S.C. S@ARCADIStc# S.R.L REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL | =H 18 Sed. Carol Tona,corp Aet, 700506 'MUNICIPIUL BACAU, JUDETUL BACAU sel40-292-29.2489 tol afleaaccasahaca fax:#40-332-40.10,33 | Wet: ‘Contac 07H FUG rapa To 2802005 ‘Dilectae Gaavi cle ginusiate, mediu UaTEM, nge, Gunn HPOS, apB canal PROIECT REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BACAU, JUDETUL BACAU ETAPA Il: STUDI DE FUNDAMENTARE STUDIU GEOTEHNIC MUNICIPIUL BACAU Contract nr. 250/2008 Faza de proiectare: P.U.G. Proiectant general: S.C. ARCADISTGH S.R.L. Subcontractant: SC FRONTAL D.I. Systems SRL Bacau Beneficiar: PRIMARIA $I CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU -2009-Numele gi prenumele verificatorului atestat Dr. ing. Mugat Vasile Adresa: Str. Pacurari nr. 18, Bl. 3, sc. D, ap. 11 Telefon / fax: 0745 574061/0232 218165 REFERAT privind verificarea de calitate Af - Studiu Geotehnic PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BACAU 4. Date de identificare: - proiectant general S.C. ARCADIS TGH S.R.L. - lasi = proiectant de specialitate: SC FRONTAL D.l. Systems SRL- Bacéu; - beneficiar: Consiliul Local al municipiului Bacau; - amplasament: municipiul Bacdu; - data prezentarii proiectului pentru verificare — 20.05.2009. 2. Caracteristicile principale ale proiectului Destinatie: intocmirea Planului Urbanistic General pentru zona municipiului Bacau si metropolitana - comunele: Hemeius, Saucesti, Letea Veche, Nicolae Balcescu, Sarata, Luizi Calugara, Magura si Margineni: ‘Municipiul Bacdu si arealul limitrof este situat in zona seismic caracterizata prin; valoare de varf a acceleratiei terenului, pentru proiectare, ay = 0,289 si 0 perioada colt T, = 0,7s. 3. Documente ce se prezinta la verificare Studiul geotehnic ,Plan Urbanistic General al Municipiului Bacau” — proiect nr. 402 din 2009, intocmit de SC FRONTAL D.l. Systems SRL Bacdu, cu urmatoarea structurare: a. Parte scris’: pagina de titlu, borderou, tema de proiectare si memoriu geotehnic cu dezvoltare pe un numar de 25 pagini; b, Parte desenat& plan incadrare in zona, plan de situatie, profile foraje in numar de 14 cu referire la stratificatia terenului pe amplasamente apartinand unor zone caracteristice arealului, in suprafat’ de circa 4186 ha, pe care se extinde municipiu! Bacau. 4, Precizari din studiul geotehnic. 4,1. Cu referire la zona aferentd municipiului Bacau Referitor la arealul pe care se extinde municipiul Bacau in studiu se regasesc, conform cerintelor din tema de proiectare, preciz&ri privind: - caracteristicile de ordin general ale zonei sub aspect geomorfologic, geologic, hidogeologic si climatic, punctul 2 din partea scris&, ~ identificarea, pe baza surselor documentare, a patru zone principale avand condifii geologico - geotehnice distincte prin natura si caracteristicle terenului de fundare ce sun reprezentate de: aluviuni grosiere; complexul argilos sau préfos-argilos; p&manturi loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire; paménturi sensibile la umezire; - punctul 3.1 si 3.2 din partea scrisa: - stratificatia terenului caracteristic’ zonelor identificate, ca naturé, extindere pe adéncime, stare fizica; adancimea la care se afld apa subterana si chimismul acesteia, stratul de baz si natura acestuia; - punctul 4 al parti scrise; De asemenea la punctul 5 - ,condifii geotehnice” si punctul 6 — .construibilitate” se fac precizari asupra: - naturii stratului de fundare pentru fiecare dintre zonele idenfificate cu specificarea valorii de baza a presiunii conventionale pentru adancimea de fundare de 1,0 si 2,00m; - solutillor de alc&tuire si conformare a fundatilor, naturii interventilior privind ‘imbunététirea terenului de fundare, promovate pentru constructille cu amplasare pe zonele identificate; = cerinfelor de proiectare si executie ale lucrarilor de infrastructura, de amenajare $i sistematizare a terenului; = mobilari cu constructii a principalelor zone, cu evidentierea gradului de ocupare a regimului de inailfime, destinatiifunctiuni, etc., apreciindu-se ca teritoriul pe care s-a dezvoltat municipiul Bacau este favorabil realizarii constructiilor, Cerintele din tema de proiectare referitoare la ,riscuri naturale, grad de seismicitate si consideratii finale” sunt dezvoltate in cadrul punetelor 7, 8 si respectiv 9 din partea scrisa a studiului, precizndu-se: - 68 ,pe teritoriul municipiului Bacdu nu este consemnat existenta unor zone de risc natural major ~ respectiv afectate de alunecari de teren sau de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa”; ~ Incadrarea seismic in conformitate cu normativul P 100-1/2006; - lista normativelor actuale ce fac referire la intocmirea documentatiilor geotehnice, fundarea constructilor pe terenuri dificile, proiectarea si executia fundatillor respectiv a excavator adanci in zone urbane. 4.2. Cu referire la zona metropolitana - Pentru fiecare comuna in parte sunt facute preciziri generale asupra: caracteristicilor geologice major ale arealului pe care sunt dezvoltate: conditilor de teren - stratificatiei, nivelul apei subterane, natura teren de fundare; elementelor de risc natural ~ alunec&ri i inundabilitate, erodabilitate. §. Precizari si concluzii 5.1. Precizari suplimentare Documentatia geotehnic’ acoper cerintele temei de proiectare, rezumand pentru zona municipiului Bacau si metropolitana, conditile geologico - geotehnice ale terenurilor de fundare pentru amplasarea de noi constructii prin organizarea urbanistic’. Pentru ocuparea cu constructii a amplasamentelor disponibile apartinand ceior patru zone identificate ca distincte sub aspectul calititii geotehnice a terenului de fundare se vor avea in vedere gi urmatoarele precizai - limitarea regimului de indltime in cazul fundéirii directe, fara interventii de ‘imbunatatire a terenului, functie de solufile de alc&tuire a fundatilor de suprafata considerate in corelare cu sistemele structurale, conditile de teren semnalate si cerintele tehnice ; - pentru amplasamentele in zonele cu paménturi loessoide — in special zona D, regimul de inalfime va fi considerat si in relafie cu solutile de imbunatitire aleterenului de fundare, posibil de promovat: compactare de suprafata pentru realizaree de perne prin cilindrare, compactare cu maiul greu sau in sistem mixt; comnpactarea cu maiul greu de forma speciala; realizarea de ploturi; prin folosirea materialelor locate, etc.; = limitarea regimului de inaltime a imobilelor fundate direct in cazul amplasamentelor situate pe zonele cu deciivitati ce asigura trecerea intre terase pentru conservarea condifilor de stabilitate locala si generala a acestora; - evitarea fundarii directe si limitarea regimului de inaifime pe amplasamentele aflate pe terase, la limita fruntii acestora, pastrarea unor distante de siguranta fata de acestea ; = pentru promovarea de constructii cu regim de inaifime ridicat, de peste P+10E/ P+8E, cu amplasare in zonele A gi B si de peste P+4E, cu amplasare in zonele C si D se va in vedere necesitatea fundarii indirecte, solutia fundatilor pe elemente fisate (piloti, piloti forati de diametru mare, coloane, barete) fiind curent folosit’; ~ pentru amplasamentele disponibile, situate in zonele intens construite, cu vecinatati mediate, prevederea unor