LOCUINTE IEFTINE iN ¢ UN PROIECT PENTRY UN TAM, GRADINA LA MARGINE, ORAS BUCURESTILOR Dupa razbol, se pune in discutie reconstruirea locuintelor un te emia coms cat UN eta Imbunatajirealocuinfelor inslubre, rearea de noi colon 9 ent cet Reformei agrare * C2 UME a ape Inintampinarea acestul deziderat, vines apara trai duveloru orfan demoblizafilor, cin octombrie 1921 Tot aga ty far aati sale pire la chil ioficile de inchiiere, menite sa incuajezeridicareade eons on Inca din faza de proiectaaceste leg s-a ceut desprindereacitora prncpiae tree ance Invederen politica de incurajarea construtiei de noi dad prin aplcarea uneottesan, omasare si repaxcelare a terenurilor (mai intai cele libere de constuci Ine construcfillor pe locurile virane de pe strazile deja deschise si unde exist fcute hoses tare; sa se incurajeze cat mai mult capitalul care se investeste in constrict sau inmate de constructe, Seaprecia la acea data cA numal in Bucuresti este nevole cain timp de 20-30 anistseca strulasca peste 200,000 apartamente, pentru ca in adevar si se rezalve cz demure acest oras. = Dar pentru aceasta trebuie incurajata in mod corespuncator productia etait Halelor de constructie siinlesnirea transporturilor, casi asigurarea mail det sare acestei activitati, eres In paralel masurilor acestora se releva si principille ce trebuie 8 cola ee Inproblema repartlorcadiorexstente sin problema produce dedi tr, Fates dease spor capacitatealocatva a cladorexstente Se cere carepas A tente sa fle privita ca un regim exceptional pentru tot ae de 4ooo lu Subproductiune normala, productia normala de locuinte a anului age A alin Bucer a= ©popuilatide de 340.000 locuitori Se cere acum ca la 700.000 locuitor a 4 construiasca cel putin 8.000 locuinte pe an. sine, ipsei de incur? Acuzarea acestei crize se datoreaza lipsel de terenurt tet+ EVOLUTIA ORASULUI BUCURESTI Pan de sisteratizae 3 unui ora grins Inimprejriile Bucuresti. uci de cada specull create n jurul aceparani terenurilor de construi, a insufi- cienfei Legit chirilor etc {a penfere se construeste haoic, far Primaria incomuneaza orapului suprafete vaste pe cate se eoiio imensa masa paupera de locuitorin timp ce in centrl oragului exproprienile devin tot mai costsitoare Cea facut pané acum este considerat prea putin. Acapararea de terenuri de catre specular lasa in urma sa cartiere cu totul insalubre, asa cum este cartierul Plesoianu. in nordul sin sud- cstulorasulu, sau carterul Tl, ramas ce otristé mostenie din lotizrile Ghiculestilo, Pe baza legit din 16 mai 1910, relativ la locuinte ieftine si sanatoase, se creeaza in Bucuresti Socctatea pentnslocuinte ieftine, una dintre primele de acest fel din Europa, care pana in anul 128 a corstruitin total 1900 leeuinte (din care 700 dupa 1919). la acea data societatea poseda | ‘in Bucuresti cca 100 hectare terenuridestinate a primi locuinte Pentru construcia de locuinte pentru cel foarte saraci se ernite ideea lansari chiara unl con- curs international, intreaga aceasta activitate urmand s fie sustinuta cu un credit international ‘cidobana foarte scazute, cu bani hati de acolo de unde se gasesc Se schiteaza pentru aceasta si datele unei teme; aceste locuinte pot s& alba si numai 2 camere, uepetia pig alta pentra cop considerandu-se totus un mae progres daca sa putea creaputinaepsala de mancare Se recomarda eareadetipan de ocuin familial care reaper varablecu regia fri unelecu2camereatele cu 3 asia umatore ar ura se trea la constratea rumeroaselr carte transpe on lucuresti, din l caror fond de locuinte nu este nimicde