Tema 2.

Cadrul normativ în domeniul auditului intern

2.1. Ierarhia actelor normative cu privire la auditul intern
2.2. Standardele Naţionale de Audit Intern
2.3. Normele metodologice pentru implementarea auditului intern
2.4. Codul Etic al auditorului intern

2.1. Ierarhia actelor normative cu privire la auditul intern

La momentul actual cadrul normativ aferent activităţii de audit intern include:
1. Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010;
2. Legea contabilităţii și raportării financiare;
3. Programul de dezvoltare a Controlului Financiar Public Intern pentru anii 2018-2020
În continuare vom caracteriza succint prevederile actelor nominalizate la capitolul auditului
intern.
Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010
Conform legii nominalizate auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care le
oferă managerilor asigurare şi consultanţă, desfăşurată pentru a îmbunătăţi activitatea entităţii
publice. Aceasta are menirea are menirea să ajute entitatea publică în atingerea obiectivelor sale,
evaluînd printr-o abordarea sistemică şi metodică sistemul de management financiar şi control şi
oferind recomandări pentru consolidarea eficacităţii acestuia.
Subdiviziunea de audit intern se instituie în număr de cel puțin trei unități de personal în
structura ministerelor, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Companiei Naționale de Asigurări în
Medicină și în număr de cel puțin două unități de personal în structurile autorităților administrației
publice locale de nivelul al doilea.
În Legea privind controlul financiar public intern sunt stipulate următoarele prevederi
aferente auditului intern:
 este prezentat scopul şi obiectul auditului intern;
 sunt descrise principiile fundamentale ale activităţii de audit intern şi organizarea auditului
intern;
 sunt stabilite drepturile şi obligaţiile conducătorului şi personalului unităţii de audit intern,
deasemenea drepturile şi obligaţiile managerului entităţii auditate;
 sunt elucidate circumstanţele existenţei conflictelor de interese şi restricţiile în activitatea
de audit;
 este prevăzută raportarea activităţii de audit intern.

Legea contabilităţii și raportării financiare

Ea prevede reglementarea sistemului de control intern al entității. Astfel entitatea este
obligată să organizeze un sistem de control intern, răspunderea pentru organizare o poartă
conducerea.
Entitatea pentru care auditul intern nu este obligatoriu poate crea o structură de audit intern
sau antrena în acest scop auditori independenţi.

1
 Programul de dezvoltare a Controlului Financiar Public Intern pentru anii 2018-2020
În programul dat este prevăzută organizarea şi funcţionarea auditului intern ca parte componentă
Controlului Financiar Public Intern. Sunt specificate entităţile care sunt obligate să creeze unităţi
de audit intern, relaţiile dintre conducătorul unităţi de audit intern şi managerul entităţii auditate.

Reglementarea activităţii practice de audit intern

În activitatea sa, auditorii interni se bazează pe următoarele acte normative specifice auditului
intern:
1. Standardele Naţionale de Audit Intern;
2. Codul etic al auditorului intern;
3. Normele metodologice pentru implementarea auditului intern;
4. Carta de audit intern;
5. Instrucţiuni proprii de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului
intern, ţinînd cont de specificul instituţiei.
6. Regulamentul cu privire la raportarea activităţii de audit intern în sectorul public ;
7. Regulamentul privind dobândirea, confirmarea și dezvoltarea calificării profesionale în
domeniul auditului intern în sectorul public.
Schemă: Cadrul legal aplicabil activității de audit intern

Cadrul legal aplicabil activității de audit intern

Cadrul legislativ general Cadrul de reglementare în Cadrul de reglementare a

Legea privind Controlul
Financiar Public Intern
Legea contabilității și
raportării financiare
domenii specifie activității practice de
audit intern
Regulamentul privind cadrul
Standardele Naționale de
de administrare a activității
Audit Intern
băncilor
Codul etic al auditorului
intern

Carta de audit intern

Normele metodologice de
audit intern în sectorul
public

Regulamentul cu privire la
raportarea activității de
audit intern în sectorul
public

