| ce din ce in ce 0 piedici mai micx ccuza e cH © (ard Mu poate gige'™ wumar limitat de politician Acest mog® Timp, gi ined ca viet i thdesay, ayaet 2 eee aia aspiantit la polticianism trebuie sk rns oe dnafark si fack accea ce se numeste fn Timbagiul cueny pesige su guvernamentalism de principiv. Avind ty SRE din vi tn ai e mai grew a-yi face carieré din polite, see. tin ce in ce mai mulGi se vor Indrepta spre alte ocy. Pant mat folostoare tii si mig literare gi. intelectuae Tar clasa care va da viagh si putere viitoarei-mige tera gi simi, care va forma atmosfera de entuziasm fn jural manifestirilor artiste, e proletariatul oult, fn dex oltaea lus si paturle mai culte ale prolerariatlsl manual oriyenese. va ajung Polit ew migearea literard re ede msl |asuPRA ESTETICE! METAFIZICE $1 STHNTIRICE tn numirul festival al Convorbirilor liteare, un numie cc dow pire a dovtzeci qt cincia anivensre 2 uct ce 2 tor dowd article de polemic, amindout haepste ‘nota cinste exceptional, precum gi faprl ci. unl dn sccie fone tee Nore, Webi ak coe 4nd imediat, eu ati mai mult cu tin general a ‘cole "de a tices cind mi te fac observa eetice, “Meseria de scriitor, ca orice meserie, are si ea obligatiile sale, @'una din aceste obligatii mai de cipetenie © ki aper| vederile expuse, daci urmezi a crede ci sunt adevirate, iar Wee E onviny oun fae, tunel sit recunot Sacer ‘Se ingelege, sunt cazuri clad cel care face observiti polemice nu merit nici un sispuns, gi in acest caz dator de a rispunde se preface fn datoria de a ticea; acuma fnsi rau suntem de loc in aceasti situate, cel pujin pe att pe ct vorba de d, Maiorescu, ciruia daci mu iam rispuns pint acuma, pricina este e& n-am avut unde. ‘De [a incetarea revistei Contemporanal din Tayi, am avut o revisti unde 4% scriu. E adevirat c& ag fi putut si rispund intro gazetts dar ‘un articol eare se fmparte in zece sau cincsprezece numere ale unct gazete nu e citit nici de acei putini ctitort cari ar avea bundivoinga si citeated articolele de polemict stick ~Jf nebigat fn, seam un admirabil artca} ‘ee a recat nabs ode ¢amalizat fn fond tor araod aii Maiorescu. sine de a rispunde tn fond, trebuie 8 fae 1 ane tm ee eoetatarticluul delat Maloresce 9 fle Gale-de a polemia 'D. Maioroco ia cu mine prea de sus, de sus de tot, mt rime is manaulde de pals zice eX sunt inocone at 7 tene chiar siege artcoul’cu raza Lato mai domi 4 unde tricep : Indeiznee 4 cree ok acest ton polemic « foarte fe nue gre in seul cfm general na poate st fe hve: Buinae & folemiclo, ou! mai mult deci oricine sume iy contra polenice a eow de rote, dat e preyit In carl de fata pentru cd nu se potsiveyt, Numai atunci ar fi pov acest ton polemic, cind adversarul ¢ fn adevir jgnorant nee Pricept ete. Atunel e foarte natural stl timeti Ia manualle ae geval. Dar ecede oare . Malorncu of fn toatl sara roe minesscl va gal cinch citori aja de naivi, Tact sf creat a tor dinadinel cf sunt aja de ignorant sf neprceput cum wrea sh arate do. ? $1 nu vede oare d. Maloresca ef tol prea de ais si pora prea martial poate fi lua drop 0 dovadk de Hips de argument? coa ce desigur nu poste fn imeem dale, Dar ei e qi aloera, fa tera sosmert sunt unal din eet di cinat toate tworile metalized etetice 1 aplcares’ or la critica ftrars Eo fntimplare | S-a facut tn ipsa uquia mal Slesoinie! Fie, Dar aja ee, Un om incligent Tul d-laé Maiorescy, va trebui desigur sii facl urmitoarea reece: dack heres © un om ate de ignorant $1 nop Cepu, cle de ybrede trcbuie a fe tole ee ae Maiozescu, de vreme ce chiar Gheren a putts le zdruncine! Cam vedem dar, tonal polemics! greit chiar din punctl de vedere al igtreselor d'iui Maiorescer $i care e dovada pe care neo df da, pentru a ata ignorsnta mes? 40 nu cunose provenienta torilor d-sale estetice, car ag origines de la Platon, pe dnd eu, ctind Fach nahi {ak rceolele d-lui Maiorescu, am zis ck aceite fraze af Hot din-Migete nemilor, deci am crezur ci tore dale ge bios gine nem i ri vorbt, chiar de n-as cunoaste aceast origine, m hid meat fi; dar dovadl ek canon tain ing BPE expus.itruchva.aceast teorie fn arieblal here Sijeci metaficice si stiimpfice, stadia cate a fone aie frionera teorllor estetice ale lui Maiorecu, expe‘ Bogdan. Acel studiu a fosetipiritalitures ew arteal 4B Mopunde d, Maiorescu, Dupl ce expun in chars os cence ort platonan, adaug Acetate ers Ghetco-platoniana) cu fel de fel de schimbing ce (em Sate, eee pin tn eatin metafistde dpi lon Jeet en gint perfec proveniengs sida oa soe Pale nebuloase treble Keate nemlot penser Wak Ficu aca adus fn fark estetica direct platoniand, carne F tchopenhaueriand i kuno-vscheriang. ‘Deel cind d-lui, pentru a ilustra ignoranya mea tn chesea ssttiei platoniane, ne aduce exempla pe un individ cre wa fri cine ¢ Shakespeare, atunci ce poqt si fact dash wy fet frebuingeci propria frazi a d-lui Maiorescu : Ce pott i feel isosceles] elec ig fool fe Saeco mat parte jogo oda anieollat ‘Dar mai fnainte si restabilim faptele. D: Matorecu, acum-viso opt ani, sis dou ara fn Convorbrilelteravesunul, Azspra comedilor ii Caape ait Poeti gi elit. Cations In aeate acolo tipirit in Contemporanul si retipirit in al doilea volum al ctiticelor mele un articol, Personalitatea si moralitatea in artl.