5 Oy rs a 8ALCANTI (parafine) in aleanij si Hidrocarburi , catenei, ‘urile saturate se impart in functie de structura oar (cicloalcani. si ic q ai legaturi o om ‘unt hidrocarburi saturate deoarece contin in molecula numai lee: a i i ppofinitia Alcanii sunt hidrocarburi saturate aciclice lula generala {CF (eT) 3. Nomenclatura alcanilor, Serie omologa Tabel cu denumirile primil 7 lor 15 alcani Numarul ‘Formula structurala atomilor de | Denumirea [FOU | (formula plana carbon moleculara obisnuita) Z ‘Metan Cie CHa: 2 Etan Cre (CHs-CHs 3 Propan| C3Hs CH3-CH2-CHs 4 Butan CsHio CHs-(CH2)2-CH3 5 Pentan CsHiz CHs-(CHa)s-CHa 6 Hexan Coie ‘CHs-(CHa)s-CHs 7 Heptan CrHie (CH-(CH)s-CH 8 Octan CeHis CH-(CHa)e-CHs 9 Nonan CoH20 CHa-(CHa)7-CH3, 10 Decan CicHaa (CHis-(CHa)s-CHs i Undecan [ CisHas (CHa-(CH2)o-CHs 12 Dodecan’ CiaHas (CHa-(CH)10-CHs 13 Tridecan CisHzs (CHs-(CHa)i-CHs 14 Tetradecan | CisHao (CHs-(CH2) 2-H 15 Pentadecan CisHs2 CHa-(CHa)i3-CHs | Seria omologa este o serie de termeni chimici din aceeasi clasa de compusi organici are difera inre ei printr-o grupare ~CH2-, numita metilen. . Radicali ai hidrocarburilor Radicalii hidrocarbonati deriva teoretic de la hidrocarburi prin indepartarea unuia sau {ai multor atomi de hidrogen. Radicalii liberi derivati de la alcani se numesc radicali alchil Ichilici sau alcanici). Radicalii liberi monovalenti contin un electron necuplat la un atom, pearbon si sunt neutri din punct de vedere electric.’ a Radical aichil Radical alchil] Radical alchil lean monovalent divalent trivalent ECH2- SCH F Che (metiliden — saulmetilidin sary a Metil hmetilen) metin)[-CFta-CFha- eater CHs-CHs CHs-CHa- (sau C2Hs-) (etilen sau | (ctilden), Etan Etil etandiil) (CHs-CH2-CH3, CHy-CH>CH,- TC CCH Propan Pro tzoplon CHy-CHy-CHy-CHy [Us-CH-CHyClly— HyCCHy CH-CHs Butan foun sec-butil Hy 1 H3C-CH-CHy [izobutit, cH Tzobutan tert-butl Z conform sistemului TUPAC, se face respectandu-y, Denumirea izoatcanilor, urmatoarele regu * Se alege catena de baza care este caten ramificatia sa aiba indici de pozitie minimi : «Daca dous Janturi cu lungime egala concura pentru alegerea lantului de baza, se vq i de substituenti. alege lantul care are numarul mai mare + Numerotarea catenei cu mai multe ramificatii (catena laterala) se face astfel incat suma indicilor de pozitie sa fie minima si radicalii se indica in ordinea alfabetica Prezenta mai multor radicali identici se indica prin folosirea prefixelor di. 1a cea mai lunga si se numeroteaza astfel inca, tri-, tetra, ete. , , enei cu mai multe ramificatii diferite la distante egale de capetele = Numerotarea cat lantului se face in ordine alfabetica Zr ay Coy bind cis Hs ty Cy Cy Cha GH-OMs wyc-cmda-dre Hs cot Ce Cy -CHy CH-CH Fn He7 ScHs tig CH H,C-CH-CH-CH-Ciy Ametilocten ich, elllZmetiipentan —_2,2,3,3tetrametipentan _2,3,5-trimetitheptan GHs Gals © Heeb GH eH-Cha-chtz-CHly ——HE-CHla-CH-CHz_——HC-CHy-CH-CHy-CH-CHy-CHy a Gig HE-CHs Gh es Cs CH chs 4-etil-2,6-dimetilheptan 3-etil-5-metilheptan 4-etil-2-metil-5-izopropiloctan 5, Izomeria alcanilor Alcanii cu minimum patru atomi de carbon in molecula prezinta izomerie de catena ‘izomeria care apare datorita ramificarii catenei). Alcanii cu catena liniara se numesc normal- Ucani (n-alcanii), iar cei cu catena ramificata se numese izoalcani sau izoparafine. Structurile si denumirile butanilor izomeri , ale pentanilor izomeri_ si ale hexanilor ‘omeri sunt urmatoarele: (C-CHy- CHp-CHs HgC-CH-CH3 H,C-CH-CH -CHs , Hs rormial-butan izo-butanWCCHeCHaClcH, 4, CHa BE-GH- CHa: CHy HyC-¢-CHs "-pentan Hy chs 2-metitbutan 2,2-dimetilpropan od 150-4, bind dt, Whidden ob de H CH 2-metilpentan fn-trnde normal-hexan c 6. Structura alcanilor In molecula al 3.metilpentan anii nu aut le unui H este molecule plate. Valo nl0t ‘ti atomii de carbon sunt hibridizati weve! desi oe tetraedru regulat; sone Stomilor de carbon sunt orientate in spat ee os de TTA", lungime. nghiul dintre valente are valoarea lungime: Modelele oon cBaturii C-C este de 1554) { Modelele spatial ale moleculetor de metan si etan sunt urmatoarele ‘patiale ale moleculelor de metan si de etan it de doi atomi de bila) in care atomii carbon in molecu; Catenele alcanilor cu mai mul ja nu sunt liniare, ci au configuratie de zig-zag (mai sta de carbon sunt coplanari, iar atomii de hidrogen sunt orientati in spatiu Lanturile atomilor de carbon nu sunt rigide si pot adopta un numar mare de conformatit numite izomeri de conformatie (vezi fig.9). Cele doua formule de conformatic indica aranjamentele geometrice rezultate prin rotirea in jurul legaturii simple (conformatia legaturii); Conformatia intercalata este mai saraca in energie decat cea eclipsata. Proprietatile fizice ale alcanilor Proprietatlie fizice sunt dependente de taria fortelor intermoleculare, care la randul lor depind de structura chimica. Intre moleculele nepolare de alcani se exercita forte intermoleculare slabe de tip van der Waals si din aceasta cauza alcanii prezinta constante fizice scazute si sunt insolubile in apa. Starea de agregare. In conditii obisnuite de temperatura si presiune, alcanii/Cy- Cs sunt gazosi silinodori, alcanii Cs-Ci7 sunt lichizi si au miros de benzina, alcanii superiori sunt solizi sijintodori.” Temperatura de fierbere si de topire, densitatea cresc cu masa molara. Densitatea este mai mica decat a apei si Punctul de fierbere scade cu ramificarea catenei; ‘Solubilitatea. Alcanii sunt insolubili in apa, solubili in solventi organici (eter, cloroform, benzen). 8. Proprietatile chimice ale alcanilor "Alcanii prezinta reactivitate chimica scazuta in conditii obisnuite de temperatura si de presiune, de unde si denumirea de parafina (parum affinis- lipsa de afinitate in limba greaca). 3vA Absenta polaritatii moleculelor si taria legaturitor C-C si C-H exPlcs stabilitatea chimicg alcanilor. In conditii energice (temperatura, presiune, catalizator) s¢ FP tegaturie -C sic H si au loc urmatoarele reactii chimice: a n ssubstitutie + descompunere termica — Vizomerizare « ‘dehidrogenare voxidare TY, (Owe Lh Ryede- atia unit io rare) consta in substitutia unuia sau ma; a) [REACTIA DE SUBSTITUTIE, (halogenare, MAE ni, multor atomi de hidrogen cu alti at vupari de atomi: ; omi sau BI + RRaEesAINePGRIOEERETY (1800 400° c) Halogenarea alcaniior decurge in conditii fotochimice sau exe ETE), mecaniem in lant ai este exoterma. La clorurarea’si bromurnsre pen wie eat de compusi mono- si polihalogenati,yin functie de raportul arte, 2 an . furata 1 reactiei. La monohalogenarea metanului si a etanului rea OmMpus monohalogenat (legaturile C-H sunt echivalent lumina CHa+ Cl = CHs-Cl + HCL ; lumina CHs-CHy +i ~—-ClHs-CHaCl + HCI estec de compusi mono- si polihalogenati Cu exces de halogen se obtine un am: (ce 2S cryer Sh ocruch ac Monohaldgenarea alcanilor care au mai mult de doi atomi de carbon in molecula duce la ai rerea ae emaestsemristescompusimanotislogenatiycare StuntiZOies de pozitié. CH,-CHs #20 tGye Hae GHrCHs + HyC-CH2 -CHaCl +Ch 40h, coy > CHCls et 7 50% 50% ctiile de substitutuie sunt regioselective, in sensul ca se substituie preferential atomu “hidrogen cel mai reactiv: hidrogenul de la carbonul tertiar este mai reactiv decat hhidrogenul de la carbonul secundar si acesta mai reactiv decat hidrogenul de la carbonul primar mului este mai mica si deci bromurarea este mai selectiva si mai putin Reactivitatea bro! drogen cel mai reactiv). La exoterma decat clorurarea (bromul substituie atomul de hi bromurarea propanului se formeaza 2-bromopropan in procent de 98%. Reactivitatea halogenilor in reactia de substitutie scade in ordinea: F2> Cla> Bra> I2. Derivati r se obtin indirect,conform reactiei fluorurati ai ales Fluorul reactioneaza violent si se rup legaturile C-C si C-H(@u"e@SFaeTa Cor}——orO~lt—w Derivatii iodurati ai alcan, yune instantaneu ta OF RU se obtin direct pentru ca HI format descomP| = CH +h CHa +12 + CHs-I+HI itro, cand ~ substituirea unui atom de hidrogen cu gruparea nit : nitrometan am A CLADE IZOWERIZARE AALOANILOR consta in tansformarea svaleailor in ii i te catal de eloruradesatursni ie 2 Ue ameter de hidrocarburizomer:-Reaetia <2 ctivata de urnie det HC-CHe-CH, cH, SO200°C/Atcy r HE-GH-Gih So izobutan La izomeriz; n-butan , Area pentanului se obtine un amestec format din cei trei izomeri iodura de alchil obtin, : ICA car - 0 ras tate chimica pana la 300-400? C(metanul este stabil pana la 900°C) aceasta temperatura alcanii sufera descompuneri termice cand se rup Jegaturile C-C (reactie de cracare) si C-H (reactie de dehidrogenare).In procesul de cracare(proces de Gescompunere termica la temmperatri'miai mici de 650 rezulta un amestec de alcani si dey salchene cu numar mai mie de atomi de‘carbon in molecular La descompunerea n-butanului au loc urmatoarele reactii chimice: sreactii de cracare: Alcanii prezinta stabili [> CHy + HeC==cH—cH, HyS—CHp-CHa—CH, | — Metan_—_—_—propena \—» CHs-CH; + CH,=CH) -reactii de dehidrogenare etan tena CHy=CH-CHy-CH, + Hy I-butena HyC—CH)-CH2—CH3 \—>CH;-CH=CH-CH; + H, 2-butena jufera tin proces de piroliza(descompunere termica la temperaturi de peste 650°C) re = CoHe + 3 Ho» Alcanii cu doi pana la cinci atomi de carbon in catena principala formeaza alchene prin dehidrogenare catalitic |, sau diene{F€303/Cr303) (CHs-CHs-CHs + CHa=CH-CHs + He HC-CH-CH -CH3 > HaC-G -CH+CHy + 2H ot dts 2-metilbutan 2-metil-1,3-butadiena (izopren) Alcanii cu 6 pana la 9 carboni in catena principala formeaza arene prin dehidrogenare catalitica(PE/C 1a°3 10 SAW'CF203/470 Yproces denumit (reformare’catalitica aromatizare sau: 5‘ay OXIDAREA'ALCANILOR! Alcanii sunt stabili la actiunea agenti i (temperatura, presiune, catalizator), alcanii superiori (parafinele) fara ruperea moleculei, formandu-se acizi carboxilici superiori: CHSC sc ee ro ae aI COOH CHSTCHAA=COOH -(CH2),-CH3 + 5/2 “02 > CHs-(CH2)mr Oxidarea totala, numita si ardere, conduce la formarea de dioxid de carbon si apa. Aceste Teactii sunt puternic exoterme si stau la baza folosirii alcanilor drept combustibili or oxidanti ionici.In conditii energicg se oxideaza cu aer, cu say ALCHENE 1. Definitia hidrocarburi nesaturate aciclice care contin in molecula lor o legaturg covalenta dubla intre doi atomi de carbon C=C 2. Formula generala: CnH2n (n21)- 3. Nomenclatura alchenelor, serie omologa O datorita prezentei leg. duble, alchenele fac parte din clasa hidrocarburilor nesaturate Q contin cu 2 at de H mai putin decat alcanul am corespunzator Hoy Q primul termen al seriei: CHo=CH (etena) VFO oe H2C=CH2 etend “ aN CH3s—CH=CH2 propena 7 wba (CHs—CH:—CH=CH? butend .... ete 3uRADICALY ALCHENICr’ I CH2=CH- -CH=CH-CHa nc=C—c1, CH2=CH-CH2- etenil I-propenil 2-propenil 3-propenil