ACADEMIA ROMANA FILIALA TIMISOARA INSTITUTUL DE STUDI BANATICE ,,TITU MAIORESCU” CENTENARUL BANATULUI 1919 - 2019 Lucrarile prezentate la Simpozionul Stiintific International din 28 - 29 iunie 2019 Volum ingrijit de: . Joan DAVID, Delia BADEA si Bogdan Mihai DASCALU C bya David Press Print -EDITURA ACADEMIEI ROMANE EDITURA DAVID PRESS PRINT Bucuresti TimisoaraCopyright © Editura Academiei Romane, 2018 Editura David Press Print, 2018 Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate editurilor. EDITURA ACADEMIEI ROMANE EDITURA DAVID PRESS PRINT Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5 Str. Stefan Octavian losif, bl. 8/A, ap. 2 050711, Bucuresti, Romania 300117, Timisoara, Romania Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06 Tel.: 40256-229 121, 40742-084 745 Fax: 4021-318 24 44 E-mail: davidpressprint@gmail.com E-mail: edacad@ear.to Adres web: www.davidpressprint.ro Adresa web: www.ear.ro Referenti stiintifici: Prof. univ. dr, Vasile Dudas CS [oan Hategan Descrierea C1P a Bibliotecii Nationale a Romai CENTENARUL BANATULUT 1919-2019. Simpozion § (2019 ; Timisoara) Centenarul Banatul infific International 1919-2019 : lucrarile prezentate la Simpozionul ij. de Ioan David gi Bogdan Mihai Dasealu. - Bucuresti : Editura Academiei Romane ; Timisoara Print, 2019 ISBN 978-973-27-3095-9 ISBN 978-606-999-07 1-1 1. David, loan (ed.) II, Dascalu, Bogdan Mihai (ed.) 94 Foto coperta I: Academia Romani, Filiala Timisoara Redactor: Doina ARGESANU Conceptia artisticé a copertei si tehnoredactare Daniela FLORIAN si Loredana BRADEA Corectura: Delia BADEA, Dana-Nicoleta POPESCU, Gabriela SERBAN, Gratiela BENGA-TUTUIANU, Florin-Corneliu POPOVICI, Veronica-Alina CONSTANCEANU. Bun de tipar: 25.06.2019. Format; 17,6/25 Coli de tipar: 44,50 CZ. pentru biblioteci mari : 07 : 316(498)(09)(082) CZ. pentru biblioteci mici : 07 Ea Proiect cofinantat de Consiliul Judetean TimisCuprins Acad. Dan DUBINA, Cuvdnt de deschidere .... Dr. Dan IONESCU, Armata roménd la instaurarea administratiei romdne in Banat Calin DOBRA, Instaurarea administratiei romane in Banat .... Prof. univ. dr. Nicolae ROBU, Cresterea economica si dezvoltarea tehnologica in Banat, in ultimul secol inaltpreasfintia Sa Ioan SELEJAN, Cultura din pridvorul neamului . Acad. Piun Ton OTIMAN, La implinirea Centenarului Banatului: ce ne indreptafeste pe noi, bandfenii, sii ne adresdm natiunii romane? Prof. univ. dr. Victor NEUMANN, Banatul si Romédnia: integrarea regiunii din perspectiva Consiliului Dirigent .. Sectiunea I ISTORIE SI ISTORIOGRAFIE .... 61 Dusan BAISKI, Contrabanda germand in Banat in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial ....... 63 Vasile BOGDAN, Speranja nu moare niciodata. Anton Golopentia (1909-1951) ... Constantin BRATESCU, De la Garzile Nationale Romane la prezenja in Banat a armatei romane dezrobitoare: 21 iulie - 3 august 1919... Tiberiu CIOBANU, Payel Chinezu, ,,cea mai strélucita personalitate militaré a epocii corviniene” Minodora DAMIAN, Programul serbarilor aniversare ale Mari Uniri in Carasul interbelic Adrian DEHELEANU, Importanta familiei Mocioni in miscarea nationala a romédnilor din Banat ......... 