Regulamentului privind
dobândirea, confirmarea și
dezvoltarea calificării
profesionale în domeniul
auditului intern în sectorul 2
public
 Schemă

Legea CFPI

SNAI

Carta de audit Regulament cu prive Regulament privind

Codul etic al intern la raportarea certificarea
NMAISP (Regulament-
auditorului intern activităţii de audit auditorilor interni din
model) intern sectorul public

Instrucţiuni
proprii de Carta de audit
aplicare a intern (UAI)
NMAISP

2.2. Standardele Naţionale de Audit Intern

Standardele Naţionale de Audit Intern (SNAI) sunt elaborate în baza Srandardelor Internaţionale
ale Practicii Profesionale de Audit Intern. Ele sunt aplicabile sectorului public şi totodată se
recomandă sectorului privat.
Caracteristicile de bază ale SNAI:
 stau la baza îndeplinirii unei misiuni de audit intern;
 asigură criteriile atît de realizare, cît şi de evaluare a activităţii de audit;
 constituie fundamentul unui înalt nivel profesional în practica auditării.

Obiectivele SNAI sunt următoarele:

 definesc principiile de bază, pe care auditul intern trebuie să le urmeze;
 furnizează un cadru de referinţă în vederea realizării şi promovării activităţilor de audit
intern, care să aducă un plus de valoare;
 stabilesc criteriile de apreciere a funcţionării auditului intern;
 favorizează îmbunătăţirea proceselor şi operaţiunilor organizaţionale.

Auditul intern, conform SNAI, reprezintă activitate independentă şi obiectivă, care oferă
entităţii asigurarea unui grad de control asupra operaţiunilor, o îndrumează în ceea ce
priveşte îmbunătăţirea operaţiunilor şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare acestora,
ajută entitatea în atingerea obiecivelor, evaluînd, printr-o abordare sistematică şi metodică,
procesele de manajement al riscurilor, de control şi guvernare a instituţiei, cu propuneri de
consolidare a eficacităţii lor.
Standardele conţin anumite cerinţe cu privire la exercitarea unei misiuni de audit, care convenţional
pot fi atribuite la următoarele etape:
– planificarea misiunii de audit intern;
3
 – desfăşurarea auditului intern;
– raportarea rezultatelor obţinute;
– aprecierea funcţionării auditului intern.

SNAI sunt clasificate în mod similar ca şi Standardele Internaţionale ale Practicii Profesionale
de Audit Intern:
 Standarde de calificare – enunţă caracteristicile pe care trebuie să le aibă unitatea de
audit intern şi persoanele care exercită activităţi de audit intern;
 Standarde performanță – descriu natura activităţilor de audit intern şi definesc criterii de
calitate pe baza cărora exercitarea acestor servicii poate fi evaluată (executarea misiuni
de audit);
 Standarde de implementare practică – reprezintă transpunerea standardelor de calificare
şi standardelor de performanță pentru misiuni specifice: un audit de conformitate,
activităţi de autoevaluare a controlului intern, etc.
Standardele reprezintă un set de cerințe obligatorii, bazate pe principii, cuprizând:
 enunțuri privind cerințele de bază pentru practica profesională a auditului intern și pentru
evaluarea eficacității acestuia, care se aplică la nivel organizațional și individual;
 note privind interpretarea, care clarifică termenii sau conceptele din cadrul enunțurilor.
Numerotarea standardelor naţionale este analogică cu cea a standardelor internaţionale. De
exemplu, standardul naţional de calificare 1100 „Independență și obiectivitate” corespunde cu
standardul internaţional de calificare 1100 care este întitulat în mod asemănător „ Independență și
obiectivitate”.
Standardele de audit intern spre deosebire de standardele pentru auditul extern şi aplicate de
către societăţile de audit sau auditorii individuali sunt ca volum prezentate în mod foarte restrâns,
majoritatea fiind dezvăluite prin intermediul unei singure fraze.
Spre exemplu, standardul naţional de audit intern nr.1000 are următorul conţinut:
„Misiunea, competențele şi responsabilităţile activităţii de audit intern trebuie să fie definite,
în scris, în Carta de audit intern, în conformitate cu Legea privind controlul financiar public
intern, Codul etic al auditorului intern, prezentele SNAI și definiția auditului
intern. Conducătorul activității de audit intern trebuie să revizuiască  periodic Carta de audit
intern şi să o prezinte managerului entității publice pentru aprobare.”.
Note privind interpretarea:
Carta de audit  intern este un document oficial care defineşte misiunea, competențele şi
responsabilităţile activităţii de audit intern. Aprobarea finală a Cartei de audit intern reprezintă o
prerogativă a managerului entității publice.
Carta de audit intern stabileşte:
a) poziţia auditului intern în cadrul entității publice, inclusiv tipul relaţiei de raportare
funcţională a conducătorului activității de audit intern faţă de conducerea entității publice;
b) autorizează accesul la înregistrări, personal şi proprietăţi fizice relevante pentru executarea
misiunilor de audit intern;
c) defineşte sfera de cuprindere a activităţilor de audit intern.
1000.A1 –Tipul misiunilor de asigurare furnizate entității trebuie să fie definit în Carta de audit
intern. Dacă misiunile de asigurare sînt furnizate unor părți interesate din afara entității, tipul
acestor misiuni  trebuie definit, de asemenea, în Carta de audit intern.