vinil izoalil izopropenil alil 5. IZOMERIE O izomeria de catend (ca la alcani) O iz, de pozitie (data de pozitia dublei legaturi) O izomeria geometric (data de pozitia substituentilor fata de leg. dublé C=C); Atomii de C dublu legati au o pozitie rigida in molecula.; ei nu se pot roti umul fata de altul; cand substituentii fiecérui atom sunt diferiti2 aranjamente spatiale diferite: izomen geometric (CHsCH=CH-CH, 2-butena Neac Ht cis 2-butena HC” ‘CH; HLS xc trans 2-butena Hyc7” “SH (au aceeasi formulé O izomeria de functiune moleculara, CaH2n)METODE DE OBTINERE — ») DESHIDRATAREA ALCOOLILOR . . ‘eprin incalzire CU )s (sau cu alti acizi tari) 1a'¥S0™200°C 'alcoolii elimina H20 (in lun; ul Uenei celci mai mar}}.so, ace Cus-OMmare © & CMs TS H20 alcool aichend ‘ecel mai usor se elimina apa din alcoolii tertiari, apoi din cei secundari, iar alcoolii primari sunt mai stabili « foarte usor Se el pa alcoolica Se He-CH(OH)-CHs > CoHe-CH=CH2 + H20 ‘feniletanol ‘feniletend (stiren) Jimina apa din alcoolii secundari sau tetiari care contin o grupa fenil lang |) DEHIDROHALOGENAREA DERIVATILOR HALOGENATI Heer are pnce tar, in soluti alcoolice, derivati halogen eliming hidraciai,formand alchene: R-CHHCHX HO —* = R-CH=CHa_ + HX unde X= F, Cl, Br, I derivat halogenat aalchend vati monohalogenati pentru care exista 2 Regula tui Zaytzeff: la eliminarea de HX din deri e va indeparta de la atomul de C vecin cposibilitati de indepartare a hidrogenului, acesta celui de care este legat C cel mai sarac in H. ) DEHALOGENAREA DERIVATILOR DIHALOGENATT \VICINALI’ yyompusii dihalogenati elimina halogenul la tratarea eu zine, in solufie de alcool sau acid acetic X—CH2-CH2-X + ZR siatcoo! CH2=CH2 + ZnX2 derivat dihalogenat alchend =e ) DEHIDROGENAREA ALCANILOR ‘ aleanii cu 2-5 atomi de C in catena principal formeaza: * dichene prin dehidrogenare catalitica (Crz0s/Al203/K20 ,400-600°C, presiune), - diene (Fe2O2/Cr203) + din n-butan = n-butene, din i-butan = i-butene CHs-CH>-CH-CHe S22» = CHs-CH=CH—CHa+ Ho n-butan cro, 2-butend (n-butend) (CHs)sCH-CHs —agg@> | (CHaJ2C=CHe2 + Ha izo-butan metilpropend (izo-butend) + prin acest procedeu se obtin si diene HgCCHS CHC == HyC=C-CH=CHy + 2H Cy CH; 2-metilbutan — 2-metil-1,3-butadiena (izopren) 4 CRACAREA ALCANILOR+ in acest proces, larg aplicat in industrie, se formeaz& cantitati mari de alehene cave Stn separate din gazele de cracare prin diferite metode (distilare fractionat@, adsorbtie selectivg ete) 4) HIDROGENAREA ALCHINELOR / * hidrogenarea alchinelor in prezenta de Pd otravit cu saruri de Pb*? (catalizator Lindla, = cis-alchene R—CoCH + pyPdoeaitcu sar de Pb, R-CH=CH2 alching alchend + hidrogenarea alchinelor in prezenta de Na/NH lichid duce Ja trans-alchene 8) DECARBOXILAREA ACIZILOR NESATURATI . e * are loc prin incalsire si decurge mai usor decat decarboxilarea acizilor saturati (care due la form. aicanilor) CsHe~CH=CH-COOH -> CsHe-CH=CH2 + COz acid cinamic vfeniletend (stiren) h) DESCOMPUNEREA TERMICA A CICLOALCANILOR’ QO neem + conc i) HmpRoviza DERIVATILOR ORGANOMAGNEZIENI NESATURATI:) R-CH=CH—CH2—MgX—igi> R-CH=CH—CHs 7. PROPRIETATI FIZICE » Starea de agregare [gaze _|lichide [solide C2 + | C5.e+++-Cre | Cro Ci « incolore gi fara miros @ p.f. gi p.t. : cresc cu masa molara, dar sunt mai mici decat la alcanii corespunzatori ** pfizomer trans < Pfizomer cis « Densitatea - au densitati mai mari decat ale alcanilor corespunzatori, dar mai mici decé ale apei « Solubilitatea - sunt insolubile in apa dar solubile in solventi organici (cloroform, benzer alcani) 8, PROPRIETATI CHIMICE » Datorita prezentei dublei legaturi, reactivitatea chimica a alchenelor este mai mar decat a alcanilor a) REACTIA DE ADITIE * aditie = transformare chimica in care sub actiunea unui reactant, are loc desfacere legaturii x, iar atomii de carbon care au fost angajati in dubla legatura se leaga ¢ atomi sau grupe de atomi proveniti din reactanti « substantele capabile de a da reactii de aditie se numesc nesaturate; prin aditie ele £ transforma in substante saturate.x nului (hidrogenare catalitie’) > alcani RCI Aditia hidroge: rs > @ H ae in conditii catalitice- metale stare fin divizay atm ; - ' jprocestil decurge prin cataliza heterogend, eoarece catalizatorul solid se afl intr-o stare spetgegare diferita de a reactantilor (H gazos, alchena gazoasa sau lichida) Ni, Pt, Pd, la 80 - 200°C si 200 0, RECH=CH + 80-200-€,200eIm, o neem * reactia este exoterma Pai ala alchend 2) Aditia_halogenilor (halogenare) > derivati dihalogenati vicinali (halogenul se leaga la atomi de C vecini) '« decurge usor penttru Ch: si Bra, greu pt ly a cu Ch: si Br2 reactia este instantanee $i cantitativa si se foloseste pentru recunoasterea alchenelor «are loc intr-un solvent inert (CCls, R-CH=CH, + X2—> R-CH-CHz alchena x x 3) Aditia de hidracizi (hidrohalogenare] > derivati monohalogenati saturati CHy=CH)+HCI>CH)-CHz-—**reactivitate hidracizilor creste in ordinea: HI>HBr>HC HG (clorura de etil, kelen, unul dintre primele anestezice locale folosit in medicind) CH2Cle, C82) (solventi nepolari) «Ia alchene asimetrice, atomul de H se leaga la atomul mai bogat in H, (regula lui Markovnikov) in alchenele nesimetrice au loc deplasari de Q 83 R-CH=CHy<—>R-CH-CH R-CH=CH + HCI—> R-CH-CHz cw alcheng derivat osimetrica hafogenot «cel mai usor se aditioneaz& HI, apoi HBr si cel mai greu HCI fy 83 ant a Cis: CHECHy <> Hy. Cl-CH HS cy. ClCH cH. CH-CHs a » ATENTIE!! la alchenele cu o grupa “=CH2” marginala, aditia HBr in prezenta Oz (cu peroxizi) sia hv ultraviolete, decurge contrar reg Markovnikov fara perosil, cH, CH-CHs 2-bromopropan (CHs-CH=CHy + HBr fr opens iz, propena Lou peroxizi, cry, CHy-CHyBr 1-bromopropan | Aditia apei la alchene => alcooli are loc in prezenta H2SQz concentrat, conform regulii lui Markovnikov: 9Etapai: Btapal: R-cH=chy +H-0503H—>R-CH-CHy a SOsH alchena sulfat acid de alchil Etapa2: at acid de alchi R-CH-CHs + H-OH—> R-CH-CH3+H25s SO3H oH alcool Reactia directa R-CH=CH + H-OH alchend in solutie _apoasi_(reactantul_este_de_0P/ $0,.c0=0¢1_y R—CH(OH)—CH3 alcool icei_acidyy 5) Aditia de Cl, sau_Br. hipohalogenos) = halohidrine H2C=CHz + HO-Cl + HO-CH2—CH2Cl etena etilenclorhidrina b, REACTIA DE POLIMERIZARE + polimerizare = transformare chimicd ce const in legarea Mat multor molecule ale unui campus nesaturat, numit monomer, cu formarea unei macromolecule, numiti polimer. nA — —[A]o— unde: A=monomer; _ —[A]i— = polimer; n= grad de polimerizare ware participa. monomeri diferiti, procesul se numeste * cand Ia procesul de polimeri copolimerizare | , « polimerizarea alchenelor este o reactie de poliaditie care are loc cu ruperea leg ni si formarea de noi legaturi o (C-C) CH=CH —>{CH2-CH; R R unde Myst, Mpoimermasd moleculard polimer, Mnanamer~ masa moleculara monomer bg nei: nCH2=CH2 + —[CH2-CHo|.~ (polietena) Ex. polimerizarea ete! ‘are loc Ja =300°C, ~1000atm, si regulta un compus alb, laptos sau transparent cu tena (87,7%C si 12,13%H) dar are o masa moleculara continut procentual de C si H ca sie medie egal cu 50 000 u.a.m.. “a - numérul de molecule de etendi care alcatuiesc lantul macromolecular 10,...20 unitati este vorba de polimeri inferiori (dimeri, trimer, - daci n=2,3,4, tetrameri, ...) sau de oligomeri ~ dac& n=sute, mii de unitati este vorba de polimeri inalti sau simplu, polimeri polimerii - subst solide, cu proprietati plastice sau elastice, cu puncte de inmuiere intre 0-180°C, solubile in diferiti solventi (acetona, alcool metilic, ap, etc.); au_insusiti srmoplastice, putand fi prelucrati prin turnare, presare, sau extrudere; au prop dielectrict zolatori electrici) ridicate in general, polimerii cu proprietati elastice sunt folositi la fabricarea maselor plastice 10pxemple: ere «sen —> —ECIIC hi M1 ee (wttten, ——e—FeILCII J (plooneam preene bv ms {poteene) CIPCHE Getiten, “gran e (poten) ‘hutena) alls COC? (acta devil) “igiane {potest de vin) bcocus coon ccs eam, —e tna (votien) riser batts ACH? (eretena, ——» —F.CIECII2 fr (otshr de wnt gre? geet pte CUCH2 aneten, > —ECHLCHE2 Fr (potaeoned senna i ., REACTIA DE OXIDARE , a reactia are loc sub actiunea agentilor oxidanti iar * se oxideaz& mai ugor decat alcanii; produsii de reactie difera in functie de agen' blanda, energica, totala (ardere) a. _ « reactia are loc cu desfacerea legaturii m din dubla legatura sau cu ruperea dublei legaturi ‘tul oxidant utilizat si poate fi oxidarea poate fi: 1) Oxidarea bland = dioli compusi cu 2 grupari -OH la 2 atomi de C vecini: dioli vicinali) are loc in prezenta KMnO,, in solutie apoasa slab bazicd (NazCOs|_sau mediu neutra {NaHCOs) REACTIV BAYER oxigenul atomic rezulta din reactia: 2KMnOs+H20--2KOH+2Mn02+3[0] ReCH=CHy + [0] + H,0 M9! p.cH-CHy 1H OH alchena diol Ex. oxidarea etenei: CH2=CHa + [0] +54 HO-CH2-CH2-OH etandiol (glicol) ine prin oxidarea etenei cu oxigen molecular, in conditii * industrial glicolul seo! catalitice (Ag, 250°C): Hy=CHy + yor BPS cr cH, HO ce Sta 0% OH OH oxiddeetena —_1,2-etandiol glicol 2) Oxidarea energicd = compusi diferiti, functie de structura alchenei «are loc in prezenta KMnOs sau dicromatului de potasiu (K2Cr2O7), in mediu acid (H2SOs) + se aplica la determinarea pozitiei dublei legaturi in catena alchenei (reactie de identificare) *oxigenul atomic eare atacd atomii de C nesaturati rezulta din reactia KMnO« sau K2Cr207 cu HaSO«: 2KMnOs + 3H2SO4 + K2SO, + MnSOs + 3H20 + 5 [0] KxCr207 + 3 H2SOs + K2SO« + CroSO, + 420 + 3 [0] + are loc ruperea dublei legéturi cu obtinere de acizi, cetone sau COp si H2O, fet de structura alchenei ie en 2+ SIT so,” R-COOH + CO2 + H20 CHe-formeazi CO2 si H20 "alchena acid Ci : CH-formeaza R-CH=CH-R' + 4j02C20-—R_-COOH + R-COOH Aclz carboxilici ee acid acid alchend asimetrica 4 Hz0 (reactia decurge asemanator arder 3) Oxidarea totala (arderea) > formeaza CO: alcanilor; este reactie exoterma) 4. Oxidarea cu ozon = formeazd compusi carbonilict - * are loc prin trecerea unui curent de ozon prin solutia de alchen4, la temperaturi scézuy (-75°C) «in prima faz se formeaza ozonide (subst explozive) - apoi prin reducere cu H2/Pt sa, Zn/CHsCOOH = compusi carbonilici legaturii duble * reactia este folosita pentru stabilirea pozitiei SHIP _cHO+Ry-CHOHHZO 3, Ry-CH=CH-Ry + O,—> RH HR ae Vr aldehida °, Zo _—_.a,-CHO+R;-CHO+ZnO CH=CH-Ry +03 Ry-HO'\ ACH Ra op Ptapp Rr CHO + R2-CHO ania Wy CH COOH adehida Rr d. REACTIA DE SUBSTITUTIE (in pozitie alilica) ; « ruperea unei leg chimice are loc cu consum energie, formarea unei leg chimice are loc e. degajare . « Iegatura C-H care implica atomi de C nesaturati au cele mai mari energii de disociere, di aceea nu pot da reactii de substitutie | + dau reactii de substitute la atomil de H legati