Vatra Marta Petreu - tinta fixa (IV)Joana Zenaida ROTARIU Marta Petreu - Eseu despre absent Derr sustine in teoris aura dialectic prezenvabsen 8 acest este contin toate ace de vorbire scree, demonstra fptulc sermcata nu poate aceset deca u ajtrul unr forme mediate (ex iba. Ae! Se poate vada cu usurins urmatoareaipotza conform area, de cele mal multe oi absentareprezertni deine, ‘mod paadoxal, forma a preven. Tnesena, acest fpt arnsearn’ aconcepe deci absent rca un lucr exstentin sine, clmal exact ca ceva care ete Faeut heist prin relat care anuiears mater Inseam a vesea absenta ca ceva ces poate reala ceva ce poate (pita texura prinintermedul uno elas procese. Atel, un al dea punc de vedere ar ficein care ne Jrecionam atemadnenio de cnasiune dre abserea sprezena, atte oabordare mat imeresanta sl de cen, mal fers acces de a concepe abserta coo umd, ceva care ebule wm asa um sodelogul Kein Hetherington {2004162 sulin fap e cee ce este absent este nttdeauna muta. dor rest ots sane complet Wh. ‘Ast erebarea care drain mod dec este cum puter lua uma absente? Morgan Neyer, Int-an arco despre onedunea dete cultura materala cea imatrl,porea de a sensure multiple ale ermeniu conduiondn Natura poised 2 cwvtull sume este atragatoare peru scopu nos dea. Petru cd dene mn prim an Un act act sspatial de scare sau de cartograire a ceva na dale Fn, searnd a as alocalza, aurmar 3 ura ee nal rie na, substantive eprezint un seme, 8a, esis, Uraerea absent ete asf un act de natur spay i performativatotodat: omiscare care mereuurmeaz iprecedcbecul sa xe nu pate Sl aptureze pe epi n start 0 urma est cova Care ne, ceva incomplet ceva ce afst oda ‘eesteurme ne condue mereuinatelocar inate deci ator le sunt inttdeauna meampee evade alunecase sleisote (en) Mara Perouse apronie estructura uni poe floc, tematizind eben ri creares unui sens eitees esti, Onc, In mod res, absenta se defines ca notuneneyav co ipsa or caren, a ce ar put prezent darn est. in cau pocaipse dupa Mora aceasta devine centul de greutateal actu de crepe, un ‘azalzator care determina line simple, dar putemice ale poetic opecst. Din perspec psinanaiz itroducerea npn de absent in cadrul unui dscurs ru accentueaz3 doar deta ure Perderi aunel psec dena 10 dorna de recuperarea acl plerder de compensare a acest Incercaea dea comunica cu Dumnessu, eat din care nul va fe niciodats spun poate asemanat ci Impulsul opt aresardu-se pail cave ru mal este. SimltudneaStusioy,adresarea cet dress ‘ere Durees, Se onsite in acest arc rapor de eter, ca suprapunere operat de poets in mai mute ‘cumtange Neutnts de a nslege absent doa gis explesile necesare genereaz8 unc de rvate port rernultumi personal adtesate ind ttl, cand Durnezeu Poesia c teoage naga analiza in perspec dopant nti est (spss in cai invariants rureroaseorsimte sinvocr ale presupusel absent, cea care se materiizeaz In cl, evening forma de ‘eluga sun instrument alla al doin derefulae, de evadare din spall Caustrantcees cen putem cotrla ar sunt nevis accept -opreste Doane cease transparent dements sinuta Nu mal supor. Vid otal rn plospele nie Eun intern innegrasstacojueun creubeu sda sunt dase macegaiur viscose La eal hu de pt no suntem doar ohotul Nuss malsuportriumfulstcestedeasupra mea un aburverzui/ OpresteDoame epreste:u cpa) cesar Cu adevarat un paradox, pe care poesia Marti Petre afiseazd cape un fapt al normaltai, este aclac nu adevrul Insuseeautarea cesta ade mal mula satstacbe,consttund 9 resus poetic lind de posta. Cautarea ‘spur devine cela utuorpereginiror ine cedinis #tgadS,afraresextenet fp de fu faa catactsmul moni fine srs de nspraie crepe - 0 mare dagost peer vas poate tne loc de cred Confestunile poetie nu sunt doar martri ale absent cesta devin absene a cevanbocute cu aheva Dar etd ‘eal vats met prezental caeata fungi inne spuse pa sau ale murda Indecent ars lac2‘curs ess soarelerosu de noapte! atu inspre care noats Fernando Viol Olmos! exist laud bean urge orbor Esta mareantrat inputefat inima mea zodapesulor® ‘Goll est in momentl consent absent’ este inocu prin ransformarea duterisimetamerforarea negattcualutoal une! lene a lula, desvauind mezul ur al pose Martel Perey rena congtingel de ‘ne, creionarea sista, ings conceptuald a vitoareorteze de dentate, orelactuaizare a neces de femare 5 confimare prin ntermesl bjt Memoria (eboréonearddatele preexstete ae absent ajutlasuspandarea temporada ise, a najunsull 3 improbabitioe inocu aestoa cu bidndetea une