Social Service as an Alternative to Military Service 72 REVISTA DE CERCETAR! SOCIALE : | 4/7eos! SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR global fac ca intalnirea dintre najiuni $4 se supuni principiilor competitivitatii si accesului diferential la resurse. Deosebirile dintre culturi ‘intretin ne@ncrederea, agresivitatea si -relatiile de dominare, Prin urmare, pentru*buna functionare a vietii sociale in interior, fiecare comunitate sociala, cu identitate proprie, incearcd si-si conserve starea de securitate sub multiplele ei aspecte. Se poate vorbi despre © nevoie de aparare (securitate) proprie unei entitii sociale organizate, determinata pe de o parte de stadiul de dezvoltare al capacititii de procesare a informatiei sociale in interior, dar si de contextele geopolitice si evolutia intereselor internationale. Apare ca urmare functia de apirare, de protectie pe care nafiunile 0 delegi de obicei propriilor state, gi care aleg solutii specifice pentru tndeplinirea ci. Ele isi elaboreaza solutii specifice pentru indeplinirea ei. Ele igi elaboteaza politici proprii, cuprinznd planificarea poli- tico-strategic’ a rizboiului (doctrin’, conceptie strategica de ducere a luptei) si regicmentirile administrative ale actiunii sociale in caz de necesitate. Orice strategie de securitate nationald isi defineste scopul si principiile generale, ‘si precizeazé sesursele, principalele directii de actiune si modul lor de coordonare. in general, resursele apiririi se constituie din totalitatea posibilititilor umane, materiale si de alta natura pe care statele le creeaz si le angajeazd in sustinerea efortului for de apérare. jural acestor trei concepte (nevoia, functia gi, - L imitele autoinfelegerii de sine in context‘SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR resursele apirarii), s-au construit de-a a natior : Tungul timpului diferitele et Recrutarea national statelor moderne: rizboi total, natiune Seneza, organizare, valente armata, armati mixtt sau armati de sociale f profesie etc. civil si al tak i Constituirea statelor ‘nationale si si serviciul militar este, dupa cum : 7 vom vedea, tocmai un caz particular a] °Volvtia conceptiilor generale. de purtare a tcesteiproblematici mai largi, cea a "#2b0aiclor, au contribuit ta declinul relatici ntre resursele demografice ™matelor” organizate pe. principiile disponibile san predictibile si necesarul de Ys#lititii si mercenariatului,-solicitand aparare al unej nafiuni. ‘treptat, 0 solutie noua, care s& asigure un numér suficient de mare de resurse umane si un acord cu noile idei politice ale Buropei modeme. }O generatie de barbati (contingent) expusa evenimentului Irecrutare in amul respectiv, din care: |Recrutati (Iuati in evidenta in vederea [incorporarii) unde: REVISTA DE CERCETARI SOCIALE g& a1 998 73| fntalnirea dintre cuituri, \74 STUDI 1. |Neluati in evidenta in \vederea fncoporiiii 2 |Scutiti total de serviciul reprezinta pierderi totale militar, datorita: din sistemul recrutarit siiueataaiae eink =i psihica - dispense conditionale - excludere sash A | Amanati si SP] Scutitii partial pot fi inclusi in categoria Incorporabili in contingentele uurmatorilor ani daca se constat c& motivul amandrii, scutirii a disparut. 2 Forme alternative de serviciu Confruntarile pentru suprematie intre marile puteri continentale au impus principiul recrutarii - nagionale (al subscriptiei) ca modalitate de rezolvare a acestei nevoi. Schema urmitoare reda pe scurt modul de organizare @ recrutirii, care ny a suferit pana astazi modificari esentiale fata de principiile ei initiale: Subliniem ipoteza cA serviciut militar obligatoriu a fost impus de 0 nevoie fireasca de aptrare’ a tinerelor state nationale expuse unor rizboaie de durata, pe mai multe fronturi (vezi cazul Frantei revolutionare la sfarsitul sec. XVII) in conditiile in care evolutia tehnicilor de lupti provoca mari pierderi umane. Dar, desi rézboaiele si-au pastrat pani astlizi caracterul lor distrugator 1a semnificatiile acordate armatei i recrutirii universale s- au modificat in timp, in functie de stadiile diferite de autodefinire ale comunititilor. Este foarte probabil c& intre cele doui variabile structurale: _recrutare nationala si democratie, sd fi existat initial ‘© simpli asociere dar, ulterior, printr-o evolutie a ideilor, mai cu seama de naturi ideologicé, armata national a c&pitat fonctii complementare iar recrutarea REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | 411998) universali a devenit principiu) funda- mental, legitim al unui stat ‘ Pentru natiunea francezd de consi clei istorie este foarte mult legati de ideile Revolutiei din 1789, recrutarea ‘imbracé, pe ling utilitatea sa practicd (capacitatea mobilizarii intregii populatii in az de necesitate), si 0 semnificatie-simbol, aceea a ideii de stat national, democratic, constitutional. “Natiunea-armata” si “soldatul- cetajean” devin instrumente fundamentale in impunerea de citre state a serviciului militar obligatoriu. Prestarea acestuia devine drept si obligatic fundamentala si deci constitutionalé. pentru cetdfeanul orictrui stat, mai mult sau mai putin democratic. El constituia un veritabil test de loialitate la diferite sisteme de valori si atest cetatenia, recunoasterea social’. Chiar dacd in prezent putem repune in discutie problema necesitatii serviciului militar sau a unor forme alternative, initial acesta a fost un principiu modem, cu efecte multiple atat in planul pregitirii si ducerii rizboaielor cit si sub aspect politic gi social. Prin recrutarea universal, armata, cca institutie moderna, isi consolideazi imSERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR mod: indiscutabil caracterul national. Desi, pentru un timp, ea a: continuat s& inde- plineasc functiile vechii armate (principal aparat de represiune intern) treptat i's-au adiugat noi valente sociale: integrare, socializare, solidatitate etc. ‘Tati de exemplu, analizele ‘sociologilor francezi ‘ evidentiaza beneficitll serviciului militar ca pati privilegiat de integrare si aculturatie a’periferiilor la. charisma’ statului-natiune, Mai mult, au fost autori-care au afirmat ci, prin functia sa politica, serviciul militar a jucat un rol tot atat de important ca dezvoltaréa urbana si industrializarea. Prin participarea la serviciul mili- iar’ tinerii isi formeazd dou competente fundamentale, una social (maturizare socio-afectiva) si alta nationala (pregatirea pentru apirare si educatia cetiteneasca). In general, stagiul militar continua eforturile socializatoare’. ale instanjelor _primare: familie, scoala, comunitate sateasca, reli- gioasa etc., introducind tnsa si deprinderi specifice, “care vor intregi » pregatirea tdnarului pentra rolurile masculine pe care le va avea de jucat in societate. Este recu- noscut faptul c&serviciul militar ofera cadrul_prielnic pentru: desivarsitea "inde- afective a individului. pendentei Confruntarea eu situatii problematice noi, restrictive afectiv, spatial si comporta- mental, fidic& probleme: specifice si deci serviciului militar). ‘ Prin antrenamente, care nu sunt tocmai usoare gi pe care societatea nu le generalizeazA inainte de varsta efectuarii stagiului, militar) tindrul devine ‘apt si rispunda unor solicitiri “deosebite, ‘cum sunt: efortul fizic indelungat,:frustrarea, anxietatea, stresul si socul emotional. Exist si alte-beneficii individuale pe care trebuie si Je lus in seaina: autonomia gospodareasca; aga-numita “desacralizare a intimitajii”, adaptarea la mecanismele de grup (fata de grupul de elevi, grupul militar REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | as1998 exarcerbeaz loialitatea la valorile sale informale, culminand cu jertfa> suprema pentru protectia sau salvarea camarazilor); constituirea unor strategii personale . de rispuns (supunere-recompensa, _nesupu- nere-sanctiune) in confruntarea direct’ (nemediata de relagiile morale ca in celelalte grupuri).cu legea. Astfel, tinarul exerseazi.in. mod voit nesupunerea la regula institutional (care reproduce minimal luni si januleze efectele conjugate ale. punctelor:1(scade- rea cfectivelor), 4 (profesionalizarea, cres~ cAnda) si 5 (demografice),;.dar nu este 0 REVISTA DE CERCETARI sociave fi as19as. £SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR certitudine. Daca, de exmplu, partea de tineri ‘incorporafi intr-un contigent dat este inferioard jumatatii generatiei respective pune problema: cum se asigura legit mitatea unui sistem universal, atta timp cat el nu face’ decat sa justifice seryiciul unei minoritati? ‘Complicarea tehnologiilor _ de luptd cere un timp indelungat de formare a specialistilor. Dar, de ce sa fie educati (formati) tineri pe materialele de lupta pe care nu au timp sa le utilizeze? Astfel, recrutii sunt condamnati la munci auxiliare, slugamicie, umilitoare uneori, cea ce contravine restrictiilor din punctele 6 si 7. Aceste dificultati sunt comune in numeroase fari si sunt cele care introduc ‘indoieli privind perenitatea_. recrutarii universale si egalitare pe continentul european, Modelul 2: Trecerea la o armatd de profesie ‘Nu exista un tip unic de armata de profesie, ci dou’ modele teoretice contrastante: a) unul care privilegiaz’ carierele vechi sau indelungate si care solicit apelul Ja specialigti; b)altul, care (ca in sistemele mixte pe care le cunoastem) rezerva aceasta carieré cadrelor sau militarilor angajati cu contracte de scurtt durati (aceasti ultima varietate, se numeste “armata de voluntari” - la anglo-saxoni sau. “armata de angajati” - la francezi). Primul tip incurajeaz constituirea unei “caste” a militarilor gi solicit’. meca- nisme speciale ale coeziunii, ideologiei si identitaii de grup, Al doilea tip are meritul de a ramine mult mai apropiat de ideea de soldat-cetitean si a evita astfel separarea social si foarte profunda intre armati si societate. : REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | | 4/1995 Modelul 3: Armat mixta cu. recrutare selectivd compensatoare Acest model propune o solutie originala problemei_echitasii_ serviciului obligatoriv: recrutarea nu mai este univer- sala si grafic éfectelor compensatorii, mi- noritatea chemati si. serveasca in aceasti calitate nu ar avea deci sentimentul injus- titiei ca in cazul universalitatii imperfecte. Cheia acestui sistem este imaginarea unvi ansamblu de misuri ‘compensatorii: salarii decente, garantii de formare profesionalé, degrevari fiscale etalate pe o perioada de X ani, .. Este insa cazul statelor ale céror resurse demografice sunt mai mari decat nevoia de aparare. Modelul 4: Armata cu 2 viteze, mai exact cu 2 componente: una profesionalizata. si polivalenta, alta incorporaté si consacrata doar aparirii teritoriului national. Pe aceasta varianti serviciul de recrutare, universal si egalitar, poate fi foarte scurt; misiunile de fndeplinit sunt de a sti si folosesti armele si. materialele. Recrutarea locala (afectarea in regiunea de origine) fi dau un sens pe care, sub aspectul interesului personal, serviciul actual nu il reflect intotdeauna, Serviciu! proprin-zis se limiteaza deci la perioada de instructie initiala, iar militarul astfel format poate fi utilizat la nevoie pentru o perioada data de 5, 10 sau 12 ani sau ca in modelul Garzii nationale americane. Existenfa componeatei nationale, destinata misiunilor foarte complexe de interventie externa, eviti degradarea siste- mului militiilor pure (ex. Elvetia) care, singure, mu rispund exigentelor unei aparari eficiente. Un astfet de model, al armatei cu 2 viteze are si deficiente: in viteza. mai Jenti, cadrele profesionalizate nu pot evita deficitul de prestigiu in absenta actiunii, de aceea ea termina prin a cadea int-un 77“Sneneneeur etic 7 10) eecaemnnecamarammanmenaees (°¢ folclor militant. Ea sufert, de asemenea, pentru ca e fondata pe convingerea ca, in societatea de ast&zi tofi cetafenii se supun de bund voice unui regim constringafor, arhaic, {Zrlinese si strict egalitarist. Punc- tele 6 si 7 de mai sus se pare c& i se opun. Modelul 5: Armatd mixta cu recrutare universala diferentiatd si cu compenséri