123 Ana-Felicia DIACONU, Odiseea alcétuirii stemei Roméniei Mari (1918-1921) Vasile DUDAS, Instaurarea administraiei romanesti in Banat (judetele Caras-Severin si Timis-Torontal) Nicolae IUGA, Consecintele europene ale razboiului Romdnia-Ungaria din primdvara-vara anului 1919 .OGRAMUL SERBARILOR ANIVERSARE ALE MARII ; UNIRI IN CARASUL INTERBELIC Minodora DAMIAN’ hheie: Judeful Caras, perioada interbelicd, 1 Decembrie 1918, Unitate, ‘comemorare fea national nu este un succes diplomatic, o izbanda militar’, o cucerire , 0 ispravi a unei cugetiri individuale ori a unei actiuni de grup, fires al unei stiri de spirit permanente. Pornind de la consideratiile arele nostru istoric Nicolae Iorga se extrage ideea ci. momentul de wului roménesc il reprezint, fri doar si poate, Marea Unire. conjunctura favorabili, evenimentul Unirii s-a conturat pe baza unor ‘side necombitut, ce au descins din trei factori: extern, politic gi cultural, sistem complementar. Factorul predominant s-a sesizat a fi cel cultural, at sis-a pastrat vie idea de natiune si unitate. Factorul politic desemneaz a oamenilor decidenti, iar factorul extem reliefeazi influenta politica de fapt a acelor vremuri, (Ardelean 2018, p. 30) ric, ce premerge acestui act istoric, se identificd cu vremurile ajma Primului Rizboi Mondial. inceputul conflagratiei surprinde de stat neutru, act adoptat de Consiliul National de la Sinaia din 14. Din dorinta reintregirii hotarelor vechii Dacii, in august 1916 alaturi de fortele armate ale Antantei. Dupa doi ani de suferinte Conflagratie Mondiala ia sfarsit cu victoria Antantei, fapt fa eliberarii vechilor provincii romanesti de sub ocupatia stra \de de Imperiul Tarist datoriti Revolutiei bolsevice din rea Austro-Ungarici. area spre una dintre cele mai cosmopolite provincii romanesti, otdeauna un demn exemplu de buna convietuire multietnica. ifestare a relatiilor socio-culturalo-economice a constituit ilor organice ale Banatului cu Regatul de dupa Carpati. iu existau rute comerciale ce uneau Timisoara, Lugojul neasca. Printre altele, redactarea cartilor bisericesti in n uurile de cult banatene, translatia negustorilor intre Banat Oluntarilor banateni in bataliile armatei romane au netezit calea ui cu Tara (Munteanu, Zaberca, Sarbu 1992, p. 8). Montan ResitaConsfintirea actului istoric s-a coneretizat prin adoptarea in 1 Decembrie 1918 a Declaratiei de la Alba Iulia, in fata a peste 100 000 de participanti. La implinirea procesului de desavarsire a constituirii statului national roman si-au adus aportul si uunele personalititi marcante ale Banatului inceputului de secol XX, precum Eftimie Murgu, Traian Doda, Ioan Dragalina, Damaschin Bojinca, Vicentiu Babes (Marin, Munteanu, Radulovici 1968, p. 9). Chiar daci dorinja bana{enilor, reprezentati prin cei 1000 de delegati prezent la Alba Iulia a fost in mod irevocabil pentru unirea cu Romania, evenimentele ce premerg nu au concis cu voin{a populatiei, astfel ca in noiembrie 1918 in Banat patrund trupele regale sdrbesti, ce instituie rapid un regim de ocupatie militara (Marin, Munteanu, Raduloviei 1968, p. 12). Totusi, din vara anului 1919 se instaureaza in Banat administratia roméneasca, iar in 10 august 1919, la Marea Adunare Populara de Ja Timisoara, se anunfi alipirea Banatului la Romania Mare. in scopul perpetuarii active a acestui eveniment in constiinta fiecdrui romain