2.2- Sistem, Definitie ‘concepte si principii independente de domeniul specific, substanta, tip sau timp. 2.2, Sistem. Defi Sistemul se poate defini ca orice ansamblu organizat de resurse gi proceduri in interactiune sau interdependente, real sau abstract, pentru realizarea unui set de functit specifice” [2.11]. Pentru definirea acestui concept se apeleazi la definirea unei ssaranife” care separa sistemul de mediul exterior (fig.2.2) mediu exterior / medi ambiant c SISTEM Fig. 2.2 Sister yi meu am nt Intraun sens lrg, sistemul poate a fi asimilat eu “o cole de obicetearanat intro forma ordonatd, care int-un anumit sens este dirja spre un scop sao fins” [2-71 Dupa lini de demarcate ce se impune ine sistem si mediul ambiant, se ot etn penta sistem relaile de intae /ieire. Preeizarea inrlor§isiilor unui sistem poartd numele de oientarea sistemulu MEDIUL, : t AMBIANT INTRARE si : \ 2) IESIRE Fig. 2.3 Sistem, intra sii Referitor la conceptul de sistem mai trebuie preeizat: * Un sistem deschis defineste interacjiunea partilor componente cu orice centitate din mediu, Sistemul inchis este “izolat” fafa de mediu, este separat de acesta prin intermediul granifeisSISTEME. DEFINITH $I EVOLUTIE + Cea mai simpli entitle cu o posibild. funcionare de sine * Un set de elemente din structura sistemului poate defini noqiunea de subsistem. Ceea ce constituie un sistem sau un subsistem depinde de punctul de vedere al observatorului. Nofunea de sistem are un earacter relat, in senul e8 orice sistem Poate fi descompus in subsist 5 la randul lui poate fi priviteasubsistem al unui Sistem mai complex + Procesul sau fenomenul fizie definesetransformarile reiproce ale formelor de tngcare ale materie (mecanica, tenmic,electromagneticg ee). Exist o serie de caracteristici comune ocd sistem: «Sistem ext o abstractizare arealitiis + Sistemele a structrs defini prin psi comporiia or * Sistemele au o functionare care implica intrari, procesare si iesiri de material, informatii sau energie; «Tair ple component exist relai functionale. ioare defineste ni de sistem Evolugia m {n secotul al XIX-lea intalnim prima dezvoltare a unui concept care se va utiliza mai tirziu ea “sistem”. Camot, in studile sale referitoare la termodinamica in 1824, introduce conceptul de substanta de lueru (working substance) [2.14]. In 1850, R. ‘Clausius generalizeazi acest concept si se relerd in lucririle sale la corpul de fuera (working body). in timp, conceptul a fost modificat si 0 serie de definitii au incereat s& defineasca ‘cat mai generalizat aceasté notiune. Un alt pionier al domeniului a fost biologul Ludwig von Bertalanffy. in 1945 acesta introduce modete, principii si legi aplicate pentru generalizarea sistemetor. Dezvoltari semnificative a conceptului de sistem au fost introduse de N. Wiener si R. Ashby prin apelarea facilitatilor matematice, In 1980 J.H. Holland si GM. Murray au introdus notiunea de sistem adaptiv. Conceptul general de sistem se utilizeaza foarte freevent in diverse domenii ale tchnicii si stint, in economic, in natura si sovictate. Studiul proceselor sau fenomenelor fizice se efectueazd asupra unor regiuni finite din univers, de dimensiuni variable, astiel delimitate incat si interactioneze cu cexteriorul ea un intreg, denumite sisteme fizice Sistemul economic, defiit prin prisma teoriei lui 1. Komai, reprezintl un tot ‘economic compus din elemente ea: intreprinderi, gospodérit casnice, organe de stat, insttuit sociale cu reguli de interacjiune specifiee. Ficeare comportament de sine statitor al unui organism economic reprezinta un subsistem economic. Sistemul cultural poate fi definit ca o interactiune a diferitelor clemente a unci cculturi. Aceasta poate fi considerat ca ficdnd parte dintr-un sistem social si ierarhic similar eu un sistem economic, politic sau legal. Sistemul informatie defineste un complex