Subiectul II CURENTE LITERARE Perioada pagoptista M, Kogalniceanu ia, Introducfiune” ( Dacia lterara) condamna traducerile si ineurajeaza literatura original ‘se urmérea sincronizarea Iteraturi roméne cu cea europeans prin crearea de iteratur& originala prin incetarea traducerilor surse de inspiratie © natura © storia nationals © traditile si obiceturile noastre stilul romantic era amestecat cu cel clasic Junimea Junimea reprezinté cea mai importanta grupareliterard din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX+lea. Tudor Vianu apreciaz& c& Junimea reuneste cele mai mari personalitai intelectuale ale vremii + fondatori: Titu Maiorescu, Petru Carp, Th. Rosetti lacob Negruzzi, Vasile Pogor Direcsiile Junimit: 1) educarea publiculul prin organizarea de prelectiuni populare, conferite cu public fimute de Maiorescu, Carp, V. Pogor pe diverse teme: elemente de viafé ale popoarelor,filosofe, crfile omenirii, invayamant, religie + aceste conferinge vor dura 17 ani vor fun d avocai,studenti, magistrat) al intelectualitatiliesene (profesor, medici, 2) lupta pentru unificarea limbit nafionale + in 1860 lon Ghica, in caltate de ministru, inioculeste alfabetul chic cu cel latin ‘+ Titu Malorescu traseaz& principi ale limbil in cateva din articolele sale. © ortografialimbil trebule si fie foneticd, fiecdrel tere scrise s8 i corespund& un sunet (.Despre scrierea limbil roméne"- 1866) © Imbogitirea vocabularului si fie flcut arin cuvinte imprumutate din limbile romance (Neclogismele”- 1881)© fie stopatdstrcares limb prin evitarea calcurilorlingvstice(traducerea fidels a unor ‘xoresi in ate limb, inflates bombastcismului verbal (Limba romn8 in jurnaele in Austria" 1868, »Betla de cuvinte*- 1873, ,Orator eto gilimbuy"- 1902), 3) promovarea literati nationale, susfisut ideologic de Tita Maioneseu prin aticolele sale ce Pun in discusie probleme de estetica: + [eratura confine att form (imbajl conre) cts fond (sentimentel si pasinileexrimat} Pericolul este acela dea avee forme prost intoemite ins lnste de adevar sl valoore * att (deci si teratra are o functie marl, edueav, producdnd un sentiment de indare Purificare asupra ettorull * ner! sritor au fost depistat si publica pe paginile,Convorbilr literare”.Acétis eau judecati crite dup§ princpil estetice, de valoste si adevar Sburiitoral ‘erioada interbelicd este cea mai prolific din punt de vedere litear din literatura nat. icolse Manoleseuo numeste epoca marilorsritor (Sadoveano, Rebreanu Plat, Cond pemeic, fon Barbu, George CHlinesu, V. Voicalescu, lone! Teodoreany, HortensiaFreadat pansesc ee). »Sburdtoru” exe opublcaje de prim rng dnt cle doudrisbowe tried {ate 1919-1927 sub diferite formate, Directoru ei este Eugen Lovineses, vivia Renner seoretar de redactie Concepte $i idei suspimute + sineronismul (teraturroméne eu cea europeans) sustinut in storia eiizaelroméne moderne” © _aspiratia spre o arts modem& roméneascS la nivelul cele europene © _aceaste era necesard pentru cl formelesimindtorite gi tradttonalise erau deja Perimate © este teorie a train aceelasspatu suletesc cu celelate popoare + egea imitatieiva sta la baze progresuli civiizatiei oméne © ote acestel concept 0 socetate napoatdsuporéo influentépoztivd dn partea Uuneia avansate © fpprumutén formele se ceesté context imbogitifondull (de opuséconcepie formelorférd fond all Ttu Maiorescu) © tala nu va Inhiba spiitul nostru national care nu este negat de eétre Lovineseu Pianul ind 8 se adopte mei nti iste forme ae ehizae superioae epoch ce ‘reeze un fond propriu, orginal Trascituri { + ecerea de ao iteraturd cu specific rural la una cu specific urban + intelectualizares poezielsi2 prozel i ‘+ cultivarea romanului obiectiv | + cultivarea romanului analitic $i psihologieClasicismul -curent literar si artistic aparut in seeolul al XVII-lea si inceputul secolului al XVI-lea in Franta. accentul pus pe ratjonalitte (chiar in ata) in dauna paslun caltv legtle armonlel, echibrulu,simetriel ;personjele sunt constrite cero ideal, functionénd ca modele pentru socetate le sunt animate de princi morale ferme (cinste, prietenie, adevar, patriotism etc) sunt strins legate de stat, datoria cetayeneascd find mal presus de sentimentele personale puritatea genurilor sa specilr( neamestecul or) specie utlizate (inn, o€, poem epic, tragecie) erau socotite speci superoare ae literaturii dar $\ poeai cu form fix (sonet,rondel,glosd etc.) + Intragedie (specie dramaticd specficdperioadel entice) se respecté regula celortrei unity (timp: 26h, spatiu~ decor unc, actiune ~ un singur coc) + still este caracterizat de simplitate si veriicitate + are’n prim planul reflect arstocraia casi clas8 socials Romantism -orientare ideological, artistic siliterara din prima jumatate a secolului al ‘XIX-Iea, aparuta in spatial european. ‘+ romantics propuneau ca surse de inspratierealltaienattorsle (elemente patrotice, dorinta de unitate nationala), trait flcloree, tara, legendele si miturile indepSrtate (vet! ‘ndernnut lui Kogélniceanu pentru sritori pagoptistiin,DacaIiterar3") + primeazd sentimental sensibltstea umanf aupra + Sst 0 trans legaturd inte individ + Sbrolerate de crea, eraea dea eibera aul ceil doe convent su Ccanoane clasice, De ail apare si amesteculspecilor, otrisituré a iteraturlomentice + cultul eulu, exagerare a personaliti, tema omului de geniu + predilecta spre cosmic (motive astrale: stelle, luna soarele), spre exotic (insula), maeic st fantastic, spre nocturn (mativul visu al sormnulu), sre acvatic (ape, ivoare, mare, fant3n8 ete) + folosirea altor motive specice : demoniacul, mortul vu, copaculsacr, loareaalbastt, ruinele ‘+ procedeu compoitional specific: anttera ‘+ personaje romantice: geniul, demonul,ingerul,sentimentall, vsStorl,rdavrdtitulinsetatul ‘dupé absolut. in general, romantismul surprinde personaje din toate medille sociale. Intentia gto sd se-craeze nersonaje exceptionale in imprejurér exceptionale. + star spectice: (© frenezta—betia sufleteascd © melancolia~tristefe + plcere Simbotsm_-curent itera aparut a sfarsitlscollui al XIX-te'sinceputel ses a XX-Len cao reactive impotriva romantismilu st parnasinismult dar din dosnt de 4 reintgra in poecie sensiilitaeas visu + spirit neromantc,rupt de sentimental, ey, 1 Ppuk fered eob jeter (ceeng hs aperirer/ + itunes corddpondents, leestue dite umes spiritual cea materalé (x plumb=greutate sufleteascd) sinesterasamestec de senai dferite(vauae, suv, ofctve) floss sugestie (str AU sunt nuit deer sunesugerate) folsiteasimboluror~ stir step sugerate: neon, splenul (Cenust),cisperresapieaeasufleteasc, oboe pai spaima, derolarea cromatice + olfactvul accentuat + mutiaitates ©. Instrumente Oretgpncclasehe © musisstatea uarsutlor(eene) ie, + motive: oragul soca, dexirtgraea mater! deseompunerea, atudapocaliptics erature secolului al XX-lea, de ereatie. ‘Modernism -reprezinta o tendinta de innoire in arta si caracterizata prin negarea traditiei si impunerea unor noi princi Poezia modernd se caracterizeaz& prin: ermetism (limba ncifrat) ambiguitate a exprimarit utiizarea limbajull neologe gl tehnie sintaxd contorsionat8 a propoztiel sa frazel elitism sincertate, cobordrea poeriel tn realtatea concrat ‘ragmentarism (alscontinutate — se face apellafuncta simbolicd noutatea metaforei ‘nnoir prozodice: vers ber, masurd variabl,ingembement Imbinarea in imagini a concretull cu abstractul apropierea el de contingent nivelulexpresie! si imbajlul) baju, aparsimboluri personale ‘hn proza modernism se manifest prin: ‘egarea traditiel, contestarea,refunul trecutului uneres accentulul pe discontinutatea euli great crearea romanulul oblectv gia romanulul de analiza psinologick Promoveazd inteletualismul, descrierea mediulietadin, urban, construcia personaly! intelectual n opozitie cu téranul Realism -curent lterar-artistic manifestat, pe plan european, la mijlocul secotului al XIX- lea. + teme sociale: parvenitismul,avarta, moraltatea, singuratates ete + perspectivi obiectiv, narator omniscient gi omniprezent ‘+ ton impersonal, neutru‘+ personajele intruchipeaté mal multe categori sociale, complex eaacteriate(t8ranul, aristocratu et.) 9 eprezintéturi umane- dominate de otrésdtur princlpald