modulate, Aceasta este solutia la care conduc toate rettsarile aduse tn ultimele decetii sistemului actual, El const din a propune recrujilor diverse formule de serviciu: scurt, mediu, Jung, cu sau fara responsabi- Titati, cu sau fiird posibilitatea de a continua serviciul. Ea rimfne universala dar renunt Ia o egalitate din ce in ce mai mult fictiva © in sistemul tn vigoare. Ea eviti distinctia neta Intre recruti si angajati. Se pare c& nu sufera de nici un Vici fundamental apropo de cele 7 puncte anuntate mai inainte. Acest modet implica un sistem ondulat, coerent de compensare. El poate, de ase- menea, in cazul in care resursele furnizate sunt prea abundente, si se potriveascd cu recrutarea selectiva, cu conditia si accepte compensatiile. Slabiciunea fui este cd presupune 0 adecvare continua intre nevoile institutiei $i preferintele individuale, ceea ce nu este intotdeauna usor: Puritatea principiului pe ‘care se bazeaz poate fi restaurat doar prin adaptarea permanenta a sistemulii de institutii pentru a orienta, corela comporta- mentele viitoare. Principala limita*ar fi deci nece- sitatea gestionarii extrem de fine si continua a resurselor umane, iar principalul avantaj este si crufeo (ari de ruptura simbolicd importanté pe care o reprezinta trecerea spre armata de profesie. Modelul 6: Servicia national universal cu componentele: civil si militar Aceasta solutic este aceea care 78 functioneazi actualmente in Germania ji care este de agteptat si 0 vedem si in SUA. Ea are prioritatea de a regla de fond dureroasa problemi a echititii pe care 0 pune un sistem universal cfind resursele demografice sunt superioare nevoilor: surplusul de mana de fucru neutilizata de armaté poate fi afectat nevoilor civile, de exemplu, cea ce se Intfimpla fn Franta in politie, sau cu obiectorii de constiinta in alte tari. Componentele civile ar putea deveni chiar dominante preluand greutatea unui numér sigur de probleme ale societa (educatie, sanitate, ajutor social, dezvol- tare, securitate civil...) pe care piata nu le poate trata in timp util sau ca solutie la tendinta de proliferare a birocratici. Un asemenea mode] ar permite in acelasi timp si se restabileasca plenar si in orice caz pentns tofi, echilibrul drepturilor si indatoririlor care eran fundamental natiunii. . Acest model comport’ inst si tr numar de dificultati: = reactia probabil a profesio- nistilor si sindicatelor sectoarelor care se vid amenintate de concurenja serviciultii “recrutati civili”; ~ riscul exploatirii acestora din urma. Exist deja asociatii care beneficiaza de concursul obiectorilor, pe care fi foloseste ca mand de lucru gratuit, bund de corvoada; posibilitatea (primejdia) de a confisca restrsele cele mai bune (de frunte, elite, ..) in detrimental armatei; - dificultitile de generare a struc- turilor (si de mobilitate ulterioara) pentru administrarea unui sistem mult mai complicat ca serviciul national actual. Aceasti solutie, cu exceptia Germanici, ar fi mai probabila tn térile tn misuri specifict a unui gen de “stat de urgent sociala”. Din aceasti scurti prezentare. rezulta existenta unei problematici (bine ~ REVISTA DE CERCETARI SOCIALE fe asi gabeSERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR constituiti in aceste tri) ai ere’ termeni vom incerca si-i precizim in continuare, B. Surplusul de resurse. Serviciul civil ca alternativa, 1. Dupa cum se cunoaste, resur- sele demografice, sunt supuse in general unui proces de scadere lenté dublu deter- minat; pe de 0 parte, o reducere obiectiva: a) imbatranirea demografict. Europei are ca efect micgorarea efectivelor generatiilor tinere expuse”” th’ -viitor evenimentelor recrutare, incorporare; b) pierderile normale — Ginaptii medical); iar pe de alta parte, una subjectiva: - optiunile de politica sociala ale statului in problemele _protectici familiilor si a stimularii cresterii nivelului de educatie au_ca efect scutirile pe motive social-administrative i amindrile; ~ tendinjele individnale de cevaziune de la obligatia dati, ‘in plus, diminuarea subiectiva are ca efecte secundare deteriorarea_princi- piului recrutarii uniyersale. De aceea se contureazd ca princi- pal solutie tinerea sub control a resurselor prin metode specifice: 1.1, politici demografice de stimulare a natalitatii; 1,2, pistrarea functionalitatii Principiului recrutirii uniyersale $i deci reducerea la minim a pierderilor din sistem (prin reveniri succesive la anumite tipuri de optiuni politice, deci o corelare continua cu alte politici sociale); 1,3. renovari in. interiorul minime de ‘incorporare ‘si deci Wirgirea bazei de selectie (Franta); b) modificarea \ baremelor de declarare a inaptilor medical (Franfa); c) perfectionarea sistemului de luare in evident‘ populatiei (recrutare). Se utilizeaza indicatorul “pro- REVISTAUDE CERCETARI SociALe [MM 4/1008 portie de tineri.la incorporare”. pentru a desemna procentul de tineri incorporati: din totalul recrutafilor. Analiza comparativa.a valorilor acestui indicator pe diferite tari (qiri neutre---peste 71%; Turcia - peste 71%; Franta.- 71%; Germania.~ 44%) intareste observarea tendinjei de diminuare aresurselor reale. 2. Necesarul de apiirare inteles ca un tip specific de reactie social’ si politica 1a un anumit potential perceput de insecuritate interna si externa, este variabil EI pare c& se diminueaz in Europa occi- dental o dati cu eliminarea pericolului extern direct si cu. activarea Aliantei Atlantice. in Europa rasariteana evolufiile politice rimin contradictorii. fn Jipsa unei politici militare de bloc si a perpetuarii unor focare de conflict pe motive etnice, religioase, diferente de dezvoltare regionale,... multe state, (cum este si RomAnia) nu-si pot relaxa nevoia de securitate extern’. La aceasta se adauga starea de insecuritate intern& perceputd de populatie sau de dezordine sociala. care solicitd pastrarea unor aparate de protejare interna tnc&ircate, Necesarul de apfrare pare deci ur concept calitativ. El are insd si component cantitativa data de necesarul dé functii din structura organizatorica a institutiilor care administreazé functia de aparare. Sub aspectul utilizirii se face distinctia intre “efectivele necesare pentru apirare” (componentit a necesarului. pentru apirare). care trebuie satisfacute. prin serviciul militar si serviciul permanent; si “efectivele incadrate”, Se utilizeaza indicatorul “grad de completare cu efective” a statelor de orga- nizare Ja pace, care se calculeazi pentru toate categoriile de militari si care este de obicei_ sub 95% pentru. -majoritatea armatelor. Se naste deci problema specifica a deficitelor de incadrare pe categorii de personal cu modalitati specifice de rezolvare (vezi tendinfa de maximizare a 79STUDI resurselor demografice dar si angajarile de scurta durata (3 ani) pe baz de contract din viirstele care si-au efectuat deja stagiul militar. 3.Efectivele armatelor sunt supuse “in toata’ Europa unui proces de cS reducere treptata, cu ritmuri si amploate diferite. Aceastt diminuare are ca efectyan unele state, producerea unui surplus de resurse utile. Se cer solutii de utilinare a lor astfel Incat _principiul “reerutarii nationale sa-i pastreze valabilitatea. Problema: Resurse utile (incorporabili) Efective in statele de organizare 2 Din modu! cum s-a\ actionat in diferite (Ari, s-au conturat 2 mari tipuri de solutii a)o utilizare inténsivé, asemana- toare, de exemtplu, cur masurite de dimi- nuare @ somajului, care privese populatia efectiv activa. Se pune deci problema crerii de posibilitati suplimentare de angajare (utilizare) in conditiile in care volumul de munca (necesarul de aparare in cazul nostru) rimne constant, Singurul mod de a-i face pe mai mali'st munceasca este ca fiecaré si munceascA mai putin. In economic, posibilitetile suplimentare de angajare se asigura prin reducerea timpului de munca i a duratei vietii active. Analog, {n sistemele militare se recurge la 0 masura cunoscuta: reducerea duratei serviciului militar. in acest fel, pe o perioada mai ‘indelungata sunt’ utilizate (formate pentru apirare) mai multe resurse, in condit care, fie se presupune o calitate similard a pregiitirii, fie se accéptt un nivel mai scizut pentru’ performantele — militare asteptate de Ia acesti tineri. Aceasti masura teprezinta 0 cert’ scutire de obligatie si este perceputd in general pozitiv de catre populatie. De aceea, uneori, conducerea politica a statelor sau partidele politice, in lupta pentru putere, 6 utilizeaz (vehiculeaza) din ratiuni poputiste, cu efecte imediate (cAstigarea “‘increderiipopulatici sau abatérea aténtiei opiniei publice) pentru ele, dar cu urmari neasteptate, o complicare gratuit si cu efecte de durati asupra organizarii apararii nationale. Tata de ex., dupa parerea analis- tilor straini ', reducerea duratei serviciului militar in Franta, in 1907 de Ia 3 Ia 2 ani a influentat capacitatea de pregatire pentra lupta a tarii astfel inc&t, primul razboi mondial a provocat mari pierderi umane datorit& pregatirii insuficiente. O reducere similara in 1923, de la 2 ani la 1,5’ ani, apreciaza specialistii, a condus la egecurile militare din Siria si Maroc. Aceastd Scldere a nivelului de pregitire personala in serviciul activ influ- enteazi Insisi capacitatea de riposta a armatei. De aceea, ea solicit’ masuri ‘compensatorii. fn 1928, generalul roman I Alevra propunea’ un set de masuri ca marirea efectivelor la pace, sporirea numérului de civili tn armata, coricentrarea rezervistilor la perioade mai dese, care solicitau ins, credite suplimentare. Deci, daca reducerea duratei este © masura strict politicianist, ea iese din cadrul teoretic pe care I-am propus (nu mai este o politica de utilizare a unor fesiurse suplimentare) si are efecte, de multe ori, nefaste pentru natiune. ‘Durata serviciului scade de obicei in conditii de stabilitate si creste in caz de razboi. In prezent exist o tendina generala de micsorare. In Germania era de 15 luni,” REVISTA DE CERCETARI SociALE [MM 4/1005SERVICIUL SOCIAL CAALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR acum a rimas de 12 luni; in Franta este previizuté si ramana intre 10 gi 12 Tani; in Spania va tinde cétre 9 luni, In Romania a scazut de la 2 ani dupa razboi, la 16 si Solute (): b) A doua solutie: inventarea unor forme alternative de serviciu care s& pas- treze caracterul obligatoriu al recrutarii si, deci, s4 salveze principiul recrutarii univer- acum la 12 luni. Problema este rezolvata partial in acest mod. Necesar (servicin militar) sale, Conceptul de seryiciu militar cu sem- nificatiile de “national” si “obligatoriu” cedeazi locul unui concept mai ideolo- gizat, cel de serviciu public. Solutie: (IT) Acest concept pare mai avantajos, att prin semnificatia de serviciu cetatenesc (salveazi conceptul mai vechi de soldat - cetajean) tat si prin faptul ci este mai mobil, mai flexibil, sub aspectul aprecierii necesarului de resurse. Initial au fost inventate forme alternative ale serviciului militar sub arme, care pistrau organizarea militar, Lata, de exemplu, Franta creeaz& in 1962 un “ser- viciu militar adaptat” ca forma a serviciului national, Specific’ Departamentulai de peste mari. Acesta este previzut ca formatiune profesionala (specializata pe constructii de drumuri, poduri, amenajari agricole in regiunile departate tn afara Frantei - Antille, Martinica, Guyana, ...) care solicita 1/4 din timp pentru formare in Resurse Utile (incorporabili) Serviciul Public (National) Necesar (serv. militar) stagii de pregatire si 3/4 din timp (total 2 ani) pentru Tucru pe santiere de aplicatii. La Incheferea serviciului fiecare participant primea un Certificat de Aptitudini profe- sionale ‘care ti permitea si-si giseasca ulterior un foc de munca, ‘Aceste formatiuni, fncadrate in parte cu tineri din regiunile respective, indeplinese si functia de realizare a coeziunii sociale, find educata sistematic impresia apartenenfei 1a un tip de “corp al patriei” (parte a firii mama - Franta), Diversitatea serviciului national (public) a dus in Franta la dezvoltarea for- melor civile ale serviciului militar obliga- toriu prin adoptarea unui serviciu civil modulat, cu urmatoarele caracteristici: REVISTA DE CERCETARI SOCIALE EB 4/1005 81STUDII cs Live Politie Asistenti Cooperare Serviciu civil din Total Alte 1985 1000 3500 0 1700 6200 $ 1989 1126 4571 3637 2861 12.195 b) Durata: 12 Juni in politic ‘Ne intrebim de obicei daci exista (jandarmerie) 0 limita de acceptare a recrutarii. 