siterzisl, sproducere. Re Nevespectarea Standardele..de Stat este urmérita conform legil Pag. 12 Prefal Lei 12,00 STANDARD DE STAT STAS 2745-90 EDITIE OFICIALA ROMANIA INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Intocuiase ‘TEREN DE FUNDARE niente URMARIREA TASARILOR CONSTRUCTHLOR PRIN METODE TOPOGRAFICE Foundation soil ‘Sol de fondation ‘Ocuovasne BUILDING SETTLEMENTS SURVEILLANCE DES FAIX PAR HABJNOJIEHME OCATKH TRACING BY SURVEVING METHODES TOPOGRAPHIQUES KOHCTPYKUNI METHODS ‘TONOFPA@HYECKMMH METOAMH 1 GENERALITATI 1.1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard se referi Ja urmarirea prin metode topografice a tastrilor constructiilor, in timpul exccufiei si al exploatirii, acestora. ‘Tastrile sint deplasii pe verticald ale construcfiilor, datorate, in principal, indestrii terenu- Iui sub acfiunea incarcarilor transmise de fundatic. Prezentul standard se refer, de asemenea, la urmarirea deplastrilor pe verticala ale con- structiilor datorate gi altor cauze: contracfii si umfliri ale argilelor, lichefierea nisipurilor, migcari seismice, aluneciri de teren, goluri subterane (formate prin antrenarea pamintului, prin dizolvarea ‘not roci solubile, prin excavafii subterane etc.), pribusiri ale structuril paminturilor inacroporice sensibile la umezire ca urmare a saturarii etc. Prevederile prezentului standard se aplic& la toate categoriile de constructii 1.2 Urmirirea tasirilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activi tatea de urmirire-a comportirii constructiilor. ‘Raspunderile care revin in activitatea de urmirire a comportirii constructiilor, atit in faza de executie cit si de exploatare, beneficiarului, proiectantului gi executantului sint stabilite in re- glementirile legale in vigoare. 1.3. Urmirirea tasirilor poate fi organizati la construcfii existente sau constructii noi, incepind ci faza de executie gi continuind pe parcursul exploatis Prin urmirirea tastrilor constructiilor se determin’ deplasérile sau deformafiile construc- fiilor, generate de tasiti ale terenului de fundare, ca de exemplu: tasarea medie, tasirile rela- tive, incliniri ale fundatiilor sau ale construcfiei in ansamblu, {ncovoieri relative ale tAlpilor con- tinui de fundare ete., dup’ care acestea se compari cu deplastrile sau deformatiile calculate. Cu datele astiel obtinute: —se verificd indeplinirea condi se obfin clemente pentru perfecfionarea metodelor de calcul al tasirilor, pen rea valorilor deplasirilor sau deformatiilor admisibile atit din punct de vedere tehnologic cit si al structurii de rezistenfa si ale unor caracteristici de comportare ale piminturilor si rocilor din cuprinsul terenului de fundare ; Elaborat det Aprobat de: Data intrieil In vigoare = lnysTiTUTUL CENTRAL DE CERCETARE’ PRO- | INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE JECTARE $i DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII - —institutul de Cercetéri tn Construcgil si Eco | Bd. Mie Pintilie nr. 5 BUCURESTI emi Constructor IMINISTERUL EDUCATIEL $1 INVATAMINTULUI Se ie eee 3990-03-01 Pascual de Conserve Bucurey—se clarifick cauzele unor degradiri ale constructiilor; OBSERVATTE ~ Asomonea degradisi pot fi datorate compresibilitigii mari gl neuniforme a terenului de fundare, tametiri intense a terenslei, infenfet anor eonstrachit nol exeentate in vecindtate, supraineatcliil terenulul pitt Udeposite plasate in apropiere, coborivi sam eresterii nivelulet spel subterane, exctutiri in rom a unor loraje sal, fexcavafi, realizarit lings sam sob comstrucfie a unor Ineréri subterene ete —se definitiveard programul de execufie si regimul de exploatare a construcfiel OBSERVATIE — Masurarea tastrilor pe parcursul execufiel permite