a _— CUPRINS oe I . Particulartayi de MG Se Tarare isd 200 Traharachoy ee 8 tel personel co lcoredte de NL. Caregile TESTUL 4 Sil text poetic; Sil! Particularit TESTUL 5 Sil text narativ; Sill Particul (lona de Marin Sorescu)...... sian TESTUL6 Sil Fae rat Sil Parcuartat de constructs @ unui persona dint-un roman psnologle CET en ae rates, ta noapte do rzbo! de Cami Petroscu ~ Stefan Gheorghi) FEET Sree naratty: Sil Particular lo unl roman al experonel (Maitroy de Mircea Eliade) RR TUL eat eny ramet: Sl Particular! al unui text pootic de Nichta Stanescu (Local tra, tbr) TESTE To aie aat: Sil Parularta ate unui text poetic tradjonalit (Ac! soa pe vremuri de lon Pia). TESTUI text dramatic; Sl! Particularitati de constructie a unui persona) dint-un text narativ de lon Creanga (Povestea lui Harap-Alb — Harap-Alb) ti TESTUL 11 Sil text poetic; Sil Particulantai ale unui text narativ de lon Creanga (Povestea lui Harap-Alb) TESTUL 12 Sil text dramatic; Sil Paricularitai ale unui text narativ de loan Slavici (Mara cu noroc) TESTUL 13 Sil text naratv; Sil Partcularitai ale unui text narativ de Liviu Rebreanu (lon) 2 TESTUL 14 Sil text naratv; Sill Partculartati de constructie a unui personaj dintr-un roman de Liviu Rebreanu (Jon). ee Ae say neat Sl Pacers de consructi a unu person dn-un txt nara de Mina Sadovean = Vitoria) ie — aesties oct ll Parca conse aun peson| din xt raat de G.Cainscu niga Oiilei- Otlia TESTUL 17 Sil text poetic; Sill Particulartati de constructe @ unui personaj dint-un text naratv de Liviu Rebreanu (lon). a 18 Sil text poetic; Sill Particulaitai de constructie @ unui personaj dnt-un text narativ de loan Slawicl ra cu noroc — Ghia) TESTUL 19 Sil text poetic; Sil Particulartai ale unui text narativ de G. Calinescu (Enigma Otien) TESTUL 20 Sil text narativ; Sl Particularitst de constructio a unui persona) dntr-un text narativ de G. Calinescu (Enigma Otiiei- Otiiay 4 TESTUL 21 Sil text narativ; Sl Particularitati de constructie a unui persona) dintr-un text narativ de Livia Rebreanu (lon) TESTUL 22 Sil text poetic; Sill Particulartai ale unui text narativ de Minail Sadoveanu (Beltagu)). TESTUL 23 Sil toxt dramatic; Sil Particularita! de constructe a unui persona dint-un text naratv de lon Creangé (Harap-Ab)... TESTUL 26 Sil text postic; Sill Particulariti de constructie @ unui persona) dintr-un text narativ de Mihail Sadoveanu (Battagul - Vitoria) e TESTUL 25 Sil text postic; Sil Idcologia promovatt de revista Dacia lterara TESTUL 26 Sil text naratv; Sil Paricularitai de constructie a unui persona dint-un basm cult studiat (Poveste ll Harep-Alb de lon Creang’~ Harap-Alb). a i TESTUL 27 Sil text naratv; Sill Relajia dintre doua personaje dintr-un roman al experientel (Ultima noapte de dragoste, Inléia noapte de rézbo! de Camil Petrescu sau Maitroy! de Mircea Eliade) TESTUL 28 Sil text dramatic; Sill Particulanitat ale unui text naratlv de G. Calinescu (Enigma Ofilo).. TESTUL 29 Sil text poetic; Ill Particularitai de constructie a unui persona dint-un roman de Marin Preda (Morometif— lie Moromete) 2.2... i TESTUL 30 Sil text poetic; Sill Particularitat ale unui text poetic de Mihai Eminescu (Luceafarul). —* iv; SIll Directia modemisté promovaté de Eugen Lovinescu, pin referite la romanul TESTUL 31 Sil text narativ: i ist 318 de Eugen Le " Utima noepte de dragoste, intaia noapte de rézboi de Caml Petrescu e ESTUL 32 Sil text poetic; Sill Particularitati ale unui text dramatic studiat (Iona de Marin SoresCU) IL 33 Sil text dramatic; Sill Paricularitati ale unei comedi studlate (O scrisoare pierduta de |. Caragiale) UL 34 SII text naratv; SII Particulartai ale unui text poetic apartinand perioadelinterbelice (Flor de mucigal “Arghezi, Eu nu strivesc corola de minuni a jum de Lucian Blaga, Riga Crypto gi lapone Enigel de ton Barbu ‘de Tudor ArgheZ!) er ea nat . tic; Sill Relatia dintre dova personae dint-un text dramatic de I.L. Caragiale (O scrisoare tat ale unui text poetic simbolist (Plumb de George Bacovia). laritat de constructie a unui persona dintr-un text dramatic postbelic 4 Rega ls lipeeaae — 70 2 74 76 82 Be 88 90 92 94 96 100 N02,Si Pari ele und ran d Con Poresc Pal Proc, m Pee nner st isis eon Soe since n Se nasa fetes eaten ernst (Rugiciune 60 Octavian Gog... m eho ae rors 4 a tai eaten erode” fialetnce tvcmnahnconcersmnolanermcvinra tes Wuslinipo sPanlanp encom voxiosesonroren iS D Wettaeecrensceurecanyacomces = ; Shatner transac sscooon cnr o Tem Bite onremns Ssesca feo ea ~ TesTU etieiponcon scree vnssone ee = TERI. stietnowsthmmcnan cn cocece von renee a Tess estcronrlrecassancoeecaes oe een a Tem. tiene braccnanss cesses fenes en a Tes. htotamnns Poca esenn ce _ Test Sintec srecsons ccc _ | Waltsehtnoesceuremian scccersceert star = Tes stipe eure steer sete = Be atelectasis a psc aad TeV. Steps surance comes ee ora ni “expan ben = eal Ses TTESTUL 9 Sie post halted mg serait a see TESTUL et Sitter TesWusssied mens sfcmrae sere = & Testu vor pe see ans eecee i Teste tet oes on reeset see Taevucensnint oes gu preccchse te ee TESTU Tot Shan sepa li nas gc ‘ein cesar a TEM olin Pico ccc se esp jul Mihai Sadoveans sau Marin Pred een econ TESTU 7 ton got st eta Sn Garon dora a aa Nora! Testele pot fi lucrate att do elev dels profil rel ctw de col de a profil mann except ficSnd ‘subloctl a ea al testelor notte ou arteree, care ee arenes excl, shor doa profs mani, RASPUNSURL {sensors pte Zoe abana). TESTUL 4 Sito post; Sl Parlin wx poets small (lun de Geonge Be TESTUCS sites rv St Puro cus pane ae San Tones a Soar) con sh even concarentaeets etapa ‘EER iG Senter econ mara ee omen tent ac ea econo caer ‘En aitecee ree meena eee y i a got St Pe 1 eat nara de ion Creenga (Povsctoe ll Harap-Al. ‘eit asco erate trae mcrae gee ‘erie ite oes Sa Pai Ga wi pat ein wr GCs {280 1 Serge Si sei oar’ en rr arb a Rte TESTOL 10 Stn onc, Peat cocci superna dant a oe Se Wows curoee= Ou tEnora Ot ‘elie nar de Chinas nie Ge a Sl Parl coerce s Un pron un Rare SoG laa ‘Si Pariodrti de constucbe aud parsana rian bas nara de Li Rbreon ‘gts ore” etches San ag Ted senate Sete te ase tn eed [ESTUL sit uae sori Go cost stn pac a ol ec ines ene) 3 (Bri stot Sanat pes ds poor ce [dere metus Sas ee ‘esha ota ofr oa tt a eS avi roe sn tip ae soy ee oc {iota thes en a tt an hs Eines ace {ESTUL at Stnt ra st Srcla node puna e Eugen ove, saa man SegTuC ie expect Si Poach lt rat se tn Sh {TeeTUL 39 sit Sansa; Parcusnay unl coral sale (0 seco rad {ESTOL 34s enor Si areas onto pte a peal nn (a de ‘Tuer tgn Eun snes crn mun 6 an Su Toten oc TeesTatiune; ‘este Uomo Universale, personalitatea $8 se afirme in mai multe domenii, s& Savant, muzician, poet, matematician, pictor /aceste personalitati find Leonardo da Vinci). Italia: Dante Alighieri, Francesco Petrarea, ‘Giovanni Boccaccio, Ludovico Ariosto, Michelangelo Buonarroti, Niccolo Machi Franta: Frangois Rabelais, Michel de M Pierre de Ronsard; ‘Anglia: Francis Bacon, Thomas Morus, William Shakespeare; ‘Tarile de Jos: Erasmus din Rotterdam; Spania: Miguel de Cervantes, Luis de Gongora y_| /Argote, Lope de Vega, Pedro Calderén de la Barca! |Lanol: Nicolaus Olahus, Nicolae Milescu Satan |Grigore Ureche, Miron Costin, lon Neculce, Dimitrie Cantemir. iavelli; fontaigne, iluminarea maselor lor spirituale si nationale; al $i antidespotic; a ironie, satira; forma de violenta, find acceptata doar dezbaterea lui de orice prejudecata; Populare, pentru emanciparea ie, Montesquieu: Jonathan Swift, Day memmania: Ge. Lessing, J ‘olfgang Goethe, | La nok: Samui Mi Gok Sinege' !98n BudaiD niel Defoe; Johann, Fu Maior, Dinicu leanu, Gheorghezarea eului in centrul lumii; de la rational spre zonele tainice ale Franfa: Victor Hugo, Alphonse de Lamartine - suffetulul; Italia: Giacomo Leopardi Mt ‘cultivarea tainel, tenebrelor, demonicului; La noi: Minai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitri + predilectia pentru mit si simbol; Bolintineanu, Barbu Steféinescu Delavrancea |+ surse de inspiratie: folclorul,istoria, natura; '= contemplarea spatiului cosmic (infinit + respingerea prezentului fad si decadent (romanti ‘cautd universuri compensatorii: fe se intorc spre trecut, mai cu seam spre Evul Mediu, fie se cufunda ‘In lumea visului, a reveriei sia iubiri); - cultivarea starilor de melancolie, nostalgie, suferinta, dar $i a ironiei; + apetenta pentru solitudine (eroii romantici sunt niste mari singuratici); - prezenta figurilor tutelare: titanul, geniul, profetul, regele, demonut si ingerul; - la nivel stiistic, se observa folosirea frecventa a antitezei. MANTISMUL ROMANESC j, romantismul s-a manifestat si in perioada pagoptista, sub forma unui romantism care milita tn primul rand’ constituirea unei literaturi originale, in care se regaseau si elemente clasice. Dar romantismul si-a gasit| plenard in lirica eminescian, odata cu epoca urmatoare, a Junimii si a marilor autori din a doua jumatate| lui al XiX-lea. ici a elementului national (folcior, natura, istorie); il militant (creatia artisticd este subordonata idealurilor nationale si sociale ale epoci; se urmarea iblicului cititor pentru realizarea acestor idealuri);, ic (decurge din dimensiunea lui militantd, stilul retoric fiind 0 modalitate de persuasiune); lstic (romantismul romanesc, de la scritori pagoptisti si pana la Eminescu, s-a integrat anumite Saturi particulare ale clasicismului, acest amestec de clasicism si romantism fiind, dupa uni istorici romantismului tarziu, numit si romantismul Biedermeier). 