11 A, B, C

DIASPORA ȘI EXILUL ROMÂNESC

Schița lecției

1. Cauzele emigrației românești postbelice. Exilul pânã în 1989:

- Instaurarea forțată a regimului comunist în România și atrocitățile acestuia i-au determinat
pe mulți români sã aleagã calea exilului.
- intelectuali care nu mai suportau cenzura comunistã și care considerau că nu se puteau
realiza profesional decât într-o țară democratică.

2. COLONIZARE — Așezarea sistematică, dirijată, a unei populații străine într-un teritoriu ocupat,
cu scopul scăderii preponderenței autohtonilor.
DEPORTARE — Acțiune represivă ce constă în mutarea forțată a unei persoane sau a unei
întregi populații într-o altă regiune din propria țară.
DIASPORA — Denumire dată membrilor unui grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine,
care își păstrează identitatea națională.
DISIDENȚI — Poziție diferită a unui grup de persoane față de restul membrilor unui partid
politic. Conflict politic care poate duce la sciziune.
EXIL — Pedeapsă constând în izgonirea cuiva în afara granițelor. Exilul poate fi și voluntar, atunci
când o persoană își părăsește țara din rațiuni politice, religioase, economice etc.

3. Exilul românesc:
- Monica Lovinescu, Paul Goma, Virgil Ierunca, Vasile Paraschiv, Maria Brãtianu, Radu
Filipescu, Sanda Stolojan, Gabriel Andreescu, Virgil Tãnase, Gheorghe Calciu, Mihnea
Berindei

4. Atentate ale regimului de la București împotriva Exilului

• împotriva Monicãi Lovinescu, Paris, 18 noiembrie 1977
• împotriva a trei exilați: Nicolae Penescu, Paul Goma (Franța), Șerban Orescu (Germania), 3-4
februarie 1981
• împotriva Secției Române a postului de Radio Europa Liberã, München, 21 februarie 1981
• împotriva lui Emil Georgescu, editor la Secția Românã a Radio Europa Liberã, Haar, Germania,
28 iunie 1981
• împotriva lui Paul Goma, prin Matei Hirsch (Pavel Haiducu), Paris, 1981, tentativã dejucatã de
serviciile secrete franceze