* tn acest articol am dicitat plrenile dll Maiorsca supra nor chestani de o mare importa, cum ¢ moala tna insemniitatea idealurilor sociale fn arti etc. Intre altele am susinue ef vederle entice ale dui Maireeu sont met frie, seminlogia grea gi impropre iam aedtat mai multe contraziceri intre cele dowd articole. 7 Re! Comedie dei. Cari U Rage | Ropes gti aun imerval de sxe ani, d-nul Maiorecs ti ste pelea fea of Conorbior eee Np ade foal ge de le prcipalle ple ale ardooatt fraze ale mele, una in sarin, wminclege (emer unl oe ae are eaplcdelajunes diate "Mu ogi ob arene vrea sf arate e& in arueolele dale oa exigat atin sie “Es prvinaperonaliatf) impersostagh ort Anaregel rhspane se refers la dout expres gi conte e's cows Mare oat eae a attallu am drepste ori na vrat a9 Fraud Nu de => cont fapitle. De aid rmears a Edvirat pooo. ta arecolil tat ilse speae el. porcil of eames can arog eMac = rr Dei, chiar dack d, Maiorescu ar f ii pra pn tt an a at ceo aebleage SF © Pon a ee Dig vlon arm Bl sre alee Gale pares cea wal ans Pam Bo Pee nye et Ace eres gil mean fa) ta ihm. votbssemoqhne personals it RPE Sk erate foal poten Seoa oat isi nervouse care se petree fain organiay mea jintt-o persoand. =a La acest pasaj din articolul owe hepa ae Cz cil lve face ai Ghee! De oes a: facts expe’ cme Ohta Be Seo ep epee Pel det proc De kod eet Baie on Sarena Se inline St pe ranean ee a bind i Hoare limba romdacaact, de," pies 2,2 ESC ete pronase tase pebaw9 st fh dein chee om} Cac ge Oboe dn ca toe ene eat fide op nes 7 Perey @ acca nomad te a 2 cern pe ume oot ae aa Nu gua dic obsrvara met caren dir ook Oo tos com Marc fee cnfate iegee Pre deste lg oregon, Cant Fea bak fous Hn rmienl we one vee 8 a Drama eat ido of ante oped Yc Herc d Xa inpramaar burs aa es dein CY Toemal ban mrs i kent a dm fk dente te flee nomen seks ct Sin idle movin dose oy se ee Mae, ‘wet. Tdie nts adevErti fade ple te Shima pv vag vege ini» pee ‘esore ele in adevir s-ar putea zice ci sunt impervonale. istifca are dreptate cel care dsigur Sa 9 articolout mea meu, d. Maioreica face vima- rb tr uma wEL « murieor, de dout ori douk fae patra” sunt ade Goel nme pene ume wae Sp SAT ba, ie, Sgn elead x a Tet Tor vine de at Smeal er sey ae: UPmoqunle nfluenyeazd, mai putsrnie organismul, dec, ‘dele, finde cavities © iar intent ol ale eile, finds, ele tile. vegetative, sunt mai adtne im Sef cee feng mania Lv" ig ate Io ge ce ce reveleazt natura esentiald a indi Se Scena Su vite afeedea™ I oma pen | dae leak natura feild. a. individu, & per mori reycra ck emogiunile implied mai mule va soane! tora fidula, a ewoanel, de aceea am creat Tees i] vemoqune impersonald” un termen impr pave exprete nocache i 30 oP Sisoneacn,precizeazS fnck 9. dati ce fnsamnk cove’ pmogune: impersonali”' Numa ¢ emojun stcall face pe om of se ate pe sine (wbliniat fm tex) ae ae x numegte mmpersonals". Dar in orice act pation fF aSShtte Lee Ftologice omul se with pe sine ca perioand eam amt ‘eae pe toate impersnale? Dar atone qi un Shima care, sivirgnd crima, se gindsjte [a crim gine ly pomoaaa ‘ea fi impersonal, Vom avea deci criminal Pee impersonal. $i rag, end un om mintnck uate bue SE AREF ninctsis se uit pe sine, gindinduse find pre Seupat numai de mincare acest om nian’ impersonal. fraveh una dia dout tof starea fiziologick a foamel, a ste Sul migeirit implich. prea mult viags fiziologicl vay Seyetativis a indivaduui pentru ca st putem vorbi de im personal — si atunc, com am yazut, nu sar puter ine. Paine sco termen lich prea mule viata vegetative. individual; or, co oat Eemotunile implied aga de mult viagavogesti indivi uals, se poste Intrebuinga expresianea yemoqiine impers- tall", $i atune, ficind thed un pas, vorn zie foame im personali, mincare impersonal. i; 1 Phyolene de Psp, pag. 326 (na 1 Thy pag 32 ay” PE “ —wae ee Oe tats clteva angumente pentru cari am crzut gi ced pris eekacl expresnes + remote hc eae Mpa Petes peo, ee el gi de Unii seiitori strini, chiar newmcyses;2: Maio= ~Ce mai cearté de cuvinte!*'va zice d, Maiorscu, A e1 Dar oare eu ridic aceast ceaes prin fap ae, AB finda am ara, tenia eb termenal ee inpropty {Gtioescy, cate din zve paging consace doug ee Mine sflene cx cuvince: Am ininag ae Ht fengbigt = dl Che, nda edn ol ° tbupl etotanes impersonal vine rn ale fae care dr Maioresca trage concacia cia win at a2e din cde. Aja 0 fi? Sa vedem. fu st discxt log a am 2is eu fn articolal meu — pic fraza ch egoismul © ridScina oricira iu Ca Slowed ci fraea neeach am st oped o pre oa ead fie ql tidicina binell gi pede ata ee em Pye eare provin din alin, O° $9 Pare of D.Natoregu oll ma de rl ai fra citatd, pe urd citeart parte ina g fal ao geet 4 dova, unde vorbese de riul ce provine din sltuten: sh des tment at in eee wpDar ce are a face acess obiecine (Chae dach a {i exalt, ceea ee nu eredem) cu Fraza in Ghats Exe ae frre a peaet anceps inet muri poate da seama de raportal extensiunt sae wert de aplicatie @-norivnilor ? i Ze egal ¢ dicing orci tu, Geis este aci tn. cuvintele soricare riu~ si propos relia patadigmele obicinuite in-manualele de seoet Gott 3 aun Dy plasuieyte: or rial este din egoism. Aceasa insemneast of Inteaga seri a nogiuni rau este Togas de ser. eum, dlr nu insemneaza ch gi Tntreaga seri noqunl eoisn ent legata de ru, cf din contra, numa o parte (blinia de no Gide + tout leit sunt animale aceasta tw insemmench soup animale une Ie ona otal anal nt is eelelalte pot fi oricum vor vol: vulpy papapll saw alte animale mai putin citable, (Veei Maiocescty Lopce, pag. 47>) ‘A fngeles'd. Gherea aceasth mich explcare clementara? Dacis este prea abstract sci mai dim vn exempla conret, asweral ‘festoase. Vine alto si Yrea ef boa vgran, eke! microorganismele sone adeigatoare, de, 2 fermentay san adm ‘om ator fenomen 2. 