de cracter (acoml, avaru etc) se utlzeaz8 tehnica detalull pentru oredare cit mai field a mediull se realzear8 ostransélegaturdIntre medlu s persona) prezentarea moravurilor unel epoc| rin reaizarea unor fesce ale epoclor, operele devin monografl ale lumi prezentate omanul poate avea 0 genez& reprezentati de fate reale elemente reale de cronotop(lacur care exist tn realtate) Traditionalism -miscare literara, manifestata in perionda interbelica, cara ideologie se cristalizeaza in jurul revistei GANDIREA. { para traditia valorile vechi sunt purtitoare de semnificatie respingerea oricdror tendinje de modernizare ce degradeazé traditionalul simpatle exageratd pentru taran teme: rurald (satul) religla credinge stravechi fluxul de arhaisme ‘modalitatea artisicd este evocarea, valorficarea trecutull Neomodernism -curent literar aparut in secolul al XX-lea ea prelungire a modernismului sie caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: ‘+ se manifesté tn perioada 1960-1980 + se produce o revigorare a poetic: o expresil metaforice © reflectifllosofice © Ironie © Intelectualism © ambiguitatea limbajulul © Imagini excentrice © senzorialulaccentuat © coneretiarea abstractulu (avem ca exemplu sentiment abril concretizat in Imagine unel leoaice la N. Sténescu) ‘+ feprezentanti N. Stdnescu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Ana Blandiana, lon Alexandru, St. Doinas, Geo Dumitrescu Postmodernism —miseare, orientare in cultura universal, manifestata in a doua jumatate a secolului al XX-lea, constientizata si aceentuata in anii "80, Termenul se defineste prin raportare Ia modernism, atat ca 0 continuare a acestuia, cat si in opoziti, prin amumite tendinte, + 1980-prezentdeschideres poene cre real, cotdian, poeta care coboarSnstrad tot fost spus dee, ou ‘mai este rimic nou => se rea totulin mod iron, ert, ude (ned) trata este sea recuperaté ironic biogratism lvrese (inspira din alte cin) cotidian vag real Joc de cuvine, efecte lexicale intertextuaitatea, metatertualitate (coal, motto, parole, paratard) desolerizeets poe dlistrugere si refacere eu onle ironie aid, sarcasm ‘elativaaresvaloior Tepr. Mircea Cartérescu, Simona Popescu, Al. Musing, Calus Dobrescu, Taian Cogovel, Andrei Bolu, Mariana MarinGen liric ic cuprinde totalitatea operelorliterare in versuri, in care eul liric isi exprima in mod direct Subiectivitatea, prin intermediul figurilor de stil si al imaginilor artistice, Textul .... de uu apartine genului lic, intrunind trasaturile definitorii ale acestuia, Pe de-o parte, se obseva indicii specifici subiectivitatil eulul liric, verbele de persoana|: (ex)/pronume de persoana |, intrebari retorice/exclamatii/puncte de suspensie, Pe de alta parte, la nivel stlstic, sunt utilizate figurle de stil, Precum epitete/personificari/repetitii/enumerati:..... (ex) De asemenea, sunt utilizate imagini artistice dinamice/vizuale/auditive/ ; (ex). 'n concluzie, prin cele definite, textul apartine genulul liriGen epic Genul epic cuprinde totalitatea ©perelor literare, populare si culte, in proza sau in versuri, in care gandurile, ideile si sentimentele autorului Sunt exprimate in mod indirect, prin intermediul personajelor si al actiunii, Textul on de wn. apartine genului epic, intrunind trasaturile definitorii ale acestuia, Pe de-o parte, se observa prezenta personajelor : rol in nararea actiunii, (ex), care au Pe de alta parte, principalele moduri de expunere sunt naratiunea si descrierea. Naratiunea semnifica relatarea evenimentelor : ......(ex). Descrierea reprezinta descrierea cadrului spatial/personajelor 'n concluzie, prin cele definite, textul apartine genului epic.Gen dramatic Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor scrise pentru fi Teprezentate pe scena unui teatru. De aceea, operele dramatice Presupun o limitare in timp si spatiu a actiunil reprezentate. Textul .... d€ ... apartine genului dramatic, intrunind trasaturile definitorii ale acestuia. Pe de-o parte, se remarca prezenta didascaliilor, acestea find indicatii scenice in cadrul unui personaj sau a descrierii spatiului inconjurator : (ex). Pe de alta parte, modul de expunere dominant este dialogul, schimbul de replici dintre doua personaje :...... (ex). In concluzie, prin cele definite, textul apartine genului dramatic,Mesajul operei literare Mesajul unei opera literare este Sentimental, ideea pe care o trasmite cititorului, Are caracter subiectiv, exprimand idelle si trairile Poetului, find incifrat in figurile de stil si imaginile artistice. 