7 cael 5 |ee loan Staviei (romaful Mara, nuvela realist ae yaiae tana te a secolulu al XX-lea (Liviu Rebreanu — realismul de inspiral rural in on gi ihologic tn Padurea spénzuratilor, G. Calinescu - reaismul balzacian, de inspira ctadind sii a doua jumatate, in perioada postbelics (Marin Preda - Moromefi). = SIMBOLISMUL [Aluat nastere tn Franta, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca reaciie impotriva naturalismulul gia cultulul lexagerat pentru forma al parasianismului. Odat cu simbolismul incepe, in plan european, poezia moderna. \Caracteristici '- preferinta pentru simboluri Atentie! Nu simbolismul descopera virtutile expresive ale simbolului. Acesta este o modalitate de cunoastere ‘i |de expresie a poetilor dintotdeauna. Romanticii, de exemplu, sunt, la randul lor, mari iubitori de simboluri. |+ corespondentele: acestea sunt, de fapt, o exprimare a unor echivalente care se stabilesc intre stari interioare) (trairi, senzatii, sentimente) si anumite elemente exterioare, din natura, din realitatea inconjuratoare; |. simbolistii au cultivat programatic un gen de corespondente ‘tre tipuri diferite de senzatii numite sinestezit: unui anumit sunet fi corespunde un parfum sau 0 culoare, iar asocierea aceasta se face spontan in constiinta poetult |- pentru simbolisti, poezia este o arta a sugestiel. Anumi un lucru, spuneau acest primi poe{i modemi, inseamn 2+ fapi misterul: 2 sugera, iat visul! (Stéphane Mallarmé). De aceea, folosesc asociatii insolite, suprima unul dintre| termeni c&nd folosesc comparatia, prefera exprimarie eliptice, incantatile etc. + muzicalitatea versurilor; - simbolismul creeaza poezie in vers liber, renuntand la rigorile versificatiei; + temele favorite ale poeziei simboliste: nevrozele, descompunerea universului, decadenta, disolutia materiei, bolle, parfumul, florile legate intotdeauna de mister gi moarte, muzica viorilor sia clavecinului, obsesia mort, starile de ‘ngoas4, depresia, spleen-ul (stare nemotivata de melancolie, manifestata prin plictiseala si dezgust fata de orice), disolutia sentimentelor, orasul neurastenizant si noroios, culorile cenusii, terne. Reprezentanti s ante 8 Franta: = Paul Verlaine « Arthur Rimbaud - Stéphane Mallarmé + Jean Moréas iLa noi: Alexandru Macedonski George Bacovia « lon Minulescu + Stefan Peticd » Dimitrie Anghel 3imbolismul romanesc Tin literatura romana, cal dintai teoretician al simbolismului a fost poetul Alexandru Macedonski. Ideile sale} tant expuse in cAteva articole, in care se teoretizeazA poetica simbolisté: Despre logica poeziei (1880) | ‘arta versurilor nu este nici mai mult nici mai putin decét arta muzicii; sugestia, inefabilut: tru o& tot ce este frumos ni se impune fara ca nimeni sa-si dea seama in ce mod si pentru ce; Macedonski este, insa, la confluenta a doua mari z (1892) — veritabil manifest simbolist. Poezia | mantism si simbolism. tor si dramaturg, a sa cuprinde mai multe volt e important al simbolismului on Minulescu a jucat un rol insemnat in impunerea si popularizarea literaturi te volume de versuri, de o muzicalitate deosebita. romanesc este George Bacovia, care scrie in primele decenii ale:‘ceptionale, inzestrate cu calitati sau defecte lesite din comun; oe (btoresc este coea ce place och, ceea coo singular, neobignut) penne ae: frecventa a antitezei, atat ca procedeu compozitional, cat gi ca mijioc de + limbaj care mizeaza pe expresivitate, bogat in figuri de sti ‘ * interes manifestat fata de specii cum Peeet vols stored 4i romanul storie, nuvela fantasticd ¢i romanul fantastic, memoriile de calatorie. Teme si motive romantice in poezia eminesciand + Tema naturii gi a ubiril: Motive: lactl, marea, izvoru, codrul, stelle, luceaftrul, noaptea, .sara-n asfint”, tit nuférul, intalnires Indragostitilor, chemarea iubitei, asteptarea infrigurata, nostalgia, dorul, femeia-inger $i femeia-demon, voluptatea suferintei. + Tema (supratema) timpului ; Motive: Insererea, ecerea inexorabié a timpulul, momentul genezei sal extinct univarsul epocile vehi sau mitice ale lumi si ale istorei nationale (Dacia, Egiptul antic, Evul Mediu $.2.), al iubinii, timpul cosmic (al Luceafaruiui) si timpul uman-terestru. + Tematica filosofica Motive: ealetoria cosmic’, geniul (cu ipostazele: ,batranul dascal” din Scrisoarea |, tanérul voievod, Luceaténll Tnaragosttul ,cufundat in stele”, magul, profetul, rege, .Impératul si proletarul’), concija umand, vista vis, viata ca teatru istoria, impul sacny REALISMUL FAfost un curent itera ¢lartistic care a Inceput s& se manifeste spre sfarsitul primei jumati a secolulul al XDCleay [ca o reactie impotriva romantismului ‘Caracteristici Reprezentanti = reconstruieste [a nivel ficjional o lume in toata [Franfa: Stendhal, Honoré de Balzac, Gustave Flaubert, ‘complexitatea el, Infatiseaza un tablou cat mai IGuy de Maupassant Guprinzétor al viet sociale, cu toate clasele sale; Rusia: N.V. Gogol, |.S. Turgheniev, |. este 0 literatura bazata pe mimesis, adica pe L.N. Tolstoi, FM. Dostoievski, A.P. Cehov reprezentarea verosimilé a realitai Charles Dickens, W. M. Thackeray |. teme specifice: goana dupa inavutire, casatoria, familia; |. personajele sunt oameni obisnuifi, apartinand tuturor ‘sunt reprezentative pentru o tipologie (avarul, arivistul, fata batrand, tanarul in are etc.), dar mai cu seama pentru o categorie (faranimea, burghezia); 1a acestor personaje se foloseste , a amanuntului semnificativ; cd interesul pentru psihologia personajelor Tntrebuin{eaza analiza psihologica); principiul obiectivtati (autorul realist are de a infatisa realitatea asa cum este, fara ze, dar i fara s-0 caricaturizeze);SIMBOLISMUL ‘in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca reactie impotriva naturalismulut ‘al pamasianismului. Odata cu simbolismul incepe, in plan european, poezia [Nu simbolismu! descoperd virtutle expresive ale simbolului. Acesta este 0 modalitate de cunoastere: .2 postilor dintotdeauna. Romanticii, de exemplu, sunt, la randul lor, mari iubitori de simboluri. acestea sunt, de fapt, o exprimare a unor echivalente care se stabilesc Intre stari interioare| ‘sentimente) si anumite elemente exterioare, din natura, din realitatea inconjuratoare; + simbolistii au cultivat programatic un gen de corespondente intre tipuri diferite de senzatii numite sinestezii: unui ‘|Franta: : ‘Paul Verlaine + Arthur Rimbaud + Stéphane Mallarmé + Jean Moréas _anumit sunet fi corespunde un parfum sau o culoare, iar asocierea aceasta se face spontan in constinta poetulul pentru simbolisti, poezia este o arta a sugestiei. A numi un lucru, spuneau acesti primi poeti moderni, ‘pi misterul: 24 sugera, iata visul! (Stéphane Mallarmé). De aceea, folosesc asociatiinsolite, suprima unul dintre| ‘termeni cdnd folosesc comparatia, prefera exprimarile eliptice, incantafile etc ‘muzicalitatea versurilor; ‘simbolismul creeaza poezie in vers liber, renuntand la rigorile versificatiei 'temele favorite ale poeziei simboliste: nevrozele, descompunerea universului, decadenta, disolutia materi, bolile, ‘parfumul, florile legate intotdeauna de mister si moarte, muzica viorlor $a clavecinului, obsesia morti, stale de| ‘angoasé, depresia, spleen-ul (stare nemotivatd de melancolie, manifestata prin plictiseala si dezgust fata de} ‘ofice), disolutia sentimentelor, orasul neurastenizant si noroios, culorle cenusii, tere. zentanti io noi: romanesc Y = romané, cel dintai teoretician al simbolismului a fost poetul Alexandru Macedonski. Ideile sale int expuse in cateva articole, in care se teoretizeaza poetica simbolista: Despre logica poeziei (1880) —| Imuziealiit. arta versunior nu este nici mai mult nici