891), «nd fraza citath mai sus, Alctnd pe citiogs 4 ms ic Scene mle fo pavinr elma ale sf reach onseracieilogice a une! loam feat mural Be OF Cegula articol gi chia al neta ne dope Ts fit fraza + yezoisml © ridicina og iu fraza ot riul ete din opin a Maio. Pet Fee srt grezll care, dupa expreion, {Esha oc peek fan adevdrat isonet pedofoat te cis Booratin Gf ichinbiad frre ei Sn ee Sirat eut In fraza tot riul ete dn raul idicina Qrociziunea tnfelesului, dr Maiorescu. pres par Preteealt clementard st biticoare la ook, eked nn dae tot al po p aierit desta. provine din ogoism, atunci si boule: He MPs Bice eid, cari sunt, slavd Dom ele Gch de mary provin samen din ei, gi dn mio ogent, dupi cum quam pink acum. —f Perot pede ach in are aumento, am fue reals ce mi se imputt de del Maiorescu cu ata fur US ofesk Vor ari imaliat cf gi aici ng ev am gray. Sr fut fraza aya cum e modifcact de dl Maforecy stot Fil ete dn egosm", Aicl aver 0 propozie ono jv decal care fn ogi so cheam-universabafirmativd qi cr, redust In formula logic, lisuiegte: toy S sunt P, adck cot fubicetal sau toate subiectele unt predicate, ceca ce nu ven Mt aiek ch tor Pe, adiek tot prodieatul ¢ ubiect. Cx she cuvinte fa formula lgicd topi'S sunt’ P, fateaga sfek 8 ‘otinil ui 8 (oubiece) leant de sfera Moi Py dat mg fae treaga sfesk a Tui Pe lgatl de sfera lui S, cum zie & Maiorecu: in contra, aumal o parte", Apa, Iilnd chiar pilda dick ded Maiorescu tof eit unt animale, nv Sain heal ch gi toate animale sunt lei Sfera noon (P) © mai mare dese sfera ogni lew (S) dee nu poate fi Inne Igatl de notiunea iri riu* prin “6 CTT alte cuvinte, fn formula logict : toti $ sunt P. sfera Ge ind emai mare dect sfera Yui 8,2 mu par Joi PGi tncreagh tn sera lui S, dup cum un oan ey cuprine poate sf se cuprinds fntr-unul mai mia: Ded age ars ereaga sferk P (eppismal) de intreaga sferd§ (or auf tem MO gresald. de_logicd, gresalii care arati cna sunt de ac? ca. yoperatile argumentiri prin asta € te7a d-lul Maioreseu ‘eum toatl discutiunea sti act: e adevirat e% intotdeauna fa judecisile universal-afirmative reduse Ia ytori $ sunt P= jnereaga sferd_a lui P nu poate si fie legati de sfera S. ori fnwetRzuri cind intreaga sfer’ P poate st fic lett de wlan SP "Dack e adevirat cazul fntfi, atunci tn adevir am fen 5 sreqald de operatic de argumentare, dar daci'e alersee, ee eataeieatt che e Ca si arktim ci ¢ adevirat al doilea caz, sh Juim ca pildd 0 frat, © propozitie, o judecatl uaiversibafienatna, Eeeminavoare cu fraza d-lui Maiorescu : tot rial se nave din egoian Acnit propre ot nul nae dn femeie", $8 supunem aceasti. propozitie analizel loge, ine fezmai cum 2 ficut d. sore ale “Toti oamenii se nasc din femei, Aceasta fnseamnk cf fn- treaga sferi a notiunii oameni e legati de fntreaga sferd a noviunii nastere prin femei, dar nu insemneaz% cf i tntreage sferd a nojiunii ,nagtere prin femei" e legal de sicra notiunii tori oamenii* ci, cum ar zice d. Maiorescu, namal 0 parte. Deci faptul cX tori oamenii se nase din femei nu vrea si zie si ci toate femeile nasc numai oameni, dupi cum faptul eX tot riul se naste din egoism, nu insemneazi of tot cegoismul nagte numai riu; deci femeile afari de oameni pot Si nasci, spre pild3, #1 yvulpi, papagal, saw alte animale onal putin cies aceeasi_concluzie ajungem gi altmintrelea, In pro- pozitia noasted tot omul se naste din femeies, stot omsl™ € sublectul S, ,s¢ nagte din femeie* e predicarul P! Predicacul P fnsi fiind mai mare decte subieceul §, cuprinde pe S (adiek toti oamenii), dar gi mai mult decit $; deci, inci o dati, femeile trebuie si mai nasci si alte vievuitoare afari de ox cle tek alte vien meni. Nuri vorbi, ele pink acum sau refuzat la astfel de operatie, dar poate va fi altfel de acuma fnainte, spre a se conforma logicel. wsrelege ch nu, patem isi din aceasth Incureitur 5 eter in acord ca experienta viet, desi tt puter jP'P e legata de sfera lui S, cg “> find ch oath ee in femel, dar oX state femelle na'g®l to “ ae “Astfel deci viata real oy BA stupa wer mile #2 foe hate eed conelurife xtensune al nfiunilor S si Pe astel ince rapa de egg de afoul. ier 15am, os opin fncheiem cu cuvinele quod erat demonstranda. ; at find interesant, vom cere voie eetitorlornoyy 3 amt adacem ined un exempls. ; om a emetpropozitia urmitoare : toate merele sun * e Bem merepe radi os lsd esa ne mere dic de mer a Tost cy Sopooigis tot eamenit se nase din femei*: Intreaga sie Pepe de S adicd gi toate merele sunt din rAdicnt de ther sitoate radicinile de meri produc ori, hrinese numat ‘Rete. “ou tventarea.tnsi a altotului, chestia se schimbly ‘aeam eidicina de m&r poate si hrineasca si alte fructe, ea pore, deci extensionea sferei ui, P s-a schimbat, © mai tare GER S. Cu schimbarea raportarilor de Iueruri reale in acteap proportie, a