Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tsra-C 04

    Uploaded by

    sorin092004
    4 views10 pages
    Teoria sistemelor_4

    Original Title

    TSRA-C_04

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Teoria sistemelor_4

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views10 pages

    Tsra-C 04

    Uploaded by

    sorin092004
    Teoria sistemelor_4

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    2.6- Clasificarea sistemelor ‘corp avesta se incdlzeste. Aceste radiatii emise de corpuri si dependente de temperatura se numese radial termice, 2.6.6.8. Sisteme magnetice Materialele magnetice sunt substanje care deformeazi cimpul_magnetic, cconcentrind un numr mare de linii de cémp in spatiul ocupat de ele si constituind astfel un circuit magnetic, © eale de inchidere a liniilor de cmp. Sistemele magnetice au in componenta un set de corpuri cu astfel de proprietafi. Cicuitul feromagnetic ‘cuprinde zone de material feromagnetic (1 si 2 — otel electrotehnic, 3 - magnet permanent), zone de aer (intrefier) (de lungime Jy )(fig2.35), Prezenfa intrefierului are rol functional in cazul sistemelor cu elemente mobile. Pe lingi aceste elemente sistemul include si corpuri din materiale nemagnetice (materiale conductoare si izolatoare) (fig.2.35b) eH beg 3 alae Zi 4 1 x ‘ a) b) Fig, 2.5 Cireuitferomagnetic Sistemul magnetic descris poate fi considerat ca fiind caracterizat de marimea de intrare (cata) — potentialul magnetic si marimea de iesire (efecttd) — fluxul magnetic. Circuitul magnetic prin parametrii dimensionali si material definese reluctanta magneticd Ry Encrgia magneticé localizata in zona de intrefier poate fi calculata prin relata: Wo = [7 v Asupra unui clement mobil feromagnetic, aflat in zona de intrefier, se va dezvolta o fort generalizati: av ex} pa-Be ea Sistermul magnetic, prin forta creat, poate interacfiona cu mediul exterior. ‘SISTEMB. DEFINITH $I EVOLUTIE - 2 2.6.6.6. Sisteme electromecanice Asupra elementului mobil al sistemului se va exercita ford electromagnetic sau un cuplu electromagnetic determinat in conformitate cu teorema fortelor generalizate, Forfa electromagneticd. fg, respectiv cuplul electromagnetic ten, Se considers pozitive daci acfioncazi in sensul vitezci de deplasare (vitezi linia’, respect vitezt de rotaic). Astfel,variaia Iucrului meeanic dezvoltat AL este pozitiva (conform primului prineipi al termodinamicii si are expresia: AL= fom "VM ay, AL = thy QM (as) 26,7. Concluzi {in general sistemele pot fi clasificate tn 3 clase generale. Difecentierea ee poste face functie de intriri / iesiri, variabilele de stare, elementele componente si ‘componenta matematicd utlizaté pentru analiza (fig.2.36),(tabelul 2.2) SISTEME, Sisteme concentrate | | Sisteme distibuite Sisteme diseretee (lumped systems) (distributed systems) (discrete systems) lg. 2.6 Varianté de elasificare a sstemelor isteme concentrate intrarle sistemului pot fi funefii continue lesirile sistemului sunt functii continue in timp. * Variabile de stare ~ sistemul poate fi definit printr-un numir finit de variabile de stare continue; + Elemente — elemente sistemului sunt modelate fara o cunoastere a proprietatilor fizice reales adeseori elementele sunt idealizate cu pastrarea nei anumite caracteristici, etc. ‘* Model matematic - sistemele concentrate sunt reprezentate gi analizate pe baz de ecuati diferentiale ordinare b) _ Sisteme distribuite ‘¢ Inivdri /esiri~ Inteiile sistemului pot fi funetii de timp sau funetii de timp si luna sau mai multe coordonate spajiale, © aceeasi reprezentare 0 au si iesirile sistemului: 0 funcjie de timp sau o functie de timp si una sau mai multe coordonate spatial ‘ariabile de stare -sistemele nu au un numar finit de punete pentru care se definese variabilele de stare; ‘* Elemente — se identifica cu medi continue in spa, timp sau constant 2.6- Clasificarea sistemelor ‘© Model matematic - sistemele distribuite se reprezint’ si se analizeaz’ pe baz de ecu diferentiale partale, ©) Sistemele diserete ‘* Intrari /iesiri - valori diserete > dupa nivel — marimea de iesire apare doar daci se depageste un anumit > Ged stare namin de si ewactiune prin impulsuri ++ Variabile de stare ~ deseori de asemenea diserete dar nu pot fi fizice; ‘* Elemente ~ clemente cu actiune de tip releu, elemente logice, bistable, ete '* Model matematic - sistemcle discrete sunt reprezentate metode numerice, ecuatii cu diferenfe finite, eoria automatelor finit Tabet 2.2 Categoria astemuTui Chas sistemalul (fenomenslogic) Continus Discontinaw Concenirar | Disieibut Diseret Electric v Gigital Meanie v Chimie v v Terme v v Biologie 7 v v Mediu & resurse_ v v y Industrial 7 Transport v Comunicatit y v v Social y v Y © clasificare a modelelor gi modul de reprezentare matematicd a acestora prin ‘ecuaii liniare si neliniare, parametri concentrati si distribuiti, etc. este prezentata in tabelul 2.3 Tabet23 MODELL MATENATIC CLASIFICAREA SISTEMULUL x=x(2) Sate Dinamic Tiniar, cocficienji constant, parameti concentrati, nefortat Nelinjat, —coeficienfi constanji, — neforfat, arametri concentra Liniar, coeficienti constanti, forjat, parametri ‘concentra ‘SISTEMB. DEFINITH $I EVOLUTIE - 2 (continuare Tabelul 2.3) a0 bra)taer Nelnianeosicen variabili, fortat, parametri Beda, 9 | ein eso ean nT pra PED Ge) | tan 2.7. Sisteme mecatronice 2.7.1. Mecatronica si sistemul mecatronie Evolutia in timp a tehnicti coneretizata prin mecanizare, automatizare si robotizare a fost determinata in principal de posibilitatea de uilizare in mod superior a informatic.in acclasi timp, aparitia microprocesorului si a memoriilor semiconductoare a permis o abordare functional a procesului de realizare a produselor tehnice. Cele specificate au eoineis eu necesitaten unui numtir din ee fn ee mai mare de produse noi ~ conceptie si realizare - care inglobeaz pe ling’ componenta mecanic’ si Importante fraetiuni de electronic& si informatie. Intr-o egal masuri evolutia unor sisteme mecanice tradijionale a fost posibilé prin transferarea realizavii unor functi spre zona electronici sia tehnologici informatic. In acest context la nivelul anului 1969 cercetatori ai firmei Yasukawa Electric ‘Company au introdus notiunea de mechatronies ca si o abreviere bazatt pe mecha — “mechanism” + tronies ~ “olectronies"|2.4), (2.6). Mecaniea, electronica gi software- ul reprezint componente de bazi ale mecatronici Nofiunea a generat controverse, discuti, analize si diverse aborditi. intrebirile ‘au avut la baz att domeniul cat si “obiectele” mecatronice, lati eteva dintre aceste ceontroverse: « este un domeniu nou sau o combinatie ale unor domenii existente? este vorba despre controll sistemelor mecanice cu calculatorul ? + se delinese mecanismele inteligente ? + este vorba de masini computerizate ? «# este vorba despre sisteme mecanice informatizate ? Raispunsurile In modul de definire a mecatronicii au aparut in timp, prin diverse

    You might also like