de C dubla (au cele mai mici valori ale energiei de disociere) 7 CH-CH-CHy + 127 CH2=CH-CH;—Cl + HCl propena clorurd de alil Boao +, ALCHILAREA ALCANILOR CU ALCHENE, are loc mai ales cu alchene ramificate (izobutena, de exemplu) gi permite obtinerea uno: (in pozitia a, fata de legatur, saturati Ieani ramificati cu molecula mai mare ‘eactia are loc sub actiunea acizilor minerali tari (acid sulfuric, acid fluorhidric anhidru au a acizilor Lewis (AICk). isfel, din izobutan si izobutend se poate obt izooctanul sau 2,2,4-trimetilpentanul: Hy CHa co, CHa CHa tS CH, —C—CHy—CH—CH, CHy 2.2,4-timetilpentan (izooctan) 12pat ia bromului la dubla leg. este insotiti de decolorarea solutici de brom, + AC : - t de potasiu in solutie apoasa a } Oxidarea cu permanganat su A neutré sau alecali " oeyer) este insofita de disparitia culorii violete a KMnO, gi de formarea ernie (reactiv f ie aromatice nu decoloreaza reactivul Baeyer si deci reactia de idertinea ificare Mn0z,Hidrocarburi pidublei legaturi poate fi efectuatd in solventi ca toluen, benzen; Pitz incolor, cu dae = 0,97, cu pf = -103°C si PE =170°C se Mine industrial din gazele de la cracarea diferitelor fractiuni petroliere, din gazele de iocserie sau din gazele de rafinarie. pcrolubild in apa dar solubila in diferiti solventi organici inte foarte reactiva si participa la toate reactile specifice alchenelor (eater prima de mare valoare = polietend, alcool etilic, oxid de etena, etilen glicol, CHCl, DoHsCl, stiren, ete. ALCHINE (ACETILENE) |, DEFINITIE. \Ichinele sunt hidrocarburi nesaturate care contin o legatura covalenta triplé C=C gi au }ORMULA MOLECULARA YnHon-2 |, DENUMIRE ‘erie omolog: HC=CH_etina (acetilena) HC=C-CHs_ propina (metilacetilena) HC=C-CH»-CHs _ 1-butina (etilacetilena)- este o alchina marginala CHs-C=C-CHs _2-butina (dimetilacetilena)- este 0 alchina interna } sistemul IUPAC denumirea alchenelor se realizeaza prin inlocuirea sufixului -an din iimele alcanului corespunzator cu sufixul ~ina. Alchinele cu structura ramificata se snumesc alegand catena cea mai lunga care contine legatura tripla. CH 3C-CHy CH-CH HC—C=C~CHCH HC C-CHy CCH c=cH CH; CHy 4,4-dimetil-I-pentina 3-metil-l-pentina metil-2-pentina STRUCTURA olecula acetilenei este coliniara omii de C participanti la legatura tripla sunt hibridizati sp gatura tripla este formata din: Ulegatura 0, 13a legaturi nm a=180° ia moleculele alchinelor legaturile intre C si H sunt legaturi c-H acetilena (etina) unghiul dintre legaturile 0 C-H este 180° ah covalente 4. IZOMERIE, Alchinele pot prezenta izomerie de constitutie: | i + de catena - apare la alchine cu mai mult de 4 atomi de C in molecula * de pozitie - apare la alchinele cu cel putin 4 atomi de C in molecula 1 * de functiune - sunt izomeri de functiune cu alcadienele si cicloalchenele Exemple - Izomerie de Pozitie: 1-butina CH=C-CH2-CHs 2-butina CHs-C=C-CHs ~ Izomerie de catena: (CH=C-CHa- CH2-CHs pentina 3-metil-1-butina CH=C-CH(CH)- CHs ~ Izomerie de functiune: 41,3-pentadiena ciclopentena L-pentina 5. OBTINERE a) Piroliza metanului 0 acu, HS» cHecH + 3H b) Hidroliza carburii de calciu CaC2 | CaC2 +2H20 — CH=CH + Ca(OH)2 6. PROPRIETATILE FIZICE ALE ALCHINELOR. Starea de agregare: * acetilena, propina * I-butina sunt gaze, 2-butina si alchinele cu pana la 14 atomi de carbon in molecule sur lichide, iar restul sunt solide. Constantele fizice: temperatura de topire, temperatura de fierbere si densitatea sunt m: ari decat ale alcanilor si ale alchenelor corespunzatoare. Densitatea este mai mica decat mi apei, punctul de firbere creste cu masa molara, scade cu ramificarea catenei. Solubilitatea: acetilena si alchinele inferioare cu tripla legatura marginala sunt parti solubile in apa datorita polarizarii legaturii C-H, care se hidrateaza prin legaturi de hidroge! Toate alchinele se dizolva in solventi organi H (acetona). 8 He 14)ROPRIETATILE CHIMICE ALE ALCHINELOR ‘jnele au caracter chimic nesaturat si dau reactii de aditie, potimer wrpolarizarii legaturii *C-H, hidrogenul acetilenic are caracter stituit cu metale. ainele dau reactii de: aditic oxidare ardere substitufie polimerizare ieare, oxidare. Dj ; oxidare. Din lab acid si poate fi cactii de aditie: + Aditia hidrogenului - in prezenta de paladiu otravit cu saruri de plumb (Pd/Pb?) 2 R-C=CH + Hy PSLPDS pcH=CH alchina alchena - in prezenta de Ni (sau Pd, Pt) fin divizat R-C#CH + 2H) NL R-cHyCHs alchina alcan Aditia halogenilor cetilena aditioneaza clor si brom in cazul Cla, reactia in faz gazoas& este violent si poate da nastere la explozii: HCsCH + Cl > 2C + 2HCI (pt a evita aceast fapt, reactia are loc in solventi inerti cum este CCl sau tetracloretanul) aca 1 cl nice ch 2otone = Hos wed 1 ch acetilena 1,2-dicloroeteana_1,1,2,2-tetracloroetan In cazul bromului reactioneaza cu apa de brom si o decoloreaza 28, fC BF s8r, 48 8 c= cH 7825 He = CHA HC - CH Br Br acetilena 1,2-dibromoeteana 1,1,2,2-tetrabromoetan Derivatii dihalogenati nesaturati au izomerie geometrica Aditia hidracizilor halogenati -este catalizata de HgCla, decurge in doua etape, confirm regulii lui Markovnikov oI HyC-CaCH + HCIHBCD stigc-cacHy tHOly Hgc-d.ctiy propina 2-cloropropena —2,2-dicloropropanec HeecH+nciHece., Ci7or aCG a cloroetan acetilena clorura de vinit > Aditia acidului cinhidrie HC= CH + HON——>HyC=CH N acetilena actilonitil > Aditia apei - Reactia Kucerov + La po - se formeaza aldehida acetica sau etanal. Are loc in prezenta q ‘sulfat de mercur (HgSOs) si acid sulfuric (H2SO+) ce cH + How HESOMH2SOS, y,c-cH]—> CHs-CH=O oH enol (instabil) etanal © Lapropina cH. HyC-C= CH HoH HSSOS/HESOS, [H,c-cH-CHe maa’ 3 propanona propina (instabil) b) Reactii de trimerizare > trimerizarea acetilenei (600-800°C) H te Fou HC cgcH a benzen > trimerizarea propinei CH CHs HE Cec + "CH, 1,3,5-trimetilbenzenul > Dimerizarea acetilenei (CH=CH + CH=CH > CHo=CH-C=CH vinilacetilena - din se poate obUine cloropren c) Reactii de oxidare © Cu agen(ii oxidanGi slabi ( soluDie de KMnOs in mediu bazic) acetilena poate forn acid oxalic HC=CH + 4[0] > HOOC-COOH La barbotarea acetilenei printr-o soluCie apoas() de KMnOs alcalinizat() cu carbonat sodiu se observa decolorarea solutiei si formarea unui precipitat bran + Arderea CoH2 + O2 > 2CO2 + H20 + Q (cantitate de caldura) i) Reactii de substitutie - cu metale (/egatura tripla trebuie sa fie la marginea catenei) 16Reactia cu sodiu metalic formeaza acetiluri (150°C) H¢=CH + Na HC-C'Na* + 1/2H2 acetilura monosodica HC=CH + 2Na — Na‘ -C-C:Na* + Ha acetilura disodica {jn acetilura de sodiu, legatura dintre carbon gi sodiu este fonica rarile metalelor din grupele I si Il ale sistemului periodic (Na, | Pstcrotizeark ugor cu apa, formand iar acetilena (Na, Ca) sunt compusi ioniei Pentru identificarea acetilenci (in prezenUa etenei se folosetite : > formarea acetilurii de cupru HC=CH + 2[Cu(NH3)2]OH > Cut -C-C-Cut + 4NHp + 220 hidroxid diaminocupric > formarea acetilurii de argint HC=CH + 2[Ag(NHs)2]OH + Ag’ -C-C-Agt + 4NHs + 2H20 hidroxid diaminoargintic (Reactiv Tollens) acetilura de argint - este un precipitat alb-g0Ibui - in stare uscata, la incilzire sau lovire, explodeaza Acetilura de cupru si acetilura de argint sunt isolubile si nu hidrolizeaza dentificarea alchinelor se face cu ajutorul urmatoarelor reactii: 1. Aditia bromului la tripla legatura este insotita de decolorarea solutiei de brom 2. Oxidarea acetilenei cu solutie apoasa alcalina de permanganat de potasiu este insotita dedecolorarea solutiei violet de permanganat si de formarea precipitatului brun de bioxid de mangan. Acidul oxalic format se identifica sub forma de oxalat de calciu insolubil in apa, solubil in acizi mineral. 3, Reactia de formare a acetilurilor de catre alchinele cu tripla legatura marginala 7Schema principaletor reactii chimice ale acetilenei CH=CH—ch=cH, Butadicna Age=CAd CH= cH Coi=Ch, Acer dearp) ren whe cH 2C0; +150 + cuc=Ccu SHI nc* Sen “Acetiturt Chemcuoncn &,— g0oH wok oe Vinci . boon eo L _ Benren——_Acidoralc ronoyech id aly 2 7 le ae 3 g iE g g 2 f* 2 [CUINMalz}O!_ 2 (AgINHs)Z}OH = Bre He 2H: HCN (CHyCOOH HOH 4 A 3 aL, ge q Z| Zp gh 3 a" or on) cHer=cve: H.c=CH, HC~CHs al | § ou |20Rrmeeeat Bink Ban lnm vn! HCC HOSEN Ale ‘amy én 6-cocts lems Acsoaitt—Acante vial oy" ouo CHB ~CHBty (CH CHa Hee CHh ‘Athi Tewobromoctn —Policend g ACOH “seed “Hee— Fm coe Pelicans devin CN Poliaetat devin Patisrilonir ACIZI SI BAZE ACIZI Acizii sunt substante compuse formate din atomi de hidrogen si un radical acid Numarul atomilor de hidrogen este egal cu valenta radicalului In solutie apoasa, acizii : - conduc curentul electric deoarece ionizeaza: HCl + H20 + H30* + HO- ~ au gust acru - inrosesc turnesolul - in reactia cu metale degaja hidrogen - pot fi gazosi (HCl), lichizi (HzSOs, HNOs), solizi (HePOs) Bazele In solutie apoasa, bazele : - conduc curentul electric deoarece ionizeaza: NaOH -+ Na* + HO - sunt lesioase 18albastrese turnesolul si inrosesc fenolftaleina cizi-baze conjugate a 4 unt substante care, in solutie apoasd, cedeazd protoni H lubstante care, in solujie apoasd, accept protoni H* : = Bazi + WS Acid acceptor donor ‘pcizii 8 pazcle sunt s Acid - H Baza donor acceptor De aici se trage concluzia ¢ ; pence acid prin cedare de protoni se «ote baz prin acceptare de protoni se transform: Jaui acid fi corespunde o anumita baz conjugaté Unei baze fi corespunde un anumit acid conjugat transforma intr-o baz. baz numita baz conjugata intr-un acid numit acid conjugat le - ACID BAZA CONJUGATA HF | - acid|F-- ion fluorura fluorhidric HCN - acid| CN-- ion cianurd cianhidric NH,’ - ion amoniu_| NHs ~ amoniac HzO - apa HO: - ion hidroxid H,0° - ion hidroniu |H20 - apa HCIO. - acid | ClO: ion hipoclorit hipocloros HNOs - acid azotic_| NOs ion azotat. Ibe observa ca acizii si bazele pot fi molecule neutre sau iont Clasificarea acizilor 2) dupa numarul de protoni cedati: fcizi monoprotici: HF, HCI, HBr, HI. HCN, HNOs, HSO«, CHsCOOH, HS", HCOs acizi poliprotici : - acizi dibazici: H2SO«, H2C0s, H2S, - acizi tribazici: HsPOs b) dupa tarie Acizi tari (cedeazd cu usurin| ACI, HI, HCIOs 4cizi slabi (cedeazd mai greu protoni 2H2COOH, H2S faria unui acid creste cu cresterea caracterului nemetalic al nemetalului continut. 