INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN PRAHOVA OLIMPIADA DE LECTURA - LECTURA CA ABILITATE DE VIATA- LAV Etapa judeteana- 19 martie 2022 Sectiunea liceu ivelul 1- clasele a IX-a sia X-a VARIANTA 1 Subiect elaborat in cadrul Grupului de lucru al ISJ Prahova inainte de a rispunde la cerinfele formulate, cteste eu atenfie precizirile de m: ‘© Toate subiectele sunt obligatori @ Incazul subiectelor eure presupun incadrarea fnr- limita de rindur, vei numerota ficare rind pe care il vei serie # Incazulcerinfelor in care limita maxim de rinduti este precizatl, mu se vor Ina in considerate rindurile excedentare © Timpul de neru este de tei ore Citeste cu atentie fiecare text, apoi ceringele si rispunde la fiecare dintre acestea. SUBIECTUL I 30 de puncte Darul magilor de O, Henry Un dolar si optzeci si sapte de cengi, Asta era toati agoniseala, Tar saizeci de cenji din Astia erau maruntis. fi economisise cu multi cazn, banut cu banut, uneori cate doi deodata, tocmindu-se cu bicanul, cu zarzavagiul si cu macelarul, pani ce gindul ci era doar un pui de zgarie-branz’, niciodata rostit, o imbujora de rusine, Della ii numar& de trei ori. Un dolar si optzeci gi sapte de centi Si asta era in ajun de Criciun Acum nu mai era nimic de ficut decét si se trinteasc& pe patul ala sérdcicios si si inceapa si urle, Iar Della asta ficu. Ceea ce te poate duce la gandul cA viata e facut in intregime din oftaturi, suspine gi zimbete (mai presus de toate, suspine, nu). in timp ce st&pana casei se linisteste incet-incet, hai s& aruncam o privire in jur. Un apartament mobilat, inchiriat cu 8 dolari pe siptimand. Nu, nu prea asteaptd si fie descris ‘indeaproape, la drept vorbind nici nu am avea ce spune. (...) Della inceta sa suspine si isi pudra obrajii. Se opri la fereastra si pri rAtcitd o pisica cenusie pe un gard cenusiu din curtea cenusie aflat in spatele casei. A doua zi era Criciunul, iar ea nu avea decat un dolar si optzeci si sapte de centi cu care s cumpere un dar pentru Jim. $i asta dupa ce luni de zile la rand pusese cu greu deoparte banut cu binut. Deh, cu douiizeci de dolari pe siptimana nu ai cum si ajungi prea departe, Cheltuielile fusesera mai mari decat socotise. Dintotdeauna fusese asa Doar un dolar si optzeci gi sapte de centi cu care s& cumpere un dar pentru Jim, Dragul de Jim, Cate clipe de fericire nu petrecuse ea plinuind s& ii cumpere ceva frumos. Ceva fin si rar i de calitate — ceva cit de cat demn de onoarea si-i apartina. (...) Della se intoarse bruse de la fereastra si se opri in fata oglinzii. Ochi ei scénteiau, ins chipu- i pali dupa nici douazeci de secunde. isi trase iute parul in jos si-l lis si ate pe intreaga lungime. Vedeti, dou lucruri de pref aveau sofii Dillingham Young gi se mindreau deopotriva cu ele cu stragnicie. Unul din lucruri era ceasul de aur pe care Jim il mostenise de la tatal stu si care, mai inainte, fusese al bunicului siu. Celalalt era parul Dellei. Dac insasi Regina din Saba ar fi locuit vizavi, Della si-ar fi lsat plrul si se usuce, cu capul atérndnd la fereastra, doar aga, ca si-i ia sale din stralucire. $i daca insusi Regele Solomon ar fi fost portarul, cu toate avutiile sale Pagina | din 7ingrimadite in subsolul cladirii, Jim gi-ar fi scos ceasul din buzunar de cate ori ar fi trecut pe lings el, numai si numai ca si il vada smulgandu-si barba, macinat de invidii Parul frumos al Dellei se risfira de jur imprejur, sclipind castaniu gi unduind ca o cascada. fi trecea de genunchi si o invaluia aproape cu totul, ca o mantie stransa in jurul trupului ei. Apoi, cu un ‘gest nervos gi grabit, si-I trase in sus. Sovai pret de o clipa si o lacrima, dou, cizuri