'n opinia mea, mesajul operei literare .u, de sane C842 vase « POSZiA este un monolog liric/confesiune/descriere/ete ce abordeaza tema .. Cain orice opera lirica, mesajul artistic are caracter subiectiv, transmitand cititorulul gandurile, sentimentele, starile sufletesti ale Poetului, care apare in ipostaza..... ( om de geniu, indragostit, nostalgic). Sentimentul dominant este......, provocat de subiectivitatii sunt..... (ex). « Marcile In alta ordine de idei, mesajulliterar este transmis in mod subtil Prin limbajul expresiv, care creeaza ima exemplu, .... (ex + comentat ). Titlul contribuie si el la decodarea semnificatiei textului, termenii chele pe care ii contine. La nivel stilistic, titlul este In concluzie, textul support transmite cititorului sentimental de * Poezia impresioneaza prin viziunea originala asupra temei «i Profunzimea sentimentelor transmise, ini artistice suggestive. Spre prinTitlu Titlul unei opera literare sugereaza ide& centrahsau tema abordata, facand referire, printr-o expresie concentrate, la continutul de idei si de sentimente al textului. Titlul are un character anticipativ, facilitand interpretarea semnificatillor de catre cititor. Consider ca titlul operei..... de textului si anume...... (ex). In primul rand, din punct de vedere structural, titlul este sintetic/analitic si reprezinta ......, anticipand ..... . Din punct de vedere Stilistic, este un titlu conotativ/denotativ, indicand un sens figurat si constituind...... ( personificare/metafora/epitet/simbol etc) in jurul caruia/careia se construieste intregul discurs liric. In al doilea rand, relatia titlu-continut este sustinuta prin figurile de stil si imaginile artistice .....(+ex). La nivel lexical, face parte din campul lexical al sugereaza idea cetrala a In concluzie, titlul operei.... de continutul textului, este in concordanta cuPerspectivanaratva obiectiva ‘apo care se stabilest ine masor i evenimentl arate porta nuele de persecivanaratv.Vignea Aespre lume sau perspective narativetnt-o create literara epica et, in exerts, obiectiva sau subiectiva in functie tip naratun sil naratorulu stu de eurentlIterar earia aceasta i apetine, putand ina sur anuite ‘uantar. ‘Viziunea oblectiva este specifica prozs relist cbiectve si eg pomeste de la orentares tematic, mai ales denature fociala, si continua cu sructurarea traditionla continu, a actiune parcipand personajeaparinand une case Si stoctri sociale diverse Tehnicanarativa contain relatarea eronologia a faptelor prin inlanture,prnt-0 prezentul ric exprimd itensitatea tri nt-o duraté concentrata,valorizeazclipa rezentului, in contrast cu trecutu sau eu vitor; IMPERFECTUL ‘+ timpul propriu literaturii de amintir, a acelua care infitiseazd o suecesiune de evenimente ale trecutuluis aratfo acfiune neterminatd in trecut,simultaneitate, permanent; ‘exprima durataactunii, a treceritimpulu, &insistenfl; este un timp al naratvitii subiective, evocatoare; Poste deschide o perspectiva dinspretrecut spre vitor, prelungeste durata afiuni pe axa temporal la infinit,4 iv/evocativ —timpul naratiunii este prelungit spre timpul istorsiri, instituie o prspectiva subiectivs; : imperil desert confer descr un carter dnamief poze cu deapjl static determinat de uilizarea prezentului; PERFECTUL SIMPLU NARATIV: + situeazi evenimentulfat-un tecut recent, + arathcaracterul punctual al actunii; + Feliefeaz& derularearapida a evenimentelororivaloarea momentani a unei str; « situarea in finalultextulu tn care predoming at timp(impf. seu prez.) produce © schimbere de rtm narativ avind rolul de eccelerare brusce relatiris este un timp specific scrieriloristorioe; + sensibilzeazd