Sarcina de lucru 1

Consultând site-ul https://insse.ro/cms/ prezentați pe scurt modul de organizare al activității de

statistică în România.

Institutul Naţional de Statistică (INS) este principalul producător de date statistice oficiale ale
statului.

În organizarea şi coordonarea statisticii oficiale din România, activitatea Institutului Naţional de

Statistică se întemeiază pe următoarele principii: independenţă profesională, imparţialitate,
obiectivitate, fiabilitate, confidenţialitatea informaţiilor statistice, eficienţa costurilor.

În acord cu misiunea, viziunea și valorile promovate în cadrul Sistemul Statistic Național, au fost
identificate șapte obiective generale ale Institutului Național de Statistică:

1. Consolidarea structurii și funcționării coordonate a Sistemului Statistic Național

2. Modernizarea și eficientizarea Sistemului Statistic Național

3. Extinderea utilizării surselor de date administrative în procesul statistic

4. Dezvoltarea produselor și serviciilor statistice

5. Îmbunătățirea calității produselor și serviciilor statistice

6. Dezvoltarea resurselor umane

7. Îmbunătățirea promovării produselor și serviciilor statistice

Sarcina de lucru 2

Consultând site-ul https://ec.europa.eu/eurostat prezentați pe scurt modul de organizare al

activității de statistică în Uniunea Europeană.

Eurostat este departamentul Comisiei responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru
tot teritoriul UE. Serviciul consolidează datele colectate de autoritățile naționale și le armonizează
pentru a garanta că fiecare indicator – de exemplu valoarea șomajului – este calculat la fel în toate
statele membre

Responsabilitati:

1. stabilește definiții, clasificări și metodologii de realizare a statisticilor europene oficiale, în

cooperare cu autoritățile naționale de statistică

2. calculează date agregate pentru Uniunea Europeană și zona euro, pornind de la date colectate de
autoritățile naționale de statistică, respectând standarde armonizate

3. pune statisticile europene la dispoziția factorilor de decizie și a cetățenilor în mod gratuit, prin
intermediul site-ului Eurostat și al altor căi
Sarcina de lucru 3

Analizați tabelele prezentate anterior în cadrul acestui modul și identificați principalele elemente
ale acestora

Tabelele prezentate sunt tabele cu dubla intrare, tabelul 1.4 fiind un tabel de corelatie iar tabelul 1.5
tabel de asociere.

Tabelele cu dubla intrare, sunt tabele de date care fac referire la două variabile. În antetul rândurilor
stabilim categoriile sau valorile variabilelor în timp ce în coloana principală se adaugă celelalte
variabile. La intersectia dintre primul rând și prima coloană, găsim datele corespunzătoare ambelor
variabile.

Pe fiecare linie sunt evidentiate variantele tuturor caracteristicilor inregistrate (y1, ... yj, ... yp)
referitoare la o unitate statistica (xi) a colectivitatii supuse observarii (nil, ... nij, ... nip).

Fiercare coloana surprinde variantele unei anumite caracteristici (yj), inregistrate pentru toate
unitatile (x1, ... xi, ... xm) colectivitatii statistice (n1j, .. nij, ... nmj).

Sarcina de lucru 4

Prezentați pe scurt principalele caracteristici ale tipurilor de grafice statistice, enumerate la pagina
anterioară.

Reprezentările grafice sunt folosite în statistică în mod frecvent pentru prezentarea rezultatelor, dar
și ca mijloc de analiză a formelor de manifestare a fenomenelor, în vederea aplicării celei mai
adecvate metode de calcul statistic. Formele de reprezentare grafică sunt extrem de numeroase, iar
selecția acestora se realizează în funcție de scopul urmărit și de conținutul indicatorilor, astfel încât
tendința de manifestare a fenomenelor investigate să fie cât mai clar prezentată.

Graficele statice pot imbraca diferite forme, cum ar fi, o multime de puncte, linii, figuri geometrice,
etc. In functie de datele disponibile dar si de scopul cercetarii, se alege reprezentarea prin cel mai
potrivit grafic.

Sarcina de lucru 5

Consultând statisticile oficiale, realizați un tabel în care să prezentați populația României, după
vârstă și sex, la data de 1 iulie.