imobile cu functiuni sub cota terenului implica lucrari suplimentare de expertizare, proiectare pentru realizarea sapaturilor adanci, = pentru amplasamentele situate in special in zona A, promovarea unor constructii prevazute cu functiuni sub cota terenului este conditionata si de nivelul Tidicat al apei subterane, de fluctuatille si chimismul acesteia, infrastructura imobilelor implicand costuri suplimentare pentru satisfacerea cerinjelor tehnice: ~ pentru extinderile stradale, prevederea de artere de circulatie auto, alei pietonale, parcuri de recreiere, terenuri pentru activitati sportive in aer liber, tucrari de sistematizare, in promovarea solutillor tehnice se va tine seama de calitatoa si comportarea diferitA a terenurilor ce diferentiazi cele patru zone identificate pe arealul de dezvoltare a municipiului Bacau; - pentru constructille hidro-edilitare cu rol de inmagazinare, transport, tratare, cu amplasare sau trase in cadrul zonelor C si in special D_exista riscuri privind modificarea calitatii geotehnice a terenului de fundare prin pierderi de apa; ~ detalierea informatiilor privind conditiile geologico - geotehnice ale terenului din zonele identificate, la nivelul etapelor de intocmire a documentatiilor PUZ, PUD, a fazelor de proiectare pentru constructii sau ansambiuri de constructi, in conformitate cu prevederile normelor in vigoare; 6.2. Concluzii Referatul are in vedere precizarile din documentatia geotehnica prezentaté spre verificare cu referire la condifile geologico - geotehnice generale pentru zona de dezvoltare a municipiului Bacdu, acopera cerintele formulate in tema de proiectare pentru intocmirea Panului Urbanistic General in urma verificdrii, cu respectarea gi a, ie imentare de la punctul 5.1 ce vor fi insusite de elaboratorul docum studi seat gi semnat. iul 2. ix ¥ S a ‘Am primit 9 exempiare { 2 ‘exemplar Beneficiar, F}¢hnic atestat Af, SC ARCADIS TGH SRL Vakile Mugat~ », 3g. 3 17 seek 1A \.. we +40 (42-7032 rN Cu j 1 sama tO 815072 1 ns Sal fen ytansagmal care 1 Porsre it te Nowdolin 21 8/4 in gonstruatl TONEG772002 Cod une 605345 cofesionale, PON cap soc 200 00 2 ro eCTARE * EXECU fen GRO 8S Bacau CONSULTANTA* RO12.BRDE.O40SV.0282144.0400 OBIECTIV : PLAN URBANISTIC GENERAL al MUNICIPIULUI BACAU BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL al municipiului BACAU PROIECTANT GENERAL _ : S.C. ARCADIS TGHS.R.L. - lagi Faza: st.geo. Ex. nr.8a PROIECT nr. 402 din 2009 : Borderou Piese scrise : PEs Pagina de titlu. Borderou.. Tema de proiectare. Memoriu geotehnic Piese desenate Gt. G2. G3-G16. Plan incadrare in zona sc. - Plan de situatie sc. 1: 10000 Profile foraje sc. 1:50 intocmit ; fe ing. P. Dimitriu/*_--==8e"SIGH sat CertRom jasi, B-dul. Carol I, nr.4, corp A, et. 1, 700506 Telefon: +40-232-23.24.83 Cortlicat nr 1365 1 cod fiscal! RO 23382732 fox: +40-332-40.1033 EELS R.C. ) 22640-2008 office@igh.+o capital social 3220.00RON ___wava.toh.ro ANEXA LA CONTRACTUL DE PRESTARIS seRMig : TEMA DE PROIE H iN VEDEREA EXECUTARH LUCRARIA, STUDIU GEOTEHNIC MUN. BACAU Studiul geotehnic se va constitui ca un studiu de fuandaments meses Planul Urbanistic general al Munieipiului Bacdu si va confine toute clementele necesare pe bizacarora si poata fi cnuntate in PUG de edtre beneficiar o serie de reglementiti urbanistice Prin studiul geotchnic se va asigura si inventarierea yi delimitarea pe planuri_a zonelor eu riscuri naturale, croziuni, alunecati de teren, ete Studiul geotehnic se va incheia cu o sinte7d, axaté in principal pe diagnosticarea disfunctionalitafilor si pe formularea propunetilor de climinare gi diminuare a acestora Studiul geotehnic va cuprinde: I PIESE SCRISE, 1. Poaie de capat: 2. Borderou, 3. Studiu geotehnie Date introductive Consideralii generale: yeologice. morfologice. hidsogeologice: 4, Prezemtarea rezuliatelor cenvetarilor Consideratii geotehnice Lucriti de prospectitni 5. Prezentarea stvaificajicl 6. Conditii geotehnice Construibilitate iscuri naturale 9. Grad de seismicitate 1. Considerapii finale H. PLESE DESENATE Plan de situatie se. 1:10,000 cu raionarea geologica tehnied « mun. Bact La intocmirea studiului se vor putea folosi si date sau clemente din studi, cercetati si proiecte anterioare in conditiile in care acestea mu si-au pierdut Valabilitatea data realizatii loor sa fie recent (nu mai vechi de 2 ani)" | BENERICIAR, 73," 3 S.C. arcanis 16H et, Director general = > PRESTATOR, S.C. FRONTAL D.L. Systems S.R.L Administrator. Petronela Dimitiu K MN Departamentul Jrbanism. Arh, Elena Dijpitria Oficiul juridie, Je, Dragos Ionita ud AideHissin cate MEMORIU L.MUNICIPIUL BACAU 1. Introducere Prezentul studiu geotehnic , intocmit in conformitate cu cerintele Indicativului NP 074/2007 , furnizeazd datele de teren necesare elaborarii documentatiei tehnice de pentru “Intocmire Plan Urbanistic General al municipiului Bacau” Scopul principal al studiului geotehnic consta in: « Zonarea geotehnica , respectiv identificarea caracteristicilor terenului de fundare in municipiul Bacau gi stabilirea conditiilor de fundare pentru constructii ; ¢ Stabilirea nivelului freatic gi influenta acestuia asupra terenului de fundare , fundatillor sau constructiilor ; * Incadrarea amplasamentului din punct de vedere seismic si al adancimii de inghet ; « Evidentierea unor conditii speciale care ar putea influenta in mod defavorabil amplasarea constructiilor sau exploatarea acestora ( probleme de stabilitate , accidente subterane etc.) . « Conform temei de proiectare anexate , vor fi abordate si subiectele privind clima , relieful , riscurile naturale , construibilitatea. Datele prezentate au fost obtinute din lucrari proprii de cercetare a terenului (foraje pentru studiile geotehnice intocmite in ultimii ani in vederea 3 8construirii de locuinte unifamiliale , blocuri de locuinte , sedii de firma , spatii comerciale pe teritoriul municipiului Bacau) , corelate cu informatiile de specialitate existente in arhiva Consiliului Judetean Bacau (studii geotehnice pentru proiectarea unor cladiri reprezentative , ansambluri de locuinte existente in municipiul Bacau , realizate in cadrul S.C.GENERAL PROIECT S.A. Bacau — fostul Institut de Proiectare Judetean Bacau). A fost consultat gi studiul geotehnic nr.34/1999 intocmit de S.C.URBINO PROIECT S.R.L. Bucuresti pentru ultimul PUG al municipiului Bacau. 