mai putin decat arta muzici; sugestia,inefabill: ‘cd fot ce este frumos ni se impune fara ca nimeni sa-si dea seama in ce mod si pentru ce (4892) - vertabil manifest simbols Poezia ui Macedonski este, Ins, la confuenta @ doua mar i simbolism. '@ dramaturg, Ion Minulescu a jucat un ro! insemnat in impunerea si popularizarea literaturi j sa cuprinde mai multe volume de versuri, de o muzicalitate deosebita. portent al simbolismulul romanesc este George Bacovia, care scrie in primele decenil ale!MODERNISMUL tendir generala care se manifesta in literatura si arta universala, incepand dina doua jumatate Asecg ‘$1p4nd dupa al Doilea Raizboi Mondial, cnd va fi continuata de postmodernism. In poezie, se cong, nul de nastere al liricii moderne este 1857, cand Charles Baudelaire publica Florile raului, |" Se defineste tn opozitie cu traditia care aparé un anume ideal de frumusefe neschimbator si transcenda, Modernismul insemnand noul, schimbarea, diferenta; * tuptura de traditie si, adesea, revolta tmpotriva mostenirii crestine; ne * artistul modem cauta ,caracterul frumosului actual”, tocmai de aceea accentul cade pe originalitate; | * instaurarea artificialului $i eliminarea naturalului: referintele noilor artisti sunt la lumea marilor orase, la epoca| tehnicii; arta este un construct al imaginatie; inaderenta la real, respingerea dispretuitoare a lumii reale, de-realizarea realului (Hugo Friedrich): arta rE “apacitatea de a crea o lume noua care nu mai urmeaza legile lumii obisnuite; > tadiferenta fata de qustul publicului comun (numité de Hugo Friedrich placerea aristocraticd de a displicea). autorul modemist se adreseaza unei elite, unor initia’ Poezia moderna + tansformarea negativului, a urdtului intr-o categorie estetica — estotica urdtului: estetica modema da un sentiment de instrainare, de mister si, Cultivand un frumos in acelasi timp infernal si divin; > se descopera analogii si legaturi noi, cum ar fi cea intre ce duce la ermetizarea poeziei; } Precilectia pentru poezia de cunoastere si preferinta pentru artele poetice; ~ exista o disonanta intre forma si continut, ceea ce genereaza ambiguitate, aparent incoerenté, tensiuni nerezolvate etc.; + teoria magiei limbajului si a fanteziei, cuttivata Mallarmé si, la noi, lon Barbu; * principiul fanteziei dictatoriale — poetul modernist nu mai .redss"/,exprim: posibile; * poezia moderna se bazeazai pe metafora, de aceea a fost nui din alaturari socante, aparent incompatibile; transfigurarea realului; snoul limba caracterizat prin: ambiguitate, limbaj metaforic,sintaxdelipica sau contorsionaté, dislocare topic’, preferinta pentru versul alb. in cele din urmé, de nefericire (Baudelaire), Poezie si matematica (vezi poezia lui lon Barbu), ceea mai ales de catre adeptii ,poeziei pure”, printre care se numara i fgi propune sa creeze universuri mité ,poezia metaforei”; metafora este constituita Modernismul poetic romanesc i a: i Lucian Blaga, criticul literar Eugen Lovir . ida interbelic&: poetii Tudor Arghezi, lon Barbu, a are . paNceds postbelicd: neomodernismul generatiei ’60 (Nichita Stanescu) Romanul modernist (de analiza): Mircea Eliade, Camil Petrescu man us Tn iteratura Secolulu al 70Clea ca o reacie impotva romanull de Up objec Romanul de acon intuentat de psihologia si flosoia epoc) s-au aréat preocupat! do analiza sist ject Proz ae an eeaic onventiile prozei realiste (mai ales prezenta naratorului omniscient), afirmand ca acestea it Hf penereazao evidenté lips4 de autenticitate. |pisechia) av © rove suffeteascal de 0 mare bogae si complextate, |sau existential Ip analzeaza permanent reactile; acesteaacioneazd devine .timp interior si functioneaz& princpiul memoril involuntare, care Brea ral Re fltots Wh orcinca ix cronologic&, ci intro ordine subiectiva, aga cum sunt tiinta naratorului-personaj; iz it jic, monologu! interior, fluxul constiintei; 2a unor tehnici $i modalitati specifice: analiza psihologi Vul autenticitaii care se concretizeaza in estomparea limitelor dintre fictional si nonfictional, n, Huser) si psihologie (Freud); ile au caracterul unor .opere deschise’, TRADITIONALISMUL [Constiuie, alatur'de modemism, una dnt drecile importante care s-au manfestt in teratura roména inte loele doudi Razboaie Mondiale. aan [Reprezentanfi reocuparea pentru aspectele nalionale, pentru folclor, mit si istorie, Ton Pillat ‘Adrian Maniu tural (cultul satu; satul este privit ca o vatra de spirtualitate); treligios (Vasile Voiculescu, Poeme cu Inger, lon Pillat, | Vasile Voiculescu de altadata); |Aron Cotrus + Poezia pamantulis 9 roadelor, Radu Gyr (valorizarea trecutului); al, campestru; : legatura omului cu pamantul, legatura dintre generati, nostalgiaPOSTMODERNISMUL lic, politic etc.); t e strans legata de contextul extra-literar (social, economic, pc i Parodica a trecutului, a faptelor de cultura datorate predecesorilor; utilizeaza citatul, aluzia, Colajul, pastiga, reciclarea formelor literare vechi; si inarea sensului; mod literatura este : Un labirint textual de posibilitati, de timpuri paralele, ei faicdnd apel la epoci | t Sila viitoare alternative; {7 Wonia, ludicul, experimentul: Coboara in strad: | °a28 granitele traditionale dintre genuri $i specii literare; Ge creatie preferate de postmodemi se afla intertextualitatea, procedeul prin care textul trimite la alte texte, citand fra ghilimele, preluand Personaje, simboluri fragmente, sintagme celebre sau rescriind simplu alte texte; rea cotidianului si a banalului, jul romanesc heen einismul este revendicat de generatia 80: |; Mircea Cartarescu (romanul Orbitor, poezie: L [+ Mircea Nedelciu (proza: Zmeura de cémpie) orii Cristian Teodorescu, Razvan Petrescu si Gheorghe Craciun, loan Grogan Popescu (romanul Exuvii, poezie: Xilofonul i alte poeme) i an Lefter (critica literara) Florin laru primele romane postmoderniste ircea Nedelciu. u debutat in anii ’80 si au in i lea face literatura, Sa remarcat, ca in Roménia anilor ’80 nu exist SUM Care Sa ofere fundalul Postmodemitatii ( un ,postmodernism fara Postmodernitate”, evantul, Poeme de amor)SURSELE EXPRESIVITATII POETICE A. VALORILE STILISTICE ALE PARTILOR DE VORBIRE Expresivitatea este 0 valoare pe care le produce, enumeram: repetitilor, dinamizarea enuntului, attistice, evidentierea, e care o dobandese th context anumite cuvinte sau constructi. Printre efectele tufonia, valoarea afectiva, sublinierea unor idei si sentimente, concizia, evitarea implicarea cititorului, obtinerea unor efecte de persuasiune, crearea unor imagini \ prin contrast, a unor termeni etc. Expresivitatea poate fi spontans, in imbajul colocvial, sau deliberata, in limbajul artistic. Intre aceste doua paliere ale limbii exist transferuri, de regula dinspre cel familiar spre cel beletristic. De exemplu, sunt fructificate valorile expresive ale unor termeni din argou, nasol, / c fac misto la parastase). lirica lui Nichita Stanescu imbajul popular gi cel familiar (Zicea ca i-am vrajit \VALORI EXPRESIVE, ra ut ‘Substantivul Intra freovent in alcatuirea unor figuri de stil ca: + metafora Luna, 0 closca rotunda si grasa (Mihai Eminescu); + personificarea Cu grele rasuflete apele dorm (O. Goga); + comparatia: Mie limba aspra ca de cenusa (T. Arghezi) + epitetul: venifi sé-| lovim cu sageata de focl... (St. A. Doinas); + simbolul: Dormea intors amorul meu de plumb (G. Bacovia); + enumeratia: ‘cci eu iubesc / si flori si ochi si buze si morminte (Lucian Blaga); + repetitia In juru-mi ceata creste randuni-randuri + hiperbola: $i voda-i un munte (G.Cogbuc); + mijloace fonetice: dar lasati-o baltd, copii: / erau stelute in genele el. / CORUL: Erau stelufe, erau stelufe, erau stelu-u-ute / In ige...eeneee...eeeee... nele ececeeecei! (Mircea Cartarescu). Adjectivul (M. Eminescu); % | Folosit cu sens figurat, adjectivul are, de obicei, valoarea stlisticé de epitet al substantivulul: Ce noapte groasé, ice noapte greal (T. Arghezi). Uneori, un adjectiv poate fi simultan epitet al substantivului sal verbulu |potolita, neteda, ca o oglinda. (Al. Viahuta) ‘Thtrucat substantivul denumeste obiecte, fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, iar adjectivul, insusiri ale acestora| (forme, dimensiuni, calitat), acestea sunt mijjoace foarte importante in reprezentarea artisticd a realtati prin cuvinte, De aceea, ele sunt folosite cu precadere in descrieri, portrete, tablouri. Freoventa acestora, intr-un text lterar, are rolul de a crea imagini artistice, cu precadere vizuale, adesea statice. Valoarea afectiva a adjectivului apare gi in| ealizarea sa la gradele de comparatie, mai