4 protoni fiind total ionizati in solutie apoasa): H2SOs, HNOs fiind partial ionizati in solutie apoasa): HCN, H2COs, Acidul clorhidric, HCl, sau sulfuric, H2SOs, este mai tare decat acidul carbonic, LCOs. LSiOs , HsPOs , H2SOx , HCIOs eS | creste taria acidului 19OO 7 Acidul cianhidri — eee i asupra cia alealing idric, HCN, se obtine in laborator prin actiunea acizilor tari aSUPF Clanurij, NaCN + HCl — NaCl + HCN Acizii tari scot acizii slabi din sarurile lor abilirea unui echilibru Hs-COO +H;0 za pana la sti CH;-COOH + H,0*+Cl Constanta de echilibru a reactiel este: Ke = [CH3-COO']|H30*| Concentratia apei in solutiile diluate poate fi considerata cons! nstanta si poate fi inclusa in constanta de echilibru Ke - [H20] ~ [CHa-COO'|[H30"] / (CHs-COOH] = Ka Ka se numeste constanta de aciditate Ka = [CHs-COO*][Hs0*] / [CHs-COOH] Acizii slabi in solutie apoasa ioni: ] / (CHa-COOH](H20] tanta si poate fi considera), Pentru acizi tari Ka = 1 Pentru acizi slabi Ka < 1 Clasificarea bazelor * dupa numarul de protoni acceplati: baze monoprotice (monoacide): NaOH. KOH, NHs, HS", HCOs baze diprotice (poliacide): Ca(OH)2, Mg (OH)2, baze triprotice (triacide): Al(OH)s, Fe (OH)s, ¢ dupa tarie . Baze tari acceptd cu ugurinta protoni flind total ionizate in solutie apoasa): NaOy KOH, Ca(OH) Baze slabi (accepta mai greu protoni fiind partial ionizate in solutie apoasa): NI Mg(OH)2, Al(OH)s Astfel hidroxidul de sodiu, NaOH, este mai tare decat hidroxidul de magneziu, Mg(Oh, sau hidroxidul de aluminiu, Al(OH)s. Bazele tari scot bazele slabe din sarurile lor Bazele slabe in solutie apoasa ionizeaza pana la stabilirea unui echilibru BOH “ Bt + HO" Constanta de echilibru a reactiei este: Ke = [HO}][B*] / [BOH] = Kb Ka se numeste constanta de bazicitate Pentru baze tari Kb = 1 Pentru baze slabe Kb < 1 Substante cu caracte amfoter Sunt substante care se comporta si ca baza si ca acid APA are caracter amfoter, adicd se comporta atat ca acid cat si ca baz’: HOH + HOH=*HO +H,0° Reactia de ionizare a apei decurge pana la stabilirea unui echilibru Constanta de echilibru este de forma: Ke = [Hs0*] - [HO}] / [H20]2 20| — ce ionizarea apei este foarte redusa , concentratia molecutel conjerata Zonstanta si poate fi inglobata in constanta Ke lor de apa poate fi const Ke + [H20}? = [Hs0*] - [HO] = Kw produsul concentratiilor ionilor componenti se numeste “Produsul ionic al apei” +] « [HO] = 1074 = [Hs0"]- [HO] = 2 : He Tigi rezultd o&: [H20"] = [HO] = 107 a edaugarea unei cantitati mic de baza scade concentratia ionilor de hidroniu 4a egaugarea une canttati micl de acid creste concentratia ionilor de hidroniu ¢ un amfolit acido-bazic pentru ca: Are comporta ca un acid fata de o baza; mporta ca o baza fata de un acid ‘ceda sau poate accepta un proton. ‘Apa est = se C0! = poate In solutii apoase de acizi si baze pot exista 3 cazuri: 4) [H30"] >[HO}] >107 mediu acid b) [H20"] = [HO'] =107 mediu neutra ¢} [H30"] < [HO}] < 107 mediu bazic ¢ comporta si ca baza si ca acid sunt: ‘Alte substante care st Al(OH)s(Hidroxidul de aluminiu); Zn(OH)2 (Hidroxidul de zinc) «Molecule neutre : + Toni: HSO+ (ionul sulfat acid); H-ul Fri! unei solufii reprezinta logaritmul cu semn schimbat a concentrafiei ionilor HsO" pH = - Ig [Hs0"] foH-ul unei solutiireprezinta logaritmul cu semn schimbat a concentrafiei ionilor HO pOH = - Ig [HO] pH + pOH = 14 Pentru: + pH <7 solutia are caracter acid + pH=7 solutia are caracter neutru + pH > solutia are caracter bazic Semple: ‘H-ul unei solutii de HCl de concentratie aolara 0,01M. 0,01 = 107 H-ul unei solutii NaOH de concentratie (olara 105 M Ful unei solu apoase se poate determina cu: lartie de indicator universal 2= Indicatori aci acido-bi pine azici Indicatori aci i ido-bazici i Indicatorii sunt substante care tsi modifica culoarea in solutia unt acid sau a unei baze (violet) (incolor) L baza Reactia de neutralizare ‘actia de neutralizare este reactia dintre HCI+ NadH —> NaCl +H;0 acid baza sare un acid si o baza cu formare de sare $iap apa HIDROCARBURI AROMATICE (ARENE) 1. Definitia Hidrocarburile aromatice contin in molecula unul sau mai multe nucle benzenice. Hi H Structuri de rezonanta echivalente 2. Clasificare si denumire Dupa numarul si pozitia nucleelor benzenice din molecula, arenele se impart in: mononucleare CaH2n6 y < CHy-CHg — CHy-CHy-CHy CHs-CHy-CHy Benzen _Meetilbenzen Etilbenzen Propilbenzen lzopropilbenzen Cumen Toluen CH=CH CHs Hs CHs CH Hs orto-xilen meta-xilen para-xilen _stiren + polinucleare: > cu nuclee izolate 220 Ox Difenil 1,2-difenlletan > eu nuclee condensate ao 0ce QO Naftalina Antracen Fenantren Radicali aril CHs Hy He A XS feril fenilen —_ tolil benzil — benailiden naftil 3, Structura {fenele prezinta caracter chimic aromatic, si anume caracter saturat pronuntat si caracter jesaturat slab sase atomi de C echivalenti configurational si din punct de fh nucleul aromatic exista jedere al reactivitatii > atomii de carbon d > unghiurile dintre atomii de c bridizati sp jin nucleul benzenic sunt hi a benzenului sunt de 120° arbon din molecul distanta dintre atomii de C din benzen: 1,394 racterul aromatic: + este influentat d + este mai putin pronunjat (naftalina are caracter ar aromatic mai slab decat naftalina) ie in locul celor de aditie si oxidare « imprimé preferinja pentru reactile de substitu 2 meloterul aromatic al arenelor se reflect& in preferinta acestora pentru reactiile de substitutic « reactile de aditie la nucleul benzenic decurg in condi energice (temperatura, e numarul nucleelor aromatice ia arenele polinucleare cu nucle condensate decat la benzen omatic mai slab decat benzenul, iar antracenul are caracter lumina) sroprietatile fizice ale arenelor Stare de agregare * Benzenul si omologii sai sunt lichde incolore, + Arenele polinucleae sunt solide + Naftalina are proprietatea de a sul ®dunetul de fierbere creste cu masa molara si scade cu ramific Jolubilitate mai usoare decat apa cu miros aromat, ‘blima(trece direct din solid in gaz). area catenei laterale, 23+ Arenele sunt insolubile in apa, solubile in solventi organici (alcooli, eter, aceton, cloroform, clorura de metilen) * Arenele lichide sunt solventi pentru substante nepolare Proprietatile chimice ale arenclor Reactiile chimice ale arenelor pot fi clasificate astfel: = reactii la nucleu: - reactii de substitutie; - reactii de aditie; = reactii de oxidare; - reactii la catena laterala: - reactii de substitutie (clorurare, bromurare) = reactii de dehidrogenare - reactii de oxidare REACTIA DE SUBSTITUTIE a) REACTII LA NUCLEU Orientarea substituentilor in nucleul aromatic | «In reactille de cubstitutie ale benzenului, primul substituent poate ocupa oricars dint cele sase pozitii deoarece acestea sunt echivalente. Substituentul preexiste; determina pozitia in care intra al doilea substituent. . + Dupa pozitia in care orienteaza al doilea substituent, substituentit se impart in do, Substituenti de ordinul I Substituenti de ordinul orienteara substitutia ulterioara in pozitille - orienteaza substitutia ulterioara in orto si para ale nucleului benzenic pozitia meta oraetiveaza nucleul (cu exceptia halogenilor - dezactiveaza nucleul aromatic. care dezactiveaza nucleul) Exemple: Exemple: -NHz, -NHR, -NRe “CHO, -COR -OH, -OR -COOH, -COOR -CHs (alchil) -CN -Cl, -Br, “I -NO2, SO3H categorii: HALOGENAREA In reactia de halogenare se substituie unul sau mai multi atomi de hidrogen cu halogen rezulta compusi halogenati aromatici. Benzen © Clorurarea si bromurarea se face in prezenta catalizatorilor de FeCls, FeBrs sau Al( « Jodurarea (jodul este putin reactiv] se realizeaza in prezenta de acid azotic. H a C- Alcs O 24cl 1 a cl +2Ch2/AICls a 2 HCI a moniclorobenzen 1,2-diclorobenzen_ 1,4-diclorobenzen sluen Hs Hs Hs a s20h/alcls : Hd * a 2-clorotoluen —_4-clorotoluen toluen metilbenzen orto-clorotoluen para-clorotoluen ITRAREA . nul sau mai multi atomi de hidrogen cu grupari nitro ~ eactia de nitrare se substituie ui Oi ai rezulta nitroderivati aromatici, Ar-NOz. nitrarea se realizeaza cll amestec nitrant sau nestec sulfonitric (acid azotic si acid sulfuric concentrati). jenzen Toluen as Hs CHy NOz No. J +#2HO-NO2/HySOs. 2 ‘Ss HySOs, ~2H,0 * +HO-NO, > +H,0 Z NO, o-nitrotoluen Nitrobenzen ) nitrotoluen os nitrobenzenul are miros de migdale amare} NO, SS HSC [ )+3ho.no, “252, +H,0 4 nN’ NO, 1,3,5-trinitrobenzen »Xilenul da la nitrare wi it ‘Rilenal in singur Naftalina 251H; No, b Hs “4: HO-NO2/Hy50s, HONOR S04, we 1 HONG i i Z ‘Hs is nitronaftalina hidrogen se substituie ¢ ‘u catena laterala lung va se realizeaza cu aci SULFONAREA Sulfonarea 7 { multi atomi de este reactia in care unul sau mai me gruparea sulfonica -SOsH si rezulta acizi sulfonic, Ar-SOsH. arene s dau la sulfonare produsi folositi la fabricarea ‘detergentilor. Sulfo sulfuric oleum (20% SOs). Reactia de sulfonare a arenelor: * este o reactie reversibi aa » are ca produsi de reactie acizi arilsulfonict 03H $03H +HO-SO3H +HO-SO3H 3 O ee “ 'SO3H 3 ‘Sulfonarea naftalinei acid a-naftalinsulfonic daca se lucreaza Ia 80°C SO3H +H0-S03H/80°C, (~ COO «acid B-naftalinsulfonic daca se lucreazé la 160°C st o | +HO-SO3H/160°C, Ost KO “#0 Sulfonarea nitrobenzenului se obtine acid m-nitrobenzensulfonic 26NO; No, +HO-SOsH,. "1,0 'SO3H cpu FRIEDEL-CRAFTS jin reactit Friedel-Crafts (reactii care au loc in prezenta de AICls, FeCls, AlBrs) la arene, pot ta . pally atchitarene cetone aromatice cetone mixte } ALCHILAREA Alchilare (reactia Friedel-Crafts) se substituie atomii de hidrogen cu radicali nreactia de Tehil si rezulta alchil-benzent igenti de achilare pot fi , 5 halogenuri de alchil, compust halogenati reactivi (clorura de metil, clorura de ta de = catalizator AICI; anhidru benzil) in prezen propena ete.) in prezel le apa sau HCl etil, clorura de nta de - catalizator acid sulfuric, acid o alchene (cten, fosforic ori AICls cu urme 4 ptinerea izopropilbenzenulut ie poate obtine izopropilbenzen, prin: ork ehilarea benzenului cu 2-cloropropat, in prezenta AICls anhidra CHs-CH-CH3 AlCl (anhide) O + cris-cH-chs San O a tui cu propend, in prezenta AICls umeda sau a acizilor + alchilarea benzenul tari (CH3-CH-CH3 OC ween ieenatenmec O + ACILAREA ia Friedel-Crafts), catalizata de AICIs anhidra, se substituie to grupare In reactia de acilare (reacti ‘de carbon din nucleul aromatic c un atom de hidrogen legat de un atom facil -CO-R si rezulta cetone aromatice. mneide si anhidridele acide (clorura de acetil, anhidrida ~ agent de acilare - halogenurile acetica) Prin acilarea benzenului cu clorura de acetil, in prezenta catalizatorului de AICIs, © tine fenilmetilcetona sau acetofenona 27“C-CHs . ee AICIs(anhidru) REACTIA DE AD) 7 TIE Aditia clorului Aditia fotochimica a clorului la benzen conduce la ob} jinerea hexaclorociclohexanului é cttiscchy Hom Sco jumi cl nd! + 3Ch lumina, Hr \ CAH on 4 a H He & AN, He Sit ay, Milssozc, HF “Ha | HO AH He Oe fi fy Benzen Ciclohexan Hidrogenarea naftalinei Naftalina se hidrogeneaza mai ugor decat benzenul este insotita de scaderea caracterului aromat Cresterea numarului de nuclee condensate (scaderea caracterului saturat si accentuarea caracterului nesaturat), motiv pentru