ABANDONUL SCOLAR CAUZE SI MODALITATI DE PREVENIRE Andone Crenguta - profesor Colegiul Tehnie de Transporturi Brasov O educatie adevitraté, reald se fundamenteazé in familie, apoi ea se continud in gritdinita si scoala prin intermediul cadrelor didactice. in primul rand, ea se realizeazit prin puterea exemplului. O bund interventie a cadrului didactic prin insusi procesul educativ pe care-I desfasoard cu copiti poate constitui un ‘mijloc de prevenire a abandonului scolar, care a devenit din ce in ce mai frecvent. Abandonul scolar reprezinté conduita de evaziune definitiva ce const in incetarea frecventarii ycolii, pardsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns, inaintea obfinerii unei calificdri sau A pregatiri profesionale complete sau inaintea incheierii actului de studii inceput, Elevii care abandone: scoala sunt cei care s-au facut remarcafi pentru absenteism gi alte dificultaji de comportament, pentru care au fost sancfionai in repetate randuri in scoala, Acest abandon este cu atat mai grav cu cat are loc la nivelul formelor terminale de invajamant, cdci pind a ajunge acolo societatea a cheltuit cu persoana respectiva o grimada de resurse. Chiar si cel in cauzi a fost nevoit si depund anumite eforturi, Abandonul scolar reprezint o problema gravi cu care se confrunta societatea contemporani; Scoala a ajuns sf fie abandonaté, {nainte de toate, pentru cd in ziua de azi nu conteazi in ierathii, nu ¢ perceputa ca valoare in sine; atat copiii, cit si elevii nu mai considera gcoala un viitor, Efectele abandonului colar demonstreaza c& acest tip de conduita este considerat deosebit de grav. ‘Mai intai, cei care abandoneazi Scoala nu au nici calificarea profesionala indispensabild integrarii socio- economice, nici formatia morald $i civied necesard exercitirii rolului de parinte gi celui de cetatean al unci comunititi, in al doilea rand, neavand 0 calificare, cei care abandoneaz scoala sunt viitorii gomeri $i reprezinti, pe termen mediu $i lung, o sursa de dificultati sociale gi de pierderi, care depagesc investitia ceruti de formarea initiald. Pentru o mai bund intervenfie se propune realizarea unui program care si urmircascé dezvoltarea competentelor cadrelor didactice de lucru in echipi si de folosire a planificdrii strategice in vederea identificdrii factorilor care ar favoriza aparijia unor astfel de situafii de rise la nivelul scolii, pentru prevenirea si, in ultima instanfd, pentru rezolvarea unor situafii de crizd cu efect de abandon scolar. Pentru a putea reduce numarul abandonurilor §colare ar fi bine si incercdm sa identificim gi sa studiem ciiteva cauze: * scolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, sardcie i lipsa oportunititilor de succes socio-profesional pentru absolventi. Lipsiti de motivatic, multi dintre elevii clasclor gimnaziale renunta in primii ani de studiu, riméndnd si dea o mand de ajutor in gospodariile proprii sau chiar muncind ca zilieri la oamenii mai avuti din satele respective Saricia comunititilor din zonele defavorizate limiteazd posibilitatile parintilor de a oferi copiilor resursele necesare educatiei. Aceasta stare provoaca deseori exploatarea copiilor prin munca de catre Lipsa interesului pentru gcoali se explicd prin presiunile de ordin economic, prin dezamagirile personale ale parintilor $i prin lipsa de cultura a comunitatii care poate fi susceptibi fata de institutile formale.Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile spre §colile din asemenea zone, prin stabilirea unor legaturi cu centre de instruire existente, prin asigurarea unei infrastructuri care si asigure transportul elevilor, dar $i asigurarea hranei pentru elevi care au domiciliul la distante mari de Scoala, De asemenea, este mentionata aprecierea (far vreo sustinere) pottivit careia, in mediul rural, abandonul scolar ereste iama, ,,in conditiile lipsei de subsistenta” si din cauza ,,lipsei hranei sau imbricdmintei necesare”. E o simpld parere fra cunoasterea generald a realitajii. Pe de alta parte, inedlzirea vremii, crearea condifiilor naturale de practicare a unor indeletniciri fi fac pe copii si-si urmeze parin{ii la muned, abandonand seoala, * cultura de origine a elevilor — cercetdrile din domeniul educational au relevat faptul c& mediul socio- cultural de provenienfa al elevilor este una dintre cele mai importante variabile in reusita sau egecul §colar $i profesional al elevului, Este foarte importanta atitudinea familie’ in raport cu §coala, Existd si cazuri in care parinfii incurajeazd s4 incalce normele valorilor gcolare prin atitudinea lor fafa de scoala, Ca forme principale de manifestare a deviatiei scolare putem aminti ca fiind mai grave din punct de vedere social si comportamental: fuga de la sc absenteismul, abandonul scolar, vandalismul, conduitele violente, toxicomania, copiatul si suicidul. Cunoasterea acestor atitudini gi identificarea surselor de posibile tensiuni sau blocaje manifestate in raport cu cariera §colard a tinerilor constituie un factor important in prevenirea abandonurilor, Elevii au fost incurajati si de atitudinea parinjilor pentru care cartea nu mai reprezintd o prioritate, nici garangia asigurarii unui loc de muned. Mai mult, emigrarea forfei de munca ii afecteaz tot mai tare pe elevi, care fie ci-si urmeazi parinfi, fie sunt Lisafi in grija unor rude sau cunostinfe apropiate care se ocupa superficial de situaia scolara a copiilor. + climatul familial are un rol hotirdtor in cauzele de abandon colar. Astfel, dezorganizarea vietii de familie, consecinta a divortului, climatul familial conflictual gi imoral, excesiv de permisiv, divergenta metodelor educative $i lipsa de autoritate a pirintilor, atitudinea rece, indiferenta sau, dimpotriva, tiranicd a acestora sunt alte cateva aspecte care conduc spre abandonul scolar. © factori de natura social $i economicd cum ar fi: crize politice, economice, sociale $1 morale, prabusirea sistemului de protectie sociald, confuzia sau absenta unor norme sau valori sunt alte cauze care conduc la dezorientarea elevilor, indepartarea lor de mediul educational gi, in final, abandon scolar. * factorii de naturd educationald: insubordonare fat de normele $i regulile gcolare, chiul, absenteism, repetentie, motivatii $i interese slabe in raport cu scoala, greSelile dascililor (de atitudine $i relationare, competenta profesional, autoritate morala) au gi ei un rol important in aparitia fenomenului de abandon scolar. + anturajul de proasta calitate debusoleazi elevii cu un psihic labil datorat unor carente din copilirie; doringa de a scipa de sub tutela educational sau familial, dorinta de a capta obiecte, haine sau mancare prin cdi ocolite, necurate reprezint cauze pentru care elevul abandoneaz §coala, Anturajul reprezinti un factor negativ in viata elevului; el poate si-1 determine pe elev si fumeze, si consume bauturi alcoolice, sa consume droguri, si fure sau chiar s chiuleasca de la gcoala, Principalele obiective in cadrul unui program de prevenire a abandonului scolar © identificarea clevilor aflagi in abandon sau rise de abandon scolar in vederea menginerii acestora in sistemul invatimintului guvermamental de zi; © implicarea sistemului familial in reabilitarea scolara si sociala a elevului;‘* cresterea gradului de implicare a comunititii locale in solutionarea situatiilor de abandon gcolar sau a situatiilor ce prezinta rise de abandon scolar. * in masura in care aceste obiective vor fi indeplinite, abandonul scolar nu va mai reprezenta un pericol imediat de abandon, find urmarite in cadrul unui program de preventie bine organizat, ce se desfigoara pe o perioada foarte