ales la superiativ. + Constructile exclamative: Nui fie de deochi, / Ce frumoasé:i fra och! (T. Arghezi); * Folosirea unor substantive cu valoare superiativa: biruitoare, apa se agaza intre malur, suparata foc; Notiuni teoretice 13‘expresiva a pronumelui rezida in manifestarea accentuata @ ‘sau stare: _|+dativul etic (frecvent in literatura populara): Cine mi-au vazut / si mi-au cunoscut (Miorita); dativul posesiv: Inima-mi tresérea cénd i! vedeam; Intrebuintarea cu valoare neutra: D&-i cu bere, da-i cu vin! sau general: folosirea unor locutiuni pronominale cu intentie S-ar putea sé fie Cine-stie-Cine... /care n-@ |cugetele toate. (T. Arghezi); + utilizat la plural, pronumele ser conditia umana in general, apartenenta la lin operele lirice, pronumele de persoana | este |eu liric. Pot fi considerate marci implicite ale eul ‘Verbul Este considerat centrul enunfului, agadar importanta lui in structurarea fundamentala. Cu cat frecventa verbelor este mai mare, cu atat ritmul textului este mai alert, impresi rapida creste, precum in fragmentul de mal jos, © parabola a relativitatii competitiel: Ce tie mu place, altuia nu- face! rodica sau ironica: . | 1A peal fost si care vine / si se uta prin Infuneric Ja mine / $i-mi ved its comunitate, exprimand solidaritate mnificd implicarea vorbitorului intr-o anumit tun grup anume etc. . uirea discursului, reprezentand instanfa denumitay esential in constr fu tric gi formele verbale $i pronominale de persoane 2 tea si dinamica discursului este ia de succesiune| Ma aiunge sageata, ma strépunge, Alearga mai deperte, Fug dupa ea, 0 prind, Alerg un timp cu ea in mand, Tidau drum, o intrec, ‘Ma ajunge din unm, ‘Ma strapunge. Siiaro arune... Sunt arcul $i totodata tnta. (Marin Sorescu, Calul alb ard splind) Jn functie de continutul semantic, verbele si I i : ti, silocufunile verbale se pot grupa in mai multe categori \etbe si loculuniverbale incoatve (> ft. inchoatif, care exprima inceputul unel aciuni):a ince eva dere infiripa, a rastiri, a iesi la iveald etc. Ty caaeelalll “er cote e101 /In oc unde pore. Enso) + verbe si locufiuni verbale durative si iterative (care exprima id 5 i , SE aap =rprima idcea de duraté acu ide repetie, fecventai Find bet recur cuter. Eries) + verbe si locutiuni verbale intensive (exprima intensitatea tu merry em eee nenen inei acti, care se face in ritm viu, uneori Incordat): ; F (0. eau Joc, cum niciodaté n-am jucat!/ Sé nu se simt& Dumnezeu /in mine / un rob th temnita = Ineatusat | |. verbe si locutiuni verbale eventive (fr. eventif, verbe re (Bel v (ff. event feflexive care marcheazi Strela aia, 0 schimbare n condita subictl}): ase Imboga, ase of, cates cas nal | |__Dintr-un bolovan coboard / Pasul tau de domnigoara (N. Stinescu) sl elee'ngrisa aaa atGio ssi ER, ova : $/ mia plouat, demu, /incopiléria mea cu nopt grozave(N. Sténescu) —_ \Valori expresive ale modutilor si timpurilor verbale |. Indicativul exprima o actiune sigur’, real, conferind impresia de certitudine. Diferitele forme temporale ale indicativului dezvolta, la randul lor, alte nuante $i valori expresive: '* Prezentul: poate sugera, in functie de context: un adevar general valabil (prezentul etem sau gnor Ge e val ca valul trece (Mihai Eminescu); = prezentul istori, folosit in locul trecutului pentru a crea o imagine dinamicd, plind de viat&: C2iéretil implu cémpul si roiesc dupa un semn / si in cail lor sélbatici bat cu scarile de lemn, / Pe copite iau in| fuga fafa negrului pamént /Lanei scénteie lungi in soare, arcuri se intind in vant... (Mihai Eminescu); = prezentul narativ sau dramatic, utlizat de un narator pentru a crea iluzia de prezent tn ceea ce priveste unele| fapte din trecut: $1 eu fuga $i ea fuga, si eu fuga $i ea fuga, pana ce dam cénepa toata palanca la pamént. (lon Creanga); ~prezentul instantaneu — care marcheaza o actiune Inceput8 si terminata Intr-un interval foarte scurt: Marcheazé pentru oaspefi jucatorul cu numarul 9. | mperfectul: exprima o actiune trecuta, cu aspect duratiy, al carel final nu este clar marcat. Pomi luceafarul. Cresteau / In cer a {ui aripe, / $i cdi de mii de ani treceau / In tot atétea clipe. (Mihai Eminescu)| Imperfectul Indeplineste mai multe valori: 1. Imperfectul narativievocativ are o functie dinamic-evocativa, prolectand un eveniment, o traire sau o stare| Tnlr-0 durata nedeterminata si institule 0 perspectiva subiectiva a naratoruluifeuluilric (Pe atunci colindam mult prin paduri si pe dealuri); 2. Imperfectul descriptiv actualizeaza in imagini plastice o realitate trecut’, situand-o Tntr-o durata indeterminatd. ‘Are 0 functie descriptiv-evocativa, imprimand rememoréirii o dimensiune subiectiva, melancolica (Ea era frumoasa ca umbra une! ide; 3. Imperfectuliterativ —exprima fluxul temporal, duratele ciclce, situatile repetabile (Vorbeau zinc la telefon); | 4, Imperfectul oniric ~ creeazé\ un plan al imaginarulul oniric si da impresia de ireal a succesiunii de evenimente| ‘sau de stari trai lirice. (Se facea ca eram intr alta fara...) + Perfectul compus: indica 0 acfiune trecut, incheiata, sigur, trimitand la un prezent al actulul comunic&ri $i dac-a fost petita des /E lucru tare cu-nteles, / Dar dintr-al printlor sirag, / Cati au trecut al casei prag, / De buna seamai cel mai drag /A fost ales. (G. Cosbuc) = perfectul compus inscrie evenimentele narate, procesele, starile sau experientele lirice Tntr-o durata trecutal ‘nchisé, exprimand ideea finalizari unei actiuni; = poate avea rol tn delimitarea planului naratorului (a crui obiectivitate poate fi exprimata prin perfectul simplu) de planul personajelor, marcat subiectiv prin perfectul compus; in relatie cu timpul narativ principal, perfectul compus poate avea un rol rezumativ sau conclusiv, reliefand caracterul ireversibil al evenimentelor; + Perfectul simplu: este considerat prin excelenta timpul povestiri el desemneaza ever regional in Oltenia, unde indica fapte petrecute tn ultimele 24 de ore. ‘Vatavul a dat semn din steag / Si atunci pornira tofi gireag / Incetinel. (G. Cogbuc) Perfectul simplu are doua valori 1. Narativa — situeaza prim-planul evenimentelor/al momentelor relatate, al starilor enuntate Tntr-un trecut recent, apropiat de timpul naraii; = ofera impresia de actiune momentana sau reliefeaz derularea rapid a evenimentelor; in unele contexte epice, ‘fer impresia de accelerare brusc& a relataril, ‘Se aplecd, lua in maini un bulgére sil sférama intre degete cu o plécere tnfricosata. (L. Rebreanu) iente recente. Este folosit| Wofiuniteoretice 45@ imaginlor descriptive, cretnd impresia de succesiune alert | Sa cada in stropi mari, tunetele incepura s4 rasune de-a lungul vail cu niste zguc Perfectul arata ca o aciiune s-a desfigurat in trecut si s-a incheiat inaintea alteia din trecut, acela de a diferentiatrecutul Indepdrtat al intampléitor de timpulistorisii, creénd 0 tensiune -anului 1916, ca sublocotenent proaspat, Intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment, Ne din capital, la fortficarea vail Prahova, intre Busten/ $i Predeal. (Camil Petrescu) Contexte, are rolul de a insera o secventé retrospectiva. (T. Vianu) Valoarea sa expresiva este cor fluxulul temporal, de o dislocare semnificativa in ordinea cronologicd, creand acronia narativa, am olodaté femeia aceasta nu ma iubise. Reiuam tot ce a fost la Odobest, la tard, $/ acum simfeam cf a _ am avut dreptate... (Camil Petrescu) [> Mlitorul — poate avea doua forme: una literara (voi scrie) si alta popular, analitic’ (am sa plec, 0 sé plec). Viitorul indic’ o acti lune care se va petrece dupa momentul vorbif. El prelungeste, astfel, prezentul enuntani Jintr-o durata imaginara, Rolul stlistic principal este acela de a crea o perspectiva antcipativa, reprezentarea unui plan interior al reveril ‘sau al dorintei; Valoarea sa expresiva rezida in marea incarcaturd afectiva gi subiectiva,fiind apropiat de conjunctiv; Eu am sa seri ,Romanul adolescentului miop’. (M. Eliade) Vitoral anterior construieste 0 succesiune de secvente anticipative, situdnd starea sau evenimentul exprimat [inaintea altel actiuni proiectate in vitor. Valoarea sa stiistica este cea de exprimare a incerttudiniiIocutorului sau a unei posibilta [Valori expresive ale modurilor si timpurilor verbale 2. Conjunctivul indica o actiune posibila, probabila, sub semnul ipotezei intai, ins&, vieta, bolind de durata, /Sé nu inceteze deodaté, / $i chinul s4-nceapa cu-noetul. / Sa usture aerull greu, ca ofelul. (Tudor Arghezi) 5: Conditional-optativul — indica o actiune dort, in tmplinirea careia intervine un element