Total pe grupe de
Grupa de varsta Masculin Feminin varsta
0-4 520775 493058 1013833
5-9 540255 510695 1050950
10-14 577449 545895 1123344
15-19 580239 549441 1129680
20-24 590813 558994 1149807
25-29 618379 584660 1203039
 30-34 833698 791865 1625563
35-39 873984 827260 1701244
40-44 942663 899238 1841901
45-49 927900 894840 1822740
50-54 984615 991584 1976199
55-59 570737 598964 1169701
60-64 593992 680164 1274156
65-69 575536 727580 1303116
70-74 429087 599421 1028508
75-79 245146 386390 631536
80-84 168691 316999 485690
85 şi peste 134285 277429 411714
Total
masculin/feminin 10708244 11234477 21942721

Sarcina de lucru 6

Cum poate fi reprezentat grafic fiecare tip de indicator derivat exprimat în mărime relativă?

Sarcina de lucru 7

Analizați relația care există între mediană, modul și media aritmetică.

Media aritmetica, mediana si modul sunt marimi medii fundamentale, utilizate in mod curent in
statistica.

Media aritmetica este cel mai des utilizata in practica statisticii. Aceasta se calculeaza atat pentru
serii simple, cat si pentru serii cu frecvente. Denumit si dominanta, modul se determina numai in
cazul seriilor cu frecvente. Mediana, se calculeaza atat pentru serii simple cat si pentru serii cu
frecvente.

Media aritmetica, fiind o medie de calcul, este influentata de fiecare valoare a seriei, ca urmare este
foarte sensibila la valorile extreme. Media aritmetica poate fi utilizata in calcule algebrice ulterioare.
Mediana si modul au dezavantajul de a nu fi utilizate in calcule algebrice, dezavantaj compensat insa
de faptul ca sunt marimi foarte usor de obtinut.

Modul si mediana fiind marimi medii de pozitie, sunt influentate mai mult de numarul decat de
marimea valorilor unor serii, prin urmare, nu sunt influentate de valorile aberante. Mediana, tinand
seama doar de valorile ce ocupa o pozitie centrala, se poate calcula chiar si cand nu se cunosc
limitele seriei.

Modul, fiind valoarea cea mai des intalnita, cea mai frecventa intr-o serie, este valoarea cea mai
tipica sau cea mai probabila, dar netinand seama de toate valorile seriei ca si mediana, se gaseste sub
semnul aproximarii.
Sarcina de lucru 8

Determinați abaterea medie liniară a variației numărului de salariați ai unei firme pe ultimii 6 ani,
știind că numărul salariaților a fost: 57; 80; 100; 90; 110; 115.

Notam cu X variabila „numarul de salariati”, iar xi reprezinta valorile variabilei X pentru cele n=6 ani

Pentru calculul mediei se va utiliza formula mediei aritmetice simple:

∑ |𝑥𝑖−𝑥| 552
D= = = 92 salariati
𝑛 6

Sarcina de lucru 9

La nivelul unei țări se cunosc următoarele informații, exprimate în unități monetare:

Produsul global = 90000
Consumul intermediar = 70000
Consum personal = 6000
Consum public = 7000
Investițiile brute = 4000
Compensarea factorilor de muncă = 10000
Dobânzi și rente = 3000
Alocații pentru consum de capital fix = 2500
Profitul proprietarilor = 1000
Profitul corporațiilor = 1000
Valoarea adăugată brută a agenților naționali, în străinătate = 3000
Valoarea adăugată brută a agenților naționali, în interiorul țării = 4000
Venitul național = 19000
Venitul care nu revine menajelor = 2200
Venituri de la guvern și întreprinderi care nu provin din participarea la
activitatea economică = 2300

Determinați:
1. Produsul Intern Brut;
2. Exporturile Nete;
3. Impozitele Indirecte Nete;
4. Produsul Național Brut;
5. Produsul Intern Net;
6. Produsul Național Net.