18/24 luni in domeniile coopertrii Pentru a raspunde ne raportimn: internationale si in serviciile tehnice a)la populatia in ansamblu si administrative, Din 1985 pana in 1989 serviciul civil altemativ s-a dublat ca volum de efective pentru forméle de serviciu deja existente gi au aparut noi domenii de uti zarc: serviciu umanitar (Globus), sectirita- tea civild, serviciu de ajutor pentru handi- capati, pentru pregatirea tincrilor defavo- rizati de soarta. Cadrele didactice recrutate sunt detasate in nvafimantul public iar elevii piloti detinie sunt eliberati cu anticipatie. Chiar daca in Franta numirul de 12.200 de tineri in serviciul civil era foarte mic in comparatie cu cei_aproximativ 270.000 care ‘isi satisfaceau serviciul militar, in anul respectiv, in alte tari, ponderea lui este mult mai mare. Germania, care incorporeazi in serviciul militar numai 44% din tinerii recrutati, dispune de 80.000 de_posturi pentru serviciul civil. Legislatia in vigoare permite ficcdrui tanar s4 opteze pentru una din formele serviciului national. De remar- cat aici cA reducerea. efectivelor fortelor armate germane (Bundeswehr), .prezentata drept cadou facut sovieticilor cu ocazia reunificarii Germaniei, a fost impusé.in realitate de mai multi factori cumulati: sciderea natalititii, trecerea la stagiul de 12 luni dar side sporirea numérului de tineri care opteaza pentru serviciul civil. Un alt indiciu al importantei servi- ciului civil ne vine din Spania, unde se dis- cut despre egalizarea costurilor atribuite celor doua servici 4. Atitudinea populatici fata de serviciul militar 82 (ambele sexe in varsti de peste 15 ani); b)la*categorii de varste expuse direct fenomenului incorporarii (15 la 25 ani, de exempt) Se discuta despre atitudinea popit- lafiei pe dé o parte §i de atitudinea tinerilor (recrutabili'- 15 la 20 ani, incorporati - pe timpul satisfaceriistagiului militar, cu stagiul militar satisfacut) pe de alta parte; in general ne raportém la institutia militara sila utilitatea serviciului militar. Tema ca atare este un punct de baza intr-o problematicé mai larga, aceea a raportului intre armat& si sociatate, un subiect de mare actualitate téoretica si practic’. Se distinge, de obicei, intre ‘motivatia pentru apirare si motivatia “profesional” a cet&feanului, devenit militar inrolat. Primul are in vedere 0 sferd mai larga de idei privind societatea, rolul fortelor armate, modul concret de evaluare a situatiei de pericol sia capacitatii de apirare a fortelor armate, In acest context, conteazi problema. apairarii _ demnitatii statului.si a institutiilor sale; motivatia in acest caz are legatura cu legitimitatea pentru societate a efortului de aparare. Studiile realizate tno serie de state occidentale releva in acest sens: a) tendinté de scidere a acor- dului populatiei cu privire la necesitatea existentei fortelor, armate in societate, ca urmare a perceptiei unei tendinte de dimi- nuare a pericolului izbucnirii unor rizboaie Si a diminuarii gradului..de- amenintare resimtit de societate; REVISTA DE CERCETARL SOCIALE B 411995%_——— SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR b)o atitudine oscilanté, uneori sceptic&, cu~privire la ap&rarea {arii pe calea’ armelor, cu influenti” ta planul dezbaterilor privind legitimitatea fortelor armate in raport cu politica de apairare. Se “discuté despre limita de acceptare socialA a recrutarii (diferita de varsta maxima de acceptare a recrutiirii). Exist o tendinté de lungi duratt de diminuare a acestei acceptiri. fo Germania; in anii Apérarii, peretii erau plini de sloganul “Fara Mine”, care indica deja‘o tending de opozitie la recrutare, confirmata ulterior de citirea cifrelor, cu tinerii care nu au facut serviciul militar; Ce" se intampl& ins in prezent? ‘Se observa 0 crestere constanta in timp a -proportici cererilor tinerilor~-de recunoastere a sustragerii de la serviciul militar (de 1a 151 1a 212%). Un studin {intreprins de Institutul de Studi Sociale al Bundeswehrului in 1991, la solicitarea Mi- nisterului Aparirii, si-a propus s& verifice daci si opinia public a evoluat in aceeasi Grafical. urmitor rea situatia raspunsurilor obfinute (pe un esantion din populatiaGermanici Federale) la intre- barea: cum apreciati pe cineva care se sus- trage de la efectuarea serviciului militar? 1980. 1983 1986... 1987 1989 1990. west. ost 1991 ‘WPozitiy | Ciindiferent Ml Negativ 9 10 Evalitarea s-a facut peo scari de atitudine Negativ x 10 valori: (INCURAJARE) (DESCURAIARE) Histograma arat& o crestere trep- tata, din 1983 pand in 1990 a evalurilor pozitive (a atitudinii de acord, ncurajare), De partea cealalta, dezacordul scade ferm dupi 1987. In aceeasi perioadd ramine REVISTA DE CERCETARI SOCIALE Ee 4/1905 constant numérul_celor indiferenti, care preferd o “atitudine neutra”. Existi deci_un potential de con- simpimant in populatia Germaniei, care favorizeazi atitudinile tinerilor deincercare de sustragere de la. serviciul national (militar si civil). Autorii - extind — analiza la compararea datelor pe categorii de varsti (tinerii tntre 16-24 ani exprima o atitudine pozitiva mai mare decit a mediei restului i: 37% fats de 33%), si pe zone Germania este insti o exceptie. Nu trebuic uitat statutul ci militar de dupa rizboi si influenfa pe care imensele pierderi si distrugeri suferite in urma acestuia a avut-o asupra populatiei. Aceasté evolutic in atitudinea populatiei (specifica, dupa cum am. aratat, situatiilor de pace prelungita) este explicati, in general, prin separarea tot mai evidenta intre modelul valorilor civile si al celor militare. fn timp ce viata militara se bazeaza, ca gi inainte, pe valorile datoriei si supunerii, disciplina si spiritul de colectivitate constituind premizele esenti- ale ale succesului (in lupta), societatea civila se orienteazA spre valorile individu- aliste ale succesului, pe modeluf de vial confortabil sau pe valori postmaterialiste ca autoperfectionarea, autonomia si toleranta. ‘Tandcul sfarsitului de mileniu va solicita din partea institufiei militare reguli conforme cu normele constitutionale si bazate pe responsabilitatea fiecdruia, va fi tot mai putin dispus s& accepte norme de disciplina abstracte si formale, va accepta tot mai putine sarcini care umilesc situatia lui de militar si personalitatea sa. El va pretinde s& traiasca intr-o ambiantA demna, cu minimum de confort; va ciuta si-si petreacd timpul liber in felul in care s-a obisnuit, va cauta recompense pentru serviciul prestat si siguranta ci familia nu va resimti lipsa de sprijin economic pe care o furniza el. . In aceste conditii pare preferabil Sa fie cAutate solufii mai degraba de adaptare a institutiei militare la noua dinamica a valorilor civile, decat sa se opteze pentri forme de serviciu alternativ. Astfel, in Franta se discuta despre 84 “revalorizarea serviciului_ militar” implicind: masuri de imbunatatire a conditiilor de viata in unitatile militare, acordarea unor gratificafii suplimentare, masuri speciale de genul: mai buna repartizare in unititi a tinerilor cu dificultati de integrare, pregatirea _unor specialisti in adaptarea si reciclarea militarilor, educarea civicd a recrutilor, lucru prin programe pentru inldturarea analfabetismului sau a inculturii, 0 informare a tinerilor recrutati fn legaturd cu particularititile functiilor disponibile, astfel incit acestia sii-si aleagi singuri functia, locul si data. C. Problematica obiectiei de constinta ‘Tema obiectiei de constiinta éste bine reflectaté in practica si_analizele teoretice din farile occidentale. in general ar trebui si distingem intre cele doua practici metodologice: “obiectiva” si ‘“interpretativa” intdlnite mai mult implicit ‘in aceste analize. Prima dintre ele opereaz cu un mod de gandire sistemic avand in centrul demersului statul, nafiunea, socialitatea ca sisteme de. referinta, fat de care organizatiile “obiectorilor” de constiinta si practica lor reprezinta un fenomen nociv, dezintegrator. Cea de-a doua il pune in centrul atentici pe “obiectorul” de constiin{d, céutnd s&-i justifice comporta- mentul printr-un rationalism personal de nuanta utilitaristt - valoare suprema in societitile performante economic. Tat& care sunt, pe scurt, cdteva din semnificatiile acestui concept. In mod traditional, obiectia de constiintd a fost legata de libertatea de credinta, find considerati un efect secundar al evolutici prozelitismului religios. in funcfie de particularitatile Jor culturale (regionale si istorice) socictatile si-au construit modele specifice de, organizare gi gestionare a credintei sau’ spiritului religios. Conceptul de maxima * REVISTA DE CERCETARI SOCIALE cay 4/1995SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR putere explicativa este biserica: Ea este 0 institutie divino-umana ‘care organizeaz’, din punct de vedere doctrinar, credinja unci comunititi' si care asigura “indeplinirea manifestirilor de cult corespunzitoare. in general, orice bisericé ofera credinciosului serviciul social de maxim interes - méntuirea, solicitindu-i in schimb 0 contributic materiald si loialitatea (fata de doctrina si cult); Din doringa de a-gi cfstiga adepti, uncle dintre cle nu se sfiesc st ofere servicii suplimentare, cum sunt scutirea de unele obligatii sociale, chiar daca ‘in felul acesta’ intra in coliziune “cu-interesele statului. Este cazul, asa cum vom vedea, al sectelor religioase. Sectarismul este acceptat azi ca un fenomen contestatar comun aproape tuturor societatilor. El ‘este inevitabil, in limbaj teologic, datorita obiectivitatii pacatului gi diversicatii‘mingii omenesti. Proliferarea sectelor este favorizatl at&t de fenomene individuale (interesul si riutatea, lipsa de discernamént etc.) dar” si de’ fenomene sociale cum sunt secularizarea, ruperea Jegiturilor comunitare ..). De obicei sectele - sanctioneaza aspectéle negative (problemele sociale) in modurile de viata ale unor grupuri, oferind -cale”alternativa’tn rezolvarea nemultu- mirilor.individuale sau colective. Acesta este, de altfel, principalul lor mesaj publicitar. neoprotestante actuale yom prezenta, pe seurt, pe acelea care au legitura cu tema analizata. 1.Miscarea adventisté reformist (rowenismul) pare si fie” la’ originea obiectici de constiintd. Ea s-a" nascut In anul 1915. in atmosfera sociala contra- dictorie din America, care se pregiitea si se angajeze in primul rizboi mondial. in lupta pentru mostenirea profetesei la conducerea sectei adventiste americane, Margaretei W. Rowen, reprezentanta comunitatii advente @ orasului. Los Angeles, isa venit ideea “Reformei”. Aceasta’ insemna. in mare, REVISTA DE CERCETARI SOCIALE B 4/1995 pistrarea pacii eterne prin refuzul de a pune mana pe arma si asteptarea judecttii. “Pe aceia dintre adventisti care participa la razboi, i-a parasit Domnul sina vor ‘mai avea” bacutia milenului”*, Raz- boiul acesta urtha si fie inceputul sfirsi- tuloi lumii, dupa care ar fi urmat pacea eterna. Desi a’ fost interzist de stat, secta adventistilor~ reformisti’ *si-a continuat activitatea in umbra Cultului adventist de ziua a VI-a. 2. Martorii Iai Iebiova (“Calcula- totii seriogi ai mileniului”) - este recunoscuti ca o sect cu principii si practici violente, desprins& din cadrul comunitatilor advente; ~ secta s-4\ dezvoltat tot in preajma jurdmfntul si nu pun mina pe arma, Feouitgind uneori la mutilarea degetelor de Ja mAini pentru a nu face armata. Cu toatt abfinerea de la serviciul militar, practic’ 0 psihoza razboinica. Accept’ razboiul fara arme, rzboiul si pedeapsa cerului cu foc si pucioasé si trambifeaza distrugerea tuturor, afara de ei, “cei alesi{ prin care secrete ale Domnului ostirilor, Iahve-Savaot; . - este o secté dura, revansarda, riguroas4 in principii (si inhib’ adeptii, fi leaga prin jurimine si ii sanctioaneazé atriigindu-i chiar in int&mpliri “fatale”); = secta neaga statul si formele sociale, pe care le doreste inlocuite'eu poruncile lui Tehova. 