ever ale cei margin eae sunt ausateastelinest 3 ‘ere un intanvalde respira nr limba prin cercurle dantes ale nfernulu Aga va tec pnd la uma aka 38ta/S.o se del capatca apa milasd nd se topesteomatulo vei lua inc ined o data de enceput caun vel ‘are nut 58 steain piciare/ Vel outa verbele arb posi erzantemele ude eli dela cap ln coada fecare ‘durere aa scoala alabetu sl abla-nmuin Val fo fings uman oarecare agadarcum scl cate” Dispersiaprezente celuia singratatea ca misurs a transpuneridie romantic, asmiares subieculuimasculn ce personal homeri, Us, ingereazs in spa poeze idea deaf prezen, dea exstacaentate, a oblat. toca prin intermesil absent: .Ma gandes tine ca rimfa Calipso la Uise/ dupa ce ea port pe mare cu Puta ll spre soarta luk un om gt acolo exact cae prins in cle omenesti cain rand lubires analzatsintermeni absent! imps © negoclere constants 2 millet de tandree urd rama neparcurs inte voceafeminind 3 presupusul persona) Codie. Flecare vers intensifies fascinatiaparadonutir in cdrul crea joclaproperi se transforma int-an gst familar Pe masurs ee absenta devine di ce nce ma ef, leh, aproape evapora: se, se fixearS Un pa insolt alco care cu ct primeste mal putin, cu atat 8 mat mut Absenta certtudinitor ‘Cunoasterea care nu se bazeaz8pe un adevar sini sau emp se presupune af onatiune frmata in ipsa bie, cunoastere care ncn stad a rie ~ pe calea inti, nia posterior - pe clea expeientel. nu poate ‘bsndl tat.tl de certudine, Jean-Luc Marion deavolt demonstaia une redefi paradoxale in perspacva ‘oerenlteoretceaeupra de de certtudne,Intrducinanogunea de certtudn negative! care insearmn a pune indoial ina certudinesfaptuu anu vom putea cunoastericodata cee ce use vaconcretiza ‘A pune lindo raga strecatoarea exstena a indvdulul este una dete preacuparle predict ale poetl Torura psihcd aintrebarlor formulate uneor temic aso nav se ransforma int-un exerci de rerstnta fc In aka ‘rer. Faptal imei nu ne garaneazs mic se impe co axiom care, cu toate c nu este general accepts ‘amine valabil, marcnd oneputin carocterste individu ins posibls pe trtarial poe. Fextul ru promi rezolvarea dimer exstenyal ale omenii nd testeaz3terenul texture penruimplintarea ner pioane: {Nim nu ne spune nim Nimeni ne ct la lean ce-0 88pm imeni nd ne spe dn wremec8gluma ata in {are mam ales 3 jucam tne ct wea ef pe caro im dupa noi cu copotelcutou e drum pia mastin/esteureus ‘ara proanes corte stine/ ba’ ma ru tune pe aren spam der prin mp a guzunol cu palmele ate lope ‘nsusitiul ukimuu volum publica in 2014, sto nu este wot meo, consul o negare a prezentlasadaro absent tmotvtain teres duree din propria wats, eceptare a propriv destin co oarecare doz de sutoioni acum ar ‘webu sa vorbesc cu altcineva deca eu cu mine ~ mag" 'sesemnare~ Tec suninger pe run ESchop dec! @ 41 meu 50 pe esis vien autor sii smulg fejele de pe carne! copie de pe rand smi smug carnealanevoie/ i prere total eu seonsonrs™, [Absonta nocmalitii sia puteri Poezafemining contine salt ip de absent regaste, spre exemplula Angela Marinescu in ale cre seer dimensiunea corporal ocupa un le prieiat.Observata ese in cadrul patel aminte ar fpeu cn vines poet ‘eupul reste edatricodat a nd ntre, inter, 0 unatecoerent stindependents Din conta cesta este _Srapung, sfirteca, lat de tury, supus dec ofr atenel bserval aemen unui cada la marge al es prezent mal mult mort slips de waltate, dat in pina forma sand putere de generare,2érobirea caput de ‘un tp, corp muta aa nul animal lms, mulimea sulocant, meancola, moortea se reproduc mecarein poezia Angle! Marinesc, se amplifis 31 seexaceroead. Abcena ete alc de opto lpr anormal ¢ continu =perturbanta devierein care intmitatea si proprultrup par a fide cele mai multe ori corpuristraine care suferé rmadificar racicale pe parcursul scrituric,totul este atat de albsiprecs/ ca un abur rece al aurecleiboreale/ deo frumusete pe care nu pot vedeaY ai nu este poezie/ nu este agonie sau moarte/ sau blasfemi/ nu este extaznu este mardi nu este/nimic™. ‘Adiscuta despre problematica sinatat sa boli, despre agonie si moarte, despre faptul de a testuala limita 0a propriulul corp nu reprezints un dezavanta, din punctul de vedere al poetel, mai degraba o provocare dea upta Jmpotriva acelul sine slab sa boli pentru recuperarea integral corporale si validarea poezel ca spati in care aceasta btaie se poate desfasura sub prvriletuturor. ‘Absenta masculina $1 substitulee xcestula cu propria persoand ‘inreaga poezie