2.Consideratii geomorfologice , geologice si hidrogeologice 2.1, Din punct_de vedere geomorfologic , zona la care se refera prezentul studiu se afla la nord-estul Unitatii dealurilor subcarpatice, in cadrul unei dezvoltari largi a teraselor Bistritei si Siretului , denumita de unii cercetatori “Depresiunea Bacaului* . Valea comuna a celor doua rauri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere lateral spre vest, spre valea Bistrtei, si o ingustare spre sud, “poarta Siretului", suprapunandu-se contactului dintre Colinele Tutovei si culmile subcarpatice Pitricica-Barboiu. Fiind agezata pe malul drept al raului Bistrita, la 9,6 km nord de confluenta acestuia cu Siretul, suprafata de teren pe care s-a dezvoltat oragul Bacau ( 4186, 23 ha),cuprinde unitati geomorfologice distincte — terase bine individualizate , rezultate cu aportul principaielor cursuri de apa Bistrita gi Siret : = Terasa_a lla : se dezvolté in partea vestica a oragului Bacau, avand o indltime fata de terasa urm&toare de cca.25 de m, cotele maxime absolute ale acesteia ajungand la 205-220 m ; prezinta multe discontinuitati ca urmare a eroziunii. = Terasa_l-a_(medie) : este cea mai bine dezvoltaté, pe suprafata ei dezvoltandu-se cea mai mare parte a orasului Bacau ; are cotele absolute cuprinse intre 165 — 175 m, are o buna stabilitate, nefiind afectata de fenomene fizico—geologice recente . = Terasa inferioara_(lunca Bistritei si Siretului): are de asemenea o mare “a dezvoltare, pe suprafata ei fiind situate o parte din constructiile orasului Bacau; datorité lucrarilor de regularizare gi amenajarilor hidrotehnice executate pe raul Bistrita, aceasta terasa nu mai este inundabilé pana in partea de sud a oragului . Suprafata luncii este in general plana, pe alocuri cu relief antropic _, are cota absoluta medie de circa 150 m, o inclinare de la nord la sud de 1% gi este strabatutéa de numeroase meandre si vechi albii parasite. ~Albia major (lunca frecvent inundabila ) : se dezvolta pe ambele maluri ale raului Bistrita , argindu-se mult in apropierea confluentei cu Siretul . Trecerea de la aceasta la terasa inferioara nu este bine conturata in teren , adesea fiind marcata de lucrari de amenajare a albiei sau prezentandu-se ca o trecere gradata , cu denivelare lina . Desi asupra subiectului privind terasele si originea lor au existat in timp opinii diferite , se pot puncta cateva ipoteze privind aceste probleme. Factorul de baz& care conduce la formarea teraselor il constituie migcarea de indltare a scoartei care creaza marile denivelari ale suprafetei terestre , dand posibilitate raurilor s4 se adanceasca . inaltarea uniforma nu poate determina singura formarea teraselor - mai intervin si alte cauze care produc modificari ritmice ale actiunii raului , determinand alternanta fazelor de eroziune lateralé cu faza aluvionara ( ducand la formarea unor gsesuri largi ) si cu faze de eroziune liniaraé (detasAnd aceste sesuri sub forma de terase) . Asemenea modificari se pot datora schimbarii vitezei si chiar sensului migcarii scoartei , variatiilor climatice si oscilatiilor nivelului de baz@ . Concordanta dintre terasele Bistritei gi Siretului indica influenta oscilatillor nivelului de baza local . Bistrita s-a adancit pe masura ce se adancea Siretul , dar si schimbarea locului de confluenta a dus la variatii ale nivelului de baza local : pe masura ce confluenta se muta spre aval , nivelul de baza al Bistritei era situat mai jos , acest fapt reflectandu-se in usoara divergenta dintre terasele mai ‘inalte si cele mai joase . jin concluzie se poate spune cA terasele Bistritei au o origine complexa , ele datorandu-se influentei pe care au desfagurat-o asupra actiunii raului miscarile scoartei , oscilatiile climatice gi modificarile nivelului de baza . 2.2. Din punct de vedere geologic , orasul Bacau si imprejurimile sale losunt situate in partea sud — vesticd a Podisului Moldovenesc , in apropiere de contactul acestuia cu zona neogena subcarpatica. Lucrarile de cercetare geotehnica (forajele executate in zona) au evidentiat pe 0 grosime care intereseaza din punct de vedere al stabilitatii constructiilor , formatiuni geologice de varsta Sarmatiana si Cuaternara . Formatiunilede varsté Sarmatiana , care constituie si roca de baza , cuprind argile si argile marnoase , marne stratificate cu intercalatii de nisipuri marnoase , uneori gresificate si calcaroase , toate cu o slab sistuozitate gi inclinare ctre sud — vest . Aceste formatiuni apar si la zi in baza versantului terasei I- a in partea sudicé a oragului , sub forma de argilaé marnoasa slab sistoasa , care constituie aici i patul unor izvoare de terasa . Formatiunile Cuaternare din zona sunt reprezentate printr-o mare varietate litologica atat a rocilor aluvionare cat si a celor eoliene ; astfel , incepand de la roca de baz& , s-au depus pietriguri cu bolovanisuri , nisipuri sau lentile de nisipuri in compiexul grosier , maluri argiloase sau nisipoase . Pe terasele |-a gi a ll-a , peste stratul grosier s-a depus complexul de paméanturi loessoide de origine eoliana sau complexul argilos aluvialo — deluvial , bine reprezentat in partea centralé a orasului gi care dovedeste existenta unui mare con de dejectie al vailor Trebes si Negel . 2.3. Reteaua_hidrografica a regiunii este dominatd de raurile Bistrita gi Siret , cu principalii afluenti amintiti mai sus - Negel si Trebes . Apa subterana apare atat in formatiunile Cuaternare cat gi in cele Sarmatiene, aparand sub forma a doua panze ; apa cantonata in formatiunile Sarmatiene este mentionata de unii cercetatori si identificata prin foraje structurale de adancime - aceasta nu a fost intalnita in forajele geotehnice ( dealtfel ea nu are 0 influenta asupra circulatiei superficiale a apei subterane si nu intereseaza din punct de vedere geotehnic) . jin toate cele trei terase , panza de apa subterana este cantonata in stratul aluvionar grosier ; in profilele executate prin terasele Bistritei , reiese c& nivelul hidrostatic scade de la vest la est , urmand oarecum panta generala a terenului. Nivelul apei subterane este diferit de la o terasa la alta - cca. 168 m la trecerea in terasa a ll-a , 157 m pe terasa a |-a si cca. 148 - 150 m pe terasa inferioara joasa.Apa subterana inmagazinata in pietrigurile teraselor a |-a si a ll-a provine din precipitatiile atmosferice . in terasa inferioara joasa , panza de apa subterana , puternic alimentata prin infiltratie laterala din raul Bistrita , se dezvolté pana la cota de 150 m cu scadere spre sud , pana la valori absolute de 142,5 - 144 m . Alimentarea acestei panze se face , partial si din precipitatiile atmosferice sau apele subterane de pe terasa a l- a (in partea nordica ) , dar si din izvoarele de terasd de la baza terasei a |- a din partea de sud a oragului . 2.4. Clima Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase si clduroase, rezultatul actiunii unui complex de factori naturali (circulatia generalé a atmosterei, radiatia solara, relieful) si antropici, oragul insusi avand un rol esential in crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifesta constant (materialele de constructie, profilul accidentat, spatiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (incalzirea artificiala, poluarea atmosferei). Actiunea comuna a acestora determina perturbari ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecinta directa fiind disconfortul urban. Temperatura medie anuala este de 9°C, osciland intre -4°C, in luna ianuarie, si +20,6°C, in luna iunie, constatandu-se o ugoaraé modificare a regimului termic in ultimii ani datorité lacurilor de acumulare, incaizirii globale si poluarii atmosferei. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 541 mm/m?/an, existand diferente intre sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) gi cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente in lunile iulie-august. 