1. Produsul Intern Brut: PIBpp =PG – CI = 90.000-70.000 = 20.000

2. Exporturile nete: EXN = PIBpp – CP – CPL – IB= 20.000-6.000-7.000-4.000=3.000

3. Impozitele indirecte nete: IIN = PIBpp – CFM – BR – ACCF – PR – PC = 20.000-10.000-3.000-2.500-

1.000-1.000=2.500
4. Produsul Național Brut: PNBpp = PIBpp +SVABpp = 20.000+ (3.000+4.000) = 27.000

5. Produsul Intern Net: PINpp = PIBpp – ACCF = 20.000-2.500=17.500

6. Produsul Național Net: PNNpf = VN = 19.000

Sarcina de lucru 10

Din Sistemul Conturilor Naționale deținem următoarele date cu privire la rezultatele unei țări
pentru anul precedent, exprimate în aceleași u.m.

Produs național brut în prețurile pieței = 459,2

Taxe pe cheltuieli = 80,0
Consum de capital = 61,2
Venitul net din străinătate = 7,1
Subvenții = 7,5

Determinați:
1. Produsul Intern Brut în prețurile pieței;
2. Produsul Național Net în prețurile pieței
3. Produsul Intern Brut în prețurile factorilor;
4. Produsul Național Net în prețurile factorilor;
5. Venitul Național.

1. PIB în prețurile pieței: PIBpp = PNBpp – Venitul net în străinătate = 459,2 - 7,1 = 452,1
2. PNN în prețurile pieței: PNNpp = PNBpp – Consumul de capital = 459,2 – 61,2 = 398
3. PIB în prețul factorilor: PIBpf = PIBpp – Taxe de cheltuieli = 452,1 – 80 = 372,1
4. PNN în prețul factorilor: PNNpf = PNNpp – Taxe pe cheltuieli + Subvenții = 398 – 80 + 7,5 = 325,5
5. Venitul național: VN = PNNpf = 325,5

Sarcina de lucru 11
Se cunosc următoarele informații referitoare la populația unui stat:
Tabel 2.1. Date ipotetice pentru determinarea indicatorilor potențialului uman
Determinați:
1. Structura populației pe sexe și grupe de vârstă
2. Resursele de muncă
3. Structura resurselor de muncă
4. Numărul șomerilor
5. Populația activă
6. Indicatori care exprimă corelația dintre diferitele segmente ale populației în funcție de
participarea la activitatea economicosocială.

1. Structura populației pe sexe și grupe de vârstă

𝑃𝑚 11.213,7
𝑔m = 𝑃
∗ 100 = 22.810
= 49%
 𝑃𝑚1 2.851,5
𝑔m1 = 𝑃
∗ 100 = 22.810
= 12%

𝑃𝑚2 6.740,8
𝑔m2 = ∗ 100 = = 30%
𝑃 22.810

𝑃𝑚3 1.621,4
𝑔m3 = 𝑃
∗ 100 = 22.810
= 7%

𝑃𝑓 11.596,3
𝑔f = ∗ 100 = = 51%
𝑃 22.810

𝑃𝑓1 2.732,6
𝑔f1 = 𝑃
∗ 100 = 22.810 = 12%

𝑃𝑓2 6.033,8
𝑔f2 = 𝑃
∗ 100 = 22.810 = 26,5%

𝑃𝑓3 2.829,9
𝑔f3 = 𝑃
∗ 100 = 22.810 = 12,5%

2. Resursele de muncă: RM = PVM – PVMIM + PAVML = PVM-588,3+603,5 =

3. Structura resurselor de muncă : RM = PO + RezM = 9.601,8 + RezM

Ponderea populației ocupate în totalul resurselor de muncă (gPo) sau rata de ocupare a resurselor de
muncă (RORM)
𝑃𝑜 9.601,8
gPoc sau RORM = 𝑅𝑚 ∗ 100 = 𝑅𝑚
* 100

Ponderea rezervelor de muncă în totalul resurselor de muncă (gRezM)

𝑅𝑒𝑧𝑀
gRezM = 𝑅𝑚
∗ 100

4. Numărul șomerilor
𝑆 𝑆
RS = 𝑃𝐴 ∗ 100 = 𝑃𝑂+𝑆 ∗ 100

𝑆 8.25 𝑆
8.25% = 9.601,8+𝑆 = 100 = 9.601,8+𝑆

100 S = 825 * (9.601,8 + S)

100 S = 79.214,85 + 82,5 S

91,75S = 79.214,85

S = 863,38

5. Populația activă: PA = PO + S = 9.601,8 + 863,38 = 10.465,18

6. Indicatori care exprimă corelația dintre diferitele segmente ale populației în funcție de
participarea la activitatea economicosocială.

