Professional Documents
Culture Documents
htm
sop
social-politice
Sisteme eidetice, ideologice, economice, etc incearca
a lega umanul strict de materialitate si socialitate.
Parasisteme precum metafizica, mistica, etc se stra-
duiesc a ne convinge de nimicnicia ori suprematia
noastra. Fata de toate!? Desi tocmai asta ar fi co-
rect, si deci au ambele categorii dreptate?!
Cu socio-politicul e mai simplu. Dar marile greseli
au facut casa mixta cu marile progrese.
Oranduiri, clase, inegalitati, idealuri, comunitate
si natie, razboaie si paci, revolutii, revolte, ras-
coale, armistitii si involutii... Interesul indivi-
dual si general...
Atatea confuzii, multe intentionate, speculate, chiar
lor derivate!
Despre ce vorbim/scriem?
In devenirea sa, nu revenirea la conditia divina,
cum laturalnic se interpreteaza, nici caderea in ia-
dul vesnic, alta nerozie, omul se rescrie mie-n suta
in virtual, relegand relativ de absolut, sine de ne-
sine, constient de subconstient, abstract de concret,
cosmos de haos, dat de indat, intre plusminus infi-
nit!
Dezvoltarea sociala este deocamdata subordonata masiv
laturii bio-materiale. De unde oranduiri si clase an-
tagoniste, contradictii ideologice fatale... Imperiul
necesitatilor concrete tinde din mileniul doi sa faca
loc celui al nevoilor sufletesti si spirituale, de un-
de si noile derute sociopolitice, utopii, distopii si
necronii ce ne cam pun adevarul in fata, acela ca nu
suntem...zoon politicon! si nici ingeri/draci!
Marilor descoperiri terriene le vor urma cele cosmice.
Revolutiilor industriale le vor urma cele informatio-
nal-genetice. Homo sapiens va deveni ens faber, enti-
tatea de sine fauritoare, plusminus jurul de lucruri
si semeni!
Socialitate, clase, oranduiri vor disparea.
Se va mentine o relationare virtuala, de diferite
nuante, fie si cu discrepante.
Fiecare fiinta devenita va fi propriul sau univers,
nu monadic, nici divin, colaborand cu sine deplin,
si cu orice/oricine cat de putin.
Dezbaterea actuala inca dinstre capitalism si socia-
lism pare ciudata, cum era din start perimata din
simplu motiv de dihotomie. Capitalismul viza inte-
resul individual direct si indirect cel social prin
capital. Socialismul marca interesul social prin ne-
proprietate individuala, deci ne-capital, indirect
bunastare generala. Dovada ca dialecticul celor in-
terese nu era suficient prestat e faptul ca in pre-
zent istoria pregateste, putin cam hotest(?) o alta
oranduire, sa-i zicem comunitarism?
Oricum e clar ca, odata depasita bariera bio-mate-
riala, eco-sociala, evolutia umana va da socialul