3. Prezentarea rezultatelor cercetarilor Primele cercetari geotehnice de detaliu , in vederea unei zonari geotehnice a ariei pe care se dezvoltd oragul Bacau , au fost facute in anul 1954 , de 7 &catre Trustul Topografic-Geografic (TTG) Bucuresti . Dupa 1970 s-au facut numeroase studii geotehnice in cadrul Institutului de Proiectare Judetean Bacau (devenit dupa 1989 S.C.General Proiect S.A.) , pentru proiectarea si construirea_principalelor ansambluri de locuinte i a altor obiective civile si industriale. Au fost consultate o parte din aceste lucrari existente si corelate cu rezultatele cercetarilor proprii - studii geotehnice intocmite de S.C.FRONTAL D.I.Systems incepand din anul 2002 . tehni Inventarierea rezultatelor geotehnice obtinute prin cercetarile efectuate in decursul ultimilor ani , experienta acumulata in urma asistentei tehnice pe santier la urmarirea sapaturilor pentru fundatii si consultarea altor lucrari de specialitate ,au condus fa identificarea si confirmarea existentei a patru zone geotehnice principale pe teritoriul municipiului Bacau , functie de caracteristicile terenului de fundare , capacitatea portanta a terenului pe care se fundeaza si posibilitatea relizarii lucrarilor de fundatii ; aceste zone sunt cunoscute sub denumirile : A. Zona aluviunilor grosiere - aceasta zona se confunda practic cu terasa inferioara joas& , pornind din nordul orasului si avand continuitate pana la sud , pe ambele maluri ale raului Bistrita . In partea nordica , pe malul drept al Bistritei , aceasta zona are o latime de 1,5 km , ingustandu-se destul de mult in zona Bd. Unirii , pentru a se dezvolta din nou pana la cca. 1 km in zona stadionului si apoi spre sud la 1,3kmin zona Letea . Aici sunt situate cartierele Gheraiesti , Miorita — Stefan cel Mare , Bistrita Lac , Izvoare , ansamblul de locuinte Milcov - Cremenea — Miron Costin gsi platforma industriala CET - Sofert. Pe malul stang , se dezvolta cartierul $erbnesti , care in ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult , fiind ocupate cu constructii noi (predominant locuinte) aproape toate suptafetele libere (terenurile arabile) . Zona A prezinta o suprafata plana , orizontala , cu o slaba inclinare spre sud —est.B. Zona complexului argilos sau prafos-argilos - se dezvolté numai pe malul drept al raului Bistrita , find marginita in partea esticd de corniga dintre terasa medie gsi terasa inferioara joasa (de unde incepe zona A) . Cuprinde cartierele George Bacovia , CFR , partea centrala a orasului . in partea nordica si nord-vestica a teritoriului studiat , zona B se ldrgeste pana la 1,5 km ; are o buna dezvoltare in partea centrala a oragului , pe o latime de 1,2 km. Spre sud , zona B se inchide in apropierea Cimitirului central al oragului , dupa o ingustare substantiala in dreptul stadionului , urmare a unei puternice eroziuni care a condus la largirea terasei inferioare (zonei A) in acest loc . Zona B prezinta o suprafata plana , cu o slaba inclinare spre sud- est si nu este afectata de fenomene morfogenetice recente C. Zona paménturilor loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire - se dezvolta in partea vestica si sud-vestica a teritoriului impus studiului , pe terasa medie . Limita nord - esticd este 0 trecere gradaté spre complexul argilos , limita vesticé gi sud-vestica fiind tot o trecere gradaté spre complexul loessoid aproape identic granulometric , dar cu sensibilitate la umezire (zona D) . Aceasta zona cuprinde ansamblurile de locuinte Corniga II i partial Corniga | , Tache , Republicii , zona depozitelor de m&rfuri de pe langa calea ferata. Subliniem ca aceasta zona nu este clar delimitaté de zona de terenuri sensibile la umezire gi chiar in interiorul ei pot aparea accidente de stratificatie , granulometrie sau umiditate , care sa faca terenul de fundare sensibil la umezire. D. Zona paménturilor loessoide sensibile la umezire - se dezvolta in extremitatea sud-vestica a teritoriului municipiului Bacau , respectiv pe zona mai ridicata a terasei medii si pe terasa a Il-a , cuprinzand partial zona depozitelor, cea mai mare parte din ansamblul Corniga Il , partea vesticé a ansamblului Victor Babes (Tache) , cartierul Aviatori , Aeroportul si zona industrial din partea sudica a municipiului. Ca o concluzie generala , s-a remarcat ca cele patru zone nu sunt suficient de distincte pe tot teritoriul municipiului Bacau . Limita de demarcatie intre ele poatefi de multe ori arbitrara , intrucat variatia caracteristicilor geotehnice - in special la ultimele trei zone (cu depozite sedimentare fine) - se face de cele mai multe ori gradat , unele modificari locale ale suprafetelor de sedimentare sau unele variatii granulometrice locale accidentale definind aparitia unor situatii de neconcordanta cu stratificatia generala din zona . in cadrul zonei A (a depozitelor aluvionare grosiere) apar diferentieri in functie de adancimea stratului grosier stabilit pentru fundare , in aceasta zona fiind destul de frecvente acumularile de sedimente fine , argiloase — méloase sau nisipoase , neconsolidate , a caror prezenté va crea probleme legate de stabilirea adancimilor mari de fundare in cazul fundarii directe . 3.2.Lucrari de prospectiuni Dupa cum am precizat , lucrarile de teren pentru studiile geotehnice proprii, ‘intocmite in ultimii ani pe teritoriul municipiului Bacau , au contribuit la o reconfirmare a zonarii geotehnice cunoscute pana acum din alte lucrari de specialitate .vom enumera in cele ce urmeazi cateva din aceste lucrari , dupa localizarea amplasamentelor studiate in cadrul celor patru zone enumerate la capitolul anterior : Pentru zona A: - Studiul geotehnic 348/2008 , pentru Bloc locuinte D+P+4-5E (beneficiar S.C.WISE INVEST S.R.L.Bucuresti) — str.Calea Moldovei nr.2bis - Studiul geotehnic 351/2008 , pentru Extindere hala si birouri ( beneficiar S.C. SIR IMMOBILIARE S.R.L.) — str. Calea Moldovei nr.45 = Studiul geotehnic 337/2008 , pentru Ansamblu rezidential S+P+M+12E (beneficiar S.C. WOOL TOP S.R.L. Bacau) - Bdul.Unirii nr.30 = Raportul de monitorizare geotehnica 374/2008 gsi Studiul geotehnic 257/2006 , pentru Magazin KAUFLAND - str.Nicu Enea nr.1 - Studiul geotehnic nr.237/2006 , pentru Supermarket CIP SAVIN — str.Erou Ciprian Pintea nr.27 - Studiul geotehnic 267/2006 , pentru Salon accesorii auto si service IMPAR — str. Milcov nr.3-5 . 10 1SLa toate acestea se adaugd numeroasele studii pentru construire de locuinte si hale pe Calea Romanului , cartierul Serbanesti , cartierul Izvoare. Pentru zona B : - Studiu geotehnic 294/2007 , pentru Hotel S+D+P+3E (beneficiar S.C. ROMAGRIA S.R.L.) — str.I.S.Sturza nr.41 - Studiu geotehnic 323/2007 , pentru Campus scolar 24 sali de clasa ~ str. Constantin Ene - Studiu geotehnic 349/2008 , pentru Spatiu birouri S+P+6-7E (beneficiar S.C. WISE INVEST S.R.L.Bucuresti) — str.Banca Nationala nr.6 - Studiu geotehnic 356/2008 , pentru Bloc locuinte P+4E (investitor persoana fizica) — str.Depoului - Studiu geotehnic 377/2008 , pentru Duplex S+P+1+M (investitor persoana fizica) — str. Razboieni nr.32bis. La fel , se adauga si studiile geotehnice pentru locuinte in cartierul CFR , pe str. Calea Moinesti etc.. Pentru zona C : - Studiul geotehnic 264/2006 , pentru Supermarket GIMA , str.Spiru Haret ns - Studiul geotehnic 306/2007 , pentru Extindere Hala productie ( beneficiar S.C. FILDAS S.R.L.) — str.Alexei Tolstoi nr.67 + Studiul geotehnic 401/2009 , pentru Construire corp nou P+6E la Camin studentesc nr.1 , Campus Marasesti (Universitatea Bacau) — str.Calea Marsesti nr.157 (lucrare in curs de desfasurare) - Studi geotehnice in incinta fabricii de hartie LETEA , pe str. Bicaz (Spatii de productie la S.C.Electroservice) , intocmite in cadrul S.C.GENERAL PROIECT S.A.) Pentru zona D : - Studiu geotehnic din anul 2002 , pentru Statia de benzina ROMPETROL- str. Calea Republicii nr.102 - Studiu geotehnic pentru Cladire P+1 cu spatiu de prezentare , depozit si birouri S.C.MAHA EGYPT S.R.L.