4
1000.C1 – Tipul misiunilor de consiliere trebuie definit în Carta de audit intern.
Standardele de implementare includ:
 misiuni (activităţi) de asigurare;
 misiuni de consiliere.
Misiune – activitate de asigurare și consiliere, autorizată prin act administrativ şi delimitată în timp,
cu o arie de aplicabilitate bine determinată, care se finalizează prin emiterea unui raport de audit.
O misiune poate include mai multe sarcini sau activităţi în scopul realizării unui set specific
de obiective înrudite.
Misiune de asigurare - activitate care implică o analiză obiectivă a probelor de către auditorul
intern pentru a formula opinii şi concluzii cu privire la entitate, un sistem, o activitate sau un proces.
Tipul şi domeniul de aplicare a misiunilor de asigurare sînt determinate de către auditorul intern.
Misiunile de asigurare iau forma de substandarde, spe exemplu, 1000.A1
Misiune de consiliere - activitate cu caracter consultativ desfăşurată la solicitarea beneficiarului
misiunii de consiliere. Tipul şi domeniul de aplicare al misiunilor de consiliere sînt convenite cu
beneficiarul misiunii de consiliere.
Urmează analiza cadrului general al standardelor de calificare și al standardelor de
performanță:
Cadrul general al Standardelor de calificare
Reglementări Conţinuturi Numărul şi denumirea standardelor
1. Misiune, Carta de audit intern 1000 „Misiune, competenţe şi
competenţe şi responsabilităţi”;
responsabilităţi 1010 „Recunoașterea normelor obligatorii
în Carta de audit intern”;
2. Independenţa şi 1. ataşarea la un nivel ierarhic 1100 „Independenţă şi obiectivitate”;
obiectivitatea corespunzător; 1110 ”Independenţă organizaţională”;
auditului intern 2. restricţiile privind 1111 „Interacțiunea directă cu managerul
independenţa şi obiectivitatea entității publice”;
auditului intern 1112 „Responsabilități ale conducătorului
activității de audit intern în afara ariei de
aplicabilitate ale auditului intern”;
1120 „Obiectivitate individuală”;
1130 „Prejudicii aduse independenţei sau
obiectivităţii”;