prognorarea evolufiel fn timp a deforma filor ta mirimit deformayitor totale probabie ale construcfei. In acest mo, poate stabil momentul clade 5 facd leghturie intre tronsoane sau pati ale constructiei,racordarile definitive intre construct st diverse refele ~ exterioare, leghturile dintre ramblee si culeile de podui, realisrit suprastructurit la. chi de comunicafie avind rambles azezate pe terenurl compresibile ete. MAsurarea tasirilor in perioada primelor inckreksi poate sia la baza Gece! de oe expla crenth wor contrac servi dept deposte eu dente dana (or 1.5 Oportunitatea urméririi tasirilor constructiilor noi se stabileste de proicctant, iar al cc- lor existente de beneticiar. Urmatirea tasirilor se prevede in mod obligatori — in situatiile precizate in STAS 3300/2-85 in care calculul definitiv al terenului de fundare trebuie si-se faci la starea limit’ de deformatie; la constructii fundate pe piminturi, in aptopierea c&rora se pot produce supraine&rcari importante ale terenului de fundare (execufia nor constructii inalte sau lucriri de terasamente, depozitiri de materiale etc.) ; Ia constructii care’ prezinti fisuri, cripituri etc. sau deplasiri, denivebiri,, inclinari ete. cate pot fi atribuite deformafilor terenului de fundare sau altor cauze de felul celor, menjionate ia pet. 14; —dupi anumite calamit&ti naturale (seisme, inundajii, aluneciiri de teren ete.); Ja modificiti importante ale condifiilor de exploatare. 1.6 Urmirirea tasirilor unci constructii prin metode topografice se efectueazi pe baza unui program care se incadreazi in proiectul de urmirire a comportirii constructici. 1.6.1 Tema pentru intocmirea programului privind misurarea tastrilor se elaboreazi de ciitre proiectantul structurii in colaborare cu executantul studiului geologico-tehnic si geotehnic al amplasa- mentului. In anexa A la prezentul standard se prezint& exemplificativ, confinutul-cadru al temei. 1.6.2 Programul privind masurarea tasirilor se intocmeste de catre unitatea care éfectueaz aceasti Iuerare, de comun acord cu proiectantul, executantul si beneficiarul constructiei. In anexa B la prezentul standard se prezinté, exemplificativ, continutul cadru al progra- mului privind misufarea tasiii lor. 1.7 Terminologia este conform STAS 3950-81; STAS 3300/1 STAS 7488-82 5; STAS 3300/2-85 si 2 CERINTE DE BAZA ALE URMARIRIT TASARILOR: CONSTRUCTIILOR PRIN METODE TOPOGRAFICE 2.1 Urmirirea tasirilor unei construefii_ prin metode topografice consti din miisutarea modifi- cirii cotelor unor puncte izolate, materializate prin mfrci de tasare, fixate solidar de constructie, prin raportare la repere de refering (repere fixe) amplasate conform prevederilor de la pet. 3.1 22 Metodele pentru misurarea deplastirilor verticale ale constructiilor se precizeaz in_pro- gramul privind misurarea tasirilor si se aleg in functie de precizia necesaré a misuririi, de Particularit&{ile constructive ale constructiei si de natura terenului de fundare. 2.3. Precizia necesari a miisurixii deplasirilor Yerticale, in funcfie de valoarea estimati prin absolute maxime Sux, s¢ determin’ preliminar conform precizitilor din tabe- Tabelul t Eroavea admisibild fa misorieit doplastrii Cerinta privind Clasa_conventio- | Vatoarea estimath prin proiect @ asin absolate maxime, Aaa, ‘reticale precizia nal de precize | sos foarte A | Haat tatee 30 si 100 £10 Fidicatt B tntre 109 51500 £30 edie c _ £1000 redust D }sre ot. re oe ie ie onsERVApIr: 1 In fanctie de importanfa constructs, de particulertapile alvituiri constructive i ale condifiilor de exploatare, proiectantal poate stabili erori admisibile de msurare $i ce-in{e corespunzitoare privind precizia p> baza altor Earl de deplastri sau deformaii estimate (taste relative, Incovoier! relative, incliniti etc.) 2" lips datelor privind valorle estimate ale deplasirilor, clasa convenjionalt. de precizie se poate determina up Gum urmeazs: t econsinuctii din clasa T de important’, stabiliti conform STAS 10100j0-75, constructii aflate fn exploatare de peste 50 ani, coustractii fundate pe terenuti stincoase si semt-stincos B—consteucfit fundate pe terenuri bone, definite conform STAS 3300)2-85, cu excephia terenurilor stincoase $1 semi-stincoase; C= constructit fandate pe terenuri diffcite D— consiructit do. pamtat, 24 Deplasirile verticale ale constructiilor se recomanda s& fie masurate cu una din urmi- toarele metode sau cu o combinafie intre acestea: nivelment geometric si nivelment hidrostatic. Metodele de nivelment ce: se recomanda a fi utilizate, in functie de clasa conventional de precizie, sint indicate in tabelul 2. Tabelal 2 Metode de nivelment recomandate AB Nivelment geometric de precizie Nivelment hidrostatic de" precizie cp Nivelment geometric OBSERVATIE — Ia functie de particularitipile ineriri, pot fi utilizate gi alte metede de nivelment care asigurd realizarea aecleiagi precizt, ca de exempls metode fotogrammetsice 2.4.1 Nivelmentul geometric reprezinti metoda de baz pentru misurarea deplasirilor verticale ‘ale constructiilor. Principalele conditii tehnice pentra nivelmentul geometric, in funcfie de clasa conventionali de precizie sint date in tabelul 3. Tabelel 3 Caracteristica nivelmentutal ‘geometric Viea, m, max. Inegatitatea intre portee (distanta de la aparat Jn mira), m, pe stafie, max. 25 02 TInegalitates cumulata a porteelor la 10 20 | | I fnehish, mma FE soles - einciers admis mn, dumiencss | 4 45 Ja | yas dm | 4i9ye | 3 vm OBSERVAqII valori pentru diteritele caracteristici, ach asigurt 2.4.2 _Nivelmentul hidrostatic este indicat in cazul cind trebuie efectuat’ misurarea_deplasirilor verticale relative ale unui mare numar de puncte, ceea ce ar prezenta dificultati la utilizarea altor metode. De ascmenea, se foloseste atunci cind’sint de misurat puncte in interiorul elidirii spre care vizarea direct& este impiedicata. Utilizarea acestei metode nu este indicat in cazul unor construcfii supuse unor acfiuni di- namice, 3 REPERE DE REFERINTA 3.1 Reperele de referinti (reperele fixe) utilizate Ia misurarea deplasirilor verticale ale con- strucfillor cu metode topografice pot fi: Tas patel 3.11 Tipul reperului de refering se alege in funcfie de precizia impust misuririi, dup’ cun urmeazi __ —in cazul unor miisuriri cu precizie foarte ridicati si ridicati, se utilizeaz’ repere de re~ ferinti de adincime, avind baza incastratit in formafiuni geologice practic incompresibile. Ca repere de referin de adincime pot fi utilizati si pilofii pusi in oper in zon pentru incercarea in teren sub solicitiri axiale, al ciror capit superior ajunge la suprafafa terenuluiSTAS 2745-90 —in cozul unor misurisi cu precizic medic si redust se utilizcazi repere de referintai de suprafafi avind baza coboriti sub adincimea de inghet sau repere de refering de suprafafa de perete fixate pe constructii vechi ale c&ror tastiti se considera ci sint stabilizate. B12. In cazul reperelor de referinf’ pe amplasamente cu terenuri cu condifii de fundare difi- tile, trebuie si se alba in vedere urmatoazele ‘in umplaturi recent. executate, a cAror consotidare nu este inchelat’, se utilizeazi re- pere cobotite cu baza pe o adincime dé minimum !,5m sub limita inferioari’ a umpluturii, in stratul in loc, protejate prin fevi; —in piminturi sensibile la umezire, capitul inferior al reperului se incastreazi sub talpa p&mintului sensibil Ja umezire pe o adincime de cel putin 1m in piminturi nisipoase si de cel pufin 2m in piminturi argiloase, In cazal in care grosimea stratului sonsibil la umezire este de peste 10m, capitul inferior al reperului trebuie incastrat sub talpa pimintului sensibil la umezire pe o adincime de cel pufin 5m} —in piminturi cu umiléti si contractii mari, capiitul inferior al reperului se incastreazi pe o adincime de cel putin 1m sub zona afectati de variatii de umiditate si de volum —in piiminturi turboase, se folosese drept repere de referin{S pilofi btufi, cobor a un strat pufin deformabil. 