rata generală de activitate (RGA)

 𝑃𝐴 10.465,18
RGA = 𝑃
∗ 100 = 22.810
= 45,9

rata de ocupare a populației active (ROA)

𝑃𝑂 9.601,8
ROA = ∗ 100 = ∗ 100 = 91,7
𝑃𝐴 10.465,18

rata generală de ocupare (RGO)

𝑃𝑂 9.601,8
RGO = 𝑃
∗ 100 = 22.810 ∗ 100 = 42%

rate specifice de ocupare pe sexe (ROm şi ROf)

𝑃𝑂𝑚 5.309,8
Rom = 𝑃𝑚
∗ 100 = 11.213,7 ∗ 100 = 47,4%

𝑃𝑂𝑓 4.292
Rof = ∗ 100 = ∗ 100 = 37%
𝑃𝑓 11.596,3

rata de întreținere (RI)

𝑃𝐼
RI = ∗ 100 unde PI = P- PO
𝑃𝑂

PI = 22.810 – 9.601,8 = 13.208,2

13.208,2
RI = 9.601,8
∗ 100 = 137,5 %

rata șomajului (RS)

𝑆 863,38
RS = ∗ 100 = ∗ 100 = 8,25%
𝑃𝐴 10.465,18

Sarcina de lucru 13

Se cunosc următoarele informații:

Tabel 2.3. Date ipotetice pentru determinarea valorii producției brute

Determinați valoarea producției brute în prețurile pieței.

VAB pp = Ʃ Venituri realizate din activitatea de bază

Venituri realizate din alte activități
Variația stocurilor

VABpp = 984.656+430.201+114.958 = 1.529.815

Sarcina de lucru 14

Se cunosc următoarele informații:

Tabel 2.4. Date ipotetice pentru determinarea indicilor individuali ai volumului valoric al producție

Determinați indicii individuali ai volumului valoric al producției și indicele volumului valoric de

ansamblu pentru 3 produse (A, B și C).

Produs A
Ʃ q1p1 12.000+6.500 18.500
Iq(V) = Ʃ q0p0 ∗ 100 = 10.000+8.000 ∗ 100 = 18.000 ∗ 100 = 103%

Produs B
Ʃ q1p1 32.000+41.000 73.000
Iq(V) = Ʃ q0p0 ∗ 100 = 30.000+40.000 ∗ 100 = 70.000 ∗ 100 = 104%

Produs C
Ʃ q1p1 17.200+25.500 42.700
Iq(V) = ∗ 100 = ∗ 100 = ∗ 100 = 107%
Ʃ q0p0 15.000+25.000 40.000

Sarcina de lucru 15

Determinați numărul mediu al utilajelor din parcul activ al firmei de

construcții X, cunoscând următoarele informații:

• perioada de desfășurare a lucrărilor este de 90 de zile;

• numărul utilajelor din parcul activ este de 20;

• numărul zilelor de existență a parcului activ este de 60 de zile.

𝑁∗𝑍𝑒 20∗60 1200

N| = = = = 13.(3)
𝑍𝑐 90 90

Sarcina de lucru 16

Determinați capacitatea medie zilnică a utilajelor firmei de construcții

X, cunoscând următoarele informații:

• perioada de desfășurare a lucrărilor este de 190 de zile;

• numărul utilajelor din parcul activ este de 20;

• numărul zilelor de existență a parcului activ este de 60 de zile;

• capacitatea grupei de utilaje este de 10 tone.

𝑁∗𝑍𝑒∗𝐶𝑔 20∗60∗10 12.000
C| = 𝑍𝑐
= 190
= 190
= 63,16
Sarcina de lucru 17

Determinați valoarea producției totale de construcții-montaj al firmei X, cunoscând următoarele

informații:

• valoarea producției neterminate la începutul perioadei a fost de 8.500 u.m., iar la sfârșitul
perioadei luate în calcul de 11.700 u.m.;

• valoarea producției de construcții-montaj terminată se cifrează la 12.700.300 u.m.;

• firma X efectuează transporturi și un studiu de fezabilitate pentru un terț în valoare de 5.000

u.m.