desfisurarea, suecesiunea actiunilr, DESCRIPTIV: ~ presupune o deviere expresivi de le caracterul prin excelent narativ al aeyiunis + oferd vivacitateimaginilo. PERFECTUL COMPUS + inscrie evenimentele narate intro duraté recut: * poate avea rol de evocare, mareat de indici subiectivitaii, © Gelimiteaz& planul naratorului de planul personajelor; ‘+ folosit in finalulrextului in contrast cu ait timpuri poate avea rol rezumativ; ‘+ poate da impresiec& epropie atiunea de momentul vorbiri, ceea ce miresteematia; + creeazd impresia une afectivtai mai puternice, mai pronurjate; * prin iolinyuirea verbelor la pf. compus se creeazA iluzia unei derulari cinematografce, Tapide, dinamice, rd oprire; ‘evidentiazBalternarea planurilor real cu eel adoring destinulu se creeazl impresia unui joc alVOTORUL formele cule, trae sugereazk siguranga sau o conditionae a intent; este impul perspective geste orizontl in plan spatial si temporal; sunt expresive indeosebi formele popular, familie care sugereazioralitatea; ara durata ieald, a crefici, a ate, artistic, acest verbeincheie 0 experient de cunoastere, ceaatimpulu ti, iar cu ee se Tncepe o nou aventurl cognitivs,aceea a unui timp al fctuni artiste.Timpuri verbale : imperfect + perfect simplu Timpul este o categorie gramaticala specifica verbului, care exprima momentul in care indeplineste actiunea. Prin forma verbului, este indicate actiunea, ea petrecandu-se in present, trecut sau vitor, Opera......... de .. - evidentiaza alternarea timpului imperfect cu timpul perfect compus. O prima caracteristica a imperfectului, care este timpul propriu al literaturii de amintiri este faptul ca exprima durata actiunii, a trecerii timpului, prezentat in text. Este considerat un timp al naratiuni subiective evocatoare, remarcat prin verbele = su. (€X). De asemenea, un alt rol al imperfectului este prelungirea actiunii pe axa temporala la infinit : a... (ex). Pe de alta parte, perfectul simplu situeaza relieful reliefat intr-un trecut recent, prin verbele : istorice : - (ex). Acesta este unul specific scrierilor (ex), sensibilizand intreaga desfasurare a actiunii In concluzie, timpurile verbale redate mai sus au un rol expresiv essential in opera citata.Timpuri verbale : imperfect + perfect compus Timpul este o categorie gramaticala specifica verbului, care exprima momentul in care indeplineste actiunea. Prin forma verbului, este indicate actiunea, ea petrecandu-se in present, trecut sau viitor. Opera ...... prezinta alternanta dintre doua timpuri verbale: imperfect si perfect compus. O prima caracteristica a imperfectului evidentiata in fragmentul citat este exprimarea naratiunii subiective evocatoare a evenimentelor prezentate, fiind remarcata prin verbele :.......... (ex). Alt rol al acestui timp este faptul ca arata o actiune neterminata si poate deschide o perspectiva despre trecut si viitor. Pe de alta parte, perfectul compus inscrie evenimentele intr-o durata trecuta, dar si acesta are rolul de evocare, marcat de indicii subiectivitatii, remarcabile fiind verbele :....... (ex). De asemenea, perfectul compus sporeste emotia fragmentului citat si creeaza impresia unei afectivitati poetice pronuntate, delimitand planul naratorului de cel al personajului, In concluzie, cele doua timpuri verbale au rol esential expresiv in textul suport. |GENURILE LITERARE Genul epic - ginduril,ideile autoriluitransmise indirect prin — personae si acfivne ~ mod de expunere: naratiume, dialog, deseriere — sunt indicator de spativ, timp ~ prezenfa naratorului (vocea autorului) Genul lic gandurile, idee transmise direct nu existl persongje gi actiume ~ prezenta eului liri (subiectiv — pers. 1, obiectiv— pers. aI) —mod de expunere: descrierea, monologul lire ~ organizarea textului in versuri gi strofe ~ prezenfa elementelor de prozodie (ritm, rim, msur8) Genul dramatic — génduril, ideile autorului sunt transmise indirect = prezenfa personajelor mod de expunere: monologul dramatic, dialogul ~ prezenta indicatilor scenice (didascalii) ~existd indicatori de timp si spatiu — textul este structurat in acte scene gi tablouri