3.1.3. Reperele de referinti trebuie amplasate: —in afara drumurilor, ciilor ferate, comunicafiilor subterane, deporitelor si altor zone unde este posibili distrugerea teperului sau modificarea pozifiei acestuia in afara zonelor din teren afectate de presitmile transmise de fundatii; in afara limitelor de influenfi ale unor terasamente instabile, versanfi alunecitori, excavafii subterane, goluri carstice gi ale altor fenomene geologice nefavorabile; —in afara zonelor de teren afectate de vibrafiile produse de mijloaccle de transport, ma- sini, mecanisme; —Ia o departare de constructie egaki cu de ce} putin trei ori grosimea stratului de pimint sensibil la umezire; —in locuri care si permit un acces lesnicios Ia repere, pentru fixarea instrumentelor topo- grafice pe intreaga duratt a observatiilor. 3.14. Este indicat ca in jurul reperelor de referinji amplasate in teren si se execute imprej- muiri de protectie vopsite in culori de contra: 3.1.5 Numirul reperelor de refering trebuie si fie de cel pujin trei 3.1.6 Reperele sint conform STAS 10493-76. 4 MARCI DE TASARE 4.1 Marcile de tasare sint repere mobile de nivelment, care se alcdtuiesc gi se fixeazX_in elemen- tele de constructie astfel incit si fic asigurat conservarea lor in timp, pe intreaga durati a efec- ii observatiilor si si fie posibila efectuarea misurérilor atit in timpul execufiei cit siin timpul ii constructiilor. 4.2 Alcituirea si dispumerea mircilor de tasare se stabilesc de citre unitatea care efectucaz’i misuririle, de acord cu unititile de proiectare, execufie gi exploatare, finind seama de precizia impusk mAsuririi, de particularitifile constructive (forma, dimensiuni, rigiditate) ale _constructici, de tasarca estimata si de neuniformitatea acésteia, de conditille geotehnice, geologice si hidrogeolo gice ale amplasamentului, de particularitaile de exploatare ale constructiei, de asiguratea condi- fillor celor mai favorabile’ de efectuare a observafiilor cu metoda de nivelment aleasi MRircile de tasare se amplaseazi la partea inferioar§ a constructici, de-a_Iungul_ perimetru- i dup’ caz, in interior. Marcile de tasare se fixeazit Ia colturile constructiei, de o parte si de alta’ rosturilor de tasare sau de contracfie, Ia punctele de jonctiune dintre peretii longitudinali transversali ai clidirilor cu zidarie portanta, pe stilpii aflaji in zonele cu solicitéiri dinamice importante, in tronsoanele cu condifii geologice nefavorabile. Marcile de tasare se aledtuiesc gi se amplascaz’ astfel incit si nu fie deteriorate sau astupate de lucririle sau finisajele care se executi ulterior. 44 Mircile de tasare sint conform STAS 10493-16. 4.5 Utilizarea_unor mirci de tasare aledtuite din dowk piri (o teaci inglobata in elemental de constructic si un bolt detagabil) nu este recomandati in cazul unor masuriti ew preciaie foarte ridicafi sau ridicati. 