a Angelei Marinescu are o expresie violent deo Feminitate masculina,afrmataintr-un mod personals _asumat - Am inceput 8 scriu pentru ca scrisul este un instrument de atac, subi si ascutt, can cus, cei putea Inlocul deficit meu sexual. Am veut 8 sim (cru) can barbat si mi-am pus la bataieimaginatia, Pe masura ce orgolul de a reusi cite ceva (in mana cu scisu meu masculin crestea femintatea mea se uma de placere"™, Propunerea unui nou tip de Feminitate a granita dintre masculin si feminin, a une! ferintati devastate de Tntuneric, ‘are insearmn3 renuntarea ao atitudine extrem de pudicd in relate cu exprimarea si cu limbajul, renuntarea a drama din jurul puterifalocratice si situareafemininuul nto pozitie infrioara sin utimul rnd, dar cu siguranta cel mal important, renuntarea la negarea faptululc8 apartine genululfeminin de teama de anu fi califieata ca slabs in comparatiecu genul masculn, Dialectica feminin-masculin nu se inscren nile principale afirmate de poezia Martel Petreu, raportl stabilindu-se de comun acord in favoarea unel absente acre semnificati este aceea de a deveni forts creatoare, dea aduce un elogiu singurStai, dar nyo singuratae otala, co singuratatealeass si infeleass pn la ultimele sale consecine. Premisele abordari absente din acest punct de vedere nu ajunge 58 seufunde itreg unversul in ntuneric, converindu-se in salvarea necesara 3 sufieients din criza propre! identi. Poeia ca forma de expresie a une feminitat apocaliptice— -Moare in Marta zide io femeie''® marcheaza specfcul unei prezente care nu se gindeste pe sine interment finitudinilimpuse de moarte, de absent, de gol, reusind si se restructureze pe schema (rereariidentitai prin srs, prin actul dea renunta de fiecare dat lao parte dureroasd a exstente pentru a putea accesa mai trziuin scopul Creatie ,Credeam ~ alts eroare ~ cd daca exista gestl acd formay atunci se naste din sine insusisicontnutul materia Substanta/ Dect am mimat curajul i forta/ mi-am mesterit- din fori si pietrcele din petice! si pene - masci/ ‘Am pus raceala si mult8 migals3-minsallez prezenta: am reusit~ acum exists fateta/ in spate tau chrctd eu ins 2 femeie/ nu nu femeie ~ cio fetta batrana vanzand chibrturi in spate se aflégoll nimicul fetta batrana nan in mana chibrurile arse", ‘nlocul vidull presupus al absentei,avem dovada credrli unui sens chiar acolo unde acesta devine greu de concept Singuratatea,absenta, golul de care tata lumea fuge s pe care le repudaza ca atribute ale negatwtati au Tn poezia Marte! Petreu roll dea dezvdui fete diferite ale forge, ale uteri, ale capactti de af prezent prin absenta, dea se Tntoarce prin scris pentru a recupera acea urmé care se poate prefigura ca aspect paz, ca relgindire a individual sia identi !Netherington, K (2004) Second handedness: consumption, disposal and absent presence. Environment and Planning D: Society and Space 22(1): 157-173. Goose Scholat, SAGE Journals the absentis only ever moved along and is never fully gotten rid of (emphasis inthe original, 2Alecing and tracing absence: A materia cuture ofthe immoterol, hupifjournalssagepub,com/doifull0.1177/13591835114332598 15, 5thepolysemic nature ofthe word traces appealing for our purpose hee, For it denotes fst o al, an active and spatial oct ‘of arewing oF mopping ut something, Secon, it means fo fin, locate, follow, tal, et. Third, te noun trace’ stands for @ sign, o residue, a vestige. Tracing absence is thus ot once a spatial and performative act @ movement thats always following ‘ond behind its object and therefore unable to capture Xt full and final a trace fs something that points to, something thot ‘s incomplete, something that once was. These aces always Sead us Into other places, other cirectons, other times; they are‘s incomplete, something that once wos. These traces aways lead us into other places, other rections, other times they are ‘ahays incomplete, elusive slippery and awkward, “Marta Petreu, Apocalipso dupa Mara, p. 284 marta Petreu, Apocalipso, p. 272 Marta Petreu, Apocalps, p. 272 “Marta Petre, Asta nu evita meo, edtura Polirom, Bucuresti 2014, p. 118 Sider, p16 *Yean-Lue Marion, Crttudin’ negative, edtura Desis, Sibiu, 2013, raducere romBneascd Maria-Commelia Ij bide, p24 Miidem, p. 98 "ibidem p. 96 "angela Marinescu, Subpoeze. Opere complet pp. 88-59 angela Marinescu,Prozd. Opere complet il, Edtura Charmides,Bistrita, 2016, p. 474 "yfarta Petreu,Apocalsa dup Mort, p. 25 “pide, pp. 285-286