Te Te cetIntroducere SURO Ree Soe Mat contr See tree Reman ene Nero e tte PETaeeCo RM Mca Mee Re AC ee Cec meo RCTs CeCe teorer ec eneontTey Eocene Maniac coma Lala O explicatie destul de satisfacatoare referitoare la majoritatea cutremurelor EM epatianics Eom cucu tome Coe B enters ER Cke er rece Recency pamantului (numita litosfera) este compusa din niste bucati mari si instabile numite So Came eral Rene eo ec MB mC eee shelter ecker am irae COUR TAL elt Mes me SLiTy or TTC cect me ene eC Tee CLienn tal ale naturii de pe Terra. Potenfialul enorm de distrugere se datoreaza energiei Renee tte eee ents Gerais Toad este ty ene Sirens (oe aerate ers ee ee cone atte es es eatenSeismele Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in Sura cater scoarta pamantului, aloes Beatenys tl accra Come om Cogent menaCore unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare 7 cutremur, exista mai \ fips de teas multe tipuri de unde Erte (oe AS Se ee TF we ~ JCutremurele — De unde provin? Cutremurele de origine tectonica reprezinta Olcer RUBE nee MCLE RUemeN tke bet eee eae produc intr-o anumita perioada de timp. In alte tan locuri, ca de exemplu de-a lungul braului ‘ * Muntos Mediteranean-Himalaian, intra in conflict blocuri x continentale intinse pe aceeasi placa tectonica, unde activitatea seismica este foarte inalta. Seoarta __continentala Litertera Liteefera Pe Terra se mai produc cutremure la eruptia vulcanilor, carora le revin circa 7% din numarul total de seisme. Zguduirile vulcanice, in unele cazuri, sunt puternice, dar se manifesta intr-o arie SNe Astenosfera Alunecirile de teren, prabusirea tavanelor unor pesteri si galerii de mine sau alte goluri subterane proyoaca si ele cutremure, insa sunt slabe gi au numai efecte locale. Magnitudinea acestora nu depasegte 4,5 grade pe scara Richter si . agi ~ Tite} "i. aj total de —Undele Miscarea brused a rocilor situate de-a lungul raw elmer iecmaloeTimccntetnttaentay 1 Prenat Notre te tnt om On etete Etgar sine saunter ye) Feet mee keen nS Clasifica in unde esentiale primare sau unde P si unde esentiale secundare sau unde S. Undele promniecett ren nt Neri mart rctcls mai multe pagube in timpul zguduirilor unui cutremur pentru ca migca pamantul inainte si irae Cenaremrtirl keene cents irri ots Re Velemesethiate uriuleeketraseootestiea Shonveen mc nititeate citer Pere seSertr soe leye etre SIMI Stsymenrtnn cS dupa fizicianul britanic Lord Raileigh, si unde Love, numite dupa geofizicianul A.E.H. Love Undele de structura produc de asemenea pave tincdejeatCeettst lobar sentedt et eqnte Tc Seren ieleeer ion ithteetee teenie Undele esentiale, sau undele P'giS, radiaza din faliaide ruptira incepandidinifocarul seismului) Undele sunt unde compresatc oR surat eel > clare alr 5 fem iirits »“Siinapoi in aceasi directie in cai oth undelObservarea undelor seismice ¢ Pentru vizionarea filmelor apasati pe imaginea lor FeEtapele unui cutremur + Etapele unui cutremur si principiile detectarii acestuia: - Un cutremur are urmatoarea structura CCU ene sa eee rat enone Ma ee at eee Unda P petactertnaitor Lint cy see ritree cee eer Preeti Genre aoa conte ako etre Tae inconjurator, in cautarea undelor P ale unui cutremur. - Cand sistemul a detectat o unda P (Coo eut he ent ee Rae Cutremur major), se va declansa alarma Eos torsion et Barreto Ute Verte Nee ta Glorereoerteccecn atte TeceuteLea eT (ooeen item tates ene Rees cie UIE tose) (eit PseaeLitarsSeismograf Oe cicero ese eset ee} Geir Sree eee ee Foe eraeen ena e Mare Pree e cee aac Fr ste a eee oa ot Cerro e Mecca Sere etd un nucleu interior solid inconjurat de un nucleu lichid foarte vascos. OR en Corse irre ncst ttt Bc kr ee CEES sCoc Centre ttl Bone ar os etna ett