societatea romaneasci din Banatul interbelic s-a ingrijit s& comemoreze anual coagularea fiintei romanesti intr-un singur trup, fapt finalizat la 1 Decembrie 1918. Prin urmare, supun atentici 0 cercetare ce va aborda o prezentare ampla a serbarilot dedicate acestui eveniment. Accasta a fost realizata pe baza datelor extrase din articolele dedicate zilei Marii Uniri, inglobate in arealul gazetaresc interbelic carasam La numai 5 ani de la Marea Adunare de la Alba Tulia, o ampli manifestare cu dubli insemnatate a avut loc in Clisura Dunarii. Comemorarea zilei de | Decembrie 19183 infiintarea noului despirtamant al societafii 4S7RA in Moldova Nou, cu participaré presedintelui ASTREL, Vasile Goldis. Evenimentul, organizat sub atenta coordonare a parintelui Coriolan I. Buracu dit Mehadia, s-a erijat intr-un periplu avand ca punct de pornire Orsova. Alaturi de Vasl Goldis, un grup de personalitéti precum locotenent —colonelul L.. Gamber, R. G Ancusa, preotii C. Dure, C.1. Buracu, Tr. Golumba, secretarul delegatiei Grigore Ion profesorii C. Batea, Tr. Taranu, notarul public Dr. Pascu gi inginerul silvie P. Bornuz au purces la orele opt i jumatate spre Moldova Nowa. {in itinerariul acestora au fost primiti cu cAldura, de cAtre locuitorii din Berzase unde presedintele ASTREI a tinut un discurs emotionant despre unire. Sosit in Moldova Noud s-a realizat in jurul orei 14, punctul de intalnire fiind scoala di localitate. Acolo au fost intampinati de cdtre Corul Bosnegenilor, preotii si invatato din plasa Moldova Noua, primpretorele E. Gid6falvy si prim inginer silvic I. Pethi Dupa alocutiunea susfinut’ de cAtre R. Bortos, locuitorii se indreapta spre biseri unde are un Te-Deum. Sarbatoarea continua la restaurantul domnului Balea, und: avut loc sedinta deschisa de cdtre parintele Buracu, delegatul comitetului central p infiintarea DespartimAntului Moldova Noua. S-a indemnat audienta la inscrierea noul despr{mént, apel la care au raspuns un numéar de 62 de participanti, apoi Goldig a tinut un discurs prin care evidentiaza insemnitatea zilei de 1 Decembrie 19 si imprejurarile sub care s-a realizat Unirea de la Alba Iulia. Urmeazi cuvanti secretarului cosistorial R. G. Ancusa, si ale lui Grigore Ton care sustine ideea cultura este zeul necunoscut, c&ruia trebuie sA i se inchine cei ve vreau sa inaintara civilizatici“. Dupa acestea a fost ales parintele I. Dabiciu, ca presedinte al irtiméntului Moldova Noua, pe o perioada de trei. Evenimentul se incheie cu un ert coral condus de invatatorul Alexandru Moisi. (Serbdrile aniversarii Unirii in ebes, Orsova si Moldova Noud 1923, p.5) 1929 Asociatia pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman infdmantul Caras a organizat serbarea cu intrare libera dedicat’ comemorarii de la Alba Tulia, desfasuraté in sala cinematografului Astra din Oravita. mul manifestarii a inceput la orele 9 si jumatate cu serviciul divin, iar de il si un sfert s-a desf%gurat festivalul artistic, respectiv cu evolutii ale unor juri vocale, precum corul gi orchestra Liceului General Dragalina, corul din Montana si corul greco-ortodox din Oravita Romana, dar si momente lirice fe de elevele de la Scoala Medie de Fete (Programul festivitatii de la Oravija ~Destetarea“ relata faptul ca, in seara zilei