5 EFECTUAREA MASURARUL TASARILOR 5.1 Stabilitatea reperelor de referin}a trebuie controlati la fiecare ciclu de observatii 5.2 In cazul construcfillor noi, etapele la care se efectueazt misuriile se stabilese preliminar jin fancfie de programul de constructie gi se adapteazi corespunzitor cvolutici tastrilor.STAS 2745-90 521 In voderca stabilicii tasirii totale, este necesar ca prima citire asupra mircilor de tasare si se faci sub o incircare eit mai redusi, de exemplu, dup terminarea executiei fundajiilor sau a zidariei subsolului. In acest scop este indicat si se fixeze marci de tasare chiar in aceste elemen- te de constructie. Daci ulterior aceste marci de tasare devin inaccesibile, se inlocuiesc cu alte marci de tasare fixat in stilpi sau perefi, dupii ce in prealabil s-a stabilit diferenfa de cot dintre mar- cile fixate initial si cele care le substituie. 52.2 Masuriirits in timpul execufici se programeaz’ astlel incit si coincid’, pe cit posibil, cu terminarea unei etape de lucru (un nivel al constructiei, glisarea pini la 0 coti dati etc.). La un ritm uniform de construcfie, este indicat s& se efectueze minimum patra cicluri de obscrvajii Ja aproximativ 25; 50; 75 si 100% din incirearea adusi de constructic. Daci in aplicarea incited tii intervin pauze, trebuie’efectuate misuriri inainte si dup’ aplicarea inckrcdrii. 5.3 In. timpul_exploatarii, m&suririle se fac in corelare cu modal de realizare a incircitii utile, specific ficcarei construcfii (silozuri, castele de api, magazii etc.) pink In atingerea incirc4- tii de regini. Dupi, darea in exploatare a construcjillor misurarile se fac la intervale astfel alkse incit s& poata fi stabilité evolutia in timp a tasartlor Intervalele de timp prestabilite pentru efectuzrea misuririlor pe parcursul pot fi modificate in cazutile in care intervin acjiuni care influenfeazi evolutia tastvil exemplu: variafia i nitate a constructici, baterea de pilofi sau alte surse de vibra precipitatii abundenté ete. lor, ca de portant a nivelului apei subterane, apticatea tnei incdrcari in imediaia veci- in apropiere, socuri 5 onal si aparaturd care 5A Bfectuarea misurititor se incredinjeazt unor unitifi dotate cu_ pe si asigure precizia impusti misuriii CTUAREA OBSERVATULOR ASUPRA FISURILOR 6 6.1 fn cazul aparifiei de fisuri in clementele portante ale constructiilor, trebuie intreprinse ob- servafii sistematice asupra fisurilot in vederea elucidarii caracterului deformafiilor si pericolului pe care acestea il implick asupra rezistenjei si exploatirii constructici. 62 Pentru urmirirea dezvoltarii in lung a fisurii, extremititile acesteia se repereazi periodic prin liniufe vopsite, alituri de care se noteazi data. 6.3 Pentru urmirizea dezvollirii in sens transversal a fisurli se utilizcazi dispositive de misuré sau repere, fixate de ambele parfi ale fisurii, in dreptul eXrora se marcheazi numirul lor si data montitii, 64 La fisuri cu deschiderea transversald mai mare de 1mm trebuie misurati i adincimea acestora. 7 INREGISTRAREA $I PRELUCRAREA OBSERVATHLOR 71 Valorile misurate ale cotclor mircilor de tasare se inregistreazi pe teren in carnetul de datele necesare pentra prelucrarea si interpretarea ulterioard, ia in plan a constructici cu amplasarea reperelor de refe- carci in momentul efectu&rii citirii sau, cel putin, irul de niveluri, cota cofrajulai glisant, inalfimea de nivelment. Se consemneazii totodati a tezullatelor, ca de exemplu: dispoz Fin(i gi a miircilor de tasare, date asupra fi asupra stadiului fizic atins de lee tunare a betonului in corpul bara; 7.2. Prelucrarea analitick a remultatelor dupa fiecare ciclu de observatii cuprinde: verificarea cametelor de nivelment, verificatea stabilititii reperelor de referin{i, calculul deplasitilor mireilor de tasare, stabilirea preciziei masurarilor intreprinse, inclusiv compararea erorilor inregistrate cu cele admisibile pentra clasa conventional de procizie impusi. Datele privind tasitile mfrcilor se trec intr-o fis de urmarire a tasitilor intocmiti pentru respectivul obiect de