82 3.4 Modele in aplicatiile mecatror a » Fig, 329 Caructerstiileelementslor ceastice tile energetice ale arcurilor sunt puse in evidenta de Iucrul mecanic acumulat (fig.3.29). Considerind caracteristied liniart si utilizand relajile de efinitie, se obgin relagile pentru Iuerul mecanic: (369) (370) Caleulul deformatilor si a stirilor de solicitare din elementele clastice se realizeaz in conformitate eu teorile din rezistenja materalor. “arcul pneumatic este 0 variant simpli pentru sustnerea east de valorirdicate eare actioneaz asupra unui sistem. Capacitaea ridicat de amortzare iT recomanda pentru sisteme izolatoare ale vibrajior in baza color prezentate anterior in figura 3.30 se. prezinta. schema de reprezentare a unui clement elastic cu rigiditaen K° si fora corespunzitoare pentru deplasirile liniare x, 2 ale punetolor A si Bs x Xp K Fig 3.30 Plement clastic cu rigidtatea K F=K-(x,-») Gy {in mod similar pentru migearea de rotagie, se reprezinta fn figura 3.31 elementul clastic de torsiune, Relafia de calcul este similard celei anterioare: M,=K (0-3) (anMODELAREA SISTEMELOR FIZICE - 83 Fig. 3.31 Element elastic de rotate cu rigiditaten K intr-o serie de aplicatii este avantajos de a inlocui un sistem elastic cu rigiditatile proprii printr-un singur element elastic care incorporeaz caracteristicile sistemului inifial. Se prezintd in continuare cdteva din echivalirile curente: ‘ Echivalarea a doua elemente elastice in paralel cu un singur element (fig.3.32). x a k 33 Da ment clase pura Ko 2K +k. (any) ‘= Echivalarea a doua elemente elastice in serie cu singur element (fig.3. 33). % x %y Fig. 333 Dou elementeelastce in serie + Doi arbori dintr-o transmisie cu rofi dinjate (fig.3.34). Cei doi arbor au rigiditijile Ky si K, si sunt conectafi print-o transmisie cu roti dinjate cu raportul de transmitere i. Considerand transmisia perfect rigida, se poate pu problema determinaricigiitatii echivalente a sistemulu Se poate demonstra ca rgiditatea echivalent este: 1 K, KK + Dowd elemente clastice conectate printr-um balansicr (fiy.3.35). Lie (75)Fig. 3.35 Doud elementeelastiee eonectate pint Considerind “A” punctul de echivalare a sistemului elastie din figura 3.35 eu un ingur element elastic, se poate obtine rigiditatea echivalentt balansier K=K+K, (4 (236) L Disiparea de energie in sistemele mecanice mobile are loc datorita fortelor de frecare dintre clemente in contact, efeetelor de amortizare (activa sau pasiva). Freearea ca si fenomen, parametrii care o determind sau care o influenteaz si modele ale frecarii au fost abordate si analizate pe seara larga, Se considera la ora actual cd se poate vorbi despre un model elasic al frecarii(modelul static, dinamie sau ‘eel viscos) (fig. 3.36) si modelul modem al frecarii, Zona “A” defineste zona de discontinuitate a modelului pentru viteza relativa zero, Frecare vitscoastMODELAREA SISTEMELOR FIZICE 85 Modelul de baz Colulomb al frecarii porneste de la proportionalitatea forjei de frecare cu forts normala la suprafata de contact si de sens opus migearii (Leonardo da Vinci). Armstrong - Helouvry, Da Vinci, Amonton (1699) folosese acelasi model dezvoltat de Coulomb in 1785. Frecarea este lat in considerare ea o forj constant ‘opusit misearii pentru orice viteza diferité de zero. Modelul Coulomb a fost dezvoltat in timp rimandnd ca o refering’ de baza si primind denumirea de modelul clasic. Unul din modelele dezvoltate, modelul clasic stick-slip, este prezentat in figura 3.37. Fig. 337 Modell elasiealfredritstck-tip| Modelul modern al frecarii - modelul rolling, modelul Stribeck, modelul Stick- slip, modelul fluidie- este caracterizat de zonele {1, 2, 3}. Acesta indica prezenta lubrificarii limita, a lubrificirii parjial fluidice gi respectiv a lubrificdrii total fuidice (fig.3.38), Fig. 3.38 Mod modern al frecirit Modelul Dahl, modelul Karnopp, modelul LuGree (Lund ~ Grenoble) sunt alte modele ale fenomenului de frecare