de 1 Decembrie 1930, corpul scolilor din localitatea Resita a prezentat un program artistic, derulat in nfei Cercului Cultural”, desfasuratd in sala de teatru a Palatului Cultural ileide 1 Decemvrie 1930, p. 2). In fata unui public numeros, sub indrumarea Gh orghe Staiculescu, elevii din clasele primare, costumati in port popula wii, au interpretat piesa Un vis implinit i au prezentat un colaj de dansuri a 1930, p. 2) { manifestare este descrisi pe larg in ziarul ,,Valea Berzavei“, din 10 2. Marea Unire a fost celebrati cu mare fast de catre reprezentantii munelor din proximitatea urbei de pe Barzava. Solidaritate proverbial a jente de restriste a facut ca dupa 15 ani, suflarea romaneasca de pe sf se adune pentru a-si aminti cu mandrie faptele celor ce prin truda it ca toti ce vorbesc o limba s traiasca in aceeasi tara. Zilei de 1 decembrie 1932, la orele 10, in cartierul Stavila au fost li din diferite zone invecinate ale Resitei. Din Valiug au participat , impreund cu fanfara, pompierii si vanatorii. Tarnova a fost preotii $tefinescu gi Constantin Ilic, iar din Goruia a fost prezent ar, acompaniat de fanfara. O delegatie inedita s-a sesizat a fi cea idin calareti si cdrute impodobite cu insemne si stindarde romanesti. participat gi alti reprezentanti din comunele invecinate: Terova, Brebu si Valeadeni, de unde provine scriitorul popular George in prezenta mai multor personalitati publice locale, precum ©. Milutinovici, primarul orasului Resita Eugen Creinian, medicul de politie - seful Politiei Resita S. Popescu, directorului Casei controlorul fiscal R.Stoica, preceptorul fiscal Gheorghe Ionita, Popescu, directorul scolar Tomescu, alaturi de reprezentantii wurat un Te-Deum oficiat de catre un sobor de preoti, format Garliste, Ion Vida din Resita Romana, Miron Manescu din din Resita Montana, Frant Ion din Terova, Stefan Lazar 117din Goruia si Stefanescu din Tarnova. La manifestare au mai luat parte reprezentanti ai Corporatiei Micilor Industriasi, ai Sindicatului National Roman al Muncitorilor precum si fanfara Corpului Pompierilor. Apoi, intr-un pitorese cortegiu, incepand cu elevii regiteni, purtind cu mandrie portul national, s-a purces catre Palatul Cultural din Resita Romana, unde au luat cuvantul diverse personalititi precum Doctor Cornel Rogu, presedintele filialei ASTREI din Resita, Parintele Doctor Iosif leremia, Traian Lugojenel director gcolat, ‘Aurel Marinescu judecdtor-sef, Petru Ivan din Soceni, reprezentantul taranimii, Maior Haica, comandantul garnizoanei, Preotul Ion Vida. Seria cuvantirilor a fost incheiati de domnul invatator Stoiculescu, ce a tinut s4 prezinte onoratei adunari doua telegram trimise catre Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. Atmosfera de sarbatoare a fos intretinutd de c&tre corurile din Regita si Tarnova, ce au intonat cntece patriotice intre pauzele dintre prelegeri. Actiunea s-a incheiat in jurul orei 14 si jumatate cu Hora Unirii, la care a luat parte aproape intreg auditoriul. (Stavileanu 1932, p. 2-3). Dupa 16 ani de la marele act istoric, sub patronatul deputatului dr. Nicolae Bel Reuniunea Romana din Anina a organizat un festival dedicat celebrarii zilei de 1 Decembrie 1918. La aceasta intrunire, intr-o documentata alocutiune, domnul inginer