PTCM = PT + (N2 – N1) + PS = 12.700.300 + (11.700-8.500) + 5.000 = 12.708.500

Sarcina de lucru 18

Determinați valoarea adăugată netă a activității de construcții-montaj în cazul firmei X, cunoscând

următoarele informații:

• valoarea producției de construcții-montaj terminată în trimestrul II al anului n este de 3.800.000

u.m.;

• soldul producției neterminate este de 5.600 u.m.;

• valoarea activității de consultanță executată pentru un client este de 3.500 u.m.;

• cheltuielile materiale însumează 845.500 u.m.

VANCM = PTCM – Ch.mat = (3.800.000+5.600+3.500) – 845.500 = 2.963.600

Sarcina de lucru 19

Determinați valoarea adăugată brută a activității de construcții-montaj în cazul firmei X, cunoscând

următoarele informații:

• valoarea producției totale de construcții-montaj este de 1.500.770 u.m.;

• firma utilizează amortizarea liniară pentru utilajele din parcul inventar, iar la sfârșitul perioadei
amortismentul este de 590.000 u.m.;

• cheltuielile materiale ale perioadei însumează 760.000 u.m..

VANCM = PTCM – Ch.mat = 1.500.770 – 760.000 = 740.770

VABCM = VANCM + Am = 740.770 + 590.000 = 1.330.770

Sarcina de lucru 20

Determinați parcursul mărfurilor transportate feroviar (A:B:C), cunoscând următoarele informații:

• în stația A se încarcă 1200 tone de marfă având destinația finală, stația C, aflată la 700 km
depărtare;

• în stația B se încarcă 200 tone de marfă având destinația finală, stația C, aflată la 300 km
depărtare.

Pm = Ʃ q1 * d1 = (1200+200)*(700+300) = 1400*1000 = 1.400.000

Sarcina de lucru 21

Determinați parcul de lucru al vagoanelor unui tren de marfă format din 35 de vagoane, știind că
timpul mediu de rulaj al vagoanelor respective este de 12 zile.
𝑃𝑉
Trv = 𝐴𝑅𝐶𝐹

𝑃𝑉
12 =
35

PV = 35*12 = 420

Sarcina de lucru 22

Determinați încărcătura medie statică a vagoanelor de marfă știind că trenul de marfă este format
din 35 de vagoane, iar marfa încărcată are greutatea de 3050 tone.
𝑞∗𝑃𝑉 3050
IMS = 2 * 𝐴𝑅𝐶𝐹 =2 * 35
= 2* 87,14 = 174,28 tone

Sarcina de lucru 23

Determinați capacitatea de trafic a radei știind că perioada de navigație este de 50 de zile, timpul
mediu de staționare a navei în radă este de 7 zile, iar numărul navelor ce pot fi operate simultan în
radă este 5.
𝑃𝑛 50 50
Ctr = 𝑁𝑛∗𝑇𝑚 = 5∗7= 35=1,43

Sarcina de lucru 24

Se cunosc următoarele informații:

Tabel 2.5. Date ipotetice pentru determinarea indicatorilor globali ai activității de transport
Determinați:

1. Veniturile totale
2. Valoarea adăugată netă
3. Corelarea dintre indicele valorii adăugate nete și indicele
veniturilor totale.

1. Venituri totale = (450+140)+(540+175) = 1.305

Sarcina de lucru 25

Se cunosc următoarele informații:

Tabel 2.6. Date ipotetice pentru determinarea indicatorilor statistici ai stocului de marfă

Determinați:

1. Legătura dintre stocul inițial și stocul final.

2. Stocul mediu lunar.
3. Rata stocului mediu.
4. Stocul în zile-rulaj.
5. Viteza de circulație a mărfurilor.
6. Numărul mediu de rotații ale stocurilor.
7. Dinamica numărului mediu de rotații ale stocurilor.

1. Legătura dintre stocul inițial și stocul final.

Sf = Si+In-(Ie+P)
Luna iulie
35 =90+200-(250+5)
Luna august
25=35+350-(360+0)