3. Nazarienii (poctitii): - nu depun jurimfnt militar sau pentru clasificarea adevarului; ~ nu depun:jurimfint de credinta, mu apira patria in care s-au nascut; ~ nu admit riboiul si interzic¢ adeptilor si puind mina pe arma; ~ resping in general institutiile publice (scoala, mijloacele de informare in masa) care nu au sens in devenirea indivizilor. Odata ce acestia'sunt botezati, nu mai pot S isi obliga adepfii la 0 viat& particulari 85STUDI lipsita. de deserticiuni lumesti; interzic distractiile, exclud fumatul, consumul. de alcool, impun “cuviinti” in vorbire, atitudini, imbracaminte, Fata de bisericile nationale, diver- sele secte sau confesiuni dispun, pe ling instrumentele lor oficiale (marturisirea de credinté si manifestirile de cult), de un ansamblu de reguli interne de organizare, nescrise, un fel de reglementare informal a loialitatii membrilor, prin care pretind si sanctioneazé comportamentele dezirabile, speciale care se diferentiaza de modelele propuse. aspirantului 1a calitatea de frate sau sora. In baza unor astfel de reguli, fiinta nationala in individ este treptat inlocuiti cu identitatea apartenenteiJa un grup restrans care igi capata legitimitatea tocmai prin caracterul siu privilegiat. fn. plan individual, nu conteazi prea, mult diferenjele doctrinare. intre algoritmii obtinerii mantuirii. Nu exista 0 diferenta esentiala intre mantuirea cresti- nului ortodox de. exemplu si. cea. a crestinului ichovist sau intre cele doud practici. Deci, credinciosul, nu este atras atat de specificul doctrinei, cAt de ofertele comunitare care i se fac. Este interesat de observat climatul organizational care ti-1 creaza secta, Racolarea in special ti, aduce individului ©.multime de exemple de solidaritate si bundtate, care il impre- sioneaza si il atrag. Si apoi,.secta este o organizatie clientelaré tnchis. Forta ei consta, tocmai, in oferta unor privilegii fata de restul societatii.Individul nd este atras de perspectiva salvarii universale (pe care o obfinea, poate, mai ieftin tn cadrul credintei ortodoxe, de exemplu), cfit mai ales de aceea a salvarii privilegiate,. res- transe (initial Martorii vorbeau de existenta a 144,000 de locuri salvatoare, iar dupa ce acestea s-au ocupat, s-a afirmat c, de fapt, aceasta cifra apartine fiecarui popor). Prin normele de comportament pe care le solicita individului, secta intiireste constiinfa personalé a diferentierii de ceilalti (relele morale -apartin doar societtii exterioare fata de care, ei, in felul acesta, se deosebesc). Ha creazi astfel un tip de sociabilitate localé. Sub. pretextul optiunii.de constiinta, involuntar, individul opteazd pentru un mod de viata, unul care ‘imbind mai bine organizarea si nevoia comunitari cu principala. forti morala stabilizatoare - oredinta, Chiar dact omul poseda-o perso- nalitate dizarmonic&, prin stilul sau pater- nalist, secta il. controleaz i fi stabilizeaza ‘comportamental. Ea pune accent deosebit pe procesul de resocializare secundaria, pe care il coordoneaza subtil. fn climatul creat de ca, individul isi giseste un echilibru relativ. si percepe, deci, 0 anumita satisfacti¢ cu viata. Secta nu este interesatd-si-i ofere omului capacitatea.reechilibrérii persona Jitatii_ sau a reevaludrii optionale, ci st creeze noi coordonate de-viata, si-l trans- forme fntr-un dependent. fn, microclimatul pe care fl ofera, ca intretine o atmosfera panicarda (de pesimism, neliniste, asteptare infrigurat’ a implinirii sorocului esha- tologic), in care.ea conditioneaza'salvarea de loialitatea la organizatie si la regulile ei. Sectele sunt, de obicei, organizatii autoritare. Abaterea de la regula. este sancfionata prompt.cu excluderea, care ‘nseamné pierderea mantuirii.. ‘Nu pot exista martori liberi, ci ‘numai martori inregimentati. In general, in societitile moderne slabirea controlului, direct asupra respec- tari normelor etice comunitare are ca efect o relaxare, un fel de imoralitate cronica, perceputa de omul de rand din comporta~ mentele celorlalti. Tipurile de organizatii inchise, cu norme interne -riguroase, in mani- festirile lor publice (comportarea cadrelor militare in societate, a militarilor in termen la_manifestirile oficiale,...) dau senzatia ordinii, foarte apropiata de moralitatea dezirabila. Logica proprie a disciplinei militare si comportamentele prescrise de REVISTA DE CERCETARI SOCIALE B a/V995SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR ea, de exemplu, sunt foarte apropiate' de normele morale. Aceeasi confuzie 0 triieste cetateanul obisnuit in contactul cu sectantul, condus la randul lui de regula autoritara a organizatiei sale. Crestinul ortodox care nu merge la biserica percepe secta prin manifestiirile exterioare, de com- portament ale membrilor ei (abtinerea de la fumat, alcool, decenti, limbaj si imbra- caminte corespunzitoare) $i 0 apreciaza. El nu poate surprinde, ins, efectele ascunse, perverse ale acestor organizari. Prin activitatea lor, sectele adue atingere nivelurilor celor mai profunde ale constiinfei comune: credina, ~ spiritul militar si educatia. De aceea, principalele institutii care trebuie s4-si construiasca atitudini coerente fata de ele, sunt Biserica nafionala, armata si instantele educative (familia scoala, Intre biserica majoritard si secte exist relatii speciale. Prima se declara national si isi revendicd credinciosii in numele acestor valori, pe ‘care le propova- duieste si prin care se legitimeazd. Ea isi asuma responsabilitajile socializatoare ale unei institutii ‘statale, militind: pentru unitatea moral si pistrarea identitati culturale, binecuvantind apararea patri cu orice mijloace, inclusiv cele armate. Spre deosebire de ea, secta, prin traditie, “cauté si distragd: intregul,- sa izoleze: indivizii, s& “product panic& in comunitati”* (au numai in comunitatea ecleziastica, ci si in-organismele sociale), Sectele nu au nevoie de natiune, cultura sav civilizatie nationala, Refuzind satisfacerea serviciului militar si. prestarea juriméntului~ de credinta; ele aduc atingere spiritului militar al societitii, intrand in conflict de interese si cu institutia militara, dinile proprii ale acestor institutit fata-de elementele contestatare, cum sunt sectele, comunitatile de homosexuali,... Am insistat, deci, pe mecanismul REVISTA DE CERCETARI SOCIALE [MM 47005 de functionare al sectelor pentru ci ele sunt organizatiile care, spre deosebire de vechile Culte recunoscute In general_de legea statelor, au lansat si intretinut problema obiectiei de constiinta pe motive religioase. Pe aceastd analizX sustinem ipoteza cA tinerii obiecteazi in cea mai mare parte, fie din oportunism (tirmarind evaziunea de la privatiunile serviciului miliotar si jertfirea vietii), fie din loialitate pentru secta ai cAror membrii sunt. Obiectia de constiintaridica totodata probleme de naturé juridicd sau moral, pe care statele le solutioneaza in modalititi proprii: Bxemplal spanio!: Cadrul legal care reglementeazi obiectia de constiinta este format din: 1. Constitutia Spaniei; 2, Legea apararii na- tionale; 3." Legea privind pregatirea popu- Jajiei pentru aptrare, Legea serviciului militar; 4. Legea obiectiei de constiinta. {In virtutea lor se defineste obiectia de constiinta ca fiind “situatia juridica in care un ansamblu de norme'imperative isi pierde capacitatea initiala de a obliga, c’nd afecteazi subiecti pentru care, aplicarca acelorasi’ norme ar suporta o coliziune cu cele mai intime convingeri ale lor” *. Acceptind si legitimand respec- tiva: situatie, statul se autolimiteaza in capacitatea lui de a pretinde, renuntind 1a a-gi utiliza resorturile coercitive. Aceasti limitare, prezentata’ drept © cucerire a “statului de drept” ridica probleme specifice. Alaturi de refuzul utilizarii armei in serviciul militar, existi i alte tipuri de comportamente, bazate tot pe existenta ‘unor convingeri puternic inridacinate, care ‘nu sunt acceptate, insti. Este cam medicului care se ‘opune a practica un avort legal, in masura in-care’ considera aceasta incompatibila cu propriile sale convingeri religioase sau al aga-risei “obiectii fiscale”; si anume, dreptul’ individual de a, ‘sustrage din impozitul datorat statului acea parte pe care 87STUD CSUR el © utilizeazd intr-o activitate incompa- Libila cu convingerile propeii © alti problema o reprezinta dovedirea existentei convingerilor prin care persoana pretinde statutul de obiector. © semnificatie suplimentar§ ne ofera comparatie intre statutele de militar, obiector si nesupus.. Astfel, “existenta si mentineres unei armate apare justificatd prin necesi- tatea tuturor popoarelor de a se. apara ‘impotriva oricirui tip de agresiune ilegitima. O armata buna este 0 garantie pentru o bund protectie. La apirarea Spanici, cu armele, trebuie sa colaboreze ‘intreaga societate” *. Se intelege ca aceasta colaborare ar trebui’ si se produc’ prin “servirea patriei sub arme”. Legea defineste, insd, si “statutul de obiector” ca find “acea persoana care, din motive ideologice, intre altele, refuza s& presteze serviciu} militar dar rimane in cadrul legal, acceptind un serviciu substitutiy pentru a indeplini scopuri sociale, de interes general” 6). Fa s-ar diferentia de nesupusul civil care, “se revolta si refuzi sa se su- puna normei constitufionale”’, Acesta din urma poate fi int-una din urmatoarele situatii: ~ refuwzd. serviciul militar si prestatia sociala substitutiva; ~ nu se declara obiector de constiinta; ~ se declara, dar refuzi serviciul alter- nativ (pozitie totala in a colabora cu societatea spaniola). Prima problema pe care trebuie sa © rezolve statul este accea a stabilirii unei echivalen{e intre serviciul sub ame si un alt tip de colaborare cu binele general. Practic, are loc 0 deplasare de semnificatii, de la apirare si serviciul militar la responsabilitate colectiva si scopuri de interes general, semmnificatii care se doresc sinonime sau integratoare, dar nu sunt asta, Dac& ar fi asa, obiectorul de constiingi nu ar mai fi un evazionist de la riscul de a-gi jertfi viata (desi este ca atare), ci un cetfean loial al statului. In-plus, locul su, sub aspectul sanctiunilor sociale este preluat de nesupusul civil, din care obiectorul s-a desprins, si care cumuleaza acum etichetarile negative. SA urmarim, in continuare, citeva precizari de natura juridica. Orice constitutie opereaza cu prin- cipiul: drepturi contra obligatii. A apara militar patria este 0 obligatic, 0 datorie fundamentala. Exista dowd categorii de drepturi: drepturi fundamentale, autonome (care nu se opun obligatiilor) care fac obiectul legilor organice, de exemplu, libertatea ideologica; si drepturi consti- tutive ca exceptii la obligatiile funda- mentale (obiectia de constiing4 sau scutirile pe motive administrative) care fac obiectul legilor ordinare. Fiind 0 exceptie de 1a 0 datorie general, potrivit uzantei, obiectia de constiintd trebuic declaratd in fiecare caz in parte. De aceea, legea spaniola instituie un organ special - C.N.O.C.. (Consejo Nacional de Objecién de Conciencia) care, printre alte atributiuni (organizarea pres- tafiei sociale a obiectorilor) acorda pe baza unor analize detaliate, pe fiecare caz in parte, statutul respectiv. Pentru a obtine scutirea de servi- ciul militar, tanarul este obligat s& solicite, inainte de incorporare, recunoasterea respectivului statut. El intocmeste o petitie prin cére isi justified alegerea prin motive de ordin religios, etic, moral, umanitar sau altele de aceeasi natura si prin care accepta SA presteze serviciul substitutiv cu durata de 18 Juni. In alte tari, cum sunt Germania si Olanda, solicitarea obiectiei este acceptata i pe timpul indeplinirii stagiulai militar, numai c& in acest fel, procedura acardaii se complica. Primind petitia, C.N.O.C. numeste © comisie constituit® dintr-un obiector de constiinta recunoscut si un reprezentant al Ministerului Apardrii, care dupa o