perturbator un obstacol: As putea vecia cu tovarasie / Sé 0 iau partasé gandurilor mele. (Tudor Arghezi) /4: imperativul — se foloseste pentru a exprima un indemn, o porunca, o rugaminte ete, Vino iar la sénu-mi, nepasare trista! (Mihai Eminescu) 5: Gerunziul = imprima acfiunii un sens durativ, raportand-o la alla, poate dobandi tn contexte un efect de| muzicalitate lent, cu rtm apasat: Jubind in taind am pastrat tacere, / Gandind ca astfo|o sat placd tie. (Minai Eminescu) \Adverbul ‘Are, de obioei, valoare stlisti > Secs Te stingi incet din mine, iara / sub piept loveste-n céldérim 0 minge / si ziua pe trotuare se prelinge, /lasany in urmés-l iz de primavara, (Nichita Stanescu) peau g Interjectia [Are ca principale efecte expresive crearea de imagini auditve, dinamizarea, aspectulludic, imitarea unor sunate| din natura pentru crearea unei atmosfere, imprimand discursului diferite nuante afectve: mirarea, furia, indoiata, iinsistenta, aprobarea, chemarea, nemultumirea etc. “Alaturi de mocirlele uscate / ies pomii tofi cu trunchiurile-n floare / Hei... 2i cu soare-n zare, spune-mi care / cam fete-s astézi deflorate? (Nichita Stanescu) palE petitia vocalei accentuate tn] Plasate in succesiune. ne |Cu coata groasa ca 0 prelats oblojind copacii / Coboara jos ceru!| es (Marin Sorescu, Sonet tomnatic) na din ana si phorein, ,a transporta’] -| ‘Care const th reluarea printr-un substitut a unui exprimat anterior numit antecedent. Relatia Substitut este numita ,relatie anaforica" gi are Ea are mai multe tensificare, retoric’, favorizeazé lul de a oferi referinta substitutul Hfunctii: emfatic’, de lacumularea enumerativa etc. i Intotdeauna tu esti alta / $i intotdeauna eu sunt acelasi| (Marin Sorescu, Intotdeauna tu esti alta) iHiperbola (fr. hyperbole) — figura de stil, constand in| folosirea unor expresii imagini exagerate, pentru a reda’ imai plastic ideea si a impresiona mai puternic. Fiecare din noi se considera Dragos mandru ca un) ‘soare / $i cu un roi intreg dupa el, chiuind, fuge in zig- zag (Marin Sorescu, Lupta ou gérgaunii) Metonimia (fr. métonymie) — figura de stil care consta in linversiunea voluntara a categorillor logice ale intregului prin| parte, ale parti prin intreg, ale cauzei prin efect, ale efectului prin cauza, ale abstractului prin concret, ale posesorului prin lucrul posedat. Ce pana sa se innoade exact /La firul meu inceput (Marin Sorescu, Scribul); pana” pentru ,seris" ISinecdoca (din lat. synecdoche, ngr. sinekdohi, f| lsynecdoque) ~ figura de stil care consta in largirea sau), restrangerea sensului unui cuvant prin folosirea intreguluil jin locul parti (si invers), a particularului in locul generalului, fa generalului in locul particularului, a materiei din care este| Haécut un lucru in locul lucrului insusi ete. Vin cu inima curaté / Sa-si fumeze aici tutunul / ce! rabdare-are roménul / Vor @ sti, cronometraté (Marin Sorescu, Naval) Comparatia flat. comparatio, ,asemanare, stabilire") figura de stil prin intermediul careia un termen numit lcomparat este apropiat de alt termen numit comparant prin lintermediul unui adverb ce semnific’ aseméinarea lor (ca, iprecum, cum). Apropierea se face pe baza unei analogi |Alintrat in inspiratia mea astizi/ Ca un microb frumos} (Marin Sorescu, Microb frumos), Personificarea este figura de stil prin care lucrurilor, obiectelor i se atribuie insusiri umane. mi place aerul tandru /din jurul tau (Marin Sorescu, Microb frumos)) Imi cade cerul tn genunchi (Marin Sorescu, Lumina data la rindea) JAlegoria (frallégorie — ,desfagurare a inchipuiri’) este un rocedeu sillstic constand in exprimarea unei idei abstracte __|prin mijloace concrete; altfel spus, este o ampla metafora| permite un transfer din planul abstractiprofund al 9, Intr-un plan de suprafata, figurativ. Fulgerul a trecut prin mine /Luminéndu-mea fantastic Dar omorandu-|/ Pe fiul meu... Dacé ma géndesc la adure / Se face mangal / Pana méine dimineata / De ‘bun ce sunt / Lumina m-a rugat sé-i fiu gazdé / $i cu| toate acestea, in jurul meu/E un imens cerc / Negru. (Marin Sorescu, Fulgerul a trecut)de] E-atdta iarné-n frigul sferic... "(Marin Sorescu, Lin si greu a (Wichita Sténescu, Eur inorul fefei mele, plumburiu sub forma uneil unor Tntrebari de la care) tr un raspuns, dar prin intermediul careia/| Se transmit 0 idee, 0 supozitie, 0 atitudine. Este, falsa intrebare, sintactic fr. paraliélisme) — repetarea @ unor funcfii sau structuri sintactice, in zie sau th fraza; realizarea acestuia este rezultatul Ge Merde asta? /L-a intrebat. — Noaptea, a spus, Te ingel este soarele. /Noaptea, stim cu toi -are ra [Dar asta? / Noaptea. /~ Ma faci sé rad! Este mare lunde /Atata intuneric in mare? (Marin Sorescu, Ung |Alergam pe o platforma infinité de beton alergam. Tacerea era desavarsité $i alergarea nu mi-o auzeam vederea platformei era amplé $1 infinita sin-o mai vedeam. |Alergam pe-o platforma infinita de beton alergam, (Marin Sorescu, Trepte) [Refren (fr. refrain, cf. lat. refringere — a rupe] — procedeu Ististic ce desemneaza cuvantul, sintagma, versul sau |versurile care se repetet la anumite intervale pentru a |sublinia o stare, o idee, pentru a spori expresivitatea si imuzicalitatea unei opere ‘Numai o clip, spuse aerul pasairii care zbura Numai o clip, fasé-mé numai o clipa [sd nu fiu de fafa cu dumneata ‘Numai o clipa, numai o clip lasé-mé singuré cu dumneata ‘Numai o clip, numai o clipa i-am spus morfii care ranjea [cu rosii buze, cu alba dantura. (Nichita Stanescu, Numai o ola) IMetafora [gr. metephora, ,transport, transfer’]— figura de Istil (trop) care consta in denumirea unui obiect, lucru, lactiune, printr-un altul, pe baza unei analogli. Metafora leste, de fapt, o comparatie din care lipseste elementul de llegatura (ca, precum, asemenea etc.); prin urmare, se. Iproduce o echivalare, o identitate intre cei doi termeni alaturati, cel comparat T1 si cel comparativ T2. Ca un glob de aur luna srélucea este, evident, o compara unde T1 = luna si T2 = glob de aur. In enuntul /una, un glob} Jde aur, strélucea — este cuprinsa o metafora pe baza Janalogiei intre luna si aspectul stralucitor (aur) si rotund! (glob). Oximoronul (gr. oxys, .intepator, picant” si moros, |,prostdnac, néuc’] — figura de stil ce constai in asocierea iin aceeasi sintagma a doi termeni ce exprima notiuni lcontradictori /suferinfé tu, dureros de dulce, bulgari fluizi. (Mihai Eminescu)| Elipsa — procedeu al eliminéiri unei parti a discursului lcare se subintelege usor din context, fara sa fi fost lexprimata in prealabil. Elipsa elimina cea ce este ineesential, refinand exprimarea concisa a ideli [Fa cunostinfa cu fata, n-o lua numai pe auzite, pentru eal nu se manénca tot ce zboara si se-ntémpla de departe| trandafir si de-aproape bors cu stir. (Costache Negruzzi) IRepetifia [7 repétion, lat. repelitio] - Figura de stil care [consta in repetarea unui cuvant, a unui grup de cuvinte, Isau a aceleiasi relatii gramaticale de doud sau de mai |multe ori pentru a intari o idee sau o impresie. Tremur, tremur, tremur.. [Orice ironie Va rémane vou ~ Noaptea e tarzie, Tremur, tremur, tremur. (George Bacovia, Raf)| - Limba siteratura romans Ghid complet pentru BacalaureatEnumeratia [ fr. numeration, /at. enumeratio— enumerare] 4. Ca termen retoric, desemneaza o recapitulare a principalelor argumente inainte de incheierea discursului ‘cu scopul de a convinge auditoriul. 2. Ca figura de stil, iconsta in prezentarea succesiva a unor argumente, fapte, insusiri privitoare la o tema sau un subiect, utilizata latat in proza, cat si in poezia lirica. Este considerata $i una dintre figurile insistentei Jar in patru parti a lumii / Vede siruri muntii mari, /Atlasul, Caucazul, Taurul si Balcanii seculari, / Vede Eufratul i Tigris, Nilul, Dundrea batrana, / Umbra arborelui falnic| peste toate e stépand. (Mihai Eminescu, Scrisoarea Ill)Anit’80, anul 48 McDonald's ‘stilistic, apostroful contribuie la: Exemple felului de a vorbi al unui persona Las’ c& stiu eu ca te prefaci! Zice Goe. (ILL. Caragiale, D-/ Gee, _ Pastrarea ritmului gi a masurii prin reducerea 4 ‘umarului de silabe impresia de oralitate in textele literare |4. atitudinea ironica ATENTIE! Apostroful este singurul semn exclusiv ortografic. Gerul dé aripi de vultur cailor in spumegare / Ces |pe cémpul luciu, scofénd aburi lungi pe nare. / Of |gerule néprasnic, vin', indeamna calul meu / $a poarte ca sageata unde el stie, si eu! (Vasile Alecsandri, Vrei ceva, balatu’? (Radu Paraschivescu, Sigur vreti s& vind si domnu'? 