorba Pacient: Nu, Doctri: Mai Pacienta: Da, probabil i aac, Stu cf trece repede conslieneacind ep sbsorbit Prootul: MA intrebam, tot inwcbar pe care afi vrea st Doctor: Ni Paciena jenta: Vea soca um dstrus imaginea despre ceea ce. Dectorit: Ar tre Pacienta: Da, Preotl: Pe mine mai impresionat, recunose. Doterit: Nu, nu ati Pacieta a: Dar mivarplicea x8 rnese pe cine din cauza imaginii mele, su Dostoria: Nu cred cl voi AdicS, nu ag vrea 8 le des lagi sau pe medics Pacienta: Uncori mi inte dacs nu sun Docto je: Sum si pe oricine sau pe asistente ita dact sunt Pacienta: Adid, sunt si eu asistenta si sora gi ma ine dact nu sunt prea difcilé pentru ele, st se ocupe de mine Doctorija: fmi face plicere s& vid ct nu puta Pocinta: Dar es asta ceva este até problem de a. Acasd nu pot niciodata ses din camers mea fr veymintul meu. Ale simt cto baie gi asta sunt situa indies din camer in cap, cs socat pe unele Surri aja de tre aca. Au incecat sk ma ia din spit sta, Ele eredeau c8 nu mi comport corect si ef las pe ameni inten camera mea crcind vor ei, Asta fos foarte scant pentr ele. Eleni se gindeav simi ofee ly ¢ruri dupa nevoia mea ~ si vind 8 ma viiteze mai des. § md viziteaz mai des cin sunt aici deit cnd sunt la ini mero, Puteam s sau acolo, am stat acolo la pat dou lun sidoarcitevasuroriauinrats& ma vad8, Dat ata ingeleg pent cl le lureaz in cal sitluli gi timpl oi berpleacd. Dar, cumva, probabil le transmit eu coral ‘anuam nevoie de ei. $ chiar dad eu, si espn 8 mai vind, totus ele chiar se pare of nu ma ered. Consider ed am putere sau ceva, cf mie mai bine singur,c ceil nu unt importa. Totus, pot smi rog de cle Preotl: Neat mai avea sen Pacienta: Nu e corect. Nu po si cerges de la cineva Preotl: Eu cred asa: dumneavoastssne-ati come: Sn fe coplesit si manipula Dectorta: Dar ered ~ dact pot st tnchei eu un mie fat, nici nu-mi place cuvéntul ~, cred cd uneori cénd poate mai mult simu este acelasi Iueru eu ceri. Siti? Este poate mai greu de fleut Pacienta: MB doare spatele foarte tare acum. O si mi duc la oficiu cdnd tee pe acolo gi 0 st cero past de durere. Nu po si spun cdnd am nevoie de ea, dar daci cer o pastlt de duree, ar trebui 8 fie desta, nu? C& am ar rebui sincere s& ma simt confortbil, acd sh am o Tucr, va trebuie si fa fh lao, iniferent dai am ch sau nu. Ceea ee e bine, dar apreciez ei ei infeleg nevoie din cind in end s8 nu simi durere, mfearea te relaxer Aces ntervi arta clar nevoia pacienti. Era pin de frie gi ur8, care pireau sf-s abt originea in prima «i copilirie. Provenea dint-o familie eu zee copi gi se mea pe dinafar in familia, In tmp ce esa fai st uri Se sineau bine sind acas i brodn gi ficdindusi pe plac mami, ea pare sf fost mai mult ea tale, ex Dansv8,dorea sas. Aces ue era echivalent cu am face pe plac Mamei. Se pare ca enunfat la nevoia ei de af diferits de suroile ei, de a avea propia identtate, dort fie feta bund pe care o vrea Mama, devenind cllughrifa. Abia etre virsta de 40 de ani, cdnds-aimbol nivit gia ajuns sf fle mai revendicaiv, -a fost tot mai reas rand o, fat bun © parte din ura ei fal de cAlughite era 0 repet ile nevot (care erau cu adevirat ale e) sin acelasi timp cexprimindu-sinemuljumirca si reclamind lipsa de ing ire. E de injoles cf acese cerer ostile le indeprtau pe asistentele