analiza a cazului, timp de 6 tuni, elaboreaz’ 0 rezolutie prin care propune acordarca/ REVISTA DE CERCETARI SOCIALE a 4/1995SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR respingerea statutului solicitat. Iata, de exemplu, in 1990 din numarul total de 27.398 solicitéri prezentate C.N.O.C. au fost recunoscute 20.857 de obiectii, care au atras scutirea de serviciul militar. ‘Legea permite, totodata, solutio- narea in instanfa civila sau militara a sitwatiilor conflictuale. Ce observatii putem face din aceasta analizi? Statul spaniol precizeazi obligativitatea serviciului militar sub arme, acord& apoi o exceptare de la datoria fun- damental sub forma obiectiei de consti- int, pe care o limiteaz4, inst, pe baza unor principii arbitrare, care tin mai putin de justetea Solicitirii (greu de dovedit, practic) si mai mult de generozitatea repre- zentantilor statului. Este de asteptat ca aceasti generozitate sé varieze tn limite acteptabile pentru stat, in functie de nevoile de incadrare ale Ministerului Apiirari si de atitudinea opiniei publice. in felul acesta, organizarea obiectiei de constiing’, in Spania ne apare ca un veritabil model de comptomis pe care statul fl face ideologiei democratiei si “drepturilor fundamentale ale omului”. Exemplal italian: Probleme aseminatoare se nasc in Ttalia, care incearci la raindul ci sa-si i legislatia referitoare la se distinge, tn gentral, tatre statutul de obiector (att de privilegiat?) si alte forme de opozitie fata de serviciul militar, vind ‘pared si se pund la colt atitudini exprimate, dé genul “eu nu-mi pierd timpul tn cazarmA” sau “nu voi merge si{ ma las omorat”. Fata de acestea, obiectia de constiinta este “rezultatal unei convingeri chibzuite, potrivit c&reia violenfa impotriva unui semen este inadmisibilé chiar si in cazul legitimei aparari” *. ‘Bineinteles comentariile de ordin moral iu Intitezie: “pfind le’cé punct opti- unea individului, in favoarea constiinjei proprii nu contravine nu mai putin REVISTA DE CERCETARI SOCIALE ia 4/1998 importantalui imperativ moral de a asigura securitatea si pacea semenilor? In fara violenfei si a agresiunii este, oare, permis si delegi altora misiunea de a se opune cu ammele si si asisti dezarmat Ia o samavolnicie asasina?” *. In Malia, obiectia de constiina a fost reglementatd pentru prima dati printr- o lege din 1972. Ea prevede, printre altele: ~ posibilitatea de a cere admiterea fntr- un “serviciu civil de substituire” sav fntr-un “serviciu militar neinarmat”, cu 0 durats mai mare cu 8 luni dec&t cea a serviciului militar, pentru cei care sunt ‘impotriva folosirii armelor; - examinarea cererilor de obi catre 0 comisie; - echivalatea obiectorilor de constiinfa cu cetitenii care presteaza serviciul militar normal. Fata de acestea, in 1992, Parla- mentul urma s& se pronunfe asupra umii nou’ project de lege, care aducea ‘urmitoarele noutiti: se vorbea acum despre “serviciul civil national”, bine conturat teoretic si precizat organizatoric; proiéctul prevedea ca “cettjeanul, pe baza unui drept subiectiv, aloge fntre serviciul militar si cel civil, fra nici o evaluare externa” *; in plus, urma sd se instituie, pe langa aptirarea civila, un organ instircinat cu gestionarea serviciului civil national;-legea precizeazi, totodati, obligatiile obiectorului in caz de razboi si sanctiunile corespunzitoare unor ‘situafii specifice. Care sunt problemele sau obiectiile pe care diversele medii italiene (politice, militare, civile) ie faceau? 1, Atta timp cat serviciul national (militar si civil) reprezinta. 0 datorie fundamental, de ce sii fie’ cetifeamul cel care decide (alege) natura si modalitatile obligatiei. La fel se intampla si cu plata impozitelor? Practic, statul ar trebui s& abdice de la dowd atributii fundamentale: monopolul fortei si distribuirea uniform’ a resurselor. 2. Este recomandabil ca legea s& 89 i, deSTUD! ERS See aE nea pastreze in continutul sau atat prevederile de exceptare de la obligatic, cit si pe cele de limitare a exceptirii. Obiectia, ca atare, este oricum mai rara dect vointa de a evita privatiunile. Riscul ar fi, deci, ca printr-o lege permisiva, majoritatea cetitenilor si devind, peste. noapte, “obiectori din oportunism”. 3..0.a treia obiectie ridicd pro- blema echitajii sociale, a tratamentului diferit pentru militarul in termen, expus privatiunilor vietii de eazarmé (serviciul la distant& mare de casi, corvezi, garzi) gi obiectorul de constiinga, care sta acasd, are program de birou, sau chiar desfiigoara activitati civile fictive. 4. Ce se intémpld cu dreptul de obiectie in caz de rizboi, cfind legile de necesitate restrang la maxim drepturile fundamentale? Poate fi el perceput altfel dec&t, in expresie italiana, dreptul la “fuga in padure"?. 5. Faya de vechea lege, proiectul nu mai prevedea comisia pentru exami- narea cererilor de obiectie. De data aceasta, argumentele in favoarea ei trimiteau 1a “armonizarea criteriilor fundamental” cu cele din tarile CEE. si UE.O. Ca raspuns la aceleagi probleme s- au. incercat si analize sistematice, sociologice. Practicile metodologice inter- pretative trateazA problematica din per- spectiva “obiectommlui”, ca unitate de analizi (interpretare) si “unic subiect de actiune al sistemelor politice democratice, dotat cu o serie de caracteristici care il definesc: instruit, rational, calculat_ si egoist™’. Obiectia se defineste astfel ca “atitudinea cuiva care neag& a se supune unui ordin al aytoritatii sau unui mandat legal, invocnd existenta in forul siu interior a unei norme care il impiedica sa-si sume comportamentul prescris” ’. Discutia se mut, deci, pe rationa- litatea_comportamentului obiectorului (si nu a grupului de obiectori) si pe strategia care _ optimizeazi relatia sa cu 90 reprezentantul statului (pe spaniol: C.N.O.C.). Cadrul legal (statul) sanctioneaza negativ nesupunerea si pozitiv, in diferite grade, comportamentele adaptate. Naturii umanc, autoritari si egoista, fi corespunde “asocierea” indivi- zilor (in sens ténniesian) care intra in societate pentru a scoate un profit. Astfel, omul este considerat rational dacé in toate actele sale “mijloacele’ pentru. atingerea scopurilor maximizeaza beneficiile si minimalizeaza cheltuielile sau pierderilor”’. El nu se supune de teama sancfiunii, ci pentru cd supunerea fi aduce profituri evidente. urma analizei personale costuri/ beneficii (dupa cum vom vedea) respec- tarea legii este Iucrul. cel mai rational pentru individ. La randul lor, situatiile de nesupunere sunt tot _comportamente rafionale explicate de relatia costuri mai mici decat beneficii. Tata cum opereazi aceasta analiza pe teoria jocului cu suma nul (Spania). Cei doi juc&tori sunt obiectorul si statul spaniol. Fiecare posedd un ansamblu coerent de preferinte pe care le ierarhizeaza ‘in functie de scopurile sale. Problema este: daci fiecare dintre participanti are un comportament rational, incercand sa-si maximalizeze beneficiile, cat de rational. poate fi solutia? Ordonarea preferintelor: a) C.N.O.C, (ca reprezentant al statului - orgamil care gestioneazi acordarea statutului de obiector) 1. si maximalizeze recrutarea nationala (tofi oamenii sA execute serviciul militar - Constitutic); 2. Daca obiectorul nu executa serviciul militar, 4 presteze micar “serviciul substitutiv”, dar pe 0 perioada ‘mai lunga (18-24 tuni); 3. daca cettteanul nu executa nici serviciul militar, nici prestatia sociala, cu riscul unei imagini publice_nefavorabile statului, sa fie sanctionat cu priyarea de exemplul REVISTA DE CERCETAR! SOCIALE Hi 4/1995SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR. libertate (4 Juni - 2 ani si 4 luni); 4, minimalizarea_pierderilor din sistemul recrutirii (serviciul militar gi pres- tafia alternativa), en absolvirea, dupa az, b) Obiectorul de constiinta: 1. si fie total absolvit (si mu presteze nici serviciul militar, nici serviciul alternativ si nici s& nu fie pedepsit); 2.0 “obiectie de constiinta limi- tatt” (nu serviciul militar sub arme, ci 0 forma de’ serviciu militar auxiliar, fara arma, de aceeasi durata cu. primul dar mai mic decat a serviciului social); 3. obiectia de-constiingé totala (nu serviciul militar, nu serviciul militar nefnarmat, ci prestatie substitutiva, mai ‘indelungata - 18 luni, dar preferabila celor ~ pentru C.N.O.C,; dach atunci 2ani si4 luni); 4. nici o forma de serviciu; prefers pedeapsa cu inchisoarea. Cei doi jucitori au la dispozitie dows tipuri de strategii: a) C.N.O.C.;~ s& penalizeze (sanc- sioneze) pe obiector, notata cu (P); ~ si nu-l penalizeze (Nu P); b) obiectorul; - s& nu presteze nici un servieiu (NU); ~ 88 presteze unul dintre serviciile date, notata cu (DA). Pe baza acestor date se con- struiegte o matrice a platilor (fiectrei preferinte i se acorda anumite valori, dupa criteriul utiitatii) care modeleazd interacti- unea celor doi jucttori: valori (serviciu militar) (serviciu civil) (inchisoare) (scuteste) valori: A (scuteste) 3 (serviciu civil) 2 (inchisoare) 1 {serviciu militar) CN.OC. NuP Care ar fi, deci, strategia optima? ~ se observa contradictia de inte- rese fundamentale intre jucatori (prima preferinté a unuia este ultima pentru celalalt: 1/4 si 4/1) in timp ce preferintele a doua si a treia coincid; REVISTA DE CERCETARI SociALe JM asss0s 91STUDII - intr-o analiza pe coloane, daca obiectorul alege strategia neparticiparii, CN.OC. va alege varianta P (valoarea 2 mai mare decat valoarea 1). in schimb, dac& obiectorul ar alege varianta parti- ciparii, C.N.O.C. ar prefera strategia, Nu P (4 mai mare ca 3) care ar aduce objecto- rului beneficin! minim; - de cealalta parte, daca C.N.OC., alege varianta generoas (Nu P) obiectorul va opta pentru absolvirea totaki (4 mai mare ca |), in timp ce la 0 Jege restrictiva, prestatia altemnativa devine preferabild (3 mai mare ca 2), : Practic, ici unul dintre cei doi jucitori nu are o strategie dominanta. Pe teren exista multe situatii contradictorit. In urma deciziilortribunalelor _spaniole, anumiti obiectori nu au prestat nici o forma de serviciu, alii au fost condamnati si ulterior pusi in libertate, in timp ce alfii isi indeplinesc condamnarea. Strategia domi- nanta ar putea fi cea din casuja 3/3 (efectuarea prestarii alternative), dar ea solicit colaborarea jucatotilor si, implicit, iesirea din aceasta schema. Perspectivele serviciului social (alternativ) in Romania Pentru inceput vom prezenta, succint, céteva din orientarile politicilor in domeniul recrutérii nationale’ de la constituirea armatei romfne moderne pani in prezent urmind ca apoi s& rispundem la cAteva intrebairi de tipul: in ce masura se incadreaza armata Rominiei in tendintele de evolutie pe plan international? Este serviciul social (alternativ) o solutie viabili la probleme prezente sau viitoare ale apétarii nationale? Poate face el obiectul unei politici sociale speciale? Optiunea —fundamentalé a guvernelor Romaniei pentru modernizare institutionala s-a reflectat corespunzitor in organizarea militar’, care a imitat in general modelele organizatorice ale arma- telor statelor vestice, in principal Franta si Germania, Principiul recrutarii obligatorii aproape generalizat in Europa natiunilor, NU a suportat modificari esentiale in politica militara a statului roman. Articolul 1 din Legea pentru recrutarea armatei din 24 febmuarie 1876 (pastrat in legile din 1913 si 1942) stipuleazd: “Toti locuitorii {ari datoresc personal —_serviciul militar”. La rindul sau, actualul proiect de Lege privind pregatirea populatici pentru aptirare, preludind Articolul 52 din Consti- tutie stipnleaza la articolul 1. “Toti ceta- (enii au dreptul si obligatia sa apere Ro- mania”, conservand astfel acest principiu. Pentru analiza noastra sunt rele- vante in special cazuriole de exceptare de la lege si de stabilire a neincorporabililor, tocmai pentru a sesiza daca se poate vorbi de o traditie in Romania, in utilizarea unci forme de serviciu alternativ sau daci au existat tendinfe de evaziune sau rezistenta la incorporare, sanctionate prin prevederile respective. In general distingem doud moda- litati de pregatire a populatiei pentru aparare: una initiald, imensiva prin “servi. ciul militar permanent”, in stagii de 3, 2 sau 1 an (diferite ca durati de timp) si o etapa ulterioaré. de improspatare, de actualizare a cunogtintelor si aptitudinilor dobandite, prin stagii scurte (pregatire a rezervistilor), de la momentul trecerii in rezervi pind la indeplinirea varstei maxime prevazuti de lege. Legea din 1876 prevedea 2 forme pentru prima categorie: ~ serviciu permanent al armatei (3 ani); ~ serviciul eu schimbul (cairasi si doro- banti - 4 ani) si 3 forme pentru rezervisti: - rezerva serviciilor de mai sus (pana la 30 ani); ~ miliii (pana la 36 ani); ~ gloate (pana la 46 ani). 