2. CRATIMA[-] A. LANveL Graric ‘ f Cratima leaga: |. cuvinte pronuntate impreuna: le unor locufiuni [Exemple a) dé, de-a dreptul, las-o '») de-abia sau de abia, n-am sau nu am ete. /Rosu-Imparal, Alb’-ca-Zapada, ; Jdrept-credincios, Piatra-Neam} Ghid complet pentru Bacalaureat treacé-mearga, tura-vura, hodoronc-trone 4jex-ministru, pro-Nato, ante-’90 'Maicé-mea, cumnatu-sau, soacré-sa Lt-major, S-V ine-ncetat, re-mparti venit-au Fam ascultat a Scurtd a verbului a fi(-s-) de cuvinte care se | Cativa-s allefi termina in vocala Cratima desparte: Exemple intele in silabe la capt de rand I-te-ra-tu-r8 Silabele unui cuvant redat sacadat [O-braz-ni-cu-lel _B. Lanier sriuistic Exemple _ [A tempout rapid al vor (De-abia a ajuns si s-a si apucat de teme. mentine ritmul si masura versurilor (prin caderea unei paritia unei silabe, eliminarea hiatului, ritia unui diftong etc.) Ne-am agezat alaturi si bratu-i m-a cuprins. / Un luminis in mine parea c& s-ar fistins. (Tudor Arghezi, Toamna) sificd sentimentele (de bucurie, admirafie, urd, revolta s.a.) No-ta ze-ce pentru acest proiect! Pe unde ai umblat, ne-no-ro-ci-tu-le? [Exemple tha zis, mi-a luat, Fo trimite mi, te, Ue, Ml, Vib, $i-) nate de forme pronominale in $ii duce, ni déruieste (CAnté-i! Laud-o!, ar aduce-oExemple 1. c€nd nu este necesar un tempo rapid al vorbiril jid pentru ritm gi ‘méasura in de-ar veni (tempo rapid pentru rim # OT ‘sau pentru dinamizarea discursu ide ar veni (tempo normal) 2. c&nd un cuvaint terminat fn vocala este inaintea altuia] grupa-ntreagé care incepe cu 7- neaccentuat urmat de consoana -n |grupa Intreaga ATENTIE! Cratima contribuie la formarea unor figuri de sti fonetice: * sinereza (transformarea unui hiat in diftong: de-abia); * sinalepsa (reducerea unui diftong la o singura vocala: d-abia); + afereza (suprimarea unui sunet inital: -nait; * apocopa (suprimarea unui sunet final: pan-sa). 3, PUNCTUL[-] [La nivel grafic, punctul este folosit: Exemple 71h @brevieri daca acestea plstreaza una sau mai etc. invar, C.FR, d.Hr. multe litere din partea initiala a cuvantului, nu si cea finals ATENTIE! [Nu sunt urmate de punct: |Exemple 4. abrevierile care contin vocala final |dnei A '2. punctele cardinale N,S,V € 3, simbolurile unitatilor de masura lcm, mm, mg = IA, simbolurile din diverse domenii stiintifice L (lungime), O (oxigen) a [5. abrevieri imprumutate HIV, SUA 4. VIRGULA[,] Exemple _ [La nivel grafic, virgula este folosita: vinte care se repeta identic sau cu o valoare interjecti, adverbe, adjective), intrand in (8 cu cratima (trosc-trosc) si cu semnul [cu chiu, cu vai de bine, de rau /mor, mor; ham, ham; cioc,cioe‘Au venit 3-4 oameni. ‘La nivel grafic, linia de dialog semnaleaza: 1. inceputul vorbirii directe 2. LINIA DE DIALOG [ pe ruta Bucuresti-Craiova in perioada 10-16 ianuarie Elevil au ocupat locurile 2-4. Exemple — Mam'mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau s vie! — Vine, vine acuma, puisorul mamii! raspunde cucoana. (IL. Caragiale, D-1 Goe) B. La nivel stilistc, linia de dialog creeaza o pauza gio intonatie specifice in vorbire. De asemenea, linia de dialog este o marca a dialogului, mod de expunere, ce indeplineste urmatoarele functit: ++ asigura comunicarea dintre personaje; * confera culoare locals; + creeaza impresia de autenticitate; + dinamizeaza discursul; + reprezint 0 modalitate indirect de caracterizare a personajelor ete. 3. SEMNUL EXCLAMARII[!] A. LANIVEL SINTACTIC ‘Semnul exciamarii este semnul grafic care marcheazé o intonatie exclamativa [Semnul exciamari este folosit: Exemple 1. pentru a marca grafic intonafia enunturiior ‘exclamative sau imperative [Nimicul zacea-n agonie lcand singur plutea-ntuneric $i dat-a Jun semn Nepatrunsut: Sa fie lumina!" (Lucian Blaga, Lumina) 2. in interiorul enunturilor, dupa interject Ei zicefi vol cum stif: eu zic cum am apucat. (.L. Caragiale, D-! Goe...)} — Goo! puisorule! Goo! Goo! (LLL. Caragiale, D-1 Goe...) lar vizitiul - ptiu fereasca Sfantul de-asa crestin! — in loc| ide ochi avea sticle negre, ca orbit... (lone! Teodoreanu, La Medelen)} [Cat de frumoasa te-ai gat, Naturo, tu! Ca o virgin {Cu umblet drag, cu chip iubit! [As vrea sé plang de fericit..._‘grupuri de cuvinte cu functie de propoziti ve directe cuvinte sau grupuri de cuvinte ah 8 |— Him! Sa crezi tu asta! as ec 4, SEMNUL INTREBARII[?] _ este: semnul grafic care marcheaza 0 intonatie interogativa. pentru a marca: [Exemple toaté seara... |IPINGESCU: In sfarsit? — Nal Nul am spus. Tu chiar nu infelegi? ai varst eotta! ; i ve LLL. Cat JUPAN DUMITRACHE: Ei! iac-aga m-a flert fara apa (ILL. Caragiale, O noapte furtunoas Nu e nimic pe lume, nu pot face nimic ca sa ma pofi iu |putin? E cu adevérat imposibil? (Camil Petrescu, Patul lui Procus) june’ propozifiinterogative incidente intercalate| le unei propozitii enuntiative sau intre dous| i enuntiative izolate prin pauze. A fost impresionata de vorbele si de purtarea lui— de altfel, cum s& nu jubesti un asemenea om? — neat a lacceptat imediat propunerea lui. smustic aril poate sugera: Exemple = fia retorioa [Lumina ce-o simt : : navalindu-mi in piept cand te vad, ie, oare nu € un strop din lumina < jcreata in ziua dintai, {din lumina aceea-nsetata adanc de viata? (Lucian Blaga, Lumina) i cu caracter interogativ, imic& I— ? lle vorbitorului fata de o : Noteaza intre paranteze nologu! interior etc. | mea? 18 sentimente | Ce?! zie eu ingrozit. — N-ai aflat ce se intampla? 'S8-1i spui ce am aflat acuma la telefon di - E lata rau! Razboiul e declarat. oa : (LL. Caragiale, U ‘Spunea cé talentul (?) |-a ajutat $i de data asta. ice: revolta, nemultumirea, |Ce sami fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa | (loan Slavici, Moara cudeosebit asupra anumitor ‘ae dau o important mai mare |,Se consuma” e un fel de a spune. ‘sensul unor cuvinte in lucratile stinjifice [Cuvéntul ,inefabil” desemneaza ceva ce nu poate fi lexprimat in cuvinte. (DEX) [Exemple i. exprima ironia fata de cel care foloseste cuvantul sal grupul de cuvinte reprodus, ori cénd cuvantul este folosit| in sens opus 1u| Valoarea ,estetica” a unei asemenea lucrari nu ne impresioneazé [2. redau sensul figurat al unui termen Sféntul Nicolaie" i-a motivat pe colegii lui Nica s& invete. 6. PARANTEZELE ()/{] Parantezele rotunde delimiteazé: Exemple A. un adaos neintegrat idellor din text, alcétuit din propoziti si fraze independente ca sens si ca valoare sintactica (divagatii, extinderi, trecerea la alta idee etc.) Trecu — de cénd! — $i ultimul drumet! / (A mai rémas reo urma prin noroi?) / Un biet copac se clatina razlet, / Cu trupul frant si crengile valvoi. (Al. Philippide, Desen murda) 22. un adaos integrat ideitor din text (completari, explicafi, precizéiri etc.) Privea fotografia de pe perete si géndl i zburé departe. (Tare-ar mai fi vrut 5 fie copil.). O lacrima ii aluneca incet pe obraz. 13. indicatile scenice in textul dramatic Parantezele drepte au rolul de a: JUPAN DUMITRACHE (lui Spiridon): Dar mai mult nu iputeai sa ezi, ma? ‘SPIRIDON: Vezi c& era multi mustiri, jupéne, pana 'sé-mi dea madama gazeta. (ipingescu ia gazeta) (LL. Caragiale, © noapte furtunoasé) [Exemple care utilizeaza textul sau de a intagme etc. pentru a facilita oduce cuvinte, elegerea mesajului de catre receptor E] [Alecu Russo] va fi unul dintre cei ce pregaitesc anul ide desteptare 1848. (Lucian Blaga, Alecu Russo) iden anumite semne de puncluafe sau cwinie ZOE: Ce vrei cu mine[?] (ILL. Caragiale, O scrisoare pierduta) Pierzandu-titimpul tau cu dulci nimicun, /[..] S8 stai visdnd la foc, de somn sé picuri. _(Mihai Eminescu) Exemplu [Chiar- [kar]iv intr-0 comparatic lui dupa semnul intrebairii sau al prin delimitarea unor fragmente de enuntul dinamizarea discursului rea unei pauze $i unel intonati specifice smb — sau poate trebule ‘ cast (Camil Petrescu, Patul Prietena mea — Maria Popescu — fusese prir ‘celor admisi la facultate. Ea cumpérat un caiet, iar eu — doud. = Fata - desteaptd, baiatul — cam prostuf. Dan era inalt - un catarg in toaté regula. = Unde pleci? — intreba iritat George. Exemple Tn casa — zgomote, in gradin& — zgomote, oare ce-0 fi? La orizont — departe — fulgere fara glas zvacnesc din cand in cand / ca niste lungi picioare paianjen-smulse / din trupul care le purta. (Lucian Blaga, Vara) iI unor precizari suplimentare, contribuie la) nificatilor gia trimiterilor. Un baietan voinic — barba de-abia-i mijeste, $i sub céciula| de oaie parul cret si des... si niste ochi blanzi- $i mintos| tanar. (|.L. Caragiale, Pacat) ‘© pauza mai mare decat una care apare’ Sunt solitarul pustilor piefe Cu jocuri de umbré ce dau