Probst a argumentat factorii si pretextul istoric ce au condus la infaptuirea Ma Uniri. in completarea programului, orchestra condus& de Maior Sander a prezentat moment artistic format din propriile sale compozitii. Printre personalitatile ce au h parte la eveniment s-au remarcat inginerii Radulescu, Popescu, Ardeleanu gi doctor Jurca. (Serbarea zilei de 1 Decembrie la Anina 1934, p. 2) in anul 1934, Societatea Culturalé Astra, Despartaméantul judefului Caras impreuna cu scolile secundare si societitile culturale din Oravita, a organizat o ser de actiuni culturale sub deviza Unirea Ardealului si Banatului cu patria mamé Programul acestora a inceput la orele 8 jumitate cu ridicarea drapelului in fal Primarici Oravita, de catre Cohorta Cercetasilor, urmata de oficierea serviciului divin La orele 16 si jumitate, a avut loc in sala Teatrului un festival artistic cu intrare lil pentru publicul doritor. Programul festivalului a debutat cu Jmnul Regal, intonat de cdtre corul Liceului si de cel al gimnaziului de fete, urmat de diverse cantece si poed patriotice. in cuprinsul programului s-a evidentiat piesa de teatru Visul Romdniei. in incheiere corurile mentionate au intonat Desteaptd-te Romane. (Unirea Ardealul si Banatului cu patria mama 1934, ) fn urmatorul an, la Resita traditia comemorarii continua cu o serbare de larg audienta. Pe langa oficialitatile locale, la manifestare au luat parte locuitori din toat paturile sociale proveniti din Plasa Regita, precum si ofiferii condusi de directoni Onciu. Conform cutumei, s-a inceput cu oficierea serviciul divin de catre preot Iosif Ieremia, impreund cu Corul Plugarilor din Resita Romana si Corul Reuniunt de Cantari din Resita Montani, iar slujba religioasa s-a incheiat cu o alocutiune preotului Iosif Ieremia. in continuarea programului au luat cuvantul: doctor Iosif Teicu, pregedintele Lig Antirevizioniste, cdpitan in rezerva Iosif Onciu, presedintele Unitatii Ofiterilor Rezerva, profesorul Chirag, directorul ziarului Natiunea Gheorghe Georgescu, docton 118Comel Rosu, presedintele filialei Astra“ din Resita, Anton Steger, reprezentantul inicilor germani din Regita, invatitorul Dénes, reprezentantul etnicilor maghiari din esita, Aurel Marinescu, sef judecator si, la cererea publicului, invatatorul Gheorghe ficulescu. Manifestarea s-a incheiat in acordurile muzicale ale formatiei artistice erente UDR. (Serbarea zilei de I Decembrie la Recita 1935, p. |) Totodata, sub egida .,Astrei“, sectia Amici Teatrului si Muzicei, aflati sub ndonarea directorului Evelina Popp, in anul 1936, cu ocazia zilei de 1 decembrie, nvitat la Resita Teatrul National din Cluj, care a prezentat poemul istorie Avram acu, iar in cadrul aceluiasi spectacol s-a jucat comedia Dumnezeu sa-l ierte, de cAtre a Teatrului Vesel din Bucuresti. (Teatru si muzica 1936, p. 6) a 20 de ani dupa unire, asociatia ,,Astra Bandteana“ a reusit si mobilizeze toate fille culturale din judetul Caras pentru organizarea serbirilor dedicate zilei Unirii. toate at se remarcd actiunile oe desfigurate i in Oravita, pe atunci a buciuemul alarmd, Doina lui Horia, Pe al nostru steag e s incdntat audienta cu dansuri populare specifice zonei elevi de la Liceul General de la Gimnaziul Industrial de Fete si cei ai gcolilor primare. in