constructic. in anexa C la prezentul standard se prezint& exemplificativ alextuirea un fige de urm’- tire a taskrilor, 7.3 Prelucrarea grafici a rezultalclor misurtirilor cuprinde construirea pentru fiecare mare de asare a unei diagrame de evolutic in timp a tasiii, in corelare cu evolutia in timp a incdrcatii transmise terenului de citre constructic. In anexa D la prezentul standard se prezint exemplificativ diagramele de cvolufie in timp a tasirilor si a inciredrii.a ge STAS 2745-90 Pe baza tastrilor mixcilor individuale se calculeazt tasarea medie a construcfici, a cirei ‘in timp se poate reprezenta in acceagi diagrama. In cazul in care s-au efectuat citiri aSupra unor mirci de tasare plasate atit pe conturul constructici, cit $i in interior, pot fi construite dup fiecare ciclu de observatii curbe de egal tasate. evolutic 74 Reaultatele misutirilor de tasare se transmit dupa fiecare ciclu de observatii proiectantului 74, pe baza interpretirii lor, avizeazi asupra menfinerii, modific&rii sau si programului de observatil 8 RAPORTUL ASUPRA TASARILOR CONSTRUCTIEL gt Pe baza rezultatclor misurivii tasirilor proicetantul intocmeste, in colaborare eu unita~ | &4 care a intreprins misuririle, pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmicire, unra- ehnic asupra tasirilor constructiei, care trebuie si cuprind’: Mleserierea sumari a scopurilor urmiririi tasirilor Ja obiectul considerat ; —Coloane stratigrafice pe amplasament, cu indicarea caracteristicilor fizice si mecanice ale paminturilor | “schifa in plan a constructiei cu dispunerea miircilor de tasare si a reperelor de refe- port rin —sectiuni verticale prin fundatii; — gledtuirea si dimensiunile caracteristice ale miircilor de tasare si reperelor de refery —Gispunerea’ si descrierea disporitivelor pentra misurarea deschiderii fisurilor; —” Tfnetoda de nivelment folosit’, cu indicarea aparatclor gi instrumentelor ; —thumerarea factorilor care au contribuit la producerea ‘deformayilor ; descrierea, fotografierea sau reprezentarca grafic a unor eventuale deteriorari_ produse tast : : de tasitls de urmirire a tasivilor, cu conscmnarea deplasirilor inregistrate Ia fiecare cieka servatit: sees an de observati!gramele de varia{ie in timp a tasivilor si a incircarii; —Conclusit. si recomandi 5.2 Rayorlul tehnic asupra tasirilor se include in eartea tehnick a construetie7 STAS 2745-90 ANEXA A (informativa) CONTINUT-CADRU AL TEMEL PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI PRIVIND MASURAREA TASARILOR Denumirea obiectului — Beneficiar (denumirea unitigii) —Proiectant (denumirea unititii) —Executant (denumirea unitiii) —Adresa_ obiectului —Date asupra destinafici si tipulai construc{iei, asupra alcituirii constructive, asupra principali- lor parametri tehnologici (inclusiv pentru pirfile subterane) —Date asupra alcituirii constructive, dimensiunilor in plan si adincimii fundafiilor Date asupra condifillor gcologice, hidrogeologice si geotchnice pe amplasament — Date asupra misuritorilor de deformajit intreprinse anterior pe amplasament —Pirfile de constructie supuse observafiilor — Periodicitatea observafiilor: —in faza de executic —in exploatare —Tastiri calculate —Precizia necesari a misuritorilor topogratice — Alte cerinfe — Anexe Ja tema a) planurile funda iilor cu indicarea locurilor propuse pentru amplasarea marcilor de tasare; b) sectiuni cotate (longitudinal, transversala) prin constructie; ©) plan de situatie al constructiilor si refelelor ingineresti pe amplasament. Elaboratcrul temei Data Semnatura,—8— STAS 2745-90 ANEXA B (informativ’) CONTINUT-CADRU AL PROGRAMULUI PRIVIND MASURAREA TASARILOR B.1— Programul privind masurarea tasirilor unei construcfii trebuie si cuprinda