Concluzii generale

Lucrarea Cormoflora mlaștinilor eutrofe și oligotrofe aparținând clasei Scheuchzerio-Caricetea

nigrae se referă atât la speciile vegetale întâlnite în aceste mlaștini cât și la zăcămâtul de turbă
care s-a format de-a lungul timpului din vegetația acestor formațiuni. Plantele care s-au succedat
în decursul sutelor și miilor de ani în aceste mlaștini au anumite proprietăți adaptative. În primul
rând mușchiul de Sphagnum, care are în funze și tulpini o structură poroasă datorită căreia poate
absorbii foarte ușor apa. Plantele care cresc prin mușchiul de Sphagnum sunt acidofile mai mult
sau mai puțin, doarece apa acestor mlaștini este în general acidă. Speciile vegetale din tinoave au
în general un tip de morfologie xeromorfic: micșorarea frunzelor, creșterea rigidității lor. De
exemplu, în România se întâlnesc în tinoave astfel de specii vegetale: Calluna vulgaris,
Empetrum nigrum, Bruckenthalia spiculifolia. De asemeni plantele tinoavelor preferă solurile
silicioase, ele nu cresc în zone calcarose: Drosera cristata, Andromeda polifolia. În tinoavele din
România mai ales în Carpații Orientali populații dese de Pinus silvestris. Mlaștinile oligotrofe
sunt sărace în specii vegetale în general, dar plantele din aceste formațiuni se dezvoltă luxuriant.
Tinoavele se formează în zonele cu precipitații atmosferice mai abundente și cu temperaturi mai
coborâte. Forma lor este asemănătoare unei lentile convexe, bombată la mijloc. Aceste mlaștini
nu au margini fixe, deoarece mușchiul de Sphagnum crește mereu centrifug, peste terenul
neînmlăștinit din jur. Temperaturile foarte scăzute, temperaturile ridicate și precipitațiile prea
abundente nu favorizează formarea tinoavelor. În general tinoavele se întâlnesc în zonele de
munte.
Mlaștinile eutrofe sunt mai bogate în specii vegetale decât tinoavele. Astfel se pot întâlnii
genurile vegetale: Typha, Mentha, Gliceria, Prunella. Și specii lemnoase de: Salix, Alnus,
Betula, Populus. Se formează în orice zonă climatică unde există un substrat saturat de apă, bogat
în substanțe nutritive provenind din apa de infiltrație. Suprafața mlaștinilor eutrofe este plană iar
marginile lor sunt în general fixe. Vegetația acestor mlaștini se dezvoltă în general centripet.
Mlaștinile de turbă prezintă importanță științifică, deoarece ele sunt formațiuni foarte
conservative. Condițiile în care se formează turba de-a lungul timpului pe fundul mlaștinilor duc
la păstrarea resturilor vegetale nemineralizate, recunoscute uneori cu ochii liberi în turba
formată. Astfel, se poate deduce evoluția vegetației mlaștinilor în decursul timpului, felul cum s-
a succedat ea, dar și informații despre schmbările climatice sau mișcările terenului pe vertical.
De asemeni, mlaștinile sunt adăpost de refugiu pentru multe specii vegetale și animale rare, care
pot fi considerate drept relicte glaciare. Acestea în momentul actual sunt răspândite mai ales în
zona arctic-boreală.
Cormoflora mlaștinilor oligotrofe și eutrofe de la noi este destul de variată. Ea cuprinde multe
familii aparținând clasei Scheuchzerio-Caricetea nigrae: Familia Apiaceae, Familia
Brassicaceae, Familia Cyperaceae, Familia Typhaceae, Familia Ericaceae, Familia
Orchidaceae, Familia Scheuchzeriaceae, Familia Fabaceae, Familia Asteraceae, Familia
Poaceae. Foarte multe din aceste plante sunt pe lista roșie IUCN. Majoritatea sunt specii
rare(87%) urmate de specii rare și vulnerabile.
Informații despre cormoflora mlaștinilor eutrofe și oligotrofe din zona cercetată se găsesc în
capitolele II și III ale lucrării. Astfel majoritatea speciilor vegetale sunt angiosperme(96,15%). În
privința comportamentului față de apă majoritatea sunt mezo-higrofile(30,87%),
mezofile(28,15%), higrofile(16,70%).
Fată de temperatură, majoritatea plantelor din aceste mlaștini sunt micro-mezoterme(42,52%) și
microterme(24,08%). Referitor la bioforme se întâlnesc frecvent helohidatofite, geofite.
Produsul principal al mlaștinilor eutrofe și oligotrofe este turba care, datorită proprietăților ei
poate fi folosită drept combustibil sau ca materie primă în industrie la obținerea diferitelor
produse: ceara de rășină, vopseluri, izolatori termici. Turba se folosește și ca îngrășământ organic
în agricultură. Informații despre turbă și formarea ei cât și despre vegetația mlaștinilor de turbă
sunt cuprinse în primul capitol al lucrării.
În concluzie, consider că mlaștinile oligotrofe și eutrofe din România merită văzute și studiate
fiind importante atât din punct de vedere științific și economic dar și din punct de vedere estetic
prin aspectul lor deosebit și al florei rare care se întâlnește în aceste zone.