uralele audientei, it, presedintele .,Astrei Bandfene“', a expus verbal 0 motiune referitoare la revizior smului. in continuare a Tostit o alocutiune profesorul C Nedelcu, nea Cu noi este Dumnezeu, moment creat de elevii din scolile oravitene. (Cum s A ‘ziua de I Decembrie in Judetul Caras 1938, p. 3) imanifestirile socio-culturale, unirea s-a comemorat si in spatiul gazetaresc de spatii ample articolelor referitoare la insemnatatea si la anuale a Marii Unire de la 1 Decembrie 1918. La cinci ani e directorul ziarului ,,Plugarul Rom a dus la renasterea spiritului unit orneamului. (Mitru 1923, p. 1) it articol se regaseste pe prima pagina a ziarului ,,Voinfa Banatului“, intitulat cut Romania Mare? — la zece ani de la Unire -redactat de Sever Bocu, important i fondatorul ziarului, prin care se evidentiazi contributia si vointa natiunii {a intruparea Rominiei ca tara. De altfel, el relata cd Romdnia nu este doar o ci ea este intregirea biologica a poporului roman. (Bocu 1928, p. 1) lul expunerilor gazetresti tangente acestui eveniment de marca din istoria trebuie mentionat articolul revistei culturale ,,Primavara Banatului“ din ,in care Alba Iulia este consideraté 0 Mecca a romanismului pur. (Ziua de fe 1928, p. 2) alese Horafiu Bandu, redactorul ziarului ,,Valea Berzavei“, clogiazi ima pagina, chiar in ziua de 1 decembrie 1932, marele eveniment de la Bandu 1932, p. 1). lica resiteana continua elogiile aduse evenimentului desfaigurat la Alba zi de decembrie a anului 1918, prin articolul aflat pe prima pagina lului ,Glasul Muncitorului Roman“. Conform celor expuse in relatarea 9 “, Nicolae Mitru, invoca dreptatea nationale roménesti, realizat prinactul istoric din cetatea unirii, a fost o sanctionare a unei realitati morale existente inca din vremurile daco-romane. (1 Decemvrie 1934, p. 1) Invatatorul Ion Rosca, din localitatea Ciuchici, tot pe prima pagina a ziarului »Natiunea“ din Resita, din 30 noiembrie 1935, relateaz pe scurt evenimentele ce a precedat si au ficut posibil actul istoric de la 1 Decembrie 1918 (Rosca 1935, p. J) In acelasi an, directorul ziarului ,,Unirea Romana“, Constantin Rabinovici, dedici¢ prelegere de cuvioasa amintire si pioasa comemorare a Unirii, infaptuita prin jertfa 800 000 de ostasi romani c&zuti pe cmpul de lupta. (Rabinovici 1935, p. 1) Odata cu trecerea timpului, cu actiunile dedicate evenimentul de cotitura in istoris roménilor, au dobandit un caracter cultural-religios. Astfel ci la inceputul fie« manifestari era oficiat serviciul divin, iar in desfasurarea acestora se punea accentil pe culturalizarea maselor prezente prin diferite programe artistice. Un rol important in acest sens si in arealul Caragului interbelic I-a avut societate Asociatia Transilvand pentru Literatura Roméné si Cultura Poporului Romén infiinfata la Sibiu in toamna anului 1861, de catre un grup de intelectuali transilvaneni Scopul principal al acestui for cultural l-a constituit promovarea literaturii romane culturii poporului roman spre diferite ramuri, extinzandu-si sfera in directia cerceti si clabordrii lucrarilor originale in vederea imbogafirii patrimoniul valoric roman¢ Printre cei ce au contribuit la infiintarea gi dezvoltarea culturala a asocia se remarcd personalitati din elita intelectualé