- str.Calea Republicii nr.153 Ie- Studiu geotehnic in incinta S.C. World Machinery Works S.A. — str.Calea Republicii nr.205 Studiu geotehnic pentru Extindere laborator FNC Bacau - str. Calea Republicii nr.283 - Studi geotehnice in incinta S.C.Aerostar (ex. St.geo 146/1996 pt.Obiectiv 105) sau pentru ansambluri de locuinte (ex.st.geo nr.60/1990 Blocuri Narcisa) , intocmite in cadrul S.C.GENERAL PROIECT S.A. + Studii geotehnice pentru locuinte si hale in cartierele Republicii - Aviatori , Tache , pana la limita sudica a oragului . 4, Prezentarea stratificatiei Fiecare din cele patru zone prezentate mai sus , prezinta o stratificatie specifica , identificata in urma executarii numeroaselor foraje geotehnice gi sondajelor geotehnice deschise , care au fost executate de-a lungul timpului pentru intocmirea studiilor geotehnice . Din observatiile directe , corelate cu rezultatele analizelor de laborator (in special cele privind compozitia granulometrica) , se poate ilustra litologia zonelor —la modul general — astfel : Zona A (a aluviunilor grosiere) — prezinta o stratificatie simpla : FI La suprafata se gaseste un strat de sol vegetal ( 0,40 - 0,60 m grosime ) sau umpluturi eterogene (0,80 -1,00 m grosime , local mai mare) . - incontinuare apare strat de aluviuni fine — praf nisipos - argilos , nisip prafos sau nisip argilos , pe alocuri chiar argilé prafoasa . Stratul are grosimi variabile, media fiind de 2,00 m . Existé numeroase zone in care lipseste cu desavarsire . : incepand de la -1,50 - 4,00 m fafa de cota terenului natural (CTN) apare stratul de aluviuni grosiere de terasa , alcatuit din pietrig cu bolovanig gi nisip , ‘indesat , practic incompresibil , umed la saturat , fiind si stratul magazin al apei subterane . Acest strat are continuitate pana la adancimi de 6,50 — 8,50 m , friind dispus in discordanta de sedimentare peste orizontul rocii de baza (argil4 marnoasa sau nisipuri marnoase-argiloase) . 12 te- Ca observatie , trebuie specificata existenta in aceasta zona a unor porfiuni cu aluviuni fine neconsolidate (mAluri nisipoase sau argiloase , de multe ori cu resturi vegetale). Acestea apar fie ca strat acoperitor al stratului de aluviuni grosiere , fie ca intercalatii in masa de pietris , find raspandite neuniform , pe portiuni alungite in directia de curgere a apei , dar inguste ( maxim 5-8 m) . Zona B (a complexului argilos sau prafos argilos) — este zona cu cea mai mare densitate de constructii vechi si noi , stratificatia generala fiind urmatoarea : - Stratul superficial este alcdtuit din umpluturi de paméant cu resturi de materiale de constructii , avand grosimi de fa 0,80 la 3,00 m . Existé portiuni cu umpluturi de grosimi mari destul de dezvolitate ca intindere , ce vor fi evidentiate si pe planul de situatie sc.1:10000 anexat. . - Incontinuare , se dezvolt& complexul argilos si prafos — argilos , constituit din alternante de argild si argil& grasa cu praf argilos sau argile praftoase , de culoare cafenie sau galben-cafenie gi cafeniu-bruna , in general umede , cu o consistenta medie-ridicata (plastic consistente la plastic vartoase) . Prezenta frecventelor oglinzi de frictiune in masa argilelor grase , confirma ipoteza influentei sedimentarii in con de dejectie a acestui complex. La baza stratului argilos-prafos si de multe ori in masa lui sub forma de intercalatii subtiri , apare fractiunea nisipoasa — argile nisipoase sau nisipuri argiloase , fara ca aceasta sa influenteze caracteristicile geotehnice ale stratului . in zone izolate ca extindere , prezenta la partea superioara a argilelor grase conduce la manifestarea fenomenului de contractilitate a terenului de fundare , favorizat de variatiile bruste si repetate ale umiditatii naturale . - Sub complexul argilos se dezvolta stratul grosier de terasa ( pietrig cu bolovanis gi nisip , uneori cu lentile de nisip ) , care are o grosime de 4,50 — 7,50 m. - Stratul de baza , constituit din argile marnoase in alternante cu benzi de nisipuri mamoase sau grezoase , apare la adancimea de 15,00 — 18,00 m si se dezvolta pe grosimi apreciabile . - Panza de apa subterana este cantonata in stratul grosier de terasd , la adancimi de 9,50 — 12,50 m CTN , cu variatii nesemnificative pe verticala .ile sau insensil Zona _C (a paménturilor loessoide slab sensi le la umezire) - prezinta 0 stratificatie asemanatoare zonei precedente, cu deosebirea inlocuirii complexului argilos cu complexul prafos cu caracter loessoid. in general stratificatia apare astfel : - La suprafata stratul de sol vegetal , brun-negru , are grosimi de 0,50-0,80 m ; Zonele cu umpluturi sunt mai rare gi nu depasesc 2,50 m grosime . - Urmeaza praf si praf nisipos-argilos sau argilos , cu aspect de pamant loessoid (galben-cafeniu , macroporic , cu calcar dezagregat) , cu umiditate redusa la partea superioara gi umed de la adancimea de cca 4,50 m , slab sensibil la umezire sau insensibil . Sensibilitatea la umezire redusa a acestui strat se datoreaz4_umiditatii naturale ridicate , umiditate care sub adancimea de 4,00 m depdseste 20% ; ca urmare cresgte compresibilitatea initial a terenului de fundare si dispare pericolul unei prabusiri ulterioare datorate unei umeziri puternice si locale . Umiditatea naturala ridicata a acestui strat se datoreaza infiltratiilor apei subterane din panza terasei a Il-a si posibil si unei ecranari pe orizontala , la contactul cu complexul argilos.Grosimea acestui strat este de 6,00 - 8,50 m. - Sub stratul loessoid , pana la stratul grosier , se interpune pe alocuri_un strat subtire , discontinuu , argilos — nisipos , cafeniu , cu zone ruginii si cenusii , foarte umed , cu o consistenta mijlocie , insensibil !a umezire. Grosimea acestui strat este de 1,50 - 2,50 m. - De la adancimea de 9,00 -10,00 m CTN , apare stratul grosier de terasa » constituit din pietris cu bolovanigs gi nisip .Acesta este ultimul strat de varsta Cuaternara , in continuare dezvoltandu-se argilele marnoase Sarmatiene. Zona D (a pamanturilor loessoide sensibile la umezire) — se remarca printr-o stratificatie in general identica cu cea din zona C (predominand prafurile , de culoare galbena sau galben-cafenie) , cu deosebirea ca stratul loessoid are grosimi de pana la 9,00 — 10,00 m si caracteristici geotehnice deosebite: umiditate scazuta , porozitate mai mare, sensibilitate la umezire. in functie de tasarile specifice in stare inundaté verificate in laborator , pamanturile loessoide se definesc conform Indicativ P7/2000 ca apartinand “PSU — grupa A” de sensibilitate la umezire. 