pastrat. Populatiade 2a¥2 tebultransplantata in locuinte standard Danae imProprietarre ureand publicata in M.O. din 18 octornbrie 192 gasest iin Oat re ee ata nM octornbrie 192 gasesteaplicare si cestel leg s-au ameliorat simtitor prin Regulamentual ei de aplica- reluat in studiu 1: Dorn pt gone SoU Preung de temene enscre pnt acest peo Comisia de iy Detained pees Seuss satisfaca cereie a 2266 solctanti,incuzind impro- foaia; de asemenea s-au mai pus la dispozitia acestei comisii inc& 243 197 eeee ‘ANDRE! PANOIU, Vedereperspectv, spre stadia une! case cu parte et tip economic ‘stematizare parcelarea unui teren inregnea Cocoe scara 11000. locuri pe strazi existente. In anul 3926 s.a parcelatterenul numit Damaroaia,situat pe my suidic al Colentinei, la nordul Capitals, langa hipodromul Baneass, in satul Bucuresti Noy suprafata de125 hectare, = Planul de parcelare s-a alcatuit dupa principii moderne de urbanism, obtinandu-se 1550 afara de terenurile pentru institute public, prcuni locuri de spor etc. Penn lotumie reaper tive din oras sau perceput si costuri pentru lucralleediitare Prin contract sastabiltstipulde constructie ca modul de agezare al el pe teren, prin grupartle respective urmarindu-se obtinere, tunor efecte estetice satisfacatoare ‘Lucrarile incep in august 1926 sin termen de un an se realizeaza in lini mari traseele unora in tre strazi cu exceptia conductelor de alimentare cu apa gi canal, Improprietariri asernanatoare se fac si in parcelarile Erbariei, Schitul Maicilor, Detavrancea, st, General Angelescu. Societatea Comunala, prin concursurile pentru planurl tip de locuinge, parter si eta, prin noile cartiere ce a deschis si a cladit in mod estetic 51 igienic, reprezinta de fapt urbanis- ‘mul practic al epocii. Locuintele cu etaj construite in cartierul Clucerul (de la Sosea), pen. tru functionarii publici, casele din Fllantropia, Serban Voda, Roiulu (Dudesti), Lanarie, Lupeasca (Cotroceni), Rahovei (Bragadiru), Cazarmei, Dorobanti (Prelungirea) reflecta foarte bine preocupérile urbanistice ale vrernil, Fabrica Belvedere, Fabrica de Chibritur Filaret, Ministerul de Finante, Ministerul de Razboi, Calle Ferate etc. gi-au construtt ¢ ele prin Societatea Comunala, pe terenuri Invecinate lor, locunte pentru functionarii lor, ocupate cu chirle cat timp slujesc acolo, Casa Autonoma a Constructilr ia flina prin Legea din 30 mal 1930, autorizata find sa acorde imprumuturi pe termen lung pentru constructia de locuinte, sé curnpere terenuri pentru ale vinde, st Inchirieze ¢ sa vanda case, construiasca edificll publice Se fac totodata preciatca privire la regimul tipurilor autorizate de a se construi sia modulut lor de atribuire populate. Casa Autonoma a Constructillor procedeaza la un imprurmut de 5 railioane dolart de la Societatea Italiana simpresse all Esterov; din acest fond s-au realizat un grup de cca 70 de Jocuinte individuale in cartierul Cotroceni. Jn1934 se realizeaza in mod asemanator 1: dladir (22 apartamente) in Vatra Luminoas Tot asa, mai construiesc in Bucuresti, C. A. M, Casa Muncii,C.F.. Studille arata ca toate aceste constructilieftine nu sunt deloc ieftine, din lipsa completa capitalulu ieftin cu care sa se poata realiza aceste locuinte; capitalurile si creditele destin: te acestui scop sunt mici, aproape inexistente, ajutorul colectivitatilor foarte mic, populatia saraca si muncitoreasca castiga foarte putin, lipseste o lege care sa canalizeze toate fondu: rile de constructie in mana unei singure insttufi lipsesteinifativa care sa coordoneze ef turtle statului