indelungati. Se impun masuri de prevenire a abandonului Scolar: + psiho-pedagogice $i psiho-sociologice — care urmarese cultivarea unor relafii interpersonale adecvate pentru realizarea unei insertii socio-familiale pozitive; + socio-profesionale — ele decurg din masurile psiho-pedagogice $i psiho-sociale; + psihiatrice - depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme caracteriale, comportamentale, emotionale, tendinte agresive; * _juridico-sociale — aceste masuri permit cregterea gradului de influentare sociala prin popularizarea legilor gi prin propaganda juridica, in general, in cadrul invapimantului pregcolar educatoarea are, de asemenea, un rol decisiv in formarea conceptului despre scoala a copiilor prescolati - viitori scolari. Rolul acesteia este nu numai de a-i informa cu privire la gcoald, ci gi de a-i face s constientizeze importanta pe care o detine scoala in viata unui individ. Un alt element in combaterea abandonului scolar este participarea tuturor copiilor la programul educativ, ficcare dupa forja gi posibilitatile sale. Copiii sunt diferiti, capacitatile lor sunt diferite, gradul lor de adaptare $i percepere este diferit, dar in grupul de la gradinité fiecare poate avea un loc, un statut, un rol si 0 valoare, fapt ce ii determina s& indrigeasc’ mediul scolar. Evaluarea pe care o poate face educatoarea se referd la competentele si capacitatile educationale ale fiecdrui copil. Trebuie plecat de la premisa c& fiecare copil are valoare si este unic gi c fiecare copil poate invaja, indiferent de nevoile lui sociale, Pentru o mai buna prevenire a abandonului scolar trebuie cunoscute aptitudinile si nevoile fiecdrui copil integrat in sistemul de educatie fie cl de religie sau etnic diferitd fafi de restul copiilor. in cazul etniei rome, cunoastere obiceiurilor si tradiiilor, faa necunoscuta si nebanuitd a existentei membrilor ei pune in valoare a ¢ ei insisi nu mai stiu ori nu au reusit si rizbata. Copiilor le ofe1 identitate si apartenenfa la neam, le red mandria de descendenti ai poporului lor, rispandit prin numeroase " — adi popor. "Unicitatea pozitiva” care in esenfa arati demnitatea neamului lor, se opune aceleia "negative", aceea aceea care ascunde comoara trisiturilor caracteristice unui teritorii, le creazi o "unicitate poziti care a fost impus mediatizarii care condamni la inhibare, la izolare. Asadar, copilul fie cd este integrat intr- un sistem de invajimant preprimar, primar, gimnazial, liceal, profesional, universitar, trebuie urmarit cu mare atenfie cum evolueazi cum se menfine in sistemul educative, ficdndu-l cat mai eficient prin interventii oportune atat partea parinjilor, cadrelor didactice, cat $i a comunitiii din care provine copilul pentru 0 mai mare siguranfa in prevenirea abandonului scolar ~ 0 problema grava in Romania, Educafia pentru tofi este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare cadru didactic in parte, de responsabilitatea si implicarea tuturor ca ea s 3 devin’ o realitate din care fiecare si invete si si se dezvolte $i si nu uitim cd educatia depinde foarte mult de familie, Pri itor la aceasta tema, Abandonul scolar — cauze $i modalitati de prevenire, consider cd este 0 tema foarte mult abordat in mediul scolar. Cadrele didactice impreund cu consilierul scolar incearcd si-i determine pe clevi si constientizeze importanta §colii, a terminarii unui liceu. La noi, in Roménia, abandonul scolar reprezinta un motiv de ingrijorare gi pentru aceasta Scoala trebuie si aiba o relatie foarte stransi cu membrii familieiBibliografie: Clerget, Stephane, (2008), Criza adolescenjei, Editura Trei, Bucuresti Moisin, Anton, (2007), Arta educérii copiilor si adolescentilor in familie si in scoala, Editura Didactica $i Pedagogic’, Bucuresti Tatu, Cornelia, Suport de curs: Consiliere scolard (2009)