a 3.3 - Modelarea sistemelor 3.3.3. Elementele modelului matematic Sistemele fizice pot fi analizate in baza unui concept comun legat de energia transferata inte intrarea gi ieircasistemului. In acest concept encrgia este introdusd in sistem prin intetmediul unei borne / poarté (port) energetice, O born asemanatoare se poate considera si pentru evaluarea rispunsului sistemului (Hig.3.3)[3.24]. Este necesara in acest concept si prccizarea “variabilelor de sistem” care s8 defineasca cét, ‘cum $i in ce sens are loc transferul energetic. Port” energetic Port” energetic a i Fig. 33 Introducerea energie in sistem si portal energetic Un exemplu simplu de transfer energetic intre 0 sursi de energie (de ex. 0 baterie electric’, sursd de putere din laborator, ete.) si o simpld rezistentd electrica este prezentata in figura 3.4. In contextul celor specificate anterior sia figurit 3.3 semnificafile elementelor componente din figura 3.4 este urmatoarea: sursa de putere ‘este echivalenti sursei, rezistorul este sistemul iar ,poarta” energeticd coincide eu perechea de fire conductoare. Puterea debitati pe rezistor este = aay «ay SURSA DE ENERGIE vu t ELECTRICA Fig. 3.4 Transmisia de energie inte-un czeut electri spl Exemple asemanitoare se pot considera gi pentru sisteme de alt& natura fiziea. Luand in considerare aveste considerdri se poate concluziona ca este necesari prezentarea unei analogit intre divorsele sisteme fizice, Pentru a extinde conceptul de transfer energetic este n ‘componentele in baza cirora se realizeaz constructia sistemului fizie. Studiile,referitoare la abordarea concentratd a parametrilor unor sisteme, conduc a urmatoarea clasificare a elementelor de manipulare a energie’ [3.24]. © surse de energie: © elemente pentru stocare de energie; « elemente disipatoare de energie. examinate siMODELAREA SISTEMELOR FIZICE -3 63 3.34, Dezvoltarea modetului dinamie Echilibrul energetic — energy halance — poate avea semnificatii specitice domeniului de aplicate:fizied, biologie, inginerie, economie, ee. Energia unui sistem fizic este o mirime fizicd de stare, caracteriznd sistemul intro stare stationard, Din energia total a unui sistem se pot separa anumite forme de ‘energie, care depind de o anumita clasi de marimi de stare — masimi mecanice, clectrice, magnetice ete. Modificarea stirii unui sistem fizic esto denumita transformare, Fiecare transformare conduce Ia modificarea valori diferitelor forme de ‘energie care caracterizeaz sistemul fizic. in conformitate cu cele specifica tn fzicd bilanjul energetic este o prezentare sitemiecd a fluxului energetic sia transformirilor din sistem. Baza teoreticd este prima lege a termodinamicii: Variatia energiei inteme AW, «unui sistem fizi, la teceren dintr-o stare in alta 17, —W, este eva eu suma dur 4Q schimbats de inte varia Iurulat mecanic AL si varia canis de sistom ou exterioru”. Intro form generaliat,bilanjul “material” se poate exprima prin: * rata de schimb a materiel in sistem este egal ful net a materialulu” (fig3.5) Termenut dde“matere” reo semmifcaie generalizatadefnindenersi, mas impal, Fluxul net este sunma algebricd inte fluxul de intrare gi cl delete la care se sedang “materia” Sistem (de ex: generate de energie prin reac chico, (material) at {in domeniul mecanic, multe probleme de analiza se rezolva folosind teoremele bilanfului / echilibrului energetic / calduri, echilibrului de masa, echilibeului impulsului, echilibrului entropiei. Z(H) EC". 2%.) as °MATERIE ACUMULATA DEBIT DE DEBIT DE INTRARE SY, IESIRE EY, lg. 3.5 Bilantul “material” Ecuatia fundamental’ a dinamicii unui rigid, sub actiunea unor sol exterioare active, exterioare pasive si interioare - are o forma recunoscuta: tri reale — dma IF, +dF, +dF, oe64 3.3 - Modelarea sistemelor Aceastdeouafie conduce, prin unele transforma Ia o serie de teoreme fandamentale ale cinamiei gi o Tooremes energie sub forma general aE pap, as) dt se cx urmatoareaformulare:derivata in rapor cu timpulaenergeicinetice a unui rigid in scare este egal cu suma puterilor mevanice ale tutor sliitilorextriore, active si pasive, la care este supus rigidul. Notind cu &, energia cineticé a sistemului la un moment dat (, teorema energiet inetice sub forma diferent se sere ub forma: dE, =dL 6, ‘eeea ce inseamni cl variayia elementard a energiei cinetice a sistemului are loe prin intermediul Iucrului mecanic elementar al tuturor forfelor ce actioneazi asupra sistemului la momentul f: forte elastice, forte de amortizare, forte perturbatoare, ‘Teorema energiei se poate formula in mod matematie sub forma: d(E,+E,)=dE, =dl (37) unde , = E, + E, este energia mecani a sistemului. Variatia elementarii a energiei rmecanice are loe pri intermediul lucrului mecanie elementar al fortelor de amortizare si perturbare ce acfioneazi asuprasistemului [3.23] ‘© Teorema conservirii energiei mecanice se poate serie sub forma E,=E, +E, = E+ Ey =const. Gs) ‘© Teorema impulsurilor sub forma generalé dpa PEE. a» dt ’ ‘eu formularea: derivata, in raport cu timpul a impulsului unui rigid in migeare, este ‘egal cu rezultanta tuturor forjelor exterivare, active si pasive, care acjioneazi asupra rigidului respectiv. Relajia anterioari, dupi ansformari, permite enunjarea legti de conservare a impulsulu p=M-v,= Py 19) unde po este impulsul inifial al rigidului, Mf este masa rigidului iar vi este viteza ccentrului de masa, Energia electromagnetici este forma de energie care depinde de miimile de stare ale cimpului electromagnetic. Ea se poate descompune in energie electricd, care depinde numai de ma imérimile magnet pul electromagnetic considerat ‘ea sistem fizic eapabil si sek Ji acumuleze gi si transmit energie, permite si seMODELAREA SISTEMELOR FIZICE -3 68 interpreteze energetic 0 consecinfa a ecuatilor lui Maxwell, numita feorema energie? electromagnetice. Legea de conservare a sarcinii electrice adevirate. Intensitatea instantance a ‘curentului electric de conductie fz, care iese din orice suprafagt inchist © , este eval ‘eu viteza instantanee de seidere in timp a sarcinii eleetrice adevarate gz din interiorul suprafejei presupuse antrenati de eorputi in migcarea lor: — dt Legea de conservare a sarcini electrice (raportatd la o suprafatinchisi) are o forma de exprimare asemanatoare cu rel. (3.9). Din relajia @.11) pentru regim stafionar rezulté prima teorema a Tui Kirchhoi pentru un nod de rea Yh =0 Gay a Gan A doua relatie cu utilitate extinsd, pentru regim stationar, este a doua teoremd a Jui Kirchhoff Da = DRA (a3) in interiorl une’ suprafeincisedelimitstédint-un cimp magnetic, in eae se gisesc corpuri imobile (v = 0), cu proprictiji de material liniare este localizati 0 fnergieelectromagnetic€ Wa W, Mar am Din principiul de conservare al energiei rezulté ci orice variajie in timp a sti sistemului fizic, pe care il constituie cdmpul electromagnetic din interiorul suprafefet ‘admise, trobuie si fie egala cu puterea cedata de acest sistem altar sisteme fizice: aw at POP Gas) unde P; este puterea transmis de cmp corpurilor in procesul de conductie iar Ps este puterea transmis in emp prin suprafatainchisi Treo transformare de energie electric in energie mecania apare so conversie de energie electrici in enerwie trmica prin efect Joule. Aeest efect are un earacter ireversibil. in bilanful energetic intervin astfel forme de energie electric’, electrostatic, magneticd, mecanied gi termi dW, = dW... +dW, +dW,, + Woy (16) unde termenii reprezint ‘© variatia energie’ electrice66 3.3 - Modelarea sistemelor a, =Duy-i,-at (ary + variafia energied mecanice Wyo. =D Fd (a8) ‘© variagia energiei termice dW, =D Ri; de variatia energie! magnetice dW variayia energie electrostatice (este locaizati in edmpul electric din spayiul dine plicile unui condensator) aW,, =Su,-0,-DF, -dr, (329 unde Q, are semniticatia sarcini electrice Teorema forfelor generate in edmpul electromagnetic sunt © expresie a extensiei Jegilor de bilany energetic in acfiunea de modelare matematicd a unui sistem lectromecanic, Fora generalizatd X; , ce se exercité in cdmpul electrostatic prods de ‘un sistem de «h » conductoare, incdrcate cu sarcini adevarate si situate intr-un medi ielectricliniar, asupra unuia dintre aceste conductoare si care actioneaza in sensul ‘resteriiuncia dintre coordonatele sale generalizate x, este: (aw ow a a (G20) ex, Oy Irae tunde energia electried a sistemului este exprimat in primul caz in functie de coordonatele generalizate x, gi de sarcinile q, , iar in al doilea caz in functie de ‘coordonatele generalizate si potentialele V, 3.3.5, Echilibral masei de material In multe procese industrisle este important modelul echilibrului masei de material. Ecuafia echilibrului masei de material are forma structuralit: ‘masa acumulata = masa de intrare—masa de iesire (322) Echilibrul masei se poate aborda ca un echilibru a masei totale, un echilibru a rmasei elementelor componente, etc 33. Exemplul de Se consideri un rezervor cu lichid prezentat in figura 3.6. Se cere si se determine variante de model matomatie a sistemului imaginat. Reprezentarea fizicd a sistemului, cu precizarea parametrilor, este dati in figura 3.7. Delimitarea sistemului este sugerati prin schema bloc din figura 3.7 unde debitul