pe covorul rogu, uzat al odaii, in timp ce statea afintita Igi trase pe umeri jacheta ei ponosita si cafenie; isi puse pe cap palaria ei veche gi maronie. Fusta i se involbura cdnd se risuci pe ciledie, Se napusti spre iesire si cobori gribiti in strada, Avea ‘inca in ochi acea licarire. Se opri lao firma ‘Madame Sofronie, Articole pentru par de orice fel”, Della urca intr-o fuga si ind, Cucoana mare gi grasi, cu o fad indiferenta si foarte pudrata, nu arata defel a “Madame Sofronie”. — Cumperi parul meu? intreba Della. Cumpar, cum nu? raspunse madama Cascada curse din nou sclipind castaniu. —Douizeci de dolari, zise madama, — Da-mi repede banii, raspunse Della ©, si cum cutreiera tot oragul in urmatoarele ore, purtati in zbor de aripi trandafirii, (La drept vorbind, asta e o metafora cam chinuita), Rascoli toate pravaliile scotocind dupa darul lui Jim intr-un sfarsit, il gsi... Negresit, nu era pentru altul, fusese facut pentru Jim. Le intorsese pe toate cu fundul in sus, nu mai era nimic de felul asta in nici o privalie, Era un lant din platina pentru un ceas de buzunar, cu aspect cat se poate de simplu, proclamandu-si valoarea prin substanta, si nu prin inflorituri — aga cum ar trebui si 0 fac& toate lucrurile bune si fine. Merita chiar onoarea si atarne de ceasul lui Jim. Era chiar ca Jim. Discretie si valoare — 0 descriere ce li se potrivea amindurora deopotriva, Douizeci si unu de dolari fi luard pe el, $i apoi impreund cu cei saptezeci si opt de cenfi care ii ramasesera in buzunar dadu fuga acasi, Cu un asemenea lanf, in orice companie, Jim avea si isi priveasca ceasul cu neribdare si cu méndrie. Oricat ar fi fost ceasul de strasnic, acum privea uneori pe furig, asta pentru c& in loc de lan agdtase de el o curea ponosita, Cand Della ajunse acasa, un usor sentiment de prudenta si de rafiune inlocui starea ei de betie. isi scoase ondulatorul, didu drumul la gaze si incepu si repare din pagubele pe care le pricinuise cu multa dragoste si marinimie, Cea ce, dragi prieteni, intotdeauna este un efort titanic, extrem de dificil. Dupa patruzeci de minute, capul ei era acoperit de carliongi care ii dideau un minunat aer de strengarita. Se privi indelung in oglinda, atent si critic. “Daci atunci cnd di cu ochii de mine nu ma omoara”, isi spuse, “Jim o si creada c& seman cu o corista din Coney Island inainte s4 ma priveascd a doua oara. Dar ce era si fac? Ce era si fac cu un dolar si saptezeci si opt de centi, ce altceva puteam si fac cu atait?” La ora sapte, cafeaua era pregititi, iar tigaia astepta si giteascd cotlete, infierbantata pe plita. Jim nu intarzia niciodat®, Della strane lanqul in mana gi se age pe coltul mesei de Langa usa pe care intra intotdeauna in casi, Apoi il auzi in departare pasind pe prima treapta si pentru o clipa se albi toaté. Avea obiceiul s4 spund zilnic o rugaciune pentru fiece lucru, oricat de mic, asa c& sopti acum: “Rogu-te, Doamne, f-1 si ma vada inca frumoast.” rma lui, Arata foarte ingandurat si era tras la fafa. Bietul de el, n-avea decit douazeci si doi de ani si ducea pe umeri povara unei familii! Avea nevoie de un palton nou si nu avea nici m&nusi. Nemiscat, ca un prepelicar adulmecand o prepelité, Jim ramasese lang usa de la intrare si stitea fintuit, Ochii s&i erau afintti la Della, si aveau o clutéturd pe care, spre groaza ei, ea nu 0 putea deslusi, Nu era nici manie, nu era nici surprizd, nu era dezaprobare, nu era nici oroare, nu era nici una dintre trairile la care se asteptase. Pur si simplu, cu o expresie ciudati pe fata, stitea cu privirea pironit& asupra ei Della se ridica de pe masa infiorata si-i iesi Ta scoate-ti nitel palaria si vad