ca haftalina da mai usor reactii de aditie si hidrogenarea are loc in doua etape ZO ui. 7 | + 2H, NS \ tetrahidronaftalina tetralina COCO decahidronaftalina decalina REACTIA DE OXIDARE Reactii de oxidare catalitica la nucleu Benzenul se oxideaza numai in conditii energice (temperatura ridicata, catalizator) si are! bu ruperea legaturilor C-C. 28acid maleic e caracter aromatic mai slab decat benzenul si se oxideaza mai usor ar aftalina 9 0 po V0.5 350°C, (-~ oH o C1 12.01 HO oH IP LN Vea 0 % acid ftalic anhidrida ftalica ntracenul se oxideazd mai usor decat benzenul si formeaza 9,10-antrachinona | REAC’ 71 Zs | p 0+ C) CL ILA LA CATENA LATERALA jorurarea toluenului prezenta luminii CHs CHCl SS +ch na (ov Z Clorura de benzil crcl CHCh A + cl, wing +HCl yy Clorura de benziliden CHCl, CCl SS + cl, wma +HCl Z Feniltriclorometan orurarea difenilmetanului la lumina 29ES Ee ee cH O- Que Or ; io oe: di aifenil-clorometen it 1 {ont aifenil-diclorometan f xidare aciei monocarboxilii, FesPect i atomi de carbor, Oxidare "a catenelor laterale alifatice doi sau mai Alchilar i Bees si polialchilarenele fo Potiarboxilicl. Cand catena laterala este are loc la carbonul benzilic. cy coon KMnO, ot i. 0} +10 * qo) 3101 Tego Cx +60) 1,0" Cr ‘CHy . ‘COOH acid ftalie corto-xilen meaza prin © mult formata din ,COOH “+01, COOH + CO; +3 H:0 Cr “1009)——> cicihy-cH ‘coon 30Caras qa [Nitrare Sulfonare] SUBSTITUTIE}} HIMICE ALE BENZENULUI a 02 }+HO-NO,/H, SO, +HO- oC 7 |+Cl2/AlCla, | CT | ]+Cla/alcts, | yA” & 3H +HO-! sees, O +HO-! Se AICIs (anhidrul, (Alchilare CO + CHCl Hc “YC-CH3, °, , cpg AlClatanhidr CO + eons Maen Ay H, AAs 7 HH , Ni/1B0°%C, Ho _ © 3H, 1 ‘f a by HO AH He AM Ay A tinh We STH soy lumina, " H He ZH cS 4¢ Ho H i P C. AN, V,0< 500°C, ea) -9/2.0, 20s 50S ap || > ‘OXIDARE $12 02=CO-H20 ie OH FRO HO e/ 3 \ 31PROPRIETATILE CHIMICE ALE TOLUENULU! tt CH we + ch, ASB I yr] CHCl, O. ct + Clp(tumina), (lumina), mae: et ‘SUBSTITUTIE] o, cH, AlClatanhidew So (Acilare “oe Hel Hy re KMinOe/H 502, 32PROPRIETATILE CHIMICE ALE NAFTALINEI «aC oe COOOL CO sons, oS ANS nosguits ogee KS 7 1 cine segues OO SS CO" “Go" tetrahidron: decahidror tevalina ‘ecalina a M05 350°C, 350°C, 920,FC6 FO” Herod pusi organici. Hibridizarea Legaturi in comy legatura covalenta se prezinta sub forma cuantice a covalentei, italilor atomici monoelectronici ai celor in intrepatrunderea or! pital molecular de legatura. mform teoriei mecanic~ iui nor electronic format pri jatomi, cand reaulta un orl Orbital atomici de tip s si page enalye i ~O pisudoe z L paoulze “A orbital p, corbitalul py wail 7 Orbitali de tip p in forma de doi lobi egali, asezati de-a lungul axelor Drbital s de forma] 4° C°rdonate ferica 33Este fo mat di in 2 lobi, unul mai mare si altul mai mic te in stare fu In cor mbinat ; tiile Tui atomul de carbon nu se Base! hibridizata In stare re fur a indamentala distributia electronilo in stratus! z6C 182; 282; 2p2 atte 2s Eases consta in contopirea ( pean egalarea energetica, modificarea forme? ibrizi este intermediara intre energia o" bilobara, cu lobul pozitiv mult extins. In cazul carbonului hibridizarea este prece’ lui in 2p Hibridizarea sp'{tetraedrica) Un orbital de tip s se contopeste © electron de pe substratul 2s si +4 1u 3 orbitali de tip are pe orbitalul vacant al Su jdentici ca forma si energie 9} forma de 2 lobi, u! (amestecarea) nul mai mat Hibridizarea sp? apare in compusi saturati ile sunt de tip 0 In compusii saturatiIegaturi Legatura covale monoelectronict ata @ se formeaza prin intrepatrunderea le de vi orbitalil si a orient italilor de provenienta- data de decuplare: psi rezulta 4 orbitali hi ndamentala ci in sta alenta este: de energii diferite, d: ‘ale, Energia orbitalik “talii hibriai au form Jor atomici ¢ arii spati orbi unui electron 2s si promovare bridizati sp>v pstratului 2p): uumiti orbitali hibridizati re si altul mai mic axiala a doi orbitali atom aD- I —CSH T Legatura o de tip pes eBaaaD | {ec Legatura 0 de tip spep ts. rT Legatura o de tip sp®-sp? ep? sunt dispusi tetra ii 028" sau orbital 109 34 edric in jurul atomului de carb i 409,5°) carbonul stabileste patru covalente simple. ter Aimpla: ura covalenta simp! , fe 0 legatura puternica pentru ca gradul de intrepatrundere a orbitalillor atomici este nite rotirea atomilor pe care ii leaga (nu se modifica gradul de intrepatrundere a pritalilor atomic’) ; ; - Shuenteaza geometria moleculei (unghiul de valenta, lungimea legaturii). ulungimi definite caracteristice, de exemplu in hidrocarburile saturate legatura C -H are roximativ 1,09 A, iar C-C are 1,54 A. pridizarea sp?{trigonala) | pata in contopirea UNU! pital s cu doi orbitali p cand rezulta trei orbitali hibrizi identici simbolul sP ; ; orbital p ramane nehibridizat si se numeste orbital P Pur pitali hibridizati spt ; apelasi plan (asemanator unui trifol presat) trigonala, unghiul de valenta fiind de 120°. inte simple unt asezati in yo distributie jrmeaza trei covalel 3 orbitali hibridizati sp? ; C=N; C=S pitalul p pur: oitejispus perpendicular pe planul format de cei tabileste o legatura sbonul trigonal form bt ecb covalenta n. ‘eaza legaturi duble de forma: C=C; C: bat ibiza a Legatura at Legatura covalenta ™ Se Legatura formeaza prin intrepatrunderea laterala a doi texgtura|_g orbitali atomici —2—(<— monoelectronici paraleli Covalenta 1: = nu permite rotirea atomilor pe care ii leagaleste 0 legatura rigida) ~ este mai slaba decat legatura 35Legatura dubla > este formata dint D ares fata dintr-o legatura o si o legatura are lungimea de 1,344 ae ow - eat mai puterni ! puternica decat legatura simpla 3 Hibridi: 'zarea sp (lintara sau digonala) rezulta 2 orbital hibrizi echivalen, can} Consta Senge In Contopirea unui orbital s cu un orbital p, patel Gi kimbolul sp. Cu acesti orbital carbonul stabileste doua legatur’ © planul legaturiio., Cei doi orbitali p puri sunt perpendicular intre ei si pel lari brizi sp sunt colin} acest! orbital carbonul stabiiete doun covalente rt cet do orbital RIDE er formand intre ci unghi de 180°. a eee orbitali hibridizoti rpendicu obi iz Legatura tripla ~ este formata dintr-o legatura o si 2 Iegatu = nu permite rotirea atomilor pe care ii leagal ~ are lungimea este de 1,20 A = este cea mai scurta si cea mai p\ rir (este o legatura rigida) uuternica dintre legaturile carbon-carbon. . COMPUSI HIDROXILICI gub denuimirea de compusi hidroxiici sunt reunite toate substantele organice i molecula lor una sau mai multe grupari hidroxil (-OH), legate de un ca de pares motertarea de hibridizare a atomului de carbon de care este legata gruparea -OH, adi Dupe patura restulul organic, compusit hidroxlci se impart in: ALCOOLI SFENOL OOLI 1, Definitie: tinitthociict i sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil este legata di je un ato yolii Aoetpon saturat , carbon hibridizat sp} te generala ROH sau CrHaneaOx (und: i armas eee ROH (unde n reprezinta numarul atomilor de C si numarl 36jservatic a grea -olf este legata de un atom de C participant 1. 10a 9TUPATE™ “or, compus instabil CH2-CH-OH ipant la legatura dubla este ‘faba de un asificare . Capa natura radical ti satura’ sIeo0 OH metanol sau alcool metilic CH3-Cl OH etanol sau alcool etilic Che Cyi-CHs-OH 1-propanol saw aleoo! 1-propiile CH C(OH)-CHs 2-Propanol (izopropancl) su alcool 2-propilic (alcool izopropilic) saturati sooli nes ie ‘OH Alcool alilic =CH-CH2 glcooti aromatici Avook, graparea hidroxil poate fi Tegata de catena laterala a unei hidrocarburi aromatice. C Hs-CH2-OH Alcool benzilic ) Dupa sumarul gruparilor OH 1 eruparilor hidroxil din molecula, alcool pot A: fupa numarul pe ohidroxilici - au o singura grupare -OH polihidroxiici - —egtr dihidroxilicl 1,2-etandiol (glicol) on GH : GieGH-Gke_ trihidroxilici 1,2,3-propantriol (glicerina) OH OH OH - tetrahidroxilici etc )Dupa atomul de C de care este legata gruparea conl primari - gruparea -OH se leaga de un atom de C primar {HOH metanol sau alcool metilic -CHe-OH etanol sau alcool etilic }H-CHs-CH2-OH 1-propanol sau alcool 1-propilic [Aloo secundari - gruparea -OH se leaga de un atom de C secundar HyCH(OH}-CHs 2-propanol (izopropanol) sau alcool 2-propilic (alcool izopropilic) Alcoolitertiari - gruparea -OH se leaga de un atom de C tertiar lecundar alcoolul izopropilic Zomerii butanolului HeCCH-CH-OH CHnCH-CH-CH, CH>-CH -CH-OH cH ou oy, chi€-0H ‘teool n-butie ci Sein ool seebutiie gepotiabllie lego tele ct Seyokeecpaie gepekhulie tao feetFopanod) Gimstid propanod | 37>) Izom 7 "1a de pozitie ~ difera pozitia gruparii -OH clon Gren: CH-CHe cH t-GH -CH Meguech, Gheawraen oe HrgL-omoH ou oh cied-0H oe ©) lzomeria de functiune CH: , piers OH C2H6O CH3-O-CHs dimetileter CHa-CHa-CH2-OH C3Hs0 CHs-O-CH2-CHa Propano] etil-metil-eter GHz OH O-CH3 0 alcool benzilic anisol (metoxibenzen) 4. Obtinere a) Hidroliza derivatilor monohalogenati halogenati — este favorizata de prezenta bazelor R-X + HOH — R-OH + HX CHs-Cl + HOH — CHs-OH + HCL clorometan metanol (CH3-CH2-CH2-CH2-Cl + HOH — CH3-CH2-CHo-CH2-OH + HCI clorura de n-butil 1-butanol b) Aditia apei Ia alchene - decurge in prezenta de HzSOs; in prima etapa se formeaza sulla acizi de alchil care prin hidroliza dau alcooli “ egy WOON CH Che 2 cro + H280, OSO3H c) Hidrogenarea compusilor carbonilici sunt aditii ale hidrogenului la dubla legatura C~( \caracteristica compusilor carbonilici, in conditii catalitice (Ni sau Pt) sau cu sistem feducatoare (sodiu si alcool). _ prin aditia Hz la aldehide se obtin alcooli primari R-CH=O + H2 + R-CH2-OH aldehide alcool primar 38“CH+O + Ho -* CHs-CH2-OH cee i etanol iiy-CHy-CH»-CH=O + Ha + CHs-CHs-CHz-CHz-OH L-butanol CH=0 + Ho -CHs-CH(CHs)-CH2-OH izobutanol (alcool izobutilic) putanal CH} CH metil propanal la cetone se obtin alcooli secundari _prin aditia Fd RCH R é OH cetona a alcool secundar Chy-G-CHyt He > CH QH-CHy é OH 4 ; acetona izopropanol idroliza esterilor Aco0-cti-CHs + HOH + CHs-COOH + CHs-CHz-OH E at de etil acid acetic _etanol Kef'c00-CH-CH2-CHo-CHs + HOH — CHs-COOH + CHs-CH2-CHe-CHt2-OH acid acetic 1-butanol fcetat de n-butil alifatice primare cu acid azotos ine € ire: + O-N-OH — R-CH2-OH + Nz + HoO aia alcool primar buy: CHo-NHo + O-N-OH —+ CHs-CH2-OH + Na + Ha etilamina etanol } alcool o-hidroxibenzilic se obtine cel mai usor din fenol si formaldehida OH On Clg OF + CHO enol alcool o-hidroxibenzilic i, Proprietati fizice cei inferiori sunt lichizi iar cei superiori sunt solizi au densitate mai mica decat apa, dar mai mare decat a hidrocarburile din care provin ‘au puncte de fierbere si de topire anormal de ridicate din cauza legaturilor de hidrogen yrmate intre moleculele alcoolului. se dizolva in apa (dizolvarea este un fenomen