schimbae raportul fntre S si P. Devaici urmeaz8 inci 0 dati ci pe de o parte viaa reat si expevienga vie, hotirise raportal tntre extensiunen slr hotionilor S si P 3i nu numai se Tnttmpli ch acest rapore fie in felul cum zie eu, dar acest raport ei variabil, yi find fntrun fel pentru un timp, se schimb& tneralefel pentru alt timp, e deci un raport schimbitor. De sic lari trebuie sk tragem concluziunes. c& n-am facut de loc greyeala stabilind raportul, ori mai bine zis posibiliatea raportuluifntre S gi P, amtfel fncte intreage sferk Ds fe legatd de afera 8. ee eae eta er az dack am dreptae in general, cimne acum de va Dif nal speci in popnta s de dsorars! sack Pe radii onc hut am aot dep Se eine Inerenga sferé 2 noun gat lui de intreaga sferd Confer judectii — ae d Maloney — nogunea principe a deg bse xpi ch curate maces ale oan a arid et ae SNe eas fetteah peice ataehe ace SEE Hera In sft de alec tl cer ‘AStalan cp cnd fede abc ream oop ‘Meetga sed a nogund cau fce ple Seay 0 eeaiogeam #"aming neotc, dar ste puting ca nogunes ee Sta 2 ae oh wi De AS! Tad poe se opt psn at eel eda Pe Deduetia insi neagteptat’ pe care o face d-lui din toate Son paralelogram Sie Te mai ie his sens inal i eager oficiales comeal ceo st a oat ha Se eh “se dle i afeoare ¢ per ingle mach, de st reo a ede unnerndtate Wes atts a veo aA eal ox pote te pede, oo fim sober recom Ral ¢ Propo nat to Snead IDE Geen atl epg Pe aah eae rmsd Coda cof enmenl d’ae Aente poor pen pigtl serrate ables thet Smee Igy ie Set ce oe a Slo, thon Wop ht peopnt smasher, : ots adores, gree py dre unin, pc: tar ane RO fa Pea pe tem Pec am Mose diet Ate patagraf "ice dea (atid pag. 447) — ox TST BG rAelt ESE log ender Hinton caine viek edt ci iota expen” seg 2g Hayter gap, fae con, am suet Ee ture lo ne Le ae SEE pet ane : Lois et ii ee pr eal awe li oa ee eS Sino anal detroel pte pe, Di somdt ye pets di oct pote cl em ae SEAS GS TS pte tae pa‘ rele ne ee lice uicordane” at : spree rte Esa dope eae bi Hes tom, 21 Melrose ban pe lf) a “a 1 notiuniirfului. Eu cred ef gi fn acest car speck 1 deplind dreprate of fac aceastllegiturk. Sliatt dei at Mai fn fsuyicuvinzal ridScing nea dat dicey , telogem aga cum am fngeles fraza aceasta, Pentru ai #0 natural cd orice ridicink de mir produce mere, prin /o% poate si mai hrineasct pere, deci tot un fruce, 4 nytite fsumiodtor, dar pam aust ca 0 eldicind de mie My" ENG cart, castravsori lamin de spermanted. Cind a rescu ne spune ci egoismul ¢ ridicina care produce si regul riu ping la cea din urml picdturl, « name ith mintea noastri sk se formeze ideea eX acceayi a Poate produce un fruct neaseminitor ory si mal wai trai De ali parte, tot Ines si toate denvola ie articolul d-sale dau acelasi fnteles egoismului. In sffig Mores, dipoll I Schopenhauer; tn defini expune tcorile esteice si morale nu ale desley pine teonle eerice f morale ma ale dale cep entra acest din urmi, thsi, eoismul e mai eiy tana pentru cretini pentru el ef e causa afirmsiea ae Fini dea eri, care e izvorul intcegul rau, fatten ie sale, tntegulai viiu, idelul ind. dspanga sient refi, Nirvana. Acetea toate ¢mpreund ia day ey Worse ode a he oem am oie, Ty Seems Gach say amet ae niilor estetice ale d-sale, cati mu permit a llr eetice ale dale, permit 0 exprimare mai Am ajuns, fn sfirsit, la partea propri . faioresct "7 artea proprie a articolului d-lui ie SORE He te ae ie in erin praia Somme aft dene nc eae ne een esc Kt aceasta teorie expusi in efteva cuvinte de 1, se va vedea inci o dati diferenta intre vederile Analizin . Maior 450 ee eee soaste gle dal fre enetica metic etn mo. emnk sinvificd; ‘Chestia fiind cam arid, cerem scuze cittotior n Je punem ral lao grea incercare. eet Tati aceasté pagina hpoi care din douk este adevira, tnresbs. bropta rosie: poetul, impersonal sau cel personal? ‘Amindoua, raspundem noi. Arad ‘uv personal, casi contrariul sia, ay are dou’ fnelesuri eal) Evident — si amindoud ingelesurle sunt clar expuse fn pasagele ctate, deck clar pentru cae poate @ meee ey Pleagi, Tot aga are dout fntelesuricuvineal inducty (arte: felic #1 baconian), cuvintal sintetc (a prior! ¢i a. ponte rior) et ‘Poetul adevirat este impersonal in perceperea lumii ta- trucit tn actul perceperii obiectului trebuie si se uite pe’ sine si si-gi concentreze toati privirea in_obiect, prin aceasta ‘humai_obiecrul tnceteaz’ acum de a fi individeal mirginit fi devine tip, se infgigeaz’ sub specie aeternitatis, com rice Spinoza, este 0 «idee platonicis. Shyfock nu este un ovrev izolat, ci este ovreimea ; Werther nu este un amorezat indi- vidual, ci este sentimentalitatea amoral. Aceasa constiuie partea mai ales ‘a artistului, Dar o data perceperea obiectiva dobinditi, manifestarea ei ino anume forma reproduce caracterul personal al poetului, io asemenea rasfringere in prisma lui proprie exprimi in- dividualitatea lui esengiala, Leiba Zibal din Faclia de Paste a dui Caragi - dup deosebita individualizate a seritorilor ! Imperonal je vizute amtndoul figurile, personal sau individual tratate de amindoi autor - $i Luceafirul lui Eminescu nu este un individ amorezat, ci tasigi sentimentalitacea amorulu, ca si Werther. Dar acceas! eosabice a manifestiri si din aces cauzi. Aceastaconsituie pPartea mai ales estetici a