cum arata. icand priceputa gramada de par intampinare. Pagina 2 din 7— Dragul meu Jim, scanci ea, nu te uita la mine asa. Da, m-am tuns si mi-am vandut parul pentru cA nu ag fi putut suporta s& petrec Criciunul fara si iti fac un dar. Va creste la loc — nu te superi pe mine, da? Parul meu creste foarte repede. Spune-mi “Craiciun fericit!” si hai si fim fericiti Tu nici nu sti ce lucru dragut, ce lucru frumos fi-am luat in dar. Zici c& fi-ai ‘iat parul? intreba Jim anevoie, ca si cum nu ar fi realizat inc& asta, nici micar dupa cel mare efort de gandire — L-am taiat si l-am vandut, raspunse Della. Nu mi placi oricum, nu ma placi si asa? Chiar fir par eu sunt aceeasi, nu e asa? Jim privi curios in odaie. — Zici ci s-a dus parul tau? intrebi cu un aer nitang. Nu il mai cduta, réspunse Della, L-am vandut, |-am vandut si s-a dus, ifi spun. Baiatul meu drag, e ajun de Craciun, Fii bun cu mine pentru c& s-a dus pentru tine, Poate cA au fost numarate firele mele de par, adaugi ea pe un ton dulce si dintr-o data serios, ins nimeni nu va putea masura vreodati dragostea mea pentru tine, Pun cotletele in tigaie, Jim? Jim parea si iasi din transi. O cuprinse pe Della. Va invit si privim discret un obiect neinsemnat aflat in cealalt& parte a odaii, pret de zece secunde, Opt dolari pe saptimana sau un milion de dolari pe an — care e diferenta? Un om de stiinta sau un infelept va vor da r&spunsul gresit Magi aduceau daruri de pref, dar asta nu se afla printre ele. Aveti un pic de ribdare, aceasté enigma va fi deslusita un pic mai tarziu. Jim arunea pe mas un pachet pe care il {inuse in buzunarul de la pardesiu. — Dell, spuse el, si nu ma intelegi gresit. Nu cred cA un tuns, un ras sau un spalat ma vor face vreodati si te iubesc mai putin. Dar daca vei desface pachetul ila vei putea vedea de ce mi-am pierdut firea in prima clipa. Degete albe si iscusite rupsera sfoara, apoi sfasiar hartia. Urma un strigat de incantare si bucurie; apoi, fatalitate! o bruscd schimbare de stare de spirit, pur feminind, trecdnd la vaiete, lacrimi si isterie, si cdutand alinare la stapanul casei, care fu nevoit s& faca uz de puterea sa pe deplin. Pentru c& in pachet erau acei piepteni, acel set de piepteni, pieptenii pentru timple si cei pentru ceaf¥, la care Della ravnea de cdnd fi vizuse pe Broadway, intr-o vitrind. Piepteni frumosi, din baga curata, cu rame incrustate cu pietre pretioase — exact nuanta care se potrivea pirului ei frumos, acum dispirut. Erau piepteni scumpi, stia acest lucru, si tanjise la ei fird s& nutreascd speranga ci ti va avea vreodati, lar acum, iat: erau ai ei, ins nu mai giseau cosifele castanii pe care urmau sa le impodobeasca. Cu toate acestea, ii stranse la piept, si dup mult vreme putu tulburi. fi spuse zambind: — Parul meu creste atat de repede, Jim! Apoi Della sari tresdrind usor, ca o pisic’ Jim nu vazuse ined darul ei cel frumos. I-! intinse nerabdatoare cu palma intinsd. Metalul pretios, fir luciu, prea si straluceasca inflacdrat de spiritul ei viu, arzitor. — Jim, nu e aga c& e sic? Am cutreierat dupa el tot oragul. Va trebui s8 iti privesti ceasul de o sut& de ori pe zi de acum, Da-mi ceasul tiu. Vreau si vid cum ifi vine. in loc s-o asculte, Jim se prabusi pe canapea, i ainile dupa cap si zambi. in sus cu ochi — Dell, spuse el, hai si ne punem darurile deoparte si si uitim de ele o vreme, Acum sunt mult prea frumoase ca si le folosim, Am vandut ceasul ca sa fac rost de bani s Si acum cred c& poti pune cotletele alea la fript. Magi erau injeleptii — de o infelepciune absolut minunaté — care au adus daruri Pruncului niscut in iesle, dupa cum bine stifi. Ei au fost cei care au creat datina