format din echipamentul de calcul si biblioteca de programe, in teoria informatii, sistemul poate fi asociat cu © metod sau tun algoritm,2.4 - Reprezentari grafice ale si femelor Studiul sistemelor si proceselor fizice are la baz principiul cauzalitati -ufiecare stare din lumea obiectiva este efectul unor cauze care determina univoe starea Fespectiva”, Matematic aceasta cauzalitate este definita prin doua atribute: * Orientarea sistemului: informatia se transmite intr-un singur sens, de ta eau la fect; * Absenta semnalului de intrare, pe 0 durata de timp infinit, implica absenta semnalului de iesire Sistemele ingineresti definese un domeniu multidiseiplinar al ingineriei, orientat re dezvoltarea si organizarea sistemelor complexe artficiale, Termenul sisteme ingineresti a fost introdus de Bell Telephone Laboratories in anul 1940. Sistemele inginerestidispun de strategii, proceduri si tehnici cu seopul de a performa proiectele sau produsele, de a performs procesele ingineresti. Un aspect important, cu referire la sistemele ingineresti, const in modul de reprezentare graficd a acestora cu scopul prezentirii funetilor sistermului si a datelor solicitate Reprezentiri grafice ale sistemelor Teoria sistemelor investigheazi atatprincipiile comune tuturor entitatilor ‘complexe, cat si modelele (in general, matematice) care pot fi folosite pentru a descrie (sisteme). Teoria sistemelor considera sistemul ca un ,0 cutie neagra”, imilor de intrare gi respectiv de 24). Fig. 24 Reprezentarea sistemulel prin ,cutie neagra Reprezentarea din figura 2.5 asociaza sistemului notiunile de cauza si efect. Miarimea de intrare exprima actiunea mediului exterior asupra sistenmului (cauza), Matimea de iesire y pune in evident comportarea sistemului (efectul) din punctul de vedere al funcfiei indeplinit. u ——} sistem |-— (cawza ) (efect) Fig. Termenul modern ,black box” este intalnita ca notiune in anul 1945 si serveste la sinteza refelelor pornind de la functia de transfer. Reprezentarea unul sistem prin black ax sl asoclerea lnrare- ieire‘SISTEMB. DEFINITH $I EVOLUTIE - 2 ‘Schema structurala (bloc) consti in reprezentarea conventional graficé a unui tem si pune in evidenté natura, rolul blocurilor utilizate in transformarea si prelucrarea migcarii sia informatici si sensul de transmitere. Drept exemplu se prezinta 2.6 schema structurald a unui aparat destinat inregistririi gi redirii unei {audio, video ete). Motorul electric (1) este eel care asigur’ transformarea ‘energici electrice W, , primiti de la o sursi de energie exterioari, in energie mecanic necesartfunctionarii. Mecanismul (2) are rolul de a transmite sia transforma migearea, de la motorul electric la clementul flexibil vehiculat (film, banda magnetic, ete.) Mecanismul (3) are rolul de a asigura migcarea ¢lementului flexibil vehiculat. Capul de inregistrare redare este ansamblul care asigurd transferul informatii spre sau dinspre clementul flexibil vehiculat. Aceste transformari au loc eu anumite pierderi P, Mecanism Wi} Motor |_ Wi} Mecanism | Wa} cuelement flexibil o e) vehiculat @ Je yn tn Fig 2.6 Exempla de chem structural pentru repreentarea unt sistem __ Organigrama este 6 simpli diagram care reprezinta un proces sau un algoritm. in figura 2.7 se prezinti organigrama pentru caleulul produsului factorial “2:3 STOP 2.7 Organigrama pentru calcul produsulu factorial2.4- Reprezentiri grafice ale sistemelor Diagrama Gantt ilustreaz succesiunea / planul unor acfiuni referitoare la un ‘proces, Semnificafia reprezentarii relative a doud actiuni este prezentata in tabelul 2.1 iar o diagrams Gantt in figura 2.8, Tabelul 2.1 Tegitara Deseriere | Repreventare Gant STOP START | Frodocsoral se termini incepe wmatorl START START/START | Activititile incep simultan STOP/STOP | Aciivitijile se termina simultan START/STOP | Aciivitatca care incepe determin’ momentul terminarii predecesorului | [START 12 august 2012 19 august 2012 cfm [Ms Tv [s To [e [| [sy Tv Ts [> FF} Durata actiunilor structurate. (7 Dirt subs Fig. 28 Diagrama Gantt Bond graph este modalitatea de descriere grafic a sistemelor dinamice. Dinamica sistemului deriva din aplicaren conservarii energiei in ficcare moment. Subsistemele sunt conectate in locuti prin care puterea “curge” intre acestea, Acest loc ‘este denumit port iar subsistemele cu unul sau mai multe porturi se numese multiport. Conceptul de port de putere a fost introdus de Harold A. Wheeler in 1949 pentru‘SISTEMB. DEFINITH $I EVOLUTIE - 2 circuitele clectrice si extins mai tarziu pentru alte domenii fizice (hidraulic, mecanie ‘tc.). Acest lucru presupune (conceptual) o interactiune intre parti ale sistemului. Prin efinifie portul reprezinta un punct de interacfiune al sistemului, subsistemului sau celementului cu mediul, un alt subsistem sau element. Pornul de putere presupune 0 interactiune cu un schimb de energie. In mod grafic acest lueru este sugerat in figura 2.9. Prin bond se ingelege o conexiune intre dou porturi. Dac& cele doug porturi sunt de putere, vom vorbi despre un hond de putere (power bond). Conceptul ~ bond graph = a fost introdus de Paynter (1961) si dezvollat ulterior de Kamopp si Rosenberg, (1968, 1975, 1983, 1990) sau utilizat in practicd. O bard scurta si perpendicular’ pe portul putere este denumita inte caucala si indica sensul efortului (fig.2.10)[2.4],(2.9) ON efont \ ( element }—~ "(clement } \ ha / \__ efort ( clement 7 — = — — \ t——lsemene 2) [siemens ) 4 ctement >) —_ - fetement 1 J7— sm) (lo ay ~ so) — ig. 2.10 2.5. Model, constructia modelul De o importanta aproape egald cu conceptul de sistem este cea de constructie a modelului (2.7). Formularea unci teorii se poate denumi ,construirea modelului”. S poate defini modell drept 0 reprezentare a aspectelor esenfiale ale unui sistem ‘existent (sau ale unui sistem ce urmeazi a fi construit), are reprezinti cunostintele asupra acelu sistem sub o forma utilizabila” Construirea modetului se poate baza pe dou prineipii (fig.2.11): ‘+ Exista cunostinfe si intuitie despre sistem (white box component):2.5 - Model, constructia modelului ‘© Exist date experimentale —intrare/iesire ~ din sistem (black box component). MODEL [= Fig. 2.1 Construct madetului Functie de modul de reprezentare a modelelor se pot menfiona destinatiile acestora (fig.2.12) si o alt@ ierarhizare a lor (fig. 2.13 [2.4] UTILIZARI ALE MODELARIL © Intuiie gi ingelegere ‘¢ _Sinteza sistemelor de eomanda © Analiza ‘¢ _Instruire operator ‘© Simulare ‘+ _ Rapid prototyping ‘© Optimizarea proicetirii |e Diagnozi si detectarea defectelor Fig. 2412 Destinai ale modetiril in erectare MODEL, [—s mediu si despre tucrurile cu care ei i insigi, despre ceilali, despre teractioneaza”. Se bazeaz pe inuitie ng exp Verbal — exprimabil prin cuvinte. Sistemele expert sunt o tehnologie de constructie a modelelor verbale Fieie — incearca si imite sistemul real, Modelele construite respect proprictati ale mediului de lueru real. Matematic este 0 descriere a sistemului real prin relatii matematice intre variabilele, parametri sistemului Fig. 213 Model si reprezentarea lor‘SISTEMB. DEFINITHI $I EVOLUTIE - 2 Cunostintele trebuie prezentate intr-o forma utilizabila, Acesta este un aspect ‘sential, deoarece modelul trebuie sé ofere © baza pentru noi decizii. Daca modelul este prea complicat, acesta devine grcu utilizabil, Daca la constructia modelului se renunfa ao serie de aspeete, existi posiblitatea ca acesta si fie inutil si departe de realitate. Pomind de a real si respectiv abstract, modelele pot fi clasifieate in cous ‘eategorii principale: ‘¢ modele materiale (sau fizice): + modele abstracte (sau formate), Modelele fizice reprezint 0 “machetd” la © anumité scara a sistemului original, Studiile