poetului. a Taci teoria clari, de mult stiuti si de mule comentat ideiei platonice, intrebuinjati drept fundament de etetici, si Smpicarea ei cu formele foarte diverse de manifestare in care se reveleazi diversele personalititi ale poeylor. Me 61WT eS YT Uh Se foelege ck sunt si teri contrare. Zola, d. defn opera de ar © v8 Colt al naturit vizat printray ? Pee dem din contra, ch opera de arti e un cok naturli vizut cit se poate de impersonal si exprimat printr.ys : ate de individual. ‘an temperament ct © Po Prametaeeh lupe Intre teori adverse este ale che Chesia moar. era tori anoiso- ssc combinats PS CaSmiaen exprinici aceluiyi Sp prin felurite forme ans TESS Gelnst In react de cele doua artcole ale nos SeGERSIN arttar ed contrazicerea inchipuitd de d-nul Gao paca in aces teori, ei exist in capul daset (899890 ces exit ta Duck, fn adevis, contrazicerea existi tn capul me dach eth artcolele d-sale, asta 0 si vedem imedian. = Dé I inceput fast erebuie sine fnflegem ori tebuie of inltturim dovt pasagii din pagina citar ca nefiind fy chen ‘Mai inti e: ,contrazicerea jnchipuiti de d. Gherea ny ex in an ris OF tnd extn a tcorie™ e altd socotealé; vorba e ef acea contrazicete ex In adden arcolle dal, ae ea ‘AI doilen pasa) de tnliturat © fn privinga brosur rgi, ‘Aceasti broquri n-am citit-o gi deci nu sti, 0 fi avind, mo fi-avind dreptate. Original e’namai ci d. Maiorescu icone 3 dha bra op, ar eal ein conn cere ein eapul mea. Sear pirea of brogura rosie ¢ in teadns introns petra a Tnuneea. cesta, nu penta 20 Asadar, trecem Ia chestia contrazice insi trebuie sf retablim faptele “naricoll spr comely Ini Caail,d, Maino sustine cum artist trbuie si fle impersonal tn, producere artstice alefel ar fi imoral yin ingelesul ate ytaalares impersonala — zice d-sa — este ins 0 conditie aya de abso- lutta oricrel imprest artstce, Init tot ce 0 tmpiedecd 0 abate este un dugman al arty indeoscht al poezet ial art dramatice De aceea poezile cu inten poitieeactuale, ode de ailesolemne, compoaitileteatrale pentra glorificir dias- tice et. sunt simulare a arte, nu arti adevirath” Si mal dsparte: wAyadae, arta dramatich are si expund confictle fie tragic, fie comiee, inte simyrle gi acjunile omnes el 5 pentru aceasta 4 ee ee iectivitate curati, incit pe de o parte si ne poaté emo- azita orn 0 fitiine a teaitQ, iar pe de alta sf ne tnale ion Fame impersonal, inte fin gase ani, analizind acest aricol, am zis: Poel ind simile si actiunile omenesti cu atta obiec- , Ince #8 ne Ina pe noi fn lomen impersonal site obiectiy, clt de impersonal mai trebuie si fie poetul ! Ge altmintreli toath parcea teoretic a articoluluie scrish in Perasl sens, adic poetal trebuie si fie obietiv, impersonal ace mere, in manifestares exec. 1p articolul eae ae Mires msn contaral gine ca poetul tebuis si fie personal in manifesarea si satin Pet loc de yobiectivitate cara” dea cee at tului si fie ior, nits manifestarea artistick — zice d-sa in acest din urmi aatifol — se reproduce caracterul personal, fir care nu poate atta un adevirat poet" ; si iarasi, in tor articolul d-sale Sistine acelagi Iucru, ci artistul in exprimare e personal si farr-un loc d-sa ajunge 1a concluzia ef ,artisul nu poate fi “ serial articolul fntfi cu litera A $i articolul al doilea co fers By yor sven: ; ee edd, Artistul trebuie si fie fn manifearea sa impersonal, obiectiv. Pasar OT Kral trcbule ob fie tn manifenaren sa oval, pinion, " eo are ercere clark ca lumina zl i pe care nat putea-o fnlitura fnsusi Platon daci s-ar scula din groapi, iar Fe aeorten a o inte pan expaneen eel Ia eo o foliar? Task eu ul personal impr So nase eal tn peeepres ml personal In mai ay ‘ei, Poetul veds cit se poate de impersonal gi se €x- feeertge se pone de individual BE premiponc ef soate acstea, sunt ‘nu eredem) ; ar urma oare ci se inlituri contr ta sell B (on cit) a Maire sie nent sei cal peg eat ree Sie desee ce Ba Te peel aoe Foal i= Bal imate ae Gah adevirate (ceea ce azicerea 6! sé we ae Gita te sos? Dar de unde? Nu numai, ci nu se foliturs, 2 ee wontrazicer Aga pe acest al treilea artigo, ¢,T%231 Saco sf limuressch cele dovi artcole trecune'it a liera , #1 atuncl vom ¥en armour 2 vetted A Aci webue fi impetonl, bie maniferace, ae : Maynclal C, Artl tebuie sk fle personal, individ maniferare, _ “Articolul B, Artistul e personal in percepere (veri ‘coal C: Pool aderdra © impersonal Ip pa 2) lumi Depk cam vedem, acest nou articol cade tn conten ce Fare din roll wes. canny D. Maioresu mi mostrt cf de ce n-am Bigat de che le dot aro a ton nema tuna deo ita, tune aH fost mal prodent gt neay fi gist conc sehr seal serine de etal aces ped” Gherea mai prudent" Dar ce are a face intrrath Seon dat se si eral fy ow cla acicol pe aceeapi pagind se giseyte o contac aia de Hagrantt a 4 ele insime! I adevie pat pak Gi da reupireneo titaie din scrierile sale, se Tethopie patonl Tacs. Ta pagina 699 sam im: Poet ee fini de toate'9 individualtate. De la aceleat obec Se despre cari noi toti avem o simtire obicinuitl, el primeje 6 Sime aja deosbis de puterncd gi aja de personald intake fi fn fell ei, face nef nu numa se acumuleacd ufsien plod a spage lmitele unei simple imprest i a se reaine forma esteich a manifeiciy, dar insist aceasth maniferan reproduce caracteral personal, fri de’ care nu_ poste sone tn adevirat poet Apadar, poetal in primires singin impresilor, dei fn acto perceperii ¢ aya de. personal nck 4 maniferaren e personal. Asfel, fools! manifesares pon fonald e subordonatt perceperi personals, aya de personal « poetul fm perceperea lumii lar dupa neve ‘tndlucy pe acoe asin, d. Maioreseu zice: ,Poetul adevirat e inpesoaal In perceperea lumii O fi si actases contrazicere tot numai fn capul meu .