145. Conditii geotehnice Din prezentarea stratificatiei terenului pe fiecare zona in parte se desprinde concluzia ca , in functie de indicii geotehnici ai terenului , conditiile geotehnice privind fundarea constructiilor sunt diferite . De mentionat este gi faptul ca chiar in cadrul aceleiagi zone conditiile pot fi diferite , determinate local de stratificatii, granulometrii gi umiditati accidentale . Respectand aceeasi succesiune a zonelor ca in capitolele anterioare , vom prezenta in cele ce urmeaza conditiile geotehnice specifice : Zona A - este favorabila amplasarii constructiilor , stratu! natural optim bun de fundare fiind stratul alcatuit din aluviunile grosiere (pietrig cu bolovanig si nisip) ; tn acest caz adancimile minime de fundare vor fi cuprinse intre -1,20 m si-2,50m CTN . Stratul are o capacitate portanta ridicata , ce poate fi exprmata in Pconv= 350-450 kPa (pentru gruparea fundamental de sarcini) . in functie de nivelul apei subterane, constructiile pot fi prevazute cu subsol , dar cu conditia ca_pardoseala acestuia sé nu coboare sub 2,00 m fata de cota terenului natural . Pentru constructiile de importanta redusa exist si varianta fundarii in stratul acoperitor aluviunilor grosiere , acolo unde grosimea lui este mai mare de 2,0 m, in conditiile unei stratificatii orizontale gi uniforme si a unor indici geotehnici corespunzatori . Cea mai mare parte a cartierului Serbanesti (pe malul stang al Bistritei) , zone destul de intinse aferente strazilor Calea Moldovei , Mioritei - sunt construite pe stratele de sedimente fine alcatuite din praf nisipos -argilos , praf nisipos sau argilé prafoasa. in acest strat adancimile minime de fundare vor fi de - 1,20 m CTN , iar presiunea conventionala de calcul utilizaté pentru dimensionarea fundatiilor nu va depagi valoarea Pconv=200kPa. Problemele deosebite care pot s apara in aceasta zona sunt lentilele sau pungile de maluri , care trebuie depasite pentru a se putea funda pe teren sanatos — conducand la variante mai costisitoare de fundare . Aceste variante implica dupa caz realizarea unor perne de balast , fundatii tip cheson sau pe piloti forati . Deasemenea poate s& apar necesitatea efectuarii de epuismente normale sau exceptionale si folosirii unor betoane speciale pentru fundatiile realizate sub nivelul apei freatice . in Is 30general apa nu prezinta agresivitate chimica asupra betoanelor , dar este necesara de fiecare data verificarea prin analize de laborator . Zona B (Complexul argilos) - prezinta caracteristici geotehnice propice pentru fundarea directa a constructiilor , pamnturile argiloase - prafoase fiind coezive (coeziunea c = 28 — 81kPa) , avand plasticitati mijlocii — mari , in general cu stare de consistenta ridicaté (plastic vartoase — tari) , cu compresibilitati mijlocii - mari. Capacitatea portanta este foarte buna , exprimata in Pconv= 225 ~ 300 kPa pentru sarcini fundamentale , vatori ce pot fi sporite (350 kPa) functie de adancimea de fundare . Constructiile realizate in aceasta zona prezinta o buna comportare in timp. Adancimile minime de fundare sunt de -1,20 m CTN , dar pot fi_ mai mari datorit. grosimii umpluturilor si prezentei beciurilor sau puturilor dezatectate , frecvente in zona centrala . in zonele (izolate ca extindere , dar prezente in partea centrala a oragului) cu argile contractile (pamanturi du umflari gi contractii mari -PUCM), adancimile minime de fundare vor fi de -2,00 m CTN , conform normativelor de specialitate in vigoare. Apa subterana se gaseste la adancimi de peste 9,50 m CTN si nu influenteaza executarea lucrarilor de fundare , iar constructiile pot fi prevazute cu subsoluri (in ultimii ani s-au realizat subsoluri pe 2-3 nivele) . Zona C - este marcata caracterul loessoid al stratului de fundare , incadrat conform NP 074/2007 in categoria “terenuri medi” . Conditiile geotehnice permit fundarea directa , in masura in care indicii geotehnici obtinuti in urma analizei probelor netulburate au valori corespunzatoare . Se vor mentine prevederile normativului P7/2000 referitoare la evitarea inundarii terenului cu ape de orice provenienta . Adancimile minime de fundare vor fi de -1,30 m - 1,50 m CTN ; se recomanda proiectarea si executarea subsolurilor , care creaza cutii rigide la partea inferioara a constructiei . Sporirea rigidizarii spatiale a constructiilor se va realiza si prin centuri armate sau grinzi de fundare longitudinale gi transversale , in functie de structura si caracteristicile lor. Pentru predimensionarea fundatiilor se vor utiliza presiuni conventionale de calcul cu valori Pconv = 150 — 200 kg/kPa ; dimensionarea definitiva este bine s& 16 4se faca dupa verificarea terenului la limita deformatiilor si la limita de capacitate portanta , calcule in care se vor folosi in determinati tn laborator . Subliniem din nou faptul cd aceasta zona (C) nu este clar delimitata de zona cu terenuri sensibile la umezire (D) gi ca urmare , pentru faze definitive de proiectare este necesara cercetarea de laborator a fiecdrui amplasament . Zona _D - este o zona cu conditii geotehnice speciale , terenul de fundare fiind definit ca sensibil la umezire - PSU grupa A . in acest caz variantele de fundare cunoscute gi aplicate sunt : pe teren cu structura naturala gi pe teren imbunatatit prin compactare (piloti de pamant sau perne de pamant compactat). Comportarea constructiilor executate este buna ; caracterul de sensibilitate la umezire al terenului din aceasta zona , impune imbunatatirea terenului de fundare corespunzator grupei A de sensibilitate si anume, inlaturarea sensibilitatii la umezire pe o grosime sub talpa fundatiilor pana la care distributia presiunii data de fundatie ajunge la nivelul geotehnici ai terenului de fundare rezistentei structurale a terenului (ex. pentru constructile de P+4E rezulté o imbunatatire a terenului pe grosimea de 2 m sub nivelul de fundare). Predimensiondarile fundatiilor se pot face utilizand Pconv =150 kPa ; in cazul terenului imbunatatit prin compactare (perna) , Pconv=200 kPa pentru gruparea fundamentala de sarcini . Mentionam obligativitatea de a respecta in toate fazele realizarii constructiilor ( atat in proiectare cat si in executie si exploatare ) , a tuturor masurilor de protectie impotriva inundarii terenului prevazute de normativul P7/2000. Este utild si necesaré_urméarirea sistematica , prin masuratori topografice , a tasarilor si a altor deplasari ale constructiilor de pe aceasta zoné , pe masura executarii lor si apoi in timp 6. Construibilitate Conform capitolului anterior , se poate afirma cA teritoriul pe care s-a ul Bacau este favorabil realizarii constructillor . Identificarea giprezentarea celor patru zone (A,B,C,D) a fost facuté in ordinea defavorabila a conditiilor de fundare si exploatare a constructiilor . jin perioada 2004-2008 s-a produs 0 crestere puternica a investitilor in domeniul constructiilor , ponderea cea mai mare avand-o constructia de locuinte (unifamiliale , cu regim de inaltime P+M sau P+1 , dar si blocuri de locuinte izolate sau in ansambluri , de la P+4 la P+12 etaje) .De asemenea s-au construit multe spatii comerciale si de birouri , hale de depozitare si de productie , hoteluri si pensiuni . Aceasta a dus in primul rand la ocuparea terenurilor libere (foste terenuri arabile , gradini) , rezultand dezvoltarea cartierelor Serbanesti , Izvoare , Republicii - Aviatori , a zonei de nord si nord — vest . Au fost demolate (sau sunt in curs de demolare) anumite case vechi si mai ales cladiri industriale ( care au apartinut intreprinderilor ce si-au redus sau gi-au ‘incetat activitatea) . Deasemenea