darurilor de Criciun, Fiind infelepfi, darurile lor erau negresit infelepte si ele (probabil puteau fi schimbate daca erau duplicate) Ceea ce —_v-am istorisit eu aici este povestea searbada a doi copii nesibuifi, lipsiti total de infelepciune, care si-au sacrificat reciproc cele mai de pret comori ale cminului lor. Dar, in incheiere, va zic aici voud, infelepfilor zilei, cA dintre tofi acei ce fac daruri, acesti doi copii au fost Pagina 3 din 7cei mai chibzuifi, Pretutindeni, cei mai inelepfi oameni din lume sunt cei asemenea lor. Pentru c& magii — magii sunt ei. A. 2 puncte: 0,5 puncte pentru fiecare rispuns corect) ic, pe foaia de concurs, litera corespunziitoare rispunsului corect. 1. Della se simte, dup ce numArA banii stransi pentru cadoul lui Jim: a) frustrat ») rusinati; ) umilita ) trista, 2. Della se teme c: a) Jim nu o va mai considera frumoasa; ) lui Jim nu ii va plicea darul cumpirat de ea; ©) parul ei este tuns prea scurt, 4d) seamang cu 0 corista din Coney Island. 3. Lantul de ceas cumpirat de Della pentru Jim este: a) impresionant; b) discret; ©) cu inflorituris, 4) stralucitor. 4. Jim se prbuseste pe canapea zAmbind pentru ci: a) este foarte incantat de darul primit; ») se bucurd c& a ajuns acasa: 4d) este Ajunul Criciuntui. B. (4 puncte: 0,5 p. pentru fiecare idee plasat corect) Stabileste ordinea logici si temporal oarelor idei din text, apoi noteazii pe foaia de concurs doar cifrele corespunziitoare acestora, intr-o caseta similar celei de mai jos. Della se opreste in fata unei firme pe care scrie ,, Madame Sofronie”. Della isi pudreaza obrajii. Pachetul cu cei doi piepteni de baga este deschis. Darul perfect pentru Jim este gisit. Jim se asaza pe canapea Madam Sofronie ii di Dellei 20 de dolari pentru parul ei Prul Dellei se revarsi in jurul trupului ei. . Della pregateste cafea si cotlete pentru Jim. SIAWAYHE C. (12 puncte: 3 puncte pentru rispunsul corect la fiecare din ceringe) Rispunde, pe foaia de concurs, formulind enun{uri, la fiecare dintre cerinfele de mai jos. 1. Precizeaza doud semne ale saraciei familiei Dillingham Young. 2. Explici reactia Dellei in momentul in care aude pasii lui Jim pe sci 3. Comenteaza replica lui Jim: ,... hai sdine punem darurile deoparte si sa uit de ele o vreme. Acum sunt mult prea frumoase ca sé le folosim.” Pagina 4 din 74, Povestirea se incheie cu urmatoarea secvent Magii erau injeleptii — de o intelepciune absolut minunaté — care au adus daruri Pruncului nascut in iesle, dupdt cum bine stifi. Ei au fost cei care au creat datina darurilor de Craciun, Fiind intelepti, darurile lor erau negresit intelepte si ele (probabil puteau fi schimbate dact erau duplicate). Ceea ce v-am istorisit eu aici este povestea searbiidd a doi copii nesdibuiti, ipsiti total de injelepciune, care si-au sacrificat reciproc cele mai de pret comori ale ciminului lor. Dar, in incheiere, va zic aici voud, inteleptilor zilei, ca dintre tofi acei ce fac daruri, acesti doi copii au fost cei mai chibzuiti, Pretutindeni, cei mai iyelepti oameni din lume sunt cei asemenea lor. Pentru ci ‘magii ~ magii sunt ei.” Prezinta semnificatia secventei, evident d in ce consta infelepciunea celor doua personaje. D. (12 puncte) Imagineazi-fi cd esti implicat(A) intr-o campanie umanitard, Scrie un discurs de cel mult 30 de rinduri pentru a convinge cat mai multe persoane si participe la campanie, in care sa formulezi ‘rei argumente pentru a sublinia beneficiile implicarii civice/altruismului SUBIECTUL I 20 de puncte De ce asa, deodati, un dosar despre asemenea atitudini, umane $i cetifenesti? Simplu: deoarece constat, tot mai apasdtor pe zi ce trece, cf le intalnese tot mai