nebunie; Péllind in tacere si-n paralizie, — Sunt solitarul pustilor piefe (George Bacovia, Péllind) |Privea cu durere totul in jurul ei — ah, de-ar fi fost mama} laproape.. ss 8. PUNCTUL[.] | enuntiative coordonate prin lonate; fraze formate Exemple ‘Am vazut un dalmatian pe strada mea. imi aduc aminte ce zarva a fost, cand intr-un rand, Zvonit c& pe Domnu nostru are sa-l mute intro comuné, peste Siret. (Mihail Sadoveanu, Domnu |Am intrebat cine va veni maine.rome ete Ge ts ee ‘mai faci, dragutule, "| Ca de cand nu ne-am vazut |Mult& vreme a trecut |Side cand m-am departat, | Multa lume am imblat. (Mihai Eminescu, Revedere)| [Exemple am spus sa astepte. Sa vada si el ce Inseamnd asta. ‘$4 se convinga singur. ‘un moment meditativ, echivalent unei taceri| Se gandea cum sa facd. Tare-ar fi vt sa fle mai usoaral calea pe care s-0 apuce. Asteapta. Priveste pe fereastra. | se pare c& aude un| fosnet in gradina. la pusca si lese afara. exprima teama, nedumerirea, 0 succesiune de if actiuni 9. PUNCTUL SI VIRGULA [ ; ] NIVEL SINTACTIC mnul de punctuatie punctul si virguia delimiteaza: _ |Exemple pozitii gi fraze, diverse observatii referitoare a|...ca cu adevarat cf stia a face multe $i mari minun&fi Jalunga nouni cei negri de pe deasupra satului nostru $i abétea grindina in alte pari, infingéind toporul in pémént, afar, dinaintea usii inchega apa numai cu doua picioare de vac, de se incrucea lumea de mirare; batea |paméntul, sau peretele. (lon Creanga, Amintiri din copilérie) Atunci bucuria cocosului! Sa-I fi vézut cum inghitea lal buhai, la boi, la vaci $i la vitei: pan-a inghitit el toata) lcireada $-a facut un pantec mare, mare cét un munte! (lon Creanga, Punguta cu doi bani) CHIRIAC: Sé-mi poruncesti, fireste; nu-mi_ esti st@pand?... Nu sunt sluga in casa dumitale, cu simbrie? VETA (intorcéndu-se cu fata spre Chiriac): Bine, domnule| Chiriac, bine; zi inainte, cé n-ai zis destule. (LL. Caragiale, O noapte furtunoasa) mmaipleagh wen Inia Bia.(Na-fi, ma, banil zise dracultrimis; $i $8 te cai @ rau de tine! : (lon Greanga, Dail 'Nu m-au iertat; nu-iiert nici eu. (Mihail Sadoveanu, aici; c&, de nu, Zodia Can Exemple De frig te-nghemi, $i Ihogeaguri fumul se- funingeni agteapt-un ho! sto! funinginit, / ca ciorile ce, negre, roaté. 9 racia If pare-odala toata; /de p incerculeste roata / $i ciori ca del hot trantit;/ si gandurile pleaca dau peste-ntinde, (B. Fundoianu, Hiems) 2. a sugera monotonia, repetabilitatea unor actiuni E lama, urlé crivay; in vatra-i foc sérac; / $i ninge, ninge, jing; ca-ntr-un sfarsit de veac bites (8. Fundoianu, Hiems) 3. a rupe ritmul fluent al discursului pentru a atrage/ atentia asupra unor aspecte ‘Ochii nu mai vazusera aga ceva, ins& nérile Ti dédeau o| [buna incredintare; asa Incat urmé pilda boierului ¢-a cApitanului tlie. (Mihail Sadoveanu, Zodia Cancerului) 4. a evidentia stari sufletesti puternice, generate de o tensiune launtric& Tacea, nu se plangea, nu offa; numai ochil neg incrucisati, icéireau ca doi ochi de fiaré. (Mihail Sadoveanu, fn concentrare) ‘5. a marea pauze interioare marite (Czu pe ganduri se uita la chipul acela de parca nu Far fi vazut de mult timp. 40. DOUA PUNCTE [:] A. LANIVEL SINTACTIC [Doua puncte marcheaza: Exemple 4. trecerea de la vorbirea indirecta la vorbirea directa, dupa un verb dicendi prezent sau subinteles | Marius m-a intrebat incet: |X Unde pleci? 12. 0 propozifie independent care anunfa un text citat, un| proverb, un principiu etc. 3. 0 propozitie independenta care anunfa un fapt, o idee S-a implinit vorba cea: apare-ma de gaini, cd de cain nu ma tem, (lon Creanga, Povestea lui Harap-Alb) laté ce s-a intémplat: Maria s-a impiedicat, a cazut si al spart geamul. 44, stilul indirect liber (poate fi folosita gi linia de pauza) Isi ceru iertare: exagerase. 5. 0 enumeratie 0 explicatie -enunt aflat in raport adversaliv, conclusiv, cauzal, “concesiv in raport cu restul enuntului i-a cumparat mai - Hy a rparat mai multe haine: pantaloni, o fusta si doua| |A infeles, in sfarsit, mesajul: trebuia sa fi ramas acasa. [Ai gresit: vei fi pedepsit! . ipsa predicatului Fata: 0 frumusefe, baiatul ~ mai uréfelExemple — De unde rasare soarele? |— Stiu: din casa lui de dincolo de nori. 2. un element necesar comunicarii Pe banca, sub castanul din vie, te asazé, / Straine, ce venit-ai privelistea s-o vezi — /Florica @ acolo, cu casa, pare, livezi, / Si peste drumul mare: zavoiul. Insereaza. (lon Pillat, Stréinul) 3, schimbarea registrului afectiv si a intonatiel, mai ales langa o interjectie Dar sturzul se (as langa bucatica de hartie, deschise| lpliscul, apuca, cu lacomie, cérébusul, si hap! hap! - mai |S se inece, il inghifi. (Emil Garleanu, Sarécuful!...) 4. 0 anumité intonatie Nu e de aur: e de raze. (Al. Macedonski, Rondelul cupei de Murano) A. LANIVEL SINTACTIC 41. PUNCTELE DE SUSPENSIE [...] Punctele de suspensie marcheaza: Exemple | 1. intreruperea intenfionata/neintentionata a vorbiri: (O iau inapoi fara sa stiu unde merg; ma impiedic de un |butoi cu fiment... O inspiratiune... - eu ca poet am totdeauna inspiratiuni! — m-ascunz in butoi! (ILL. Caragiale, O noapte furtunoasa) 2. indica lipsa verbului la mod predicativ, suplinind linia de pauza sau virgula in 3. marcheaz& omisiunile care nu apartin autoru acest caz recomandandu-se folosirea lor paranteze drepte sau rotunde intre| Mititelul... al dumneavoastra? (I.L. Caragiale, DI Goe...) 5 Ee carta |Mi-era teama s8 nu ma intrebe de ce plangeam... Dar mil @ pdru straniu, din punctul lui de vedere, cé nu maj |intreabai totus’ [...] noi eram insa cam la cincizeci de pasi| din drum. (Camil Petrescu, Patul lui Procust), 4, vorbirea incoerent& Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, s& jertafi, coane Fénicd, cé intreb: bampir... ce-i aia, bampir? Tipatescu: Unul... unul care suge sngele poporulu... Eu} sug sngele poporuluil Pristanda: Dumneata sugi sAngele poporuluil... Aoleu! (ILL. Caragiale, O scrisoare pierduta) in Notiuni teoretice 2912. VIRGULA[, 1 pti de propozitie de acelasi fel aflate in Taport de coordonare, cand nu sunt legate prin $i, ori si sau (nerepetate) J Copill erau veseli, activi, creativi. [Baiatul era atent, curios, sfios. Munfii par inal, maiestuosi, impunéitori. 'Ningo pe cémpuri, pe uli, peste case. 2 atributele izolate, apozitile explicative — Maria, fata cea mai desteapta, a luat, inti. 'S. construcile gerunziale si participiale, cu ‘sau fara determina, asezate la inceputul propozitie! Terminand primul, a predat lucrarea. |4 interjecfile, daca nu sunt folosite alte semne de punctuatie Hei, ce faci acolo? '5- un complement circumstantial agezat Tnainte de locul pe care jl ocupa in ordinea normal a complementelor 16. complementele circumstantiale agezate Intre subiect si predicat, dar numai cand ‘Subiectul se afla inaintea predicatului In iniste, aga a plecat Andrei Trenul, la Galati, pleaca. _ |7cuvintele $i constructile incidente 3 adverbele de afirmatie sau de negalie cand nt echivalentele unor propoziti } ‘cu valoare conjunctionalai agadar nea conjunctionala prin urmare, zate In interiorul enuntului de restul enuntului — Vino, zise ea, nu lpetrecere? vrei sa participi — Nu, eu voi pleca maine, Pevenise, asader, cel mai popular din licel Ce faci, faté draga?prin $i copulativ, prin or! si sau; ick haletlaeepeebeny 0 regent; . . verbale, adverbiale etc.) neizolate de termenul lor ‘ indirecte gi de agent agezate imediat dupa elo t 'de verbul care le urmeaza gi cu care formeazé o unitate; [urmate de un substantiv sau de un substitut al lui in cazul V cu care formeaza o unitate, interjectiile nu prin virgulé de vocativele respective. La nivelul frazei Vvirgula desparte: A. PROPOZITII COORDONATE 1. propozitii coordonate prin juxtapunere (Copitul fredona melodia, asculta, fsi punea apoi) Castile pe urechi. 22. propoziii coordonate prin jonctiune: prin Ceonjunctii sau locutiuni conjunctionale copulative (nici, nu numai..., ci si etc.) copulative cu nuant& adversativa (si); adversative (iar, dar, insd, ci, ba, numai lisjunctive perechi (ba..., ba; cénd.... ‘cand fie... fie; Or... OF, Sau... Sau); ‘coordonata conclusiva (deci, asada) [Oni vii cu mine, ori rémai singur acasa. B. PROPOZITII SUBORDONATE 4, doua propozitii subordonate de acelasi fel afiate in raport de coordonare prin juxtapunere prin jonctiune (cu exceptia celor: ‘coordonate prin $i copulativ sau prin sau) | [S8-mi spui cine esti, cine te-a trimis $i incotro fe| indrepti. 2. subiectiva cand este reluata print-un ‘subiect exprimat prin pronume demonstrativ ‘Cine invafa, acela va ajunge departe. 