au aparut numeroase plombe intre cladiri existente sau indesiri pe spat libere cu suprafete reduse - cu tendinta ridicarii pe verticala . Din punct de vedere geotehnic exist solutii de fundare , dar aceasta presupune o investigare detaliataé a amplasamentelor si 0 monitorizare atenta a sApaturilor , conform prevederilor legislative in vigoare . Zonele mai putin favorabile sunt in partea de sud-est ( prezenta apei aproape de suprafaté , a malurilor si nisipurilor saturate) si sud — vest (prezenta PSU, a umpluturilor ) ale orasului . in cazul incintelor industriale , in afar& de stabilirea naturii terenului bun de fundare - dupa indepartarea umpluturilor , a platformelor betonate , se pune si problema verificarii chimismului acestuia , in cazul in care a fost contaminat cu diverse reziduuri . Spatiile cu suprafete mici din zonele intens construite pun probleme de realizare in siguranta a sapaturilor , de subzidiri la fundatiilor cladirilor din imediata apropiere ce pot fi afectate , de consolidare a malurilor sApaturilor adanci pentru subsoluri — practic respectarea cu strictete a prevederilor Normativului indicativ NP 4120/2006 privind cerintele de proiectare si executie a excavat urbane . yr adanci in zone 7. Riscuri naturale 3Pe teritoriul administrativ al municipiului Bacau nu este consemnata existenta unor zone de risc natural major — respectiv afectate de alunecari de teren sau de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa Desi intravilanul oragului este strabatut de la nord la sud de albia majora a raului Bistrifa - amenajata hidroenergetic (lacul de acumulare , canalul UHE) sau pentru agrement (insula de agrement) - nu se pune problema producerii de inundatii in zonele ocupate de constructii din vecinatate. Principalii afluenti ai Bistritei - Trebesul si Negelul - au de asemenea cursurile regularizate , Negelul fiind destul de mult deviat de la cursul sau natural . in anul 2005 c&nd au cazut cantitati insemnate de precipitatii , spargerea digului Negelului in satul Barati (NV de Bacau) a dus la inundarea unei parti din ora , apa avand tendinta s4 curgd pe vechea albie si inundand astfel strazile Mioritei , Prelungirea Bradului gi alte stradute colaterale . Au fost inundate in principal subsolurile blocurilor gi afectate mai serios cAteva case din paianté . Vechea albie a Negelului se suprapune partial peste strada Mioritei , fiind si o zona cu relief antropic (straturi groase de umpluturi). in general , nivelul freaticului nu prezinta variatii foarte mari pe verticala , tinand cont c& este vorba de un acvifer cu nivel liber , alimentat atat din precipitatii cat gi din infiltratii laterale din principalele cursuri de apa. Atat raul Bistrita cat si afluentii sai din zona au cursurile regularizate. De asemenea , nivelul apei din lacul de acumulare prezinta variatii controlate. Pentru cazurile care necesita epuismente (cand alte solutii nu pot fi aplicate) - se va analiza cu atentie modul in care acestea ar putea afecta constructiile din jur . 8. Grad de seismicitate in conformitate cu Normativul P100-1/2006 , municipiul Bacau se inscrie din punct de vedere seismic in zona cu ag=0,28g si Tc=0,7s (gradul 8 de seismicitate potrivit STAS 11100/1-1993). 19 3Cutremurul din 1977 a afectat mai serios o serie de cladiri vechi (cele mai vechi blocuri din centrul Bacdului - pe str.Maragesti - fiind inca in curs de consolidare) . 9. Consideratii finale Datele prezentate au caracter informativ , fiind valabile ca baza de documentare pentru Planul Urbanistic General al municipiului Bacéu . Modul in care variaza caracteristicile terenului in cele patru zone majore descrise gi chiar in cadrul aceleeasi zone _, particularitatile fiecarui amplasament in parte , necesita executarea unor investigatii geotehnice detaliate atat in momentul proiectarii unei constructii noi cat si pentru modernizarea , etajarea sau extinderea unor constructii existente . Pentru intocmirea studiilor geotehnice se vor respecta intocmai cerintele normativelor de specialitate existente in vigoare. La momentul intocmirii acestui studiu au fost utilizate sau consultate urméatoarele normative : = NPO74/2007 — Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii * NP112/2004 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii * P7/2000 — Normativ privind fundarea constructillor pe paméanturi sensibile la umezire PSU (proiectare , executare, exploatare) « NEO01/1996 - Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari PUCM = P100/1 — 2006 — Codul de proiectare seismica a cladirilor = NP120/2006 — Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zone urbane = STAS 3300/1 si 3300/2 — 1885 (Principii generale de calcul si calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe) « STAS 3349/2-83 (Stabilirea agresivitatii apei fata de betoane) * €169/88 , C29-85 20Printr-o adaptare corecté (la proiectare gi executie) a fundatiilor constructiilor la conditiile de teren se va asigura siguranta in exploatare a acestora pe timp indelungat. ll. ZONA METROPOLITANA Din punct de vedere administrativ municipiul Bacdu se invecineaza cu comunele Hemeius gsi Sducesti , in Nord , cu comuna Letea Veche , in Est , la Sud cu comuna Nicolae Balcescu , la Sud-Vest cu comuna Sarata , iar la vest cu comunele Luizi-Calugara, Magura si Margineni. in ultimii ani , 0 mare parte din locuitorii Bacaului si-au construit case pe teritoriul acestor comune , avantajul fiind cd sunt usor accesibile de pe arterele principale , iar cadrul natural este diferit ; deasemenea s-au construit multe hale , spatii comerciale gi sedii de firma . Vom prezenta pe scurt in cele ce urmeaza cateva informatii generale si caracteristici geotehnice principale ale terenului pe teritoriul acestor comune : 1,Comuna Hemeius Se dezvolta par pe terasa inferioara a Bistritei_ (zona in care un aport insemnat de aluviuni il au si afluentii Banat si Limpedea) i partial pe terasa medie. in primul caz avem de-a face cu o stratificatie tipicd , in care predomina aluviunile grosiere (de cele mai multe ori isi fac aparitia imediat sub stratul de sol vegetal) . Pe terasa medie predomina depozitele de sedimente fine (cu grosimi de peste 5,0m), in general praf argilos , fara caracteristici loessoide — nu este definit ca fiind sensibil la umezire. Nu apar probleme de stabilitate a versantilor , cursurile de apa sunt regularizate . In cazul unor averse cu cantitati mari de apa se poate manifesta pe alocuri fenomenul de bltire . Apa subterana apare in intervalul -1,50 -3,50 m CTN pe terasa inferioara $i incepand cu -7,0 m CTN pe terasa medie. 21 op2.Comuna Sauces' Este amplasata pe interfluviul Bistrita — Siret , cu acces de pe E85 (satul Bogdan Voda este amplasat chiar de o parte si de alta a acestei artere) .Terasa inalté este alcatuité predominant din praf argilos sau argila prafoasa cu aspect loessoid , sensibile la umezire (PSU grupa A) . in zonele joase stratul de aluviuni grosiere este acoperit de depozite argiloase sau nisipoase , cu grosimi de 1,50 m— 2,50 m . Se manifesta fenomene de eroziune (malurile Bistritei si ale Siretului capatand pe alocuri aspect de falezd abrupta). Spre Siret - localitatea Schineni gi multe terenuri joase din Saucesti au fost afectate de revarsarile acestuia (cea mai recenta in vara 2008). jin zonele de trecere de la terasa inaltA la cea joasa , apar izvoare de panta. Nivelul cel mai ridicat al apei subterane este -2,0 m CTN . 