asupra modelului fizic este aplicabil doar daci se cunose relatiile de similitudine eu sistemul original Modele abstracte includ modelele matematiee. Un model matematic al unui sistem este o reprezentare simbolica intr-o formulare matematica abstract. Simbolurile au sensuri matematice precise, iar manipularea lor este conforma cu regulile logicii si matematicii. Relatile matematice devin model prin precizarea corespondentelor dintre variabilele si parametrii sistemului. De obicei, interactiunile dintre sistem si mediul lambiant se grupeazi in mérimi de inirare si marimi de iesire. Uneor, la acestea se adaugi si 0 serie de perturbafii P, produse de citre mediul ambiant asupra sistemului Interactiunile dintre obiectele unui sistem sunt deserise prin relaile care tea variabilele asociate obiectelor, o importanta deosebita avand relatite cauzale. De ce modele? Compactizarea continutului unor cunostinte, cercetarea, ‘comunicarea eficienta, educatia, modelarea pentru control, modelarea pentru proiectare sunt citeva din argumentele pentru model / modelare. Figura 2.14 pune in evident, intro forma simplista, semni rmodelare si modul de integrare a acesteia cu cea de simulare, ‘© Se realizeazii un model matematic pentru sistemul in eau pe baza aspectelor caracteristicilor esentiale, utilizabile si adecvate din sistem si uilizind legile fizici, biologiei, economiei etc ‘© Anatizeaz si simuleazi ccuatiile modelului rezolvind sistemul de ecuatii (manual sau automat). Btapa este esentiala pentru cunoasterea comportamentului unui sistem pe baza comportamentului oferit de model PATIUL REAL tia notiunit de SPATIUL MODEL abstrabtizare a Tspinn = | simula Coneluzii fiziee # ———————] Concluzii model interpretate Fig. 2.14 Spatial reals spatial model2.5 - Model, constructia modelului In figura 2.15 se prezintactapele succesive pentru crearea modelului matematie utiliza in simulareafunctiondri acestuia | concerrut ic CONCEPTUL 1 NATEMATIC a tar F 1 Oy v i R R R MODELARE/ = |g Rn | re siwucane was Fig, 2.18 Sistem sl model‘SISTEMB. DEFINITHI $I EVOLUTIE - 2 2.6, Clasificarea sistemelor 2.6.1. Introducere Prin definigie a clasifica implica existenta unei muljimi de obiecte si a unor ‘riterii dupa care si se faci ordonarea, in cazul sistemelor, acestea se identifica cu rmulfimea de ordonat. Criteriile cele mai uzuale utilizate sunt: natura elementelor, natura relafilor Functionale, gradul de automatizare si informatizare, Dupa natura elementelor distingem urmatoarele tipuri de sisteme: materiale, ‘energetice, informationale, financiare, matematice, lingvistice, ete. Dupa natura relajilor de functionare sistemele se clasificd in sisteme liniare si neliniare. 2.6.2. Sisteme liniare Un sistem este descris in mod tipic prin schema - bloc din figura 2.5, unde u(0) ‘corespunde mirimii de intrare ca variajie in functic de timp, iar y(7) a celei de iesire ‘ea variatie in functie de timp. Un sistem este liniar daca satisface: «© principiul aditiv: dac& unui sistem cu parametrul de intrare 1j(0) ti corespunde un semnal de iesire yy(e) si respectiv pentru u2(r) va exista un y(t), atunet Jun semnal eauziu)(¢)+u2(0) ti va corespunde semnal efeet (1+ y2(0) Uf 1, > y) AND ty > yp THEN uy +3 > 94 +92 aay + proprictatea de omogenitate: 0 combinatie liniari a parametrilor de intrare A{u(2)]dau aceeasi combinatie tiniard a parametrilor de iesire ALY]: If uy THEN k-u > ky ey superporitie: combinatia de aditivitate si omogenitate Kyu haus yyy + hay ey Sistemele care nu satisfac relatjile anterioare sunt sisteme neliniare. in cazul sistemului discret (fig. 2.16), descrierea este dat sub forma: semnalul de intare- f[n}n =0.12, semnalul de iegire- g[n], =O, ele]= 770) ta bA flr), = 0412. gln].n = 012, Fig. 2.16 Desciereasistemululdiseret Sistemul este liniar daca satisface condiyiile de liniariuate, care in cazul discret se