sosesc diferitele tipuri de unde directe sau Peden tee ve netertineee cet Cer ect enric eurostar triteScara Richter * Scara Richter este facuta pentru a masura puterea unui cutremur. Este 0 scara logaritmicd, pentru ca magnitudinea, dupa Richter, corespunde eect ene cree mi Oriente eto ome ARON Cnt asta CRI km de epicentru. in mod normal nu este gradata de la 1 la 9, ci mai ales cu pierertreon es Magnitudine 1 : in mod normal nu este simtit. Magnitudine 2 : In mod normal nu este simtit. erat cece ecco aet ecm: Crna scree meet corr (ce Magnitudine 4 : Este simfit adeseori, dar nu provoaca daune materiale. Magnitudine 5 : Cutremur moderat. Este simfit bine. Mici daune la cladirile din apropierea epicentrului. Magnitudine 6 : Cutremur puternic. Cladirile care nu sunt rezistente se distrug pe o raza de cativa kilometri de la epicentru. Wertenevarenncen tian mentee venti cet-CUnCe ns oroness ete eects Kilometri de la epicentru.Pisa cece regen cece eon m eos sie mea eMeC Las AL lta tee elastic si un mouse cuplat la calculator, poate servi ca seismograf: instrument care poate inregistra Beene ire ROC ee Ot Rice est ats rg cent Meer UEC rege ted eae Rc legat rigid de suport, ci prin intermediul firului elastic. Astfel, apar deplasari relative intre corpul pendulului si sol, deplasiri care, prin intermediul Porter piers iaccrea(ete (kerio tts SS eas c Mc Tee IC Ree eer Tanah Miers Tien uc Mer seas pentru ca acesta sa inregistreze ceva!Cele mai devastatoare cutremure din sec al XX-lea * Cutremurul din Oceanul Indian. eral) * Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un submarin cu o magnitudine de 9,0 grade pe desfasurat in estul errCutremurul din Peru Cerca Rs crm coat melt. fost un cutremur foarte puternic, ener vase rents ci feel I i a in ziua de yJ la orele 18:40:58 ora Tocala sau 23:40:58 sia durat aproximativ doud minute. a fost localizat la circa 150 km sud-sud-vest de ew ene) adancime de circa 30 de km. CeSilaelbtucouearcleh art 1 El (USGS ) a raportat ca a fost un tect Meer Prereeitevask eroCutremurul din ~77 ¢ Cutremurul din 1977 Sees Cota) ost un puternic care s-a produs la ora 21:22 in data de , cu efecte devastatoare asupra . Aavuto intensitate de 7,2 grade pe sia facut In timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai inLa nivelul intregii tari au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea peereqtl roomate Clon concentrat la Bucuresti unde pescicmceNe (RoE eremsme)oceebul mari s-au prabusit. Tot orasul Pues distrus, si s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. 3 EY fost localizat in zona ¥ (iB VeUhe Aare otal ect din tara, la o adancime de circa 100 km. Unda de soc s-a simtit aproape in totiPuterea cutremutrului din ~77Dezastre “remarcabile”PaXG UMUC eam aT ealet Investigarea oscilatiilor permanente ale Pamantului, cu mijloace ileal cmnncannTenlee SMe eB Mery son MtaN Ts Cet kerecyer Mamet es tee * Pasul 2 Fixam un indicator laser, astfel ca lumina trimisa de acesta sa se Fea a Ch eye Os ones Sen scm ERR cm netl departe, intr—un loc convenabil. De ecae Eee area Ce nec * Chiar daca suprafata apei din vas iti pare nemiscata, pata de lumina de pe Ea ceSeute ite bib sentitonte tvs ees tent Re eye Mel ete nkas chiar nemiscata! eee td retro t mcr reece Monee Cite Mime enn iene din vas apar unde, care deformeaza suprafata apei. Astfel, lumina laserului se reflecta pe perete mereu in alt loc.Bibliografie www.gardianul.ro/pics/ www.e-referate.ro www.wikipedia.com aac Kar) www.edcenter.sdsu.edu/ssc/3d/seismicpropagation2d/seismicpro pertecLeConeoe ua vlOhgAcest proiect a fost realizat de: aS tena) Petrutiu Alina (eo este Karate Cls aXIIIl-aDseral _,,Dorin Pavel” Alba Iulia Profesor coordonator: Cazan Marcel