92 REVISTA DE CERCETAR! SOCIALE [MM 4/1985 1SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR Varstele supuse fenomenului ‘Incorporare-erau 18-21 pentru cei angajati “de buna voie”; 21-30 pentru cei “chemati” prin tragere la sorti (dupa modelul francez). Actualul proiect de lege continua practica ‘incetijenit’ in ultimii ani cu urmitoarea organizare: ~ serviciu militar (militari in termen, militari cu termen redus, _rezervisti- concentrati sau mobilizati); + alte forme de pregitire re premilitar’ a. tineretului, formatiuni de protectic’ civil, formatiuni sanitar- voluntare ale Crucii Rosii). Inovatia introdusi de acesta este posibititatea prestirii “serviciulni utilitar alternativ" in condifii pe care urmeazi s& le comientam. ‘O mentiune special trebuie facut ‘in cazul Legii: apararii (Decretul lege asupra ‘recrutirii -armatei) din iulie 1942 (€laborata in condifii-de razboi). Proiectal acesteia, prezentat’ spre aprobare mare- salului:Ion Antonescu, utiliza urmatoarele motivatii: “Prin prezentul dectet-lege se modifich fuidamental. principiile cuprinse in actuala)Jege asupra recrutarii armatei, care nu: mai -corespund nici nevoilor ap&rarii nationale nici imperativelor de eticd si echitate social. Intr-adevir sacrificiile, greutitile si servitutile de tot felul impuse de o bund pregatire pentru rizboi trebuie repartizate, pe ct posibil, asupra tuturor tinerilor apti a aduce un serviciu in cadrul armatei, fri si se creeze situativni privilegiate, exceptiuni insuficient motivate si si determine legitime nemulfumiri in masa celor rimasi susceptibili a presta serviciul militar”. Legea introducea urmatoarea distinctie: - serviciu militar combatant (in unitatile lupt&toare); - serviciu militar auxiliar (in unitatile de deservire); ~ serviciu obstesc. fn serviciu obstesc eran incadrati cei inapti pentru. serviciul militar si cei condamnati. Ei isi executau serviciul pe 0 durati egal cu-cea a serviciului militar (2 ani) tn cadrul “Organizatici Muncii Tine~ retuluiRomin”: Modul de organizare si sarcinile specifice se prevedeau printr-o lege speciala. Se prevedea totusi si un stagiu de instructic militaré de 3 luni dupa executarea serviciului (in total 27 luni). Serviciul obstesc reprezenta, asadar, 0 forma alternativa la serviciul militar stabilita de stat din considerente de necesitate: utilizarea la maxim a resurselor umane la dispozitie intr-o tara aflaté in situatie de rizboi. Fiecare din aceste legi utilizeaz ca parghie principala precizarea cazurilor de exceptare de la serviciul militar (neincorporabili). Astfel, desi tinde spre un caracter universal, recrutarea nationald rispunde totodati “nevoii de protectie social largi a. categoriilor “de tineri defavorizati fizic sau a familiilor aflate in dificultate. Sunt. dispensati de serviciul militar sustindtorul unei familii si unicul fiu la parinti, atentie, dacd dovedeste (public) ci se. achiti .de indatoririle famiiliale (Legea 1913), se instituie ajutoare pentru familiile militarilor in termen. De asemenea, se oferi dispense pentru tinerii care tsi completeazit,studiile (reducerea cu 1 an @ serviciului pentru. cei cu 4 clase Primare $i acordarea de dispense celor cu 10 clase - Legea 1876). Ulterior, ‘absol- venti de. invajimant’ ‘superior primesc: dreptul de reducere la jumitate a serviciului militar. ‘Se constata o imbinare, ‘Statul face apel la parghii suplimentare. El sanctioneaz ca infractiune evaziunea, condifioneaz& accesul social: (in “functii publice) de indeplinirea serviciului militar (clement constant incepand cu Legea din 1913), introduce un sistem de taxare/scutire de taxe pe perioade determinate pentra a descuraja incércarea de ~am@nare.. Din REVISTA DE CERCETARI SOCIALE EB 471095 93STUDI GREE REE RRCGe ae eI continutu) legilor analizate nu rezulta sa fi existat tendinte majore de evaziune de la serviciul militar care si impund necesitatea unor forme de serviciu alternative. Preci- zim ca serviciul obstesc introdus de Legea din 1942 nu se incadreazi ‘in~ aceasta categorie, el fiind impus temporar de conditii de necesitate. Aceste cfiteva observatii ne indreptajesc st afirmam ca, prin modul de» organizare® si legiferare, recrutarea nationala s-a dovedit a fi: mai mult dect un principiu politic, si anume un tip specific de politica sociald, aplicabila in domeniul apararii nationale. Cand analizam situatia demogra- fic prezenta, trebuie's4 tinem cont de doua mari specii de fenomene: marile tendinte in evolutia populatici Romanici, in: raport cu populatia mondiali sau european, din ultimii 30, 40. ani (imbatranirea demo- graficd, urbanjzarea) si evolutiile specifice “tranzitiei”, urméri ale unei politici radical diferite de cea a perioadei anterioare. De la politica’ demografic’ explicit natalista, constrfingatoare care aducea un spor mediu de aproximativ 100,000 persoane pe an, 5-2 trecut la una permisiva. Masurile politice s- au limitat la abolirea unor legi nepopulare si la unele masuri-de protectie’ social, subsistemul. populafiei find lasat si functioneze- practic pe stocuri, cu. autore- glare. Optiunea principala pentru restruc- turarea economica a orientat resursele spre investitii de dezvoltare in dauna celor umane. Populafia a reactionat prin compor- tamente adaptative (modificarea raportului ‘intre avorturi provocate si nagteri, renuntarea/amanarea copiilor de rangul 2, care au contribuit la scaderea semnificativa a natalitatii si deci a sporului natural. ‘Se constatd o tendint& de scddere a resurselor teoretice (fiird s& mai luam in calcul pierderile de luare in evidenta, sau de la incorporare), in conditiile in care necesarul de efective ar ramine constant. Care este tipul de masura dezirabili? © prima solutie ar putea-o constitui revenirea spre o politica natalista. 94 REVISTA DE CERCETARI SOCIALE ey ayn ‘Tinand cont de faptal c& in urmatorii ani, emul populaici, functionind tot’ pe principiul autoreglirii, va continua si piarda din volum, am propus deja a fi luat in sama indicatoral “Costul de oportu- nitate al cheltuielilor demografice”, repre- zentind numarul de unititi de:cheltuieli in alte sectoare la care ar trebui si'se renunte, pentru a crea o unitate suplimentara de cheltuieli demografice. Un al 2-Iea tip de politica reco- mandabila este pistrarea relativ constanta a valorii proportiei de tineri a incorporare. Aratam cA in Franta 0 proportie de 71% ‘Yncorporabili. este socotita satisfacatoare pentru. conservarea gradului de: univer- salitate a serviciului militar (public). in ipsa unei politici miliatre de bloc (Pactul de la Vargovia, NATO), Romania nu-si poate relaxa nevoia de aparare militara, care sii elibereze resurse demografice: Datele prezentate arati ci structura actual a functiilor pentru militari»in termen (supusi deja regimului obligatoriu al reducerii prin tratatele internationale) nu poate fi completati in proportie de 100%. Tata cum arata indicatorul “grad de completare cu efective” a statelor de’ organizare la pace, pentru categoria care ne intereseazd in primul rind, militari, recrutafi, in Romania in anii 1992-93; '* or 90 80 16.06 % 70. 64. 60 Wi Fata de necesarul 11 Fata de necesarul anului respectiv _corespunzitor ‘Tratatului CPE. Se pune, deci problema gisirii de resurse suplimentare, problema rezolvataSERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR partial prin angajarea pe termen.scurt a unoi numér suplimentar de yoluntari, Se mai poate discuta-dact nu. cumva, insigi optiunea pentru modelul de organizare al armatei nationale si fie renovati. Noi ne- am afla acum pe structura armatei mixte cu recrutare universala, imperfecta, Spre ce si tindem? Valoarea relativ mica a bugetului militar si cadrul geopolitic specific nu justifica trecerea spre 0 armatii de profesie sau de recrutare selectiva, Probabil c& se va ajunge la unul din modelele 5 sau 6, care conservi. insiprincipiul —_recrutiii universale si restrictiile sale majore. Datele de pana acum arati cd Romfnia se afla in situajia unei lipse cronice de resurse umane pentru aparare si nicidecum de, surplus. In aceste conditii miéasurile “logice” de reducere. a duratei. serviciului militar ‘incepaind cy 1990 (de la 16 luni La 12 luni in trupele de uscat).si cdutarea unor forme alternative de serviciv ni se par nejusti- ficate. Am amintit cA aceste. masuri au conotatii populiste: Dacit prima dintre: ele este “de infeles” in conditiile lui decembrie 1989, optiunea pentru cea de-a 2-a, ar putea fi neoportuna. Analizind atitudinea populatici fafé de serviciul militar am constatat o tendintd generala de reducere a responsabilitatii colective sia acordului Ia ste ins situatia Romaniei? Ne intereseaz& dack existi o nevoie sociali care si justifice citutarea unor forme de serviciu social altenativ si in ce mésuri este legitima si acceptabili obiectia de constiinfé, Am discutaf despre existenta a 2 tipuri de atitdini- majore: a) cea a populatiei, se raporteazA la inecesitatea apiririi tairii cu armele, a existentei fortelor armate si la perceperea difuza rolului lor in societate. Se adreseazi intregii populatii (femei, barbafi) si este misuratd (pe esantioane reprezentative), in general prin indicatoral “increderea populatiei in institutia militar’; b) cea a militarilor (cadre active si militari recrutati): se raporteazi direct valorilor _ militare, relatiilor dintre categoriile de militari si solicit’ miisuri adaptative precise ale institutiei militare de tipul “revalorizarii serviciului militar” (Franja). Un studiu efectuat de Sectia Studii Sociale a Armatei in colaborare cu IRSOP in perioada mai- iunie 1993 pe problemele _atitudinii populatiei civile fati de armati si fath de problemele apiririi nationale, ne ofera ‘urmatoarele tipuri de date: a) aprecierea_situatiilor_ de_ rise pentru securitatea nationala; - pericolul de rizboi - 57,7% b) modul in care sunt apreciate Jocul gi rolul armatei in societate: - importanfa institutiei militare in ‘stat ~mare ¢i foarte mare = 90% ~ perceperea increderii generale in institutia militara = mare gi foarte mare = TI3% c) -rolul populatiei in cadrul = foarte important 48,7%, impor- tant 32,3%... Problematica este noua si numai o analiza comparativi, in timp, ne-ar putea permite si evidenticm anumite tendinte comparabile cu situatia prezentata din statele occidentale. fn lipsa tendintelor apreciem nivelele, iar ele confirma ipotezele noastre. Populatia percepe in mod real cadrul -geopolitic nesigur si ca atare accept in marea ei majoritate importanta institutiei militare si implicit pregatirea Ppopulafici pentru aparare. Studiul ca atare nu. trateaz pro- blematica serviciilor alternative. Un ris- puns’ partial ni-I oferé 0 cercetare intre- prinsd in decembrie 1993 - ianuarie 1994 de Centrul de Cercetiri pentru Probleme de Tineret si Centrul Independent de Studi Sociale si Sondaje, pe problema raportului armati-societate. Egantionul investigat cuprinde 0 populatic intre 15-30 ani si se referd la urmatoarele aspecte: a) statutul armatei ca institutie, b) utilitatea serviciului militar, c) posibilitatea introducerii serviciului militar REVISTA DECCERCETARI SOCIALE ES 414995 95STUDII altemativ, 4) atitudini inainté si dupa satisfaccrea stagiului militar. Noutatea demersului si lipsa colaborarii cu un sociolog militar si-au spus cuvintul asupra concluziilor. Vom prezenta in continuare concluziile punctelor b si ¢: b) Circa 3 sferturi din participanti consider’ ca “util” serviciul militar, dar uni igi exprima rezerve cu privire la modul lui de desfagurare (25%). De obicei tinerii care nu si-au satisfaicut stagiul au o perceptie mai pozitiva fata de cei care s-au lovit de problemele specifice acestuia. Asemenea concluzii rezulta direct si din studiile sistematice intreprinse de Sectia de Studii Sociale in Armata in randul militarilor in termen, la apropierea perioadei de trecere in rézerva. Ei au, in general, o atitudine critica, dar nu fata de semnificatia serviciului militar ci fata de regimul de viata si stilul de conducere in cazlirmi. Asa cum era de asteptat, aceasta atitudine critic’ este mai pronuntaté in randul tinerilor cu statute socio-profesional $i de scolarizare mai ridicate. c) O dimensiune importanta a sondajului a constituit-o evaluated’ atitu- dinii tinerilor in legatura cu introducerea serviciului militar alternativ (efectuarea serviciului social civil de catre cei care, din motive de constiinfé nu vor si efectueze vorba despre o atitudine fafa de 0 forma de evaziune a altora (pentru biieti) sau fata de © problema general de echitare sociala (pentru fete). 