« 44 5 alemintrelen nu mi mir de foc de acestecontancer. Pecfege, d. Maiorescu are un frumos talent $i ¢ un log se gee chiar acl arf opin genial cx Arnot J putea face nimic fn allele nose ea cea Platoniang, nemtti de mente nem wae cada in contrazicer! cue In en, clad Kate contrazicere cu cele mai elementare adevis ereaiaaed se ek mo ea mie, vi rog, citi mical reamat al ace tort , acca Li Malorace puncemt dc git) dot ae a rasacsll cual ca alleaiRevtatoroaas propor cle mai elementare adevaruri ale yuinfel moderne. Fe a a eee ee age Penmcet mie rezumat din tere onan i cum rss ¢ ©. open cis fraza fala: yPowtladevirat exe imperoal tn Poctperes loa Peo fa van Ince coevirath in pcepees lam Pra vl cet xe Adin puncil de vedere al polo moderne: th Totes fain de re eet pe 2 coria e*PUsthfc simplo, fn care sbiecl cave pereepe € cd fn At Pat pimene impreia di fart, dar pesos Jee pRMes fa Rowe sex al perce crest, pare a eee ack arf aga, atone tn adeeir omal’ pow hsenth porcepert ar i impersonal, f noma in, exprinars fn acta Eearen esc, unde se manifesta si ert In fn manitoand patie, numal acolo ardstal ar fv persona ee I experentkpihics — zie Maudsley (ved! Phyailogie de Fespi pag. 328) — ese aft un element elie ch un clement cbctiv; ic oe percpiune as ie = de sentiment." Agadar, ei ste de la fnceput fnsoi dar perceperii omul nu nimai primey, ci si di, spiriul reazd ca gi in acl exprimiri Pet snl comun — ie Bin du raisonnement, pag, — percep xe Simply o stare pasivl, un fel de recepavitae. A pereee on obiect exterior, d. e, mina noastr, este mumai a avea os} i eS a seingd de senagile pe ati le produce acel obiscy Dreanelor noastre. . (Ca toate ase, citeva exemple vor fi de-ajune oars, tn re perenne, spirital adaogi necontenit pe lings cad resiunile simqurilor. i Prerceptunea exe, dec, o stare mixt, un fenomen ce senzorialaleswit dinero actiune supra simqurlor reacqiune a ereierului. Ea se poate asemina cu un reff ° citui perioadi centrfugs, tn loc #4 se manifeste tn afara pe? niger rar chelei inifuneru deweptind asociaty de Pe Descircarea urmeaei o cale mintall, fn loc ot urmene ‘Cam vedem iarisi, in actul perceptiei spiricul Jucreazi cai in actul exprimarit, numai_e& apuci alti cale, o cale mintali tn locul uneia m cxplict si mai doveditor pentru noi James Sully. -Pereeptiunea — zice Sully (vezi Les illusions tes sens «¢ de Pesprit, p. 14) — nuci un Iucru-asa de simplu eum oct parca la prima vedere, Cind privesti fnte-o 2i cilduroasi a fu cu apt vie si vezi delicoasa ricoreali, nici greu de do ‘edit neat facop un act de sintch mine a de construcie imaginativs, cA a impresiunea simurlor aco di ochil in momeneal acela adiogien un lava Pe ct Anuprs ‘omula trice, Mai xpeienta din erecut ba da spriull fost, In perce, ‘Prital lncreaad asupra materiel senzafanit 9 ieeatee actualai atitudine toate rezultatele ‘dezvolticit ele seal ltiii sale an- Si fn felul acesta am putea aduce citatii din togi mai paihologi modern. “Asadar, tn actulpercepfie.spttul at humai primeste, dar gi df ; in actul de ie spriul face acte de sintezt’mintald, de construct Imaginative Perceptici spirtul lucreaz asupra materiei senzayiel, fn actl Perceptei se pune in lucrare intreaga experienti psticl do- Binditi, toate reminiscentele, fneregul rezultat al dezvoltit anteroare, Cu aceste citevaadeviruri singifice dabinde Pre ercepje, si ne intoarcem acum la teoria platonicl Insusité de d. Maiorescu : ,Poetul adevicat este impersonal fn eepere a cepict™, upi ce am precizat stiinificeste termenul per “Pere, stim cit de impropriu este a yorbi de percepie in 6 sa . clad tn aetul pereepet ia parte ft enon iia individu al perounel lnuBian, va zice, d., Maiorescu, aici ¢ vorba de impersonal jvattea inerutt, tn actal peteeperi obicruls attend ne ge ite Pe sine fi sli concenreze toatl pene boicce Fie, dar atunci #1 exprimarca arinticde impersoatt Tim? Cind un pictor se vith la un peisagiy wrod Sea ed Hee vith Be ‘reproduce nu se uith pe ane ca Femoent Peres tk da, si poate in actul exprimarii si mai mult dect fa acsel Sereqperis Dar atunci amindous act, perceperca coe efearea,, sunt impersonale, Iasi atund he optim: deta oe ere neila qi estetica intre aceste doul acte, au ial putea ia mora vederea tipick neindividuali, alia exprimace indice uals ete. ; ne-am nomolit de la foceput. Iaceputal asl dest acqpuul rut eeoric. Dar, eis of mein depart ‘Papin aceasta (adic prin actul peceperi) numai obectal fnccleazi acum de a fi individual mirginit gi devine tp", Prin actul perceperii obiectul se ce ca atare In capal nostru, dect imine binigor si mu, tnceteari de loc de afi individual si marginit. Mai departe, yLeiba,Zibal din Fiche de Pati a d eeulptiic, CCaragiale nu este’nici el un ovreu izolat, ci ee ovrimes ca st Shylock, dar ce deosebis fn forma exprimiri dup rile | Impersonal sau