3. Competenţa şi 1. formarea profesională 1200 „Competenţă şi constiinciozitate

constiinciozitatea continuă; profesională”;
profesională a 2. asistenţa persoanelor 1210 „Competenţă”;
auditorilor interni calificate; 1220 „Constiinciozitate profesională”;
3. exerciatarea activităţii cu 1230 „Dezvoltarearea profesională
conştiinciozitate continuă”;
4. Asigurarea şi 1. elaborarea, actualizarea şi 1300 „Programul de asigurare şi
îmbunătăţirea monotorizarea Programului de îmbunătăţire a caltăţii activității de audit
calităţii auditului asigurare şi îmbunătăţire a intern”;
intern caltăţii activității de audit 1310 „Cerinţe programul de asigurare şi
intern; îmbunătăţire a calităţii activității de audit
2. evaluările interne şi externe intern”;
5
 1311 „Evaluările interne”;
1312 „Evaluările externe”; 1320
„Raportarea privind Programul de
asigurare şi îmbunătăţire a caltăţii
activității de audit intern”;
5. Îndeplinirea 1. activităţile efectuate în 1321 Utilizarea sintagmei „În conformitate
conformităţii SNAI conformitate cu SNAI; cu SNAI”;
2. în caz de neconformitate, se 1322 „Prezentarea neconformității”
comunică managerului şi
unităţii de audit intern
Cadrul general al Standardelor de performanță
Reglementări Conţinuturi Numărul şi denumirea
standardelor
1. Gestionarea 1. elaborarea procedurilor proprii, 2000 „Gestionarea activităţii de
activităţii de audit ce ar garanta că activitatea de audit audit intern”;
intern intern aduce un plus de valoare 2010 „Planificarea”;
entităţii 2020 „Comunicarea şi aprobarea”;
2030 „Administrarea resurselor”;
2040 „Politici şi proceduri”;
2050 „Coordonarea și încrederea”;
2060 „Rapoartare către managerul
entităţii publice”;
2070 „Furnizorul extern de servicii
de audit intern și responsabilitatea
organizațională cu privire la auditul
intern”;
2. Natura activităţii 1. necesitatea evaluării sistemelor 2100 „Natura activităţii”;
de management al riscurilor, de 2110 „Guvernarea entităţii
control şi de guvernare a entităţii, publice”;
precum şi îmbunătăţirea acestora 2120 „Managementul riscurilor”;
2130 „Controlul”;
3. Planificarea 1. obiectivele, sfera misiunii de 2200 „Planificarea misiunii”;
misiunii de audit audit, resursele alocate şi 2201 „Aspecte privind
programul de lucru planificarea”;
2210 „Obiectivele misiunii de audit
intern”;
2220 „Aria de aplicabilitate a
misiunii de audit intern”;
2230 „Alocarea resurselor pentru
misiunea de audit intern ”;
2240 „Programul de lucru aferent
misiunii de audit intern”;

4. Realizarea 1. identificarea, analiza, evaluarea 2300 „Realizarea misiunii de audit

misiunii de audit şi documentarea informaţiilor; intern”;
2. supervizarea misiunii de audit 2310 „Identificarea informaţiilor”;
2320 „Analiza şi evaluarea”;
2330 „Documentarea
informaţiilor”;

6
 2340 „Supervizarea misiunii de
audit intern”;
5. Comunicarea 1. conţinutul şi calitatea 2400 „Comunicarea rezultatelor”;
rezultatelor comunicării; 2410 „Criterii pentru comunicare”;
2. indicarea neconformităţii cu 2420 „Calitatea comunicărilor”;
SNAI – motivul şi impactul 2421 „Erori și omisiuni”;
nerespectării asupra misiunii de 2430 „Utilizarea afirmației
audit; „Realizat în conformitate cu
3. diseminarea rezultatelor SNAI”;
persoanelor adecvate 2431 „Aducerea la cunoștință a
neconformității neconformităţii cu
SNAI în cadrul misiunii de audit
intern”
2440 „Diseminarea rezultatelor”;
2450 „Opinii generale”
6. Monitorizarea 1. supravegherea acţiunilor 2500 „Monitorizarea acţiunilor
implementării întreprinse de conducerea entităţii ulterioare comunicării rezultatelor”;
rezultatelor auditate ca urmare a rezultatelor 2600 „Comunicarea acceptării
comunicate riscului”

2.3. Normele metodologice pentru implementarea auditului intern

Normele metodologice pentru implementarea auditului intern (NMAISP) au intrat în vigoare la
20 septembrie 2013.
Scopul NMAISP:
 oferă îndrumarea metodologică necesară pentru aplicarea SNAI;
 oferă atît reglementări obligatorii, cât şi recomandări suplimentare privind formularele-
tip, exemple practice aferente normelor prezentate;
 instrucţiunile suplimentare nu sunt obligatorii, însă în cazul când nu sunt urmate,
conducătorii unităţii de audit intern elaborează instrucţiuni proprii de aplicare a
NMAISP, ţinând cont de specificul entităţii şi de cadrul normativ.