3.Comuna Letea Veche Este situat in partea de est a municipiului Bacau , in raza acestuia de influenta (localitatea Letea Veche se desfasoara ca o continuare a cartierului Serbanesti). Se gaseste la nivelul terasei joase de pe interfluviul Bistrita — Siret , aproape de confluenta celor doua rauri. Podul acestei terase este plan , prezentand 0 declivitate redusa . Localitatile Holt , Radomiresti , Rusi-Ciutea gsi Siretu sunt afectate de inundatii in perioadele de viituri . Stratificatia terenului este simpla — stratul de aluviuni grosiere (pietrig cu bolovanis gi nisip) fiind acoperit pe alocuri cu alternante prafoase —argiloase cu grosimi de pana la 3,50 m , Panza de apa subterana are nivelul situat intre -4,50m si -6,50 m CTN. 4.Comuna Nicolae Balcescu Amplasata in partea de sud a municipiului Bacdu , cu incepere de pe terasa medie a raului Bistrita (zona pamanturilor loessoide sensibile la umezire — PSU grupa A) , continua dupa confluenta celor doua vai importante , pe versantul drept al Siretului , unde loessurile trec in lehmuri loessoide gi isi pierd treptat sensibilitatea la umezire . 22 otEste strabatuté de DN2 (E85) si pe teritoriul ei , la limita cu Bacaul , s-au dezvoltat importante centre comerciale (Metro , Practiker , Dedeman etc) . Apa freaticé apare la adancimi mai mari de -10,0 m CTN . Stabilitatea generala si locala este asigurata. 5.Comuna Sarata Se gasegte in partea de SV a Bacaului , la limita a doua unitati structurale disticte : Unitatea de podis cu iesirea de pe terasele superiooare formate pe valea Bistritei si glacisul piemontan al Pietricicai , care face trecerea spre Unitatea subcarpatica . Formatiunile geologice ale acesteia apartin Sarmatianului , constand ‘intr-un facies argilos - nisipos - grezos , acoperite de sedimente mai recente , Cuaternare . Acestea din urma constau in depozite fin sedimentare prafoase si argiloase , de grosimi apreciabile , dispuse peste depozite grosiere ( pietris cu bolovanis si nisip ) , care cantoneaza gi panza de apa freatica ; aceasta se gaseste la adancimi cuprinse intre -9,0 m si -15,0 m de la cota terenului natural . Stratele de sedimente fine pot prezenta sensibilitate la umezire , spre contactul cu Zona D - a paménturilor sensibile la umezire din sud-vestul Bacaului. 6.Comuna Luizi Calugara Localitatea Luizi Calugara, se aflé in cea mai mare parte a ariei construite in zona de trecere dinspre terasele inalte ale Bistritei si Siretului spre piemontul Pietricica Bacdului .Relieful este fragmentat de paraie (ex. pr. Bahna) care au un regim cvasi-torential si de alfi afluenti cu totul minori ai acestor paraie . Reteaua hidrografica din zona este tributara raului Siret. Din punct de vedere geologic-structural, zona studiata se afla la contactul a doua Unitati_majore — orogen si platforma — portiune cunoscuté sub denumirea de avantfosa a Carpatilor Orientali ( depresiune precarpatica ) , marginea vestica a Platformei Moldovenesti fiind scufundata in fata orogenului carpatic . Stratigrafic , pe teritoriul localitatii Luizi Calugara nu apar la zi sedimente mai vechi decat Sarmatian superior , acesta fiind reprezentat litologic prin argile cenusii , cu intercalatii de nisipuri presate , slab gresificate . De regula sedimentele Sarmatiene sunt acoperite de cele Cuarternare , reprezentate litologic prin depozite 2B afine, coezive (prafuri argiloase — nisipoase , argile prafoase ~ fara sensibilitate la umezire) . Hidrogeologic , zona este caracterizata de prezenta unui acvifer situat la adancimi variabile (peste -8,0m CTN in zona amplasamentului) ; pe alocuri sunt prezente izvoare de coasta . 7.Comuna Magura Se gaseste in partea de vest a Bacdului , imediat la iesirea din cartierul CFR, pe aceeasi_ limita a unitatilor structurale disticte : Unitatea de podis cu iesirea de pe terasele superioare formate pe valea Bistritei (cu aportul local al paraului Negel) si glacisul piemontan al Pietricicai , care face trecerea spre Unitatea subcarpatica . Formatiunile geologice ale acesteia apartin Sarmatianului , constand ‘intr-un facies argilos — nisipos — grezos , acoperite de sedimente mai recente , Cuaternare . Acestea din urma constau in depozite fin sedimentare prafoase si argiloase , de grosimi apreciabile , dispuse peste depozite grosiere ( pietrig cu bolovanig gi nisip ) , care cantoneaza si panza de apa freatica ; aceasta se gaseste la adncimi cuprinse intre -9,50 m si -25,0 m de la cota terenului natural . Terenul nu prezinta sensibilitate ta umezire . Exist zone pe care s-au manifestat alunecari superficiale , dar in cea mai mare parte versantii sunt stbili . 8.Comuna Margineni Teritoriul ei este situat in parte la nivelul terasei medii formate pe interfluviul Trebes - Bistrita — unitate reprezentata din punct de vedere geologic prin depuneri eoliene gsi aluvionare, consténd in sedimente fine , prafoase si nisipoase si sedimente grosiere { pietris cu bolovanis si nisip ) , toate de varsta Cuaternara , uneori cu stratificatie incrucigaté (aluviuni grosiere , intercalate cu sedimente fine argiloase —prafoase) . in orizontul grosier este cantonaté panza de apa freatica , la adancimi cuprinse intre -6,5m gi -20,0m de la cota terenului natural . O alta parte (spre nord -estul comunei ) se gaseste la _nivelul terasei inferioare a raului Bistrita — unitate reprezentaté din punct de vedere geologic prin depuneri eoliene gi aluvionare, constand in sedimente preponderent prafoase si nisipoase cu caracteristici geotehnice variabile , de grosimi reduse , urmate de un orizont grosier ( pietris cu bolovanis si nisip ). in orizontul grosier este cantonaté 22 Sypanza de apa freatica , la adancimi cuprinse intre -2,5m gi -6,0m de la cota terenului natural . Depozitele de varsta Cuaternara (atat cele de pe terasa medie cat si de pe cea inferioara) sunt dispuse discordant peste formatiuni mai vechi , marnoase , apartinand Miocenului superior, ce constituie fundamentul semistancos al regiunii. Principalele cursuri de apa Trebegul si Limpedea au cursurile regularizate si nu apare pericolul producerii de inundatii . CONCLUZII jin urma acestei prezentari generale se poate afirma c& invecinatatea municipiului Bacdu se gasesc zone cu potential de dezvoltare — apartinand teritorial gi administrativ comunelor limitrofe — atat pentru construire de locuinte cat si pentru alte obiective economice (spatii comerciale , de agrement , sedii de firma etc.) . Din punct de vedere geotehnic terenurile sunt bune pentru fundare , prezentand riscuri minime . Subliniem insa importanta gi necesitatea verificarilor studii conform NP 074/2007 pentru fiecare locatie . | Intocmit , i : shes Petronela pirat ‘ =p Ng RONTAL SG say “te 25 +0OBIECTIV : Plan Urbanistic General al mun.Bacau-faza studiu geo AMPLASARE : mun.Bacau '| INCADRARE zona SCARA ,| 402/ 2009 PLANSA PROIECTnr] G %)ZonaA Stratificatie teren - str.Unirii nr.30(st.geo 337/2008 2 TARDE slaw) = a GRANULONETRICA w PLASTICITATE. 2 (a5 & a 8 Bape = DENUMIREA | 2 |a £lo elu e[S E| & 2,00mm. NISIP “ARGILA 0,005mm Le UMIDITATE, ‘SCARA: 1:60 PLANSA G16 IKE PLASTICITATE. Lf] ip | tc STAG 19197 4-06