informafiire- feritoare la: ~ scopurile observatitlor ce urmeazi a se intreprinde; destinafia si tipul constructiei, alcdtuirea constructiva. a ci; —alcituirea constructiva, dimensiunile in plan si adincimea fundatiilor; —conditiile geologice, hidrogeologice si geotehnice pe amplasament ; —valorile tasirilor calculate; file din constructie supuse observatiilor; : — pentru constructii in curs de executie ~-etapele de realizare a Iucriiilor de constructie, rezultatele examinarii vizuale a gropii de fundatie si a fundatiilor ; — pentru constructii aflate in exploatare —perioada de cind functioneaza, rezultatele exa~ minarii obicctivului, existenfa fisurilor si locurile de amplasare a reperelor ; : —reperele din refeaua do nivelment de stat, reporele amenajate pentru uzul constructici ; —sistemul local ‘de coordonate gi cote; —lIncriri anterior intreprinse pentru misurarea deformatiilor si legitura acestora cu. lucra- rile prevazute; —locurile de amplasare a reperclor de referinti si justificarea tipurilor de repere alese; curile de amplasare a mircilor de tasare si descrierea tipurilor de marci prevazute; —schema preliminari a drumuirii de n'velmeat; —metodele i instrumentele ce se utilizeaz — periodicitatea observatiilor. B2 In program trebuie si se precizeze rispunderile: —unit&tii de proiectare pentru intocmirea proiectului de amplasare a mircilor de tasare si reperelor de referinfa; —executantului pentru asigurarca montirii si accesului la mircile de tasare si reperele de referinti; —unitifii de specialitate pentru cfectuarea observatiilor si prelucrarea primar a rezulta- telor ; —beneficiarului pentru preluarca reperelor si mircilor dupii terminarea constructici si pen- tru asigurarea continuarii observafiilor in perioada de exploatar —unitifii de proiectare pentru intocmirea raportului tehnic asupra rezultatelor observafiilor Ja incheierea acestora. B3 La programul privind misurarea tasirilor se anexeazi: tema elaboratt de proiectant, sche- mele refelei topogratice proiectate, detalii de execufie ale reperclor de referin{& si mircilor de ta~ sare, planul calendaristic de efectuare a lucrarilor, cu precizarea termenului de transmitere citre be- neficiar gi proiectant a rezultatelor dup& fiecare ciclu de observafii, devizul Iucrarilor.FISA DE URMARIRE A TASARILOR ANEXA C 5 rete Reper de referingd: RI + 95,87 (0 se vedea planul de situapie) ° 0 ” 2 f 25.08.1984 6.04.1985 | 1.1985 5.09. 1986 1a rope terminata | esianea medic pe talps fondest 205 20 | x0 20 Pa i aloes el uscen tnt [Com atacis| Teme na cn [comet Tose ts do ‘hae fata de rt Densmizea mizeié de tsare Sa gg 1 92.598 |_| > ast | 1 |e 2 92,555 | 92,549 6 92,545 1 98 3 371 2,565 | 6 mse | 1 | 8 4 92,608 soa | 4 aa | | 06-ShLZ SVIS— 10 — STAS 2745-90 $36) 86) z{ 913] 4|24 016} 01 c} 9 s alelzt 24 110) S56) saizi9) wu 's p210924 40 soso} 3p 00H) “be fasoy £40 vow 2097 eyo MOTMYSVE V ANIL NI SLLATOAT Ta vAVEOVIE rtyfeazesqo op nyo inyaumd eye ql sym792190il STAS 2745-90Pee eee Responsabilul proiectulut: ICCPDC — Institutul de Cercetiri in Construchit gi Eso- rnomin Construefilor fr. ing, Maria Stefanicd EET — Institubul de Construcfii Bucuresti prof. de, ing. Tacint Manolin ‘Redactat final: Institutol Row an de Standardizare ing, Magda Toneses Colaboratori: = Tnstitutul de Proiectare Proiect-Bucuresti = Institute’ pentru Proiectiri de Secfii gi Usine Meta Iurgice = Tustitutul de Cercetiri si Proiectari Tehnologice in ‘Transportert = Tastitutul de Proiectisi Tehnologice pentru Ludustria ‘Uyoar’, Standardul a fost claborat inifial in anul 1951 si s-a revizuit Jn anul 1969 A, Bucureqti 1990 Tipirit fa 10.03.1991 1, P. 18 Decembr» 1918" Editia t — 3380 +27 ex. ed. 1/86 ‘Baitura Tehnic