Structura NMAISP:
 fiecare NMAISP constă din prevederi obligatorii şi instrucţiuni suplimentare pentru
aplicarea tuturor SNAI;
 NMAISP conţin referinţe şi textul complet al anumitor standarde, la care se aplică,
precum şi extrase din Codul Etic şi Carta de Audit Intern;
 NMAISP sunt structurate astfel, încît să asigure reglementarea necesară pentru
organizarea procesului de audit şi efectuarea misiunii de audit.

Importanţa practică a NMAISP constă în aceea că ele îi îndrumează pe auditorii intern în vederea
realizării misiunilor de audit şi în gestionarea activităţii lor şi conţin prevederi despre:
 cadrul normativ şi organizaţional;
 interacţiunea cu alte părţi implicate, cu Direcţia de armonizare a sistemului de control
financiar public intern, Curtea de Conturi şi consultanţii specializaţi;

7
  îndrumări detaliate privind principalele concepte în domeniul auditului (riscuri,
materialitate, probe de audit), precum şi proceduri şi tehnici specifice activităţii de audit
(evaluarea controlului intern);
 auditul unor activităţi specializate (auditul sistemelor Tehnologiilor informaţionale,
auditul performanţei).
Lista şi referinţele de bază ale Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern
în sectorul public

NMAISP Referinţele de bază ale NMAISP

1. Standardele SNAI – 1000; 1100; 1110; 1120; 1130; 2040; 2100

profesionale şi 1. definiţia auditului intern şi a rolului său de asigurare şi consiliere;
cadrul normativ 2. cadrul normativ de reglementare a auditului intern;
3. ierarhia standardelor, normelor şi instrucţiunilor;
4. rolurile şi responsabilităţile conducătorilor subdiviziunilor de audit intern
(Carta de audit intern);
5. monitorizarea aplicări SNAI.
2. Ciclul auditului 1.planificarea strategică;
2.realizarea misiunii;
intern
3. raportarea rezultatelor misiunilor de audit;
4.urmărirea implementării recomandărilor.

3. Planificarea SNAI – 2000; 2010; 2020; 2030

activităţi unităţii 1. prezintă procedurile, care trebuie urmate în scopul elaborării unui plan
strategic (de regulă 3 ani)
de audit intern

4. Planificarea SNAI - 2200; 2201; 2210; 2220; 2240; 2230

misiunilor de 1. analizează activitatea de planificare detaliată a misiunilor de audit intern
audit intern

5. Lucrul în teren SNAI - 2300; 2330

1. analizează principiile generale privind colectarea probelor de audit;
2. descrie principalele teste de audit – de conformitate şi substanţiale;
3. analizează eşantionarea ca parte a testării de audit;
4. prezintă modalitatea de colectare a probelor de audit în legătură cu
misiunile de consiliere.
SNAI – 2400; 2410; 2420; 24031; 2430; 2431; 2440;
2450; 2600

6. Raportul de SNAI – 2400; 2410; 2420; 24031; 2430; 2431; 2440;

audit 2450; 2600
1. analizează procesul de întocmire a proiectului raportului de audit;
2. explică aspectele raportării solicitate în circumstanţe speciale:
- acceptarea de către conducere a unui risc rezidual prea înalt;
- erorile semnificative în raportul final.