medicale, lura eare fi oferea eo raionalizare mai aceeptabilda proprie ost In cadralinterviuu, -au fost implinite mai multe nevoi I a permis fe ea ins, esti i revendicativa feleas, in loc s8 fie judecall. De asemenes, i s-a permis Ig vetileze o parte din fare. Oda ce a putut si se ugureze de aceasta povar, a putu saat so alt parte a s anume cea a unei fem cal, capabil s ubeascd, si sims st fie afectuoasd. Evident, ubea pe acel barbat evreu $i acorda lu eredital git adevaratei sale reli Bi El deschsese o ust re multe ore de introspect ficuse posiil pentru ea in fil si glseasc o eredinf in Dumnezeu intrinsee, in local uneiaextinse itr sfiritulnterviului, a cert ib alte opor tunii de a vorbi aga deschis. A parafuzat acces cerere din no, cu frie, sub forma cereri dea primi opastil de durere. Ne-am continuatviztele gi am fost surpring sé aflim ed incetase sf mai viiteze alli pacienti muribunzi sic era mai amabila cu personalul. Petra cl rita mai Putin pe asistene, ele viztau mai des gi, pid la ur (Cat de mult a conta te Ia a, 8 mai mira mai cerut niciodattnimeni: x8 i etese un capitol mul timp dupe ex nu va mai fi CCatovazile mai trzi, m-a viitat ea, complet im Scat, in biroul meu, pentru tsi han rimas-bu, Arta rit curind dup aceea ‘Mull intr noi ined eo amintim, nu pentra di Capitotut 5 Stadiul al treilea: Negocierea gore, din Pasar raslfe, LXXI Al treilea stad, ane ut, dar la fel de util pentra pacient, desi doar pent perioade scurte de tmp. Dacd nu am reuit si facem fa aptelor triste in prima perioad gi am fos furiosi pe oa meni gi pe Dumnezeu in cea de-a dous faz, poate v0 iimdntul inevitabil:,Dack Dumnezeu a hott sm ia ridse, poate eva fi mal binevotor dct log frumos Suntem cu toi obignuiti cu aceast reatie ci ii obsen m pe copii cB mai int cer sutoritar,apoi eer a peo favoare, Nu pot sh aecepte ,Nu-ul stra cnd Vor $4 rimdna peste noupte Ia vreun prieten acasl Se supira gi bat din pci, Se incuie in camera lo Bol El sie di ssi fe indepliitadovinta de a primi servic spec Dorin lui este col mai ad de urmatd de dor I aflat in staiu terminal floseyte acl intreat de oper, A cerut si vind la seminar is8 vo base in fata audienti, dae nu din spate oglinai. Si-a sccesuli gia wagediei sale tn aja find incapabia inject "Aves un fi } | } | . vn } } | | | , | en suporta dureri si chinuri cumplite, asa din cauza dependent de fort combina ferev ema jo Capitotul 6 ane alate widen servieiului, din cauz de a function duga pierde poate a aselor absenje Sa in Stadiul al patrulea: Depresia ile su ipsindu- astfel pe copii de 1 primeat inate. Cind mamele sunt fi trimsi la ioterat, sporind tristees gi vinova obosite cnind edtccul triste motive de depresie sunt bine c Tagore, din Pas XLV © se ocup de pacing. Ins ‘aesea tending siti este dolulpregtitorp ‘hl parcurgpacientl in fai terminal area definitva de ae (Cand paciental flat in fac terminalt igi mai te frat 8 se sup ‘operat si interiri in spital, end incepe ute simptome sau devine mai slabitsi mai slab, nu mi pierderea formelor sale; o femeiec rin ar putea PaO jorath cl nu mai este Femeie pe presia, © femeie ing img e8 nu mai ie. Cintireata oper entra trasaturile deoset nin, a ‘complimen nat la operaia necesara Ia fat si lm indeptarea poate fi asigurats cA este ie eum

    You might also like