rar in viafa cotidiand. Mi se pare ci oamenii din jurul meu sunt tot mai putin interesati de ceilalfi semeni ai lor, in special de cei care nu le sunt apropiai la prima mand, precum familiile sau prietenii, Sunt tot mai indiferenti la cei care trec pe lang ei, pe stradi, la nevoile sau disperarile lor... isi creeazd, majoritatea, un zid apiritor intre ei si lumea inconjuratoare, un soi de plapuma opaca i caldufa dincolo de care se poate intampla orice, de la Stirile de la ora 5 la reduceri salariale. Altruismul, citese in DEX, este o atitudine moral sau dispozitie sufleteasca a celui care actioneaz dezinteresat in favoarea altora; doctrini morala care preconizeazi o asemenea atitudine“. imi sare in ochi cuvantul ,,dezinteresat”. Sa ifi pese de aproapele tau (vorba Biblici...) dezinteresat, fara s& astepti ceva in schimb, ca mod de viati, ca atitudine ,,sufleteasca si moral. Tati ceva ce, in lini mari, si dupa multi ani de comunism, nu prea stim ~ si nici nu prea vrem... ~ si facem. Sa fim, méicar, drdguti si amabili unii cu altii. Pur si simplu din placerea de a fi aga Interesul fafa de ceilalti semeni, atata timp cét acestia sunt cupringi intr-o structurd social, gi in loc de ,oameni' capt responsabila titulatur’ de ,,cetdteni™ (locuitori ai Cetatii, cu normele si noimele ci...), devine ,spirit civic“. Sau ar trebui si devin cea ce DEX-ul defineste dupa cum urmeaz&: ,Atitudine, zel, devotament de care di dovada un bun cetijean*; Sentiment profund de dragoste si de devotament civic; patriotism". Acesta din urma a existat si existi in multe situafii concrete, institugionalizat sau nu: sunt oameni si ONG-uri care semnaleaza nereguli, pornind de la cele mai simple, si militeazd pentru ele, uneori cu sorfi de izbanda. in mic, si in cazuri concrete, spiritul civic exist& gi are rezultate. Dar nu e, ned, un mod de viata. Tot asa cum nici altruismul nu ¢ o atitudine generalizati, Dosarul de fata i propune si vada ce au de zis, in aceasti privinfa, Biserica, Societatea civila, oameni care aleg si susfina diverse cauze, chiar aparent pierdute... $i cum ne fac toate acestea si fim mai putin indiferenti, mai toleranfi si, de ce nu, mai... umani unii cu alfii. (Aliruism si civism, Taromira Popoviei, Dilema veche nr. 400, 13-19 octombrie 2011) A. (8 puncte: 2 puncte pentru fiecare rispuns corect) Formuleazi, sub forma de enunturi, rispunsuri la fiecare dintre cerintele de mai jos, prin valorificarea textulu Pagina 5 din 71. Indic doug atitudini pe care le presupune o actiune dezinteresata. 2. Enunfa doua principii de viata care ar putea schimba relatile sociale 3. Scrie dou exemple conerete prin care se poate manifesta spiritul civic. 4, Explica de ce oamenii creeaz& ,un zid aparator intre ei si lumea inconjuratoare.” (12 punete) Redacteazi un text de cel mult 20 de randuri care si contina opinia ta despre cauzele care provoaci dezinteresul oamenilor fati de semenii lor. in textul tu vei face referire atdt la fragmentul citat, cat si la experienta ta. SUBIECTUL I 10 de puncte (Cate 2 puncte pentru cerintele 1 — 3 si 4 puncte pentru cerinta 4) Priveste cu atentie afisul de pe pagina urmitoare, apoi rispunde, in enunturi, Ia ceringele de mai jos. 1, Noteazi adresa web la care pot fi gisite informatii despre campanie. 2. Mentioneaza care este scopul acestei campanii. 3. Indic& doug categorii de produse care pot fi donate. 4, Comenteaza, in cel mult zece randuri, relatia dintre imaginea si textul de pe afi. Pagina 6 din 7e mS a Shoe . a “on ¢ dle pentru copiii . Z re le MCh eon ay) SE Ce Mecupc nace pene t aun ca ae Beet eu una ey SU AMsec levee dRge) ii » $ DOU re uM Produse igienico-sanitare i 3 Poet er