a romanilor transilvaneni: Geog Barit, Timotei Cipariu, Andrei Saguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Puscariu, Miron Cristea, Goldis, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Analiza cercetrii converge spre ideea ci un numar mare de actiuni desfig in zonele caragene, dedicate actului istoric de la 1 Decembrie 1918 au avut loc initiativa si sub atenta organizare a ASTREI. Comemorarea certificarii unirii prin adunarea de la 1 Decembrie 1918 din All ulia, nu apartine doar unei singure zile, ci incununeaza intreaga noastra istorie. Dori de a fi toti in aceeasi tara, cu acelasi drepturi, a dobandit un caracter transcenden de-a lungul veacurilor. Prinurmare, data de 1 Decembrie 1918 se incadreaza ca fiind unul dintre momente cruciale din istoria poporului roman, Desi separati prin limite socio-politice, baz se pe graiul comun, romanii au reusit prin diferite metode sa-gi regdscasca trp identitatea nationala. Marea realizare a unei dorinte seculare ce salasluia mocnit in subconstientul na romanesti trebuia pe deplin sedimentata in cel mai ascuns ungher al sufletului fiee cetZifean ce simfea romaneste. intr-un cadru solemn, fiecare manifestare dedi acestui eveniment a condus si conduce iminent spre o normalitate axiomatica: ro trebuie s& aib& aceeasi (ard, iar aceea va fi pururi Romania. REFERINTE Ardelean 2018 = Florin Ardelean, Fundamentele Marii Uniri: Iosif Vulcan, in Unit Limbii si Culturii Romane”. Bandu 1932 = Horatiu Bandu, 7 Decemvrie, ,,Valea Berzavei”, II, 1932, nr. 1. 12011928 = Sever Bucu, Cine a ficut Romdnia Mare? La zece ani de la Unire, Nointa tului”, VIII, 1928, nr. 49. a sirbitorit ciua de 1 Decembrie in Judetul Caras 1938 = Cum s-a sarbatorit de I Decembrie in Judequl Caras, ,.Vestul”, IX, 1938, nr. 2272. n, Munteanu, Radulovici 1968 = Marin William, [oan Munteanu, Gheorghe udulovici, Unirea Banatului cu Romédnia, Timisoara, Muzeul Banatului Timisoara nu 1923 = Nicolae Munteanu, / Decemvrie, ,Plugarul Roman”, XX, 1923, nr. 26. eanu, Zaberca, Sarbu 1992 = loan Munteanu, Vasile M. Zaberca, Mariana Sarbu, il si Marea Unire, Resita, Editura Mitropolia Banatului | pentru comemorarea zilei de 1 Decembrie 1918 1929 = Programul pentru orarea zilei de 1 Decembrie 1918, afis, colectia de documente a Muzeului lui Montan Resita, nr. inv. 19660 zilei de 1 Decemvrie 1930 = Serbarea zilei de 1 Decemvrie, ,,Desteptarea”, I, or. 34, azilei de I Decembrie la Anina 1934 = Serbarea zilei de 1 Decembrie la Anina, ea”, I, 1934, nr. 33. ailei de I Decembrie la Resita 1935 = Serbarea zilei de 1 Decembrie la Regifa, ea”, II, 1935, nr. 47. aniversarii Uniri in Caransebes, Orsova si Moldova Noud 1923 = Serbarile ‘ii Uniri in Caransebes, Orsova si Moldova Noud, ,Foaia Diecezana”, ‘VIII, 1935, nr. 48, nu 1932 = Gh. Stivileanu, /ndlpatoarea manifestatie de 1 Decemvrie la Resita, jerzavei”, I, 1932, nr. 2. Teatru si muzicd, .Fruncea”, III, 1936, nr. 35, dealului si Banatului cu patria mamé 1934 = Unirea Ardealului si Banatului ia mama, afis, colectia de documente a Muzeului Banatului Montan Resita, nr. je 1934 = 1 Decembrie, ,Glasul Muncitorului Roman”, Il, 1934, nr. 21, p. 1 Decembrie. Zece ani de la Unire 1928 = Ziua de 1 Decembrie. Zece ani de la »Primavara Banatului”, 1, 1928, nr. 2. 121