55% dintre subiecti nu sunt de acord cu introducerea serviciului militar alternativ. Cei im varsti de 25-29 ani (cu stagiul militar satisficut) considera ca inoportund introducerea acestui tip de serviciu, chiar in conditiile in care si-au manifestat atitudinea critica fat de serviciil militar. Deci optiunea pentru ‘serviciul civil nu ar veni ca 0 reactie sau necesitate sociala. Studiul nu face diferenta si nu se ofera raspunsuri precise. Categoria de tineri care sustin mai mult introducerea serviciului alternativ este cea de varstele 16-19 ani, deci cei care ar urma s4 fie incorporati. Ne asteptiim ca motivatia lor si fie de natura evazionista, deoarece pe de alti parte apreciaz ca util Pentru societate serviciul militar, Aceasté situatie de ambiguitate atitudinala poate fi explicaté prin faptul c&, pe de o parte, tinerii la aceasta varsta nu au suficient discernimant, mu cunose problematicile celor dowa servicii,’iar pe de alta parte, alternativele posibile alese de realizatorii sondajului au transformat serviciul social civil fntr-o varianta atractiva. Tabelal urmator reda in ordine situatia'alegerilor tinerilor pentru una din serviciul militar). S& ‘nu uitém ins& cA este formele de serviciu propuse: Nr. Valori (alegeri) Mase. Fem. TOTAL, Serviciu social. Nr. % 1. Protectia naturii 295-2299 52434. 2. Aptrare civila *) 1400 94234165 3. Conservarea capodoperelor culturale 68° 101 169112 4, “Ajutorarea batranilor 63 103 16 11,0 5. Raspandirea culturii la sate 61 ST 132 87 6. Ajutorarea handicapatilor 47 53 100 66° 7. Allele 96° «871831241 8. NR. 2 2 4 02 TOTAL rz ay 1512 _100 Obs.: Apirarea civild ‘nu poate face obiectul serviciutui social: Optiunea mare (16,5%) pentru ea, poate’ si se datoreze sinonimiéi termenului. 96 REVISTA DE CERCETAR! SOCIALE | as1995SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR Nu sé ‘poate concluziona ‘ea in Roménia, scrvicitl social alternativ (mai mult decat pentru obiectorii de constiinta) ar fi impus ‘de’ presiune atitudinald reala din’ partea tinerilor. fn plus, acelasi studiu ne releva ‘un ‘nivel ridicat al gradului ‘de acceptare a“inrolarii' in armata, chiar in condiiile existentei “riscului » sacrificacii vietii, Se poate vorbi de-un profil- moral orientat pe valorile’ patriotice “pentru majoritatea: tinerilor = premisa’ favorabila pentru comportamente «de acceptare> a ~ serviciului militar. Este desremareat aici o situatie diferita a opiniilor in raport cu -originea etnicd: Studiul ne sugereazd “ooptiune preponderenta pentru introducerea servi- ciului alternativ la cetitenii de -origine maghiara. De asemenea, majoritatea dintre acestia firma: ca nu sunt dispusi 8A se ‘Inrolezé"tn armata in condifiile riscubai de a-si sacrifica viata, Ast fi posibil deci; ca tn cazul: introducerii serviciuluialternativ, “0 pondere ridicata‘in cadrul tui: si o-dletina cetitenii:roméni de nationalitate maghiars. Pot fi si alfi factori care sa solicite organizarea “serviciului altemnativ. lata de exemplu, in: aprilie-septembrie 1994 cotidianul “Tineretul Liber” a publicat serie de’ articole referitoare la sinuciderea: unor’ militari: Utilizand tithuri de-genul-“Cat timp armatane-mai ucide tinerii?” a incereat acreditarea ideii ci institutia militar’ este responsabila de aceste: acte, stiicidul fiindu-ivun fenomen caracteristic iesit din comun. Daca da, ne intrebam,:ar fi serviciil civil o solutie 1a evitarea cazurilor respective. ©. cercetarepluridisciplinara efectuaté in institutia militara a relevat ci suicidul “nu este specific” organismului militar, el: manifestandu-se in toate ,arile gi ‘4m toate segmentele sociale. Mediu! militar ‘nu este, prin natura sa, cauzator de suicid; in cadrul Jui se pot ‘inst acumula factori declangatori sau. favorizanti, dupa. caz, Efectuarea seryiciului social: ca’ solutie pentru prevenirea conduitei siiicidale sau REVISTA DE CERCETARI SOCIALE [MM 4/1905 pentru diminuarea, tn perspectiva & ratei sinuciderilor “in -rindul tinerilor® este discutabila. 7 Meditil’ militar ‘este perceput -de malfi tineri, ca fiind-un-mediu exigent, in care libertatile individuale ‘sunt permanent imitate” si in care se resimte ipsa sigurantei familiale. In” acest medi ‘pot apare conflicte sau stiri tensionale intre difetitele “categorii’ de militari-la “nivetul subunititilor (grup, pluton) © anumiti indivizi sunt marginalizati de catre ceilalti; sunt’ suprainodrcati‘cwsarcini, expusi fenomenului “tapului. ispasitor”, se simt oprimati si:nemultumiti, le scade rezistenta la stress‘ conducdnd~ uneori” la» stiri depresive. Foarte multi tinert cre tree print stiri depresive le depigesc fird a recurge Ja suicid. Insa’ se’ pune ‘problema ca aceste _ stiri SA fie tinute sub'control: Daca acest control nu var ‘fi posibil, atunciserviciul militar civil ar fi justificabil. Aminteam ‘ci fn Franta preocupiri pentru formarea unor speci in integrarea” tingrilor - neadaptati ~ (in conditiile In care societatea civila dispune acolo ‘de un sistem’ bine organiza de asisten{® sociala), fn armata noastra” nu exist astfel de specialisti. Problemele adaptirii, consilierii’ ar tebui sa fie rezolvate doar de comandantii de subunitati prin misuri functionale, “regulamentare, lucru’ grew in’ lipsa unei- pregitiri de Speciallitate, Se discuté despre-un proiect de asisten{s social in armatd, care este inst in faz de proiect, in lipsa fondurilor. Oricum, ar fi mai-ieftin. si preferabil decat sx excladem 0 largi-categorie de tineri din randul celor apti medical. Un caz: particular ‘1 reprezinta tinerii care manifesta’ 0 personalitate dizarminied sau cu intelect la limita, pentru care mediul militar creazt mari dificultati de. integrare. Bi intra in” categoria Patologica si situafia\lor este reglementatt adecvat’- sunt’ declarati~ inapti “pentru serviciul militar si Seutifi total: “Problema 97STUDI este cind aceste cazuri nu sunt depistate, in momental recrutirii sau pe parours: Acesti tineri pot apela 1a sinucidere. Cu atdit mai mult cu ¢&t mediul militar pune la dispozitie adolescentulai un mijloc “eficace” al planului suicidar - arma de foc. Este discutabil daca un asistent social sau psiholog poate depista dim timp semnele ‘unui plan suicidal, tocmai pentru c& o astfel de grila este greu de stabilit. Dar este, de asemenea, discutabil, daci am introduce tn categoria scutiri “predispozitia la suicid”. Care este, fnsi, atitudinea facto- tilor de decizie politica si militara fata-de problematica scrviciului alternativ in Ro- mania si cum se prevede organizarea lui? Serviciul militar si formele sale alternative. sunt reglementate. prin urma- torul cadru legislativ: a) Constitutia Romaniei: Cap. IIT ‘indatoririfapdamentale: Art. 52: “Cetdfenii au dreptul gi obligatia sa apere Romania. Serviciul mili- tar este obligatoriu pentru barbatii, cetiteni roméni, care au implinit virsta de 20 ani, cu exceptia cazurilor previizute de lege. Comentariu: Obligativitates servi ciului nu poate privi pe cei care, in mod obiectiv, nu il pot presta. Obiectorii de constiinté din motive religioase rezultate din specificul cultulvi,,presteaz4 serviciul militar alternativ, adica alta activitate tn locul serviciului militar obisnuit, Daca religia pe care 0 persoani 0 practic’ ii interzice indeplinirea unor obligatii . cu caracter militar (portul, folgsirea armelor de foc, ..etc...), respectul libertatii religioase impune scutirea persoanei de asemenea obligatii. Legea. urmeani si stabileascd in detaliu condifiile in care aceste persoane vor indeplini activitasi in locul serviciului militar obligatoriu, b) Legea privind pregitirea populatiei pentru aparare - proiect: Art.-1: Toti cetaenii au dreptul si obligatia sa apere Romania; Art, 4: Ceti- fenii care, pe motive religioase refuzd. si ‘indeplineasca sesviciul militar sub arme, 98 exccuté. serviciul —utilitar _alternativ, potrivit prezentei legi (Modul de executare a serviciului utilitar alternativ urmeazi si se stabileascd prin hotarare a guvernului). Art. 13: Durata. serviciului- utilitar alternativ este de 24 luni. La cerere, cetiitenii care efectueazs serviciul utilitar alternativ pot fi trecuti la prima incorporare 4 execute integral serviciul militar in termen, Art. 28: Absolventi_ institutiilor militare de tnvayimdnt pot opta pentru serviciul utilitar altemativ cu durata de 12 luni, in conditiile prezentei legi. Statul Major General.a ¢laborat 0 serie de considerente (propuneri) pentru organizarea serviciului utilitar alternativ - ca project pentru o Hot&rfre guverna- mentali. Din modul cum este conceputa organizarea serviciului alternatiy rezulta c& acesta este fnteles.ca o modalitate de evaziune de Ja. indeplinirea serviciului militar, care poate diminua _resursele necesare apfririi,De accea ca trebuie descurajatt Ia maxim prin metode ca: ~ reducerea statytului prestatorului serviciului ‘alternativ Ia acela al obiec- torului de constiinta (numai pe motive religioase); ~ vonditionari multiple; ~ in recunoasterea legalé a sta~ tutului solicitat: s& fie membru recunoscut al unei secte admisa.de stat (cu o doctrina precisa - explicit); - costuri sociale si binesti pentru cel in cauzd (durati mare, departare: de familie si locul de trai, 0 taxi oltre MApN,); ~ nu oferi forme altemative - atractive de serviciu. + Ministeral Apirérii Nationale riméne gestionarul acestui tip-de: resurse dar raspunderea trece in sarcina institutiilor care le folosese direct. No® putem incheia fird edteva considerente privind atitudinea statului fata de organizatiile obiectorilor. In Romania, vechea lege (pana in- REVISTA DE CERCETARI SOCIALE B A/9995SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA’SERVICIUL MILITAR *89) recunostea ‘libertatile religioase’ ale cultélor si garanta desfisutarea ceremo- nialului, cu condifia’ cunoasterii ‘precise’ a credintei si manifestirilor ei prin slujba si Prin urmare, pfint’tn’ decembrie ‘89, in Romfnia erali recunoscute 4 culte neoprotestante, membre in Consiliul Ecumenic al Bisericilor: Cultul crestin Baptist, Cultul adventist de ziua a7-a, Caltul crestin dupi Evanghelie si Cultal . “Aceste secte acceptau in doctrinele lor importanta statului gi a servi- ciului militar pentru proprii credinciogi. Refuzul acestuia’ atrigea interzicerea funictionarii pentru organizatiile respective (secte) si pedeapsa cu inchisoare ‘pentru obiectori. Dupi revolutie, legea respectiva s- a abrogat, fiind instaurata tn fapt o libertate religioasd absoluti, intérita prin Consti- tutie. Astizi exist libertatea Cultelor si sectelor (“Asociatii”), rezultata tocmai din absenfa unei legi corespunzAtoare. Practic, statul evit& s-gi precizeze_pozitia fata de diferitele doctrine si modele induse de ele. Calea prozelitismului sectant este larg deschisi. Constitutia precizeaz’ dreptul la obiectia de constiinta, ca drept individual dar o lege a obiéctiei (ca in alte {ari) lipseste. In lipsa cadrului legal, problemele, care nu intérzie s4 apari sunt rezolvate in modalititi spontane, prin initiative organizatorice locale. Redamin