8
 SNAI – 2500
7. Urmărirea
1. descrie cerinţele faţă de conducătorii subdiviziunilor de audit intern pentru a
implementării
stabili un sistem eficace în vederea urmăririi implementării recomandărilor de
recomandărilor
audit;
de audit
2. analizează acţiunile ce vor fi realizate pentru a urmări implementării
recomandărilor unor anumite misiuni de audit.
SNAI – 1300; 1310; 1311; 1312; 1320; 1321; 13222000
8. Gestionarea şi
1. examinează responsabilităţile manageriale specifice pentru pregătirea
evaluarea calităţii
activităţii de audit de calitate;
activităţii de audit
2. analizează rolul Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii;
intern
3. supravegherea activităţii de audit.

9. Documentarea SNAI – 2330; 2340

activităţii de audit 1. documentarea activităţii de audit;
2. conţinutul şi structura dosarului de audit intern;
intern
3. eliberarea, autentificarea, arhivarea şi păstrarea documentelor.
10. Riscurile SNAI – 1210; 1220; 2010; 2100; 2110; 2120; 2201; 2210; 2600
1. definiţia riscurilor;
2. descrie implicarea auditului intern în managementul riscurilor;
3. prezintă exemple de riscuri pentru diverse activităţi auditabile, exemple de
evaluare a riscurilor.
11. Evaluarea SNAI – 2100; 2120; 2130
controalelor şi
1. descrie activităţile de evaluare şi testare a controlului intern;
guvernării 2. oferă recomandări generale cu privire la trăsăturile principale ale unui
entităţii control intern eficient;
3. oferă formulare utilizate pentru documentarea obiectivelor controlului,
controlului preconizat şi riscurilor.
12. Eşantionarea 1. descrie locul şi relaţia eşantionării în cadrul auditului;
2. descrie modelul riscului de audit;
în auditul intern
3. descrie planificarea eşantionului; determinarea eşantioului; evaluarea
rezultatelor eşantionului.

13. Rolul şi SNAI – 1000; 1100; 1200; 1220; 1230

responsabilităţi 1. prezintă principalele roluri ale personalului SAI;
ale auditorilor 2. prezintă lista competenţelor pentru auditorii interni.
interni

14. Tratarea SNAI – 2440

cazurilor de prezintă îndrumări cu privire la rolul auditului intern în abordarea cazurilor de
fraudă şi corupţie fraudă şi acţiunile ulterioare ce urmează a fi întreprinse

15. Relaţii de SNAI – 1120; 1130; 1110; 1111; 2050

lucru oferă îndrumări privind stabilirea unor relaţii eficiente de lucru

16. Auditul SNAI – 1210; 2110

tehnologiilor prezintă îndrumări privind aspectele metodologice şi practice ale auditului
informaţionale

9
 tehnologiilor informaţionale

17. Auditul SNAI – 2010; 2200; 2210; 2220; 1210; 2230; 2240; 2300; 2310; 2330; 2340;
performanţei 2400; 2410; 2440; 2500
prezintă procesele implicate în desfăşirarea unui audit al performanţei