fizic). Intre moleculele de apa si moleculele ¢€ alcool se formeaza legaturi de hidrogen, ceea ce explica faptul ca solubilitatea scade cu resterea catenei si creste cu cresterea gruparilor -OH + Proprietati chimice omportarea chimica a alcoolilor este determinata de prezenta gruparii functionale hidroxil, carei reactivitate este mai mare la termeniii inferiori ai seriei lcooli au caracter slab acid Ureactioneaza cu NaOH Reactioneaza cu metalele alcaline formand alcoxizi sau alcoolati - (Metalul alealin 39-OH + Na — R-O-Nat + CH3. la + 1/2 Hi Hs-CH2-OH + Na Pectin Na‘ + 1/2 H2 etoxid de sodiu RO} fiind o baza mai tare decat jn, d alcoolul initial ) Pe care il poate deplasa din apa refacam CHo-CH2-ONa* + Ha0-+ CHs-CHl-OH + NaOH ») Eli yiminarea apei din alcooli w Tateee Yee Hoe in dowa moduri: = Intermoe eee in aceeasi molecula Limine ectles = intre doua molecula Lin pre Spel intramolecular CHs Cr nt? de H2S04 la cald formeaza alchene H2-OH — CH2=CH + H20 etanol etena HsC—CH(OH)—CH —+HgC-CH=CH2+H20 izopropanol poner Eliminarea apei intermolecular 7 Jn prezenta de HoSOs in cantitate mica formeaza eteri CHs-CHa-OH + HO-CHa-CHs + CHs-CHa-O -CHz-CH + H20 etanol dietil eter ¢) Reactia de esterificare ~ reactia de eliminare de apa intre alcooli si acizi cu formare¢ esteri - cu acizii minerali formeaza esteri anorganici: R-OH + HO-SOsH — R-O-SO3H + H2O. (CHs-OH + HO-SO3H — CHa-O-SO3H + H20. patina sulfat acid de metil - cu acizii carboxilici formeaza esteri organici: R-COOH + HO-R’ > R-COO-R’ + H20 CH3-COOH + HO-CH2-CHs > CHs-COO- CH2-CHs + H20. acid acetic etanol acetat de etil d) Oxidarea alcoolilor ~ decurge diferit in functie de natura alcoolului si agentul folosit Oxidarea alcoolilor primari prezenta de KsCr207 si H2SOs ~ formeaza aldehide " Oxidarea blanda Reactia de formare de oxigen: KzCr207 + 4H2S04 —» K2S0s + Cr2 (SOq)s + 4H20 + 3{0] R-CH2-OH + [0] - R-CH=O + H20 CHs-CH2-OH + [0] ~ CHs-CH=0 + 120 etanal etanol - Oxidarea energica - in prezenta de KMnO; si H2SO. ~ formeaza acizi carboxilici Reactia de formare de oxigen: 2KMnO, + 3H2S04—» K2SO4 + 2MnSi Reactla dese Soon rc ‘2804 + 2MnSO; + 3H20 + 5/0] CHo-CH2-OH + [0] + CH-COOH + 1,0 40acid etanoic tan?! garea alcoolilor secunda i pint ptanda - in prezenta de KaCr207 si H2S0r ~ f soxidarer | [0] — R-C=O-R’ + H20 a epaeeicene CHa + [0] ~» CHs-C=O- CH - CHa + H20 butanona etil-metil cetota ica - in prezenta di si eS ; ergi in pi 1a de KMnOs si H2SOs - formeaza 2 acizi carboxilici cu darea en ‘umar mai mic CHOH-R’ + [0] de atomi de carbon ei —+ R-COOH + R'-COOH a 7 + 3[0] ~ CHs-COOH + HCOOH prin oxidare 9CHs-CH2-CH| OH +2Hz0 eidarea alcoolilor tertiart Opin reaistenti a actiunea agentilor oxidanti. In conditii energice dau mai multi acizi. ¢)Prin fixarea unui proton Ja heteroatomi, alcoolii devin cationi sau Joni oxoniu CH(OH)- CHs a 3-hexanolului cu KMnOs in mediu de HzSO« se obtin: 9 aciai si apa; Hy CHa+8[O]-r2CHs-CH2-COOH+CHs-COOH + CH3- | CH2-CHz- (OH)-CHo-C! +HeROH ROH H 7, Reprezentanti METANOLUL sau ALCOOLUL METILIC ste primi termen al seriei CHo-OH ‘Se obtine: a) din gazul 70 si de crom, 1 de sinteza, Ia 300-400°C si 250 atm in prezenta unui catalizator de oxid de zinc, Cr203 CO + 2H2 — CHs-OH distilarea uscata a lemnului Proprietati fizice «lichid volatil bincolor ‘= cu miros caracteristic | punct de fierbere 65°C Larde usor cu flacara albastruie Proprietati chimice UArderea metanolului produce dioxid de carbon, apa si caldura 1:0 + Q (caldura) (CH3-OH + O2 + CO2 + Otilizari {are putere calorica ridicata, 7000 kcal/kg fiind folosit drept combustibil este solvent pentru grasimi, lacuri, vopsele fe foloseste la fabricarea formaldehidei, a unor coloranti, mase plastice etc fentru organismul uman este toxic: consumat in cantitati mici provoaca orbirea {ataca {ervul optic), iar in cantitati mai mari provoaca moartea (doza letala 0,15 g/kg corp) HTANOLUL sau ALCOOLUL ETILIC 41CHy-CHp-on Se obtine prin: eames Ja etena am + CHe CHeos sot = CHs-CHp-O0S03H plermentatia poe — CHy-CH2-OH + H20 Prin fermentatia elec, a zaharidelor. : vat eoi pee aaa iucoza resulta doi mel de etanol ‘moll Hi206 — glucoza ‘2CHs-CH2-OH + 2CO2 Proprietati fizice + lichid , incolor - cu miros placut ~ cu gust arzator - punct de fierbere 78°C - este solubil in apa in orice proportic este bun solvent pentru grasimi, nitroceluloza, lac? Proprietati chimice - prin deshidratare intramolecuiara formeaza etena; CHs-CH2-OH — CH2=CHo + H20 - prin fermentatia etanolului reaulta acid acetic; Clis-CHz-OH + O2 + CHs-COOH * 120 Utilizari - industria medic: - parfumuri ‘ i | Prfabricarea esterilor, a butadiene) eterilor «jn alimentatie sub forma bata jor alcoolice (Atentie:consumul prelun dependenta) GLICERINA sau 1,2,8-PROPANTRIOL gra alcool saturat amentelor git de etanol cree: Este un Se obtine pre ee Shidroliza grasimi etigteca Gir OH . H~OH +3R-COOH ¢ 0-00 7 vascos cu gust dulce ; ~ UE solubil in apa si alcool qietati chimice 2 prop’«determinate 4 prezenta celor trei grupe hidroxil oe eshidratare satramolecuiara formeaza acroteina ~ aldchida nesaturat i ata Fo ano ton ff +2 ict Hs gateriiearer CU acid azotic - reaulta trinitratul de glicerina (numit vol ina) impropriu proglicert! lay gu 050: Fonds “7 GH-OND® * SHO pONd: © CHrO-NO: atul de glicerina este un & j capse de fulminat d na¥2CO2 + 10H20 + 6 N2 + O2 Ona se utilizeaza si ca medicament in cardiopatia ischemica imnoasterea glicerinei se foloseste reactia ei cu o solutie bazica de sulfat de cupru ita elicerat de cupru, produs intens colorat in albastru i y-0H + xplozibil puternic. Explodeaza la lovir u e, zdrunci i mercur si prin autodescompunere. re jit splozia unel SyHs(ONO2Is itrogli entrar sand rez tilizari industria me sosmetica ia inmuierea te in obtinerea unor aprett BNOLT edicamentelor saturilor si pielii ri textile {in care gruparea functionala hidroxil este legata \Definitie: Fenolii sunt compusi hidroxilici nic-in stare de hibridizare sp%; Rh atom de carbon al unui nucieu benze jrmula generala Ar-OH . Clasificare Dupa numarul gruparilor OH monohidroxilici (monofenoli) CH, oH " CO ‘OH oH Or idroxiben: rosbenzen o-hidrox toluen m-hidroxi toluen _p-hidroxi toluen orto-crezol meta-crezol para-crezol a -naftol ~naftol 43- polihidroxilici (polifenoli) ice OH oH oH oH OH OH oT ‘OH Ho on i 1,3,5 ti orto-difenol _ meta-difenol__para-difenol 1,2,3 ee Huorogag Pirocatechina —_Rezorcina Hidrochinona Pirogalo! 3. Obtinere lor cu hidroxizi alcalini j a) Topirea alcalina - topirea sarurilor acizilor sulfonici al arenel| 300°C) | ~ metoda care se aplica in special pentru obtinerea naftolilor. 3h oH + mon 02C[~ ]o2n,505 benzensulfonat fenol sulfit de de sodiu sodiu b) Oxidarea izopropilbenzenului 9-0H CHsGH-CH, CH ¢-CHy ‘OH +0. 80, CHy¢-CH, Cov O) 292, Oo gem Acetona Lzopropilbenzen Hidroperoxid —Fenol ‘Cumen de cumen c) Separarea din produsele rezultate la cocsificarea carbunilor (prelucrarea carbunik prin incalzirea la temperaturi ridicate (900-1000°C), in absenta aerului-numita distila Benzen _Propena uscata) Proprietati fizice -substante solide, cu miros patrunzator si neplacut - sunt putin solubili in apa, usor solubili in alcool, benzen etc. - fenolul pur se prezinta sub forma unor cristale incolore, care la aer capata o culoare ros datorita oxidarii. fenolul este caustic, produce arsuri este toxic } 4, Proprietati chimice Radicalul fenil (CsHs-) si grupa functionala hidroxil (-OH) se influenteaza reciproc: 44radicalului fenil (CeHs-) gruparea hidroxil (OF ‘gruparii hidroxil, atomii de hidrogen din nuc\ reactii de substitutie. “ doua tipuri de reactii: te de prezenta grupei hidroxil (reacti i ii. com ‘ Sass bcaenie| Wench anemaetatoare cultenser zen) ; ) capata proprietati acide yp influent leul aromati tic devi . ‘vin mai mobili ip influent mai apt Pen mi participa 18 peactit ceterming’ tii determinate d eae! eactii determinate de prezenta grupei hidroxil * eiditatea fenotilor : Acid earacter slab acid In medi basic fenoicedesza protonnl legal d Bal de oxigen, rand caracter acid avant cool, fenoli dau saruri numite fenoxii. alcoorire de alcooli care reactioneaza numai cu metalele acai Pr neaza si cu hidroxizitalcalini ceea ce Gemonstreaza ca fenolli’au Gara fenolii weai pronuntat decat alcool. Intensificarea caracterului acid la fenoli fata ara acid mma Pye influentel nucleulul benzenic asupra grupari fustonale OH CoHs - OH + NaOH > CeHs ~ O-Na® + Hz0 ca si alcoxizii, fenoxizii sunt compusi jonizati, solubili in apa. Fenoxizii pot fi Geacompusi de aciai slabi, de exemph acidul carbonic: Calls - O'Na® + HO + CO2 — CeHs-OH + NaHCOs eterminate de prezenta nucleului aromatic Reactii d de p ve de substitutie au loc mai usor la fenoli decat Ja hidrocarburile aromatice « Reactiil corespunzatoare. Fenolii dau reactii de: > halogenare > nitrare > sulfonare | Higrogenarea fenolului decurge ca 9 react {niche fin divizat) la presiune si temperatura d de aditie si se realizeaza numai catalitic 'e 200°C, obtinandu-se ciclohexanol: Cells — OH + He > CoH: - OH industria farmaceutica la prepararea aspirinei AMINE DEFINITIE since sunt compusi organici care contin in molecula una sai mal multe grupari amino - th sau totala a hidrogenului din ninele pot fi considerate ca produsi de substituire partiala noniac cu radicali hidrocarbonati; R Clasificare si denumire peli) RAR RAR Amina Amina Amina . shimara seeundara tertiat2 se impart in: |Dupé numarul atomitor de hidrogen inlocuiti 45adul de substitutis ie a azotului gy, Calitatea de + 5 moleculas primara’, “secundara’, “tertiara’,semnifica &1 Exemple: ee Amine pri ine tertiare im ; [Amine tertiare [CHo-NEe medi amine Sa {CFe)N trimetilamina i lea eee a ao CHs-CHax = dimetilamina GHisuN-CHie-Golls enzil-N '-CHa-NH2__ propil | CsHs-NH-CeHs [oreet amine | CeHs-NHy fenil ami en regi fenilaming | CeHs-CH=-NHy 4 amina ‘benzil | H2N-CHy-CH-NEp — Letilendiamina +) Dupé natura radicalului de hidrocarbura pot fi: Radicalul (sau radicalii) > amine alifatice Radicalul (sau radicali ~ amine aromatice care se leaga de ato: ii) care se leaga mul de azot este unul alchi) de atomul de azot este un, nt o parte alchil si al aril eel Radicalii care se leaga de atomul de azot su [Amine alifatice [Amine aromatice ‘Amine mixte CHs-NF2 metil amina (CeHs-NH-CoHs (CHajpN- Cells fenil-N,N-dimeti | difenilamina amina CHa-NH-CHy dimetilamina_| CoHs-NH? fenil amina [(CH2-CH2-CHz-NH2 _propil | |amina | | CeHs-CH2-NH2 ‘benzil |amina | (CH3):N trimetilamina i ¢) Dupé numarul grupelor amino Aminele, in special cele primare, pot fi clasificate si dupa numarul gruparilor functionale i mono-, di-, tri-, poliamine. = monoamine - diamine - triamine - poliamine [Monoamine | CHs-NHa metil amina | CHs-CH2-CH2-NH? propil amina ortofenilenH2N-CH2- 2CHa-Nia etilendiamina HoN-CeHs-CoHs-NHy benzidina LL -)-s S$ | weToDE DE OBTINERE | xeactil de reducere patenilarea amoniacului conduce la un amestec de amine alifatice. Heznd amoniacul cu derivati halogenati alifatici are loc o reactie in care azotul partici [fevonii sai neparticipanti care coordineaza radicalul alchil si formeazd sarea thalogenusa) (Gpertva de alchil amonit g,-NHyt NH #* sare de R-amoniu actia pe care o da amoniacul cu acizii halogenati: HCI + NHs — NH4)'Cl eemandtor cu res Jorura de amoniut |, exemplu iodura de metil se obtine din iodura de metil-amoniu ‘CHal + NH3 — CHs-NH3]"l’ —_iodura de metil-amoniu rmat este in acelasi timp sarea unei amine care in mediu bazic formeaza amina taza in acest caz foloseste chiar amoniacul luat in exces: CHs-NHs]"I'+ NH3 —» CHs-NH2 + NHal metilamina |omol de azot din amina primara isi reface dubletul de electroni neparticipanti si poate ema cao noua molecula de iodura de metil, formand o halogenura de dialchilamoniu ‘CHo-NHo + CHsI-+ (CHs)2NHo|"T" iodura de dimetilamoniu odusul for {bera; drept (CH)2NH2}*I + NHs + CHa-NH-CHs + NHsT dimetilamina tocesul continua formand din amina secundara o amina tertiara CHs-NH-CHs + CHsI— (CHs)3NH]‘l_ iodura de trimetilamoniu (CHs)sNH]'T- + NHa — (CHs)3N + NHsI trimetilamina nina tertiara poate forma o sare de tetraalchil amoniu numita sare cu: ais aternara de amoniu 3 iodura de tetrametil amoniu aalchilarea amoniacului cu derivati halogenati se formeazé un amestec de amine teundare gi tertiare iituride saruri cuaternare de amoniu, din care uneori compusii se separa destul de greu- tertiare mixte: primare, letoda alchilarii este folosité in special la obtinerea aminelor secundare sau =cH,Cl CHC CH. NH ag GH NACH apr CoH NK? a 5; dimetil-anilina sau dimetil-fenil 47lor primare 4) Redu ce Tea nitroderivatitor este o metoda «le obtiner® ® amine! Hidro, R-NO> + 3H: genul nece: l2 + R-NHg + 2H20 - aci exemy Cesar reducerii i dintre un plu fier si acid erica obtinut prin reactia a mineral si Un meta, aeeaai . R : aaa in solujie apoasa cedeaz proton Hag, pet + 20° ed) f lul cedeaza .d in ionii § Jicata in 5 Reducerea nitroderivatilor ese recy eterogen- Reactia este apli Peciay ‘erivatii aromatici, a Gon, fbb ce Ney “240 a aminelor primare ¢) Reducerea nitritilor este o metoda generala de obfinere . R-C=N+ 2H2 > R-CH2-NH2 . ridrogenul necesar este obfinut din reactia dintre sodiu §) alcooli letoda este aplicata in special la obtinerea diaminelor, deoarece care se prepara nitrilii respectivi sunt usor de obtinut. (metilic sau etilic) derivatii dihalogenati 4 4. PROPRIETATI CHIMICE atomul de azot a un ¢ determinate de prezenta la cceptand cu usurin Comportarea chimica a aminelor est d Gublet electronic neparticipant. Aminele pot functiona ca baze & protoni; = dublet neparticipant a) Bazicitatea aminelor Bazicitatea aminelor reprezinta o caracteristica generala a acestora. Si indica comportan Pathelor fata de donorii de protoni (apa; acizi; indicatorii acido-bazici}; In apa, aminele solubile formeaza, ca si amoniacul, hidroxizii respectivi, reactiile fir procese de echilibru; NHs + HOH <=> NHq' + HO" R-NH2 + HOH <=> R-NHa* + HO: le alifatice sunt baze mai tari decat amoniacul, deoarece gruparile alchil sw - aminel respingatoare d = aminele secun! * gminele aromatice sunt mai sl de electroni in prezenta acizilor, aminele fixeaza protonul la azotul aminic formand, ca si amoniacul le electroni. dare alifatice sunt baze mai tari decat cele primare. labe decat amoniacul, deoarece gruparile aril sunt atragator I garurile respective. 48ck elorhidratul aminei pel + R= NH} Ro NH 4 > R-NHal’ HSO# eo ea aalad on : » CH3 = NH)"Ch ple’ cityNHa + HC! clorhidrat de metilamina salar, yore choc Ne Chi: CHa Ne Cee NHa|” HSO« GoHlsrNHa + H2SO¢— F°°°" ifat acid de anilina anilina sulfat acid de fenilamoniu avea loc in solutie sau mediu anhidru. Sarurile rezultate au caracter ionic si ° c si jn apa cu jonizare: t R - NHo R-NH3}"1 ate solubile °C <=> R - NHo]* + ch [+ NaQH >R-NH? + Nal + H20 spitarea aminelor reactivi si cu halogenuri de alchil; rivati halogenati pou hs tn ‘n incalzire elimina hidracid (HCI, Hl) si formeaza amina area cu derivati ‘ tesa saruri ionizate care pri are formeaza amine secundare, aminele secundare formeaza ta. pi Je prim: ‘are formeaza saruri cuaternare de amoniu ionizate. ilare aminel ' ere, i aminele tert Re NHe + R-X- R- NH2-R}'X' > RNH-R + HX ech) RNHLR + RX — RsNH]'X > RaN + HX tarea anilinet cu oxid de etena = Cols - NH-CH2-CH20H -NH2+ HG CH oO ilarea aminelor ‘eactia de inlocuire a hidrogenului din gruparea amino cu un radical acil, R-CO- . ‘ea se realizeaza CU: = acizi carboxilici R-COOH - anhidride (R-CO)20 - cloruri acide R-COCI CsHs-NH2 + HOOC - CHs + CeHs-NH-OC - CHs + H20 anilina acid acetic acetilanilina acetanilida CsHs-NH2 + CIOC - CHs — CeHs-NH-OC - CHs + HCl anilina _ clorura de acetil CéHs-NHo + O(OC - CHa)2 > CoHs-NH-OC - CHs + CHs-COOH | _anilina _anhidrida acetica ja de acilare se utilizeaza in sinteze organice la protejarea gruparii aminice, primara scundara, atunci cand in molecula aminei se fac transformari cu reactivi care ar afecta fea functionala. @ i i ae ; mplu, acidul p-aminobenzoic (vitamina H) se obtine prin oxidarea p-aminotoluenului, 49dupa protejarea prin acilare a gruparii amino: cH, Hy ‘oon pee +CHe-Coc +H,0 + CHy-COOH nH, NH-CO-cH,, tH-co-cH, —— NHp inobenzoic I ina acid p-acetil acid p-amino! P-aminotoluen — acetil p-toluidina _aci id Learn vitamina H p-toluidina 4) Diazotarea Este reactia de obtinere a unei sari de diazoniu dintr-o aming ss recenta unui a La diazotare participa aminele aromatice primare si acidul S00 00 ne corerenta, minerat tare, in solutii apoase. In forma generala reactia de diaz\ astfel: N=N}'X + 2H20 7 +HX — Ard ‘Ar-NHz + HONO NenfCl + 2420 CoHs-NH2 + HONO + HCI + CoHs- Acidul azotos necesar este preparat chiar in sistem dintr-o sare a sa (azotit de sodiu) si acid: mineral din mediu NaNOz + HCI + NaCl + HNOz Exemple: nH, neuer ‘oon 00H Hy MH, ul sont —| sano 5 sHono+H—= +2H,0 + ‘+Houo+H— omy Son Sout tn, tener aeidul elon vitamin o-toliina, Reactia de diazotare urmata de cuplare este reactia de recunoastere a anilinei Reactia de cuplare RoN-CoHy-H + CoHs-NeN]* > RaN-CoHy- N=N- CoHs + Ht 5) UTILIZARI Aminele se utilizeaza in industria farmaceutica si a colorantilor ~ metilamina este utilizata pentru fabricarea adrenalinei, substanta cu propriet: farmacologice; + sunt utilizate Ja obtinerea novocainei sau dulcii cinei_s al ubstante cu propriet + dietilamina este un intermediar la fabricarea multor medicamente; Anilina este cea mai utilizata amina din punct de vedere practic; 50| rina a Or ae On NH-CHs minelor au actiune toxica asuPra plantelor si a mamiferelor. rictor si este Un excitant al sistemulyi nerve ¢ efect vasoconstl urmatoarea structural 08 central. Bred . ina ritatea | Mai COMPUSI CARBONILICI DEFINITIE «sunt compusi organici care au in molecula una sau m: a rbonilic jai multe grupari corvonil. =O : fa care un arom de carbon cu hibridiyarea .p2 este legat printr+o legatura dubla de un atom de oxigen \cco Gruparea carbonil este formata din o legatura 0 C-O sio legatura n C-O; / formula generald pentre compusi carbonilici este: CaH2n0 jcLASIFICARE SI DENUMIRE xistenta a doua functiuni organice, funetiunea aldehid& $1 ruparea carbonil determin © jinctiunea cetond; + Qaldehida este un | hidrocarbonat si de u compus organic in care gruparea carbonil este legata de un radical nPtom de hidrogen, cu exceptia primului termen al seriei, 'e se leaga de doi atomi de hidrogen aldehida formica, in car RR AR | c=0 C=O H7 aldehida aldehida formica parea carbonil este legata de doi radicali ona este un compus organic in care ru «© Ocet hidrocarbonafi, identici sau diferiti- KR fF oo cetona mnumire aldehide L . oA F at a metanal, aldehida — metanoica (aldehida —_formica, 3-CH= i pce om etanal, aldehida etanoica (aldehida acetica) pote propanal, aldehida propanoica 3Cile Ce Cited butanal, aldehida butanoi benzaldehida , aldehida benzoi propenal SICHy CHy CoH, : cH, =o 5 A dimetil cetona, acetona CH , cH stil-metil cetona =O — fenil-metil cetonad v iy benzofenona 3. METODE DE OBTINERE a) Oxidarea © Oxidarea alcanilor - oxidarea metanului in prezenta oxizilor de azot CHg + O2 > CH20 + H20 © Oxidarea alchenelor Se obtin aldehide sau cetone in funct si H2SOs tie de structura alchenei, in prezenta de K2Cr, R-CHECH,+4[0]-R-CH*O+H,0*CO2 R-CHECH-R'+2[0]-+ R-CH+O+ O=CH-R R-CECH,*A[0]—+ R-G=0+H,0*COp : he -R -R+2[O]—* R-C-0* O- he ect Oxidarea alcoolilor in prezenta de KeCr207 si HaSOs duce la aldehide sau cetone, du natura alcoolului * alcoolii primari formeaza aldehide CH - CHa - OH + [0] -» CHs-CHO + H20 etanol etanal * alcoolii secundari formeaza cetone CH GH-CH + 101+ CH G-CH + Hz0 On ° Transformarea alcoolilor in compusi carbonilici poate decurge si in conditii catallt (catalizatori metalici, de exemplu Cu) ca o dehidrogenare. $2Pe Recall aceasta cH3OH ei la alchine sup’ cale se fal CuntemperaturS,, c.0 +H, + HOH [R-G OH 3 pric aldehida formica (formaldehida) cu largi utiliz erioare se formeaza cetone CH_]-* B= ¢-CH, caC-R+ HOH [R-G=CH-R]* Ro GR Ol ° cH=C propima + Acetilen si sulfat CH=CH _cHy+ HOH [CH OH OH a aditioneaza apa | de mercur, (HgSO+) 4+ HOH — [CHa=CH-OH] alcool vinilic acetilena pROPRIETATI FIZICE a) Stare de agregare? starealdehida, prinmul termen al serie este go” «Termeni sul b) Solubilitate + Termel nt solubili in apa + Termenii superiori jperiori sunt lichizi sau inferiori sui sunt solubili in c} Puncte de fierbere si topire Mai mici decat lecula, deoarece nu au mole’ 4) Miros ¢) Termenii lichizi sunt solventi, ale alcoolilor sau aci: ¢ - Termenii superiori au mirosuri sp‘ au proprietati dizolvante PROPRIETATI CHIMICE yy A nn pusii carbonilici sunt combinatii cu reactivitate | tii chimice, veil ile himice 1a care pot participa compusii actii comune aldehidelor si cetonelor di culele legate C-CH,] + CH G-CH, ° acetona > CHs-CHO acetaldehida solizi in solventi organici vilor cu acelasi numar de prin legaturi de hidrogen ecifice, uneori placut :himica ridicata, carbonilici sunt: leterminate de prezen' 53 ari industriale 1a temperatura ridicata in prezenta de acid i 1 sulfur ), formand un compus instabil (alcool vinilic) eee functie de masa lor molara atomo de carbon in te pot participa la multe ta gruparii carbonil;B. Reactii specifice aldehidelor; cay A. ii i. Reactii comune aldehidelor si cetonelor determinate de prezenta GTUPATS Carbn a) Reactie de aditie a hidrogenului, prin care se obtin compust ad R-CH=0 + Ho — R-CH2-OH aldehide alcool primar (CHs-CH=0O + Hz — CH3-CH2-OH etanal etanol (CH3-CH2-CH2-CH=0 + H2 > (CH3-CH2-CHa-CH2-OH butanal i-butanol CHs-CH(CH)-CH=O + H2 4CHs-CH(CH3)-CH2-OH 2-metil propanal jzobutanol (alcool izobutilic) - Prin aditia H2 la cetone se obtin alcooli secundari R-O-R+ He RCHR IH alcool secundar cetona CHy-G-CHyt He CHa QH- CH oH acetona izopropanol b) Reactii de condensare cu compusi aromatict. prin care se pot obtine fenoplaste cu Ia: licatii industriale; « Condensarea compusilor carboniliei intre ef were loc in cataliza acida sau bazica | participa doua molecule de compus carbonilic idemtic sau diferit 1 Gele doud molecule au rol diferit: 4-particip la condensare gu gruj * Componenta carbonilic: + Component metilenicd-participa la condensare cu gruparea m™ gruparii carbonil vii corr condensarea are loc intre doi compusi carbonilici diferiti, comport I cel mai reactiv in aditii nucleofile (aldehida forms carbonilicd este compusul bidenidele alifatice, aldehidele aromatice, cetonele alifatice) parea carbonil etilen vec: tia vecind(a) legaturii C=O, nu Y Compusii cu un atom de carbon cuaternar in pozil aldehidele aromatice, aldehide « decat componente carbonilice: aldehida formica, un radical terfiar: Aceste condensari sunt de dou tipu Condensare aldolicd 34sea carbonil a nei aldehide 520 cetone(componenta cap 2 Ggehidd sau cetona, prin gruparea metlenicd qin eon aditionensg zitia g 028 0 OH (Componenta 0 CHe¢-CHCHO H 9 +HCHy CH! componenta aldol (hidroxialdehida) metilenica crotonica cemolecula de apa intre oxigenul componentei carbonil . ‘ onilice si ‘ptinandu-se o aldehida nesaturata ilice si hidrogenul j metilenice ol AIEFEEH-CHO CH CH-CH-CHOFHLO H commponent componenta _aldehida crotonica (cea mai simpla aldehida de ac ia de acest metilenica carea crotonica este 0 reactie de deshidratare a unui aldol ctia de aldolizare si crotonizare aldehida benzoica poate functiona opservatie: In rea: ‘ Sompontenta carbonilica: condensarea compusilor carbonilici cu compusi aromatici dau reactii de condensare cu compusi aromatici ele si cetonele inferioare ensarea aldehidei formice cu fenolul wn acid, se formeaza derivati hidrosilici ai difenil metanului Inmediu acid, OH OH cH Produsii __rezultati se br condenseazintre ei in pozitiile orto si para ale nucleului benzenic formand un produs .0'-dihidroxidifenilmetan macromolecular cu structura filiforma numita novolac (eubstanta solida, termoplastica, cu punct de OH « r wt ort) inmuiere 90-120°C, solubila in / ; alcool). p.p'-dihidroxidifenilmetan In_mediu_bazic, la rece , in Se apoasd rezulta alcooli hidroxibenzilici OH OH Prin incdilzire la 150°C se obtine un produs \ cH,OH numit rezita sau bachelita C. Bachelita C ee i are structurd tridimensional complex wv diferit de structura novolacului, Bachelita este o substan solida, insolubilé in HOH solventi organici, infuzibila, cu proprietati electroizolanteB. Reactit specifice aldehidelor Reactie de oxidare 8) Oxidarea cu solutii de KMnOs si K2Cr207 Rs CHO + [0] — R- COOH CHs-CH=0 + (0) Che SoOH idarea. Intermediar se obtine Un pe tae : ) Oxidarea cu oxigen molecular din aer, autoox’ ‘are se transform| in acid. R-CH-0- 0, =r. B 2a 20. 9R-C CHECHAO- 07» cyHecfOTOH Wate OHO. 2c, H4eCOOH <0 benzaldehida acid perbenzoic ¢) Oxidarea aldehidelor cu séruri complexe. (Reactii de recunoastere a aldehidelor) * Oxidarea cu reactiv Tollens H-CH=0 + 2/Ag(NH)2]OH -H-COOH + 2Ag + 4NH3 + H2O * Oxidarea cu reactiv Fehling R-CHO + Cu(OH)2 + RCOOH+Cu20+2H20 6. UTILIZARI Formaldehida are multe intrebuinjari: - formaldehida se utilizeaza sub forma de solutie apoasa 35-40% numit& formol, pent: conservarea preparatelor anatomice; - obtinerea novolacului si bachelitei - obtinerea oglinzilor Compusi naturali carbonilici sunt: cafeina, vanilina, camforul, hormonii sexuali femini: masculini. Acizii carboxilici ‘ACIZI CARBOXILICI= comp organici x rialante COOH, P Ore care contin in moleculd una sau m multe grupit Q Formula generala este: es 56 oo “1cnlei sufixului “-oic” la nus -adauepren care are prioritate Liewpenscorm Oost gener “sesh propenole uae . ” | wow 4 nomenclaturs, 9° adauga sufieal ~carborilic le numel 08 a ae cycomt Cn, “< -CNt iM cot " ie meboocestanie, ds poh egmune CAFE ‘corespund oF . comme ect IC) Ieee Ned sei (caterinty it) (ose) 0 | egimne ramificate sau C4 substituienti, OT; rnare prioritate ; : co 0, principalelor srUpari functionale scade in 07 priate POOH > -COOR > -CO-NH2 > “CN > -CH= numerotarea incepe de la gr. COOH, care rdinea: noi 1 0 > -CO- > -OH > -NHz> -CH=CH2 cee COs ener 4h, acid Aeron toh asada epic ie ——Tpenumire IUPAC TDenumire |Acizi grasi: a ‘ac cu catend liniara, nr par de at_de mula feueturali [Acid metanoic juzuala COOH Acid etanoic, = 8 [Acid formic ined metancarboxilic |Acid acetic "intra in componenta sépunurilor ac |Acid ‘Acid propanoicy ‘ctancarboxilic |propionic | Acizi grasi saturati Acid butanoic fa butiric {in grasimi de origine animala) (CH3(CH2}2COOH ac butiric CHs(CH2)«COOH ac capronic | Acid acrilic CHs(CH2},COOH ac caprilic [Acid 2-propenoic ‘Ac crotonic CieCH- [Acid 2-butenoic coon ‘Ac 2-metilpropenoic _|(cisttrans) CH:(CH2}2COOH ac caprinic | (Cit-CH*CH- ‘Ac metacrilic |CHz(CH2}:0COOH ac lauric | cool Acid etandioic CH2(CH2)12COOH ac miristic | hsC(CHs- [Acid propandioic ‘Acid oxalic |CHs(CHz):sCOOH ac palmitic | S00 ‘Acid butandioic ‘acid malonic |CHs (CHa)cCOOH ac stearic | ‘Acid succinic Acid glutaric |Acizi grasi nesaturati {in grasimi de origine vegetalala) [Acid pentandioie 100C-COOH {Acid adipic 400C-CHy- ‘0 ic ha Ac benzoic, ac CHs(CH2}7CH=CH(CH2);COOH ac eae benzencarboxilic __|Acid benzoic |oleic HhjCOOH |Acid 1,2-|Acid ftalic | CHs(CHa)sCH=CH CH2 aaa benzendicarboxilic’” Acid izoftalic |CH=CH(CHs)/COOH _ac linoleic 57Hooc. 1 sal ae }(O0C ciel 1,3- [Acid (ClL)COOH Jbenzendicarboxilic” |tereftalic 20C- Acid 1,4 : (Cty)-COOH |benzendicarboxilic’ CuHs-COOH ‘CaHs(COOH)» orto CoHa(COOH)» meta CoHa(COOH)s lpara = — 2 7 ; 2.Dupa natura R organ, CLASIFICARE 1.Dupa nr. gr? COOH: monocarbox, dicarbo% pol 2 root HOOK, Ma ‘ad ‘ee it Woy iniari, sat ciclici, nesat, aromat W sat au ac.izowaleriaMic) say jdubtufaric) oi femne ac 3-metilbutanoic 8: idroxicarbonilici, dioliiciclc acidul maleic $i ac compusii hi IZOMERIE ‘de eatena (ex: ac pentanoic sau ac valeriani “de pozitie (cx: acizii ftalici) *geometriea (ex: +iz optic’, daci 3C asimetrici “de funetiune cu esterih solizi: ac? mono sat PROPRIETATI FIZICE ‘¢8t. de agr.: lichizi: ac? mono sat < Cio gi ac? nesat ; >Cy1, ac? dicarb + aromati - sein atare co ie aieeadd oi gazoas& sunt asociati sub forma de dimeri, tn © lichida si sub forma de polimeri. > cu > Msi < cu ramificarea catenci o,topire mai mici decat ac? sature oP.f. vreinii nesaturayi cu catene normale au t®.fierbere si t corespunzatori | | - Seo orbere acizi > t.flerbere alcooli coresp. (leg? de H dintre acizi = mat put decat leg é H dintre ROH) tna? earboxilici sunt asociafi sub forma de dimeri ciclici “t9,topire trans > t®.topire cis (tra: eP.t.- | cunrat.C — *P.t. dicarven > Pats monocarhox formeaza rejele cristaline mai stabile) Pees mocarboxilici cu catend liniara: cei cu nr par de at de C se topesc la t° T decats 2 ac? invecinati cu nr impar de C sptac, nesaturali cu catend normald p.t. > pe masura apropierii dublei leg. de gr C00! opt gi Pt mai ridicate decat la hidrocarburi, derivati halogenati, amine, alcool ‘acelasi numar de atomi de C C=0) si una -OH O Cele 2 gr., datorité conjugarii care apare intre e- ; pogo ‘e e- nepartici iai x ai gr. carbonil, igi pierd individualitatea, gr. carbonil isi plerde al at de O al er Oey densitatea electronica a gr. ~OH scade, marindu-gi aciditaes 58Gruparea carbo; xi formulele urmatoares "“PT°2i™ Dat. structurii pian, y Csp’) apare_o or carboxil (at de r lasare (conju; ele¢ sare p-m) > aceasta masonic nu se - = v . ry aa comport ca o mixte are_cu_functiuni ta prin *intre moleculele de acizi i c apar mai puternice decit la alcool De exe ma : multe ori formeaza dimeri si sunt sii fo’ si polimeri liniari ae *puntile influenteaz valorile p.f. care sunt coon j, oxidarea RCHs + O2 + Re CO) ile din +42) COOH oot He corea alchenelor cu agenti oxidanti (KMnO« I H’ sau ae xidarea eieloaalcanilor gi cicloalchenelor J oxidarea alebinelor (MNCs /HO) C * F oxidarea aleadienelor R-CH=CH-CH=CH-R’ + 8[0] > R- (00H - 6, Oxidarea arenelor la catena laterala si nucl H + 4[0] + HOOC-COOH COOH + R'-COOH + HOOC- ew vyogste Ny coon" Oeste oe TS cg tite coon coat We? Cw ase: Clee elma ovadorea energicd a alcoolilor (KMnOs / 1) R-CH2-OH + 2[0] > R-COOH + H20 F Oedarea aldehidelor cu agemti de oxidare, cu reactiv Tollens, Febling, cu O2 din aer tutooxidarea) 9, oxidarea glucozet Fs Ghuarca ucozei cu reactiv Tollens, Febling sau apa deb fi4guconic conform reactie: rom conduce la obtinere de Hog, tLe bro, Pee ee eactia de oxidare cu reactiv Tollens este folosita 1a obtinerea oglinzilor eargint. }yPrin oxidarea energicd a glucozei cu acid azotic se formeazi acid glucozaharic: oy Be, fo, > (oe bee ow! oxidead numai gruparea alcoolicd primard £) Daca se protejeazi il si ejeaza gruparea carbonil gi se }ecil glucuronic. . | 39vemo Gai (bel, oe] 8 Boe been ff oon! : Merope Hiprourice ane Aroliza dasivaisior trihalogenati geminali poe derivatilor functionali ai ac carboxilici: R—E+O-R -H0" esteri, amide, cloriri acide, nitry 1380, R—C—O'H +R-OH i diu bazic=sdnuy ici+alcooli iar in me ° R-CeN +2H:0 + R-COOH + NH rboxilic 3. Hidroliza gasimilor in mediu acid=acizi om acizilor grasi (sépunuri) C. ALTE METODE 4. Dezlocuirea din sruri, cu acizi mai tarit R-cOONa + HCl RCOOH Oe ot 2. Reactia derivatilor organomagnezieni cu COs: O-C-0 + RMBI~ eae R-CO-OH +MgICl ° PROPRIETATI CHIMICE ae Ree ‘Acizii carboxilici participa la reactii in caré aa'lbe iy a g € © diferite scindari de covalente. CU ACIZII MINERALT indicatorilor: ac organici oarea indicatorilor (turnes 1. REACTI COMUNE a [2 Actiunea asupra schimba cul rosu, metilorange-rosu) B, Caracterul acid | Polarizarea legaturii nterne det caracterul slab acid, pus in evider cu ajut indicatorilor aci tere diluata ac carboxilici ionizeaza revers] conf. reactiei HCOOH < HCOO- + H20 10" 0-H in urma conjug ido-bazici. In solutie ap CHs-COOH © Ci COOH = Ho == ROO coo: + H20 (RCOOTMOT ion formiat i “TRCOOH ntratiile molare de echilibru, Ka= constar ] = conce! fe aciditate (este o masura a tariei unut acid) . wor + : Yo” *gruparea -OH din compusii carboxilici are i accentuat comparativ 4 -{ om caracter acid mai ot 6 | oo s " C gruparile -OH din alcooli si fenoli: tae de ne R04 aoc? citantes composer carta wt 0 . *Aciditatea (taria) | cu catenei i pace ei (grupele cu efect respingator de e* reduc aciditat 60