cele ce urmeazd un mic articol, foarte sugestiv, intitulat “Pentru a fi Scutiti de armata, sute-de tineri se declar& Martorié, Jui Iehova", aparut in. Jurnalul National din luna aprilie 1995: in ultimele saptimfni, Secre- tariatul’ de. Stat pentru Culte (SSC) se confrunta cu o situatie mai putin obignuiti: ‘De la. unititile militare situate in toata tara Sosesc liste cu numele si prenumele a sute de‘recruti care se-pretind a fi Martorii tui Tchova. Comandantii unitatilor militare an ‘intrebat SSC daca respectivii sunt sau nu REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | 4/1995 membri‘ai gruptrii date; avand in vedere c& Martorii Tui Tehova refuzi 8 foloseasct orice arma. De la conducerea S.S.C. am aflat c& nu exist o list& ‘nominala cu cei cate fac parte din grupul religios respectiv, ‘insi numarul mare al celor inscrigi pe list’ de- citre unitatile” militare indict sigur faptul c& foarte multi tineri se declara “Martori ai lui Iehova” chiar dac& nu sunt, pentru-a scipa de instructia cv armament. Deoarece’ in’ Roménia “serviciul militar este obligatoriu, cei care se'declara Martori sunt pusi ta munci de gospodarie: Spal vase, curita cartofi ete. Deci, im-absenfa legislatiei cores: punzitoare, prin deczii ad-hoc, a aparut acea forma de “serviciu militar neinarmat”, situata'dact ne amintim, pe locul doi in ordinea —_preferintelor” - jueatorvlui (obiectorul de constiinta) deci, avantajoasé pentru el, dar nw'si pentru stat. ‘Aceste indicii- ne conduc Ia concluzia cA este in curs de constituire-un fenomen de evaziune “de la cfectuarea serviciului militar care, th prezenta unei legislatii permisive, $-ar putea amplifica. “Asa cum am ardtat, desi par tgor de tolerat, prin numiirul mic de adepti, si in Romfnia sectele sunt periculoase prin consecinfelé lor (modele comportamentale Prescrise, atitudinea fata ‘de'cei din’ afara propriei ‘credinfe,..:). La fel ca si incestul, care afecteazi calitatea iar nu existenta speciéi-umane, fenomenul sectar aduce atingeré socialitatii, formei nationale de ‘aire comunad. De aceea, ni se pare preferabil sa pastrim echilibrul. natural, dat fiinfei umane de 0 practica Verificats (cea a credinfei strabune) decdt sa: deschidem unor- -manifestar cu efecte imprevizibile, care sustin o libertate de ccredinta in afara gcolii, a serviciului militar sau a altor obligatii cetitenesti. Prin: urmare,- dac& suntem interesafi si asigurim-resursele” necesare pentru -apatare- $i sd “conservam.acele modele de comportament: dezirabile. din Ppunct de vedere: national; ar: trebui ‘silimitém, cat mai mult.portitele evazioniste prin mAsuri de genul: 1, reducerea obiectiei de. consti- inta la cea de natura religioas&; 2. descurajarea obiecfiei din opor- tunism. Obicctia trebuie considerats. ca exceptie 1a 0. indatorire fundamentals, Cetajeanul poate solicita_ statutul de obiector dar el se acorda, tn limitele unui nivel dezirabil social, de un organ al statului prin analiza fiecarui caz in parte. in plus, recunoasterea . statului poate fi conditionata de dovedirea apartenentei la. organizatie religioasa care poseda si afirma public Miarturisirea de. credinta gi Manifestirile de cult; 3, limitarea (interzicerea) obiectiei de necesitate (cind.fiinta national este ameningati direct, iar nevoia de coeziune sociala este maxima); 4. rediscutarea statutului organi. zatiilor oficiale ale obiectorilor atunci cfind efectele sociale. ale activitatii Jor ating un nivel. considerat periculos pentru existenta nafionala. fn felul acesta statul nu atacd sau ‘nu pune in discutie libertatea de constiint’ individuala gi de obicctie,.prevazute de Constitutie, ci. cadrul. organizatoric. (secta) in care ele se manifesta. Nu sunt condam- nafiadeptii, ci. efectele onganizarii. lor. Aceste. mésuri.sunt aplicabile in situatia Roméniei care,.cel putin in context actual militar trebuie si-si-maximizeze. resursele pentru autoaparare.{n cazul unui eventual surplus de resurse (aga cum se intampla cu tirile care intretin,o legislatic permisiva), atunci datele problemei se schimba; Problema obiectici de constinta si a efectelor sale rimane deschisa, trebuind sf fie reevaluati {gestionata) in functie de evolutia contextelor sociale si deci a.nevoii de apirare. De aceea, problematica pe care ea 0 deschide.ar trebui si devind, dup’ parerea noastri, un obiectiv de sine statator al unei politici sociale speciale, In. felul acesta, organizarea _serviciului civil {alternativ) ar iesi de sub umbrela obiectici de .constiinti, putind sisi propund obiective mai largi.. Concluzie Un. rispuns mai adecvat_ Ia problematica serviciului civil ar trebui si ‘imbine mai multe perspective. Observim pentru inceput c&_un suund limitat de resurse trebuie s& satisfac simultan maj multe nevoi’ de interes national: aparare, pregatire pentri situalii de necesitate, protectie social, fiecare din sistemele acestea avand propria sa logic& de functionare. R i ‘Sistemul securitati [Sistemul de rregatire a |Sistemul protectiei sociale necesar de efective . protectia categoriilor pentru armata nivel de pregittire defavorizati (scutiti, permanent amiénati) sedi |_~servicii sociale ___} Prima decizie’ in stabilirea unei politici de ~alocarearesurselor este precizarea ierarhiei nevoilor. Pana acum se obisnuia'ca resursele pentru apirare sf fie utilizate in exclusivitate in sistemul militar. 100 Cu timpul s-a observat o® militarii recritati pot fi utilizati ca resurse ieftine si in alte domenii:@onstructi, amenajari teritoriale, servicii sociale, \..). Acest plasament efi: cient, reatizat inifial prin aranjamente REVISTA DE CERCETAAI SOCIALE B A/A995SERVICIUL SOCIAL CA ALTERNATIVA LA SERVICIUL MILITAR semilegale (ex. concentrari in tabere de munca, protocoale interministeriale etc.)a fost si este treptat supus unei presiuni de legalizare din partea beneficiarilor directi (State sau firme particulare). Ori pentra aceasta regimul de functionare a ideilor privind securitatea (apararea) national’ si perceptia (acordul) populatiei trebuiau modificate. Trebuia deci s& se demonstreze (justifice) c& domeniile respective sunt la fel de importante pentru societate ca si apirarea, sau chiar mai importante, Asa s-a produs acea deplasare de semnificatii, despre care am amintit, si care a solicitat aparitia unui concept integrator: serviciul national (public, cetifenesc). Serviciul Serviciul civil Recrutarea national raméne locul principal de asigurar¢ a acestor nevoi. Obligatia cctajeanului nu mai este si efec- tueze serviciul militar ci pe cel nafional. In Germania, de exemplu, s-a avut in vedere chiar a se inlocui serviciul national cu un “serviciu universal de solidaritate socials”, care si elimine polarizarea acestuia numai spre populatia masculina. Chiar daca guvernul federal a respins pentru moment ideea unui serviciu civil obligatoriu pentru femei, organizarea serviciului civil pare a fi intr-o permanenta reconsiderare. In general, fiecare tara, in functie de contextele externe gi interne, isi stabileste propria ierarhie a nevoilor. Germania, exemplul tipic de stat cu surplus de resurse, contrar aparentelor, isi plaseaz pe primul loc tot nevoia de apirare, previzind satisfacerea cu prioritate a necesarului de jincadrare a _armatei (Consitutia germana garanteaza capacitatea de lupta a Bundeswehrului). Aceeasi {ari dispune ins de circa 80 mii functii pentru prestatorii serviciului civil care, in conditiile in care nu beneficiazd de REVISTA DE CERCETARI SOCIALE H 4/1998 protectia dreptului la munca; sunt arondati unor ~ asociafii (firme) _particulare, gestionare a sistemului asistentei sociale federale. Volumul de munca depus de et asigura acestor firme un’ profit anual de aproximativ 1,8 miliarde DM. In urma misurilor Iuate in 1990 de reducere a duratei serviciului civil de la 20 la 15 luni, a rezultat 0 micsorare a volumului de mune, care afecteaz__beneficiile respective. De’ aceea, tn prezent cxista presiunii puternice din partea acestor firme pentru un tip de masuré compensatoare si anume, cresterea\:numarului de> functii pentru serviciul civil, cum altfel decat in dauna serviciului militar. In felul acesta, migcarea contestatara. se amplificd iar dreptul la obiectia de constiinti este sustinut artificial. Astfel’ de motivatii conduc Ia efecte nécontrolate, remarcate de societatile respective, de genul: departarea serviciului social de obiectivele sale initiale; fintarirea sentimentului_ de inegalitate social’; utilizarea tinerilor in munci necalificate si nedorite etc. proiectarea unui serviciu national (civil) eficient ar trebuist se urméreascd satisfacerea simultana a urmatoarelor deziderate: ~ 88 fie functional pentru institutia militara dar si pentru sistermul nafional de protectie sociala; ~ si fie dezirabil pentru segmentul de-populatie pe care il utilizeazt. Pentru Satisfacerea acestei-cerinte se incearca, de exemplu, 0 imbinare a ideii de voluntariat cu sancfiuni pozitive: banesti, degrevari fiscale, pregatire profesional, prioritate la invatamAntul superior, la slujba, ... Ar fi de preferat ca serviciul civil si continue acele valente sociale pe care, pind acum, le asigura serviciul militar. in ultima instanta se cauta gasirea acelui optim functional care sd imbine interesele (beneficiile) celor doi jucatori Romania ar avea la dispozitie oud variante: - un raspuns partial, adaptat con- 101textelor actuale (in principiv masuri descu- rajatoare) si constituirea unor-capacitati-de reactie conceptnalai si. legislativa in functie de evolutiile viitoare; - proiectarea unui sistem mai cu- prinzator care sd integreze experientele organizatorice ale altor (ai (Germania, Spania si Franta). Ultima variant ar avea Note si bibliografie 1. B. Baéne et MLL. Martin, Conscription ‘et armée de métier, Pacis, FEDN, Hotel National des invalides, 1991. 2.David Pi, Calauzi crestina. Pentru cunoasterea si aplrarea dreptei credinge tn fafa prozelitismutui sectant, Edit, Bpiscopiei Aradului, Arad, 1993. 3.Probleme ale apiririi nationale in ~Franta; in Deftnce Nationale, 1977. 4. Cifre actuale si viitoare ale serviciului national, in Defénce Nationale, vol 46, nov-dec, 1990. 5.Probleme ale obiectiei de: cons! Italia, in Carabiniere, an 45, ne. 5, mai 192. 6.Labonia S., Apropierea tineretului. de serviciul militar, in Revista Militare, Italia, nr. 6, nov-dec, 1994, pp. 188-191. 7.Ramon S. Candil Manoz, Problemele Juridice ale obiectiei de constiint’; in Ejézito, nov. 1991 , pp. 30-34. 8. Augustias Caracual Raya, Este obiectia de constiinga un rational?, in Ejercito, aug. 1992, pp. 125-128. 9. Sozialwisenchafiliches Institut des ‘Bundeswehr (SOWD, Sustragerea de la serviciul militar i civil in Germania, in Arbaitspapier, nr: 49, Munchen, 1991. 10, The Military Balance 1993-1994, The International Institute for Strategic 102 avantajul de a rezolva posibila problema uunuj--exces- de resurse, dar-poate due totodata 1a. stimularea tendinjelor -indi viduale de evaziune. fin plus. ca. este: conditionat (limitaté) _ de. imexistenta unvi sisten inchegat de asistenta: sociala, pe care. dk drept, ar ff urmat si-1 completeze ‘Studies, London. 11. Cioioca L., Atitudinea tinerilor fati de stagiul militar, in Spirit militar modern, nr. 4-5/1994, pp. 21-24, 12,Mostoflei C., Armata de care avem nevoie, in Spicit militar. modern, 1/1995, pp.37-41. 13. Legea pentru recrutarea armatei 1879. 14.Lege. si segulament -penirarecrutarea armatei.. Ministerul de rizboi Rominia, 1913. 15. Legea 505 agupra recruit armate, 1942 (22 iumie). “ 16.Legea .privind. organizarea.» apararii nationale, 1973, 17. Instfuctiuni privind examinatea ‘medicals arecrutilor, 1973, 18."Conceptia integrata privind. securitatea national a Réméniei" - Proiect. 19. “Doctrina militara de apérare a Romdnici* ~ Proiect. 20. Legea privind pregatirea: populatie: pentru apirare - Proiect adoptat de Senat in 22 sept. 1994, 21. Organizatea serviciului utilitar alternativ pentru cetifenii care, din motive reli= gioase, refuzd si Tndeplineasca serviciul militar. - Starul Major General - Proiect de Hotarfire Guvernamentali. REVISTA DE CERCETARI SOCIALE : | AjVG9S