2.4. Codul Etic al auditorului intern

Codul etic al auditorului intern reprezintă un ansamblu de principii şi reguli de conduită care
reglementează activitatea auditorilor interni (angajaţilor) din cadrul unităţilor de audit intern în
domeniul eticii profesionale.
Scopul Codului etic constă în promovarea culturii etice în activitatea de audit intern.
Cultura etică în activitatea de audit presupune desfăşurare profesiei de auditor intern cu
profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios să respecte obligaţiunile de serviciu
şi să se abţină de la orice faptă care ar putea prejudicia unitatea auditată.
Codul etic urmăreşte asigurarea următoarelor obiective în activitatea auditorului intern:
 performanţa – desfăşurarea activităţii la cei mai înalţi parametri profesionali, în scopul
îndeplinirii interesului public, în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă;
 profesionalism – existenţa capacităţilor intelectuale, cunoştinţelor şi experienţei
profesionale, prin pregătire şi perfecţionare profesională, şi respectarea unui cod de
valori şi conduită comun tuturor auditorilor interni;
 calitatea serviciilor – asigurarea corespunderii nivelului serviciilor prestate SNAI,
legislaţiei în vigoare şi celor mai bune practici internaţionale;
 încrederea – promovarea bunelor relaţii între auditorii interni din cadrul profesiunii,
bazate pe principiile cooperării, susţinerii şi corectitudinii profesionale;
 conduită adecvată – comportarea ireproşabilă atît pe plan profesional, cât şi personal în
îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
 credibilitatea- autenticitatea şi obiectivitatea informaţiei din rapoartele de audit intern.
Auditorul intern la exercitarea atribuţiilor trebuie să respecte următoarele principii
fundamentale:
 integritatea – este corect, onest şi incoruptibil;
 obiectivitatea – asigură cel mai înalt nivel de obiectivitate profesională şi imparţialitate
la colectarea, evaluarea şi comunicarea informaţiei despre procesul examinat, nu este
influenţat în formularea concluziilor şi recomandărilor;
 competenţa - deţine cunoştinţe ale domeniului auditat pentru a realiza activitatea care i
se cere să o îndeplinească;
 confidenţialitatea – nu trebuie să dezvăluie verbal sau în scris, informaţiile obţinute.
În Codul etic, pentru a defini şi explica aplicarea principiilor menţionate, fiecare este prezentat după
schema:
 noţiuni generale, se defineşte principiul;
 reguli de conduită, se indică normele de conduită profesională;
 aplicare practică, se prevede modul de aplicare în practică a regulilor de conduită etică.
Regulile conduitei profesionale ale auditorului intern specifică normele de conduită
profesională şi cerinţele, aplicabile auditorului intern în exercitarea obligaţiunilor de serviciu pentru
a respecta principiul respectiv.

10
 În continuare vor fi prezentate principiile fundamentale privind conduita profesională a
auditorului intern şi regulile conduitei profesionale aferente fiecărui principiu:
Integritatea:
 realizarea activităţii cu onestitate, conştiinciozitate şi rigurozitate;
 respectarea legislaţiei şi exercitarea obligaţiunilor de serviciu în conformitate cu
cerinţele profesiei;
 evitarea implicării în activităţi ilegale sau fapte, ce discreditează auditorul intern sau se
răsfrîng negative asupra entităţii.
Independenţa şi obiectivitatea:
 manifestarea independenţei şi obiectivităţii în tratarea problemelor aflate în analiză;
 evitarea implicării în activităţi sau relaţii, care afectează imparţialitatea;
 neacceptarea cadourilor şi serviciilor în exerciarea atribuţiilor de serviciu, cu excepţia
semnelor de atenţie simbolice, conform normelor de politeţe şi ospitalitate prevăzute de
legislaţie.

Competenţa:
 obţinerea consultaţiilor din partea specialiştilor în domeniu, în cazul în care auditorul
intern din cadrul unităţii de audit intern nu dispune de aptitudini profesionale necesare;
 efectuarea misiunilor de audit intern în conformitate cu cadrul normativ în vigoare;
 îmbunătăţirea permanentă a competenţei profesionale, eficienţei şi calităţii activităţii
desfăşurate.
Confidenţialitatea:
 protejarea informaţiei obţinute în cadrul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu;
 neutilizarea informaţiei obţinute în cadrul activităţii în scopuri personale, care ar
prejudicia activitatea unităţii auditate sau interesele publice, sau care contravin legislaţiei
în vigoare.

Auditorii interni trebuie să informeze în scris coducerea unităţii de audit intern despre cazurile:
 existenţei neclarităţilor în aplicarea prevederilor Codului etic;
 apariţiei conflictelor personale între auditorul intern şi managerul entităţii auditate;
 constrângerii să acţioneze în mod neadecvat, lipsit de etică, să încalce legislaţia în
vigoare.
Anual ei semnează Declaraţia privind respectarea prevederilor Codului în două
exemplare (unul se păstrează la conducere).
Totodată, înaintea începerii fiecărei misiuni de audit intern, completează o Declaraţie de
interese, care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deţinute în afara entităţii, care pot avea
un impact asupra activităţii lui.

11