te ele, personal sau individual tratate de sf, deoscbirea fntre doui luerici de arti depinde numai de felul deosebitei exprimiri, manifests, care e individual, personal, dar na si de deosbirea fn per- cepere, care act ¢ impersonal. Aga, spre pildi, Shylock si Leiba Zibal sunt-amindoi tipuri de ovgei; dar daci sunt 332 de deosebiti e numai din eauzi cf au fost deosebit exprimai “dup temperamental individval al fieirui seiror, dar no i din aude au fos. diferit via, prays. fare seriitor. Aceasta e dupa teoria insujiti de d. Maiorescu. Nimic mai neexact. Adevirul e, si un adevir absolut ele- mentar pentru zilele noastre, ¢& deosebirile fntre dou criti de arti. depind, binelngeles, si de exprimarea, prin “7Tee — actal perp arise net imperial taal oa penn et no ace foismuliy care € ridicina doringe de 2, tes fard el ar fy dpe ‘omenirea, deel ar fi fadeplait Weal shopenbaveriaa — pexinens, ‘mpersonaliatea, uitarea de ‘acal nave oe elem, acete fants ‘nu le impiedocd dp 9 siines, ase (02). ot« foarte simettci, ca toate constructile metafizice. tn ade, Na uitayiva numa . ; ia earea artistic ¢ Impl fn douk acte doom bite wPSperceperea fi manifestarea — aceste acte devin ty bite ebnctarmente deosebite, ci contrari, si devin. dout Gait meuafizice, $1 mai departe vine urmftoareafmpare fella celui dintii ace e data impersonalitatea, celui dba) Kellen personalitatea arcstulul ; celui dingli mai ales mocais, eu arat'doilea rat ales estetica ; celui dint vederea tpiet Seuviduala, neminginits, celui deal doilea tratarea indi. Tidal marine ee Ce. siete! Pleat uma Tene Raaree “construcjian! fantaziste seaming cu construe: tml Hate dine de jo cen di ating i ngific ele ad, akan Idevieat cid, Maiorescu poate si ick gi zice chiar DE Mela opal nme toed Sdvene ote sh chee "Afus tema ac e miezul chest, miceul polemics. DP \aforscu a alas din Germania etetca'patonian, venti dah ep “Aces, Tae ae la Schopenhaver, dua adus-o i a acrediato jars moat eo ce de slminteleae foarte natural. D. Maire un putt aduce all teorie encticl, pentru ch pe aca ‘ane cue ingfiek mal nu exisea facie priveyt acee Ufo acesei teoni 1 dominares el ping fa empal din frm aceasta eiargi hatucal, vind fn vedere pe de o pare lpm nui srios control tear pi estetic Tn tara noaseh de TEE parte talental drut Majorecy, Dar orictt de mule elt ir f'avue dsm orcit de-distne logician ar cao al de eore © netural simu por face alte apicaguni de Solts’pe car lea facut demain cele dout artcale pire in’ Convorbinilicrae: E de netighduit ck d. Maier 3 fae tm mare se ere Fondo dar aceasta dx corege propruldssale talent, gustulut tear, dup’ cum fink ala, dru rt care ert no tes acestel tor meafiie a aplcaiunilo sale m-am niet eu cind am scris eral i Peon fi morala in 4, Eu am pornit din punctul de vedere al esteticei stiin~ fifice moderne, o sing care, dey fn Formagine, eu tool pe Ia fncepotal ef ¢ nes indestlatoare penerua seit, pod evident cfc de naivé gi ancqtinified e acsasth wore PI 460 es ene ne rian, fie tn forma el primis roniank I, la mentiiee o Mech ined o dat, aici-e chest in lupta acestor dood teorfainte de a termina, tin eX relevex fapeul eX d, Matorescu He exemplu_ pe ‘Zola cind vorba dea quni one ‘Social woe, sve el eat ne, scar, dot Flat d Marsa cad shel a eee een aona Sonic Corea ee Sage a putea st te: cum Zola cre Zola Mola € un mare talent ca seriitor de romane, un critic slab siun teoretician estetic nul, absolut. ‘nul. ‘Cum dar s putt’ d, Maiorescu sic numeasei soemai ‘pe dl, cind era Pubs ‘de a mi un reprecentant al escel” nuederer? Tateuca simifiek modern ca sing © ined formations Gq atare ea Hs ia,metoda fi formescd material dn pin: {ele mai formate, tn acest sens, o descoperire a lui Helmpoltz [sS,custicd ort in opted e mal importand pena crea singed decit toate speculatiunile esteticei metafizice mo- Seg hae tmp : Dar cu toate eh depinde de mul alte pin, exe ish 0 ‘stiingd special de care depinde in primul rind estetica mo- tend, aceasta © 0 goingd-Unira gi fncepitoare incl Bens poibologs. Opera de art e.o produce a pukiculut omenes: Drihologia’e sings pibiclut omenes.lpitra i deendenta Prrrideeets a adevir nn © tcl we pets fem ca a Ea fi tratat fntr-un mod sau intr-altul chestiunile de Este depinde foarte mule de alt ging’ in forma- dn, de coon um ade pe cave din noi re il ingleg ict onmnenit de rina cai se ocopé de etch Prin afi dack de Maiorescu ar fl vut sf chere wreun rsprenentant al tcorilor adver celor merafzce, care sh © fi ocupat mai tn special de estetica stiintifica, ar fi_putur numi Pe Fechner, Paine, Baio, James’ Solly, Hirth, Guy, Grane Allen, Veron, Forbes, fie $1 pe eel de mina a dova, plreator nu txdeuea fence cim Hinain de 1D, Maiorescu sree astiel aricolol dale: Precum se vede, acele citevafraze presirate in articolele noaste, 5 “scrise de altminteri fn termeni mai populati, era numsi nigte semne de recunoagtere pentru o teorie estetici complars, gi sitematizae ; sau, dack nu ni se ia tn mume de fies omparare militrd, nigte soldayi trimipi fnainte — ny ¢ slaba putere a unor indivizi rileyi, ci ca avangards tt Ing arate cca san Tn eptu bine dicptina, De unde putem scoate o alti observare de polemicd lite rari: nu confunda avangarda unei armate cu nigte soldat rizleti, sau mai pe romanejte:

You might also like

• Tendeționismul Și Tezismul În Artă

  

  Document11 pages

  Tendeționismul Și Tezismul În Artă

  HellDemon

  No ratings yet
• Seminar Sintaxa

  

  Document23 pages

  Seminar Sintaxa

  HellDemon

  No ratings yet
• Caragiale Fluierat

  

  Document4 pages

  Caragiale Fluierat

  HellDemon

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• 14 Circumstanţialele

  

  Document6 pages

  14 Circumstanţialele

  HellDemon

  No ratings yet
• 16.circumstanţiale Def

  

  Document2 pages

  16.circumstanţiale Def

  HellDemon

  No ratings yet
• Plementul Circumstanţial

  

  Document3 pages

  Plementul Circumstanţial

  HellDemon

  No ratings yet
• 13.np, Cpo, Ps

  

  Document12 pages

  13.np, Cpo, Ps

  HellDemon

  No ratings yet
• Plementul Posesiv

  

  Document6 pages

  Plementul Posesiv

  HellDemon

  No ratings yet
• 3.4.structura Enunţului

  

  Document45 pages

  3.4.structura Enunţului

  HellDemon

  No ratings yet
• Sintxa-Sintaxe

  

  Document11 pages

  Sintxa-Sintaxe

  HellDemon

  No ratings yet
• Gramatici Moderne

  

  Document14 pages

  Gramatici Moderne

  HellDemon

  No ratings yet
• 5 GV Predicatul

  

  Document10 pages

  5 GV Predicatul

  HellDemon

  No ratings yet
• Tehnici de Lectură 28.10

  

  Document1 page

  Tehnici de Lectură 28.10

  HellDemon

  No ratings yet
• Homework An 1BCurs 6 Drumul Celor Putini

  

  Document1 page

  Homework An 1BCurs 6 Drumul Celor Putini

  HellDemon

  No ratings yet
• Arta Poetica

  

  Document1 page

  Arta Poetica

  HellDemon

  No ratings yet
• Arta Poetica

  

  Document1 page

  Arta Poetica

  HellDemon

  No ratings yet