3. propozifile atributive explicative (izolate) Un elev, pe care il apreciez in mod deosebit, a| céstigat. |4. propozitille completive directe si indirecte asezate inaintea regentei [Ca nu a terminat proiectul la timp, asta i! supara. ropozitile circumstantiale de loc, de timp ie mod agezate inaintea regentei (cand nu se insisté asupra lor) ‘S-a dus mos lon $in-a putut face treaba singur, dar cand v-ati dus cétiva intr-ajutor, reaba s-a facut cu muité usurinta... (lon Creanga, Mos fon Roata) (6, subordonata cauzala, indiferent de locul ei, ddacd nu exprima singura cauza pentru _care are loc actiunea din regenta [Abia vorbind, reusesti suit ce a fost, pentru cai ‘tot ce ai pus in loc e mai proaspat in mintea ta. (Mircea Nedelciu, Zmeura de cémpie)| 3 Notiuni. propozitia circumstantial de scop, cand ‘se afla Inainte sau dupa regenta ei, daca nu se insista asupra ei si cand are ‘Corelativ in regenta '8. propozitia circumstantiala concesiva, indiferent de locul pe care-| ocupa Sg: Desi te-am ajutat mereu, totusi de d trobuie sé te refuz. 9. propozitia conditionala, dac& nu arata singura conditie pentru infaptuirea actiunii din regenta si cand are corelativ in regent ‘Daca te intorci cu lectille facute, atunci put vorbi altfel. 10. propozitille consecutive si concesive, cu} ‘exceptia celor introduse prin de si aflate imediat dupa termenul regent in lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorasc scéntel ... Dar, oricat ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! (Mihai Eminescu, De ce nu-mi vi = propozitille subiective si predicative de regentele lor; = propoziile atributive determinative (neizolate), absolut necesare in fraza; ‘+ propozitiile completive directe si indirecte asezate dupa regentele lor; * unele propozitii circumstantiale cand se insist asupra lor. |La nivel stilistic, virgula poate indeplini urmatoarele| [roluri: Exemple 1. conferd un ritm lent discursului poate sugera precipitarea gradata, creand o anumita poart. E minunet, soarele abia a apus, seara coboaré armonios) |pe poi, Bolnavul sare din pat, iese din dormitor $i fara $a mall |anunfe pe cineva, dupa cum cere regulamentul, iese pé| [Ascultam cu sufletul la buze si ingurgitam acum jereierul, cu ochii, cu urechile, cu sufletul, fi ¢ i |, fiecare cuvant} fiecare silaba, fiecare sunet. Caci tu inseninezi mereu Viata sufletului meu, Mai mandra decat orice i stea, lubita mea, iubita mea! Asa de préipadit, este totusi foarte indraznet. pe flori, pe bazinurile cu apa cu reflexe roscate} (Anton Holban,| O moarte care nu dovedeste nimic)} (L.L. Caragiale, Pa (Gib Mihdescu, Donna Alba)| (Mihai Eminescu, De ce nu-mi vil (I.L. Caragiale, PacalGENUL LIRIC Etimologic, termenul de poezie provine din fr. poésie, lat. poesis, gt. polesis, .creatie’ lar) Jcuvantul lire” provine din fr. lyrique, derivat din iyre, lat. gr. Iyra, lira", ntrucat primele creat de lacest gen, In Grecia anticd, erau recitate cu acompaniament muzical de lira. Muzica, mal apo fmuzicalitatea au ramas, de-a lungul veacurilor, un ideal de atins prin intermediul poeziel, un Idomeniu in care poezia (sublectivitatea, lirismul) se intalneste cu armonille lumi DEFINITIE Lirismut reprezint’, deci, acea forma a creatiei literare In care postul isi exprima direct \viziunile, sentimentele, trinle si aspiratile cele mai intense, care dobandesc, de fapt, un caracter lgeneral-uman. Poezia este strans legata de: figure de stil, metrica, rimele, tot cea ce alcatuleste seductia [sonora a cuvantului, muzicalitatea (exterioara) si emolia, sentimentul ‘Aparitia pooziel este legata de secolele VIIL-VII LHr, fiind la inceput o liric& monodica, corala, lexpresia sentimentelor unui eu plural, colectiv. Primil poeti apartin Antichitati grecesti $i latine: SCURT Pindar, Alcou, Sapho, Anacreon, Virgil ISTORIC "Termenul s-a impus totusi destul de tarziu, generalizandu-se abia in secolul al XVII-ea: latin foloseau termenul de carmina, in Evul Mediu italien tsi numeau producti lirice canzoni, far tn IRenastere, europenii utilizau sinonimul partial ode. 1, Lirica subiectiva are urmatoarele caracteristici + discursul liric se desfaigoara la persoana | sau a Ila: = sunt prezente marci textuale ale eului lric, cum ar fi pronumele si adjectivele pronominale la) persoana |, verbele la moduri i timpuri personale, la persoana | sau a Ila + are un puternic caracter afe + are forma unui monolog (| + are un caracter confesiv, direct, apropiindu-se de definitia clasicai a lirismului, Ex. Sara po deal de Mihai Eminescu, Testament de Tudor Arghezi, Eu nu strivese corola de} TIPURI DE ‘minuni a lumii de Lucian Blag LIRISM 2. Lirica obiectiva sau lirica mastilor, a rolurilor, cu urmatoarele caract | discursul liric se desfasoara sila persoana a lll-a, fara ns a renunta la exprimarea la persoana| sau a Ila) |= focul marcilor textuale ale eului tric personajelor din genul epic: |. are un usor caracter dramatic (care provine din introducerea dialogului tn textul liric) $i chiar! descriptiv si narativ. i IEx. foarte multe dintre idilele dialogate ale lui George Cosbuc, Zburétorul de lon Heliade| Radulescu, Luceafarul de Mihai Eminescu | ste luat de roluri, masti care se comport asemenea| este expresia directa a subiectivitatii autorului, a interiortati (lirsmul); exprima direct cele| mai profunde ganduri, sentimente, stari, exprimd direct viziunea despre lume, despre arta si despre sine a autorului; " instanta comunicarii este eul liric, marcat prin verbe si forme pronominale de persoana | si TRASATURI | ja, interjeci etc; Ml + modul de expunere reprezentativ este monologul liric, adresat sau nu = textul prezintd o expresivitate poetic provenind din frecventa figurilor de stil de tip semantic] precum metafora gi din muzicalitate SPECI Doina, idila, meditatia, sonetul, imnul, elegia, arta poetic “| LITERARE r Notiuni teoretice 33forme noi cu fiecare nou curent literar. Exista q , de glorie ale poe; heaza celasi timp doud etape d eae Prarie expresie, sentiment, sensul adang g Izical i a pe fantezie, puterile moderna, care mizeaza pe , as paibate va mai este data, ci este rezultatul unei cautayi] 2 situl secolul al XVIIl-lea, inceputul secolului al XiX-lea), Pentru care lirica ‘genurile predilecte, poezia este considerata o sexpresie a emotiei”, indisolubi ul divin al lumii si de muzicalitate. Astfel, in romantism, poezia nu mai este o| la (ut pictura poesis), ca in clasicism, ci reface vechea legatura cu muzica (ut| ). Matei Calinescu, unul dintre teoreticienii poeziei, observa ca: (...) prin contactul} folclorul, poezia romantica aderé la o tehnicé muzicala, cdpatand adeseori caracterul de| c Se constituie aproape ca un gen). ‘ 4 Poeziei moderne {incepand cu a doua jumatate a secolul al XIX-lea, cu marii poeti francezi les Baudelaire, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud) ji sunt atribuite urmdatoarele| aracteristici: se defineste in Opozitie cu traditia care apara un anume ideal de frumusete| chimbator si transcendent, moderismul insemndnd noul, schimbarea, diferenta; artistul| modern cauta caracterul frumosului actual, toomai de aceea accentul cade pe originalitate; Jotiginalitatea poetului modem se legitimeaza de regula prin anormalitatea demersului sau: '|(Rimbaud: Mai bine sd te urasca lumea decat sa fii normal). Anormalitatea se anunta deci ca un Principiu al artei moderne (Baudelaire: Placerea aristocratic de a displicea); instaurarea antificialului si eliminarea naturalului:referinfele noilor artsti sunt la lumea marilor orase, la epoca tehnicii, transformarea negativului, a uratului in frumusete, fascinatie (modernismul nu mai itolereaza conceptul vechi de frumusete); arta este un construct al imaginatiei; se descopera analogii si legaturi noi, cum ar fi cea intre poezie si matematica (vezi poezia lui lon Barbu), ceea ce duce la ermetizarea poeziei; intelegerea artei moderne presupune initiere; ruptura cu traditia $i, adesea, revolta impotriva mostenirii crestine; indepartarea de real $i nazuinta spre poezia | pura.peed green can par ii clasicism, cele doua le| Ncataton ead pan in Renostre gi asc, ca speci pure al ~ Organizarea textului in acte si scene sau tablouri, marcénd spatile, permitand schimbul actorilor si al decorului etc. Modul principal de expunere este dialogul dramatic, cu rol in rezumarea unor evenimente, caracterizarea personajelor, evolutia conflictulul; » Personajele comunica prin replici, precedate de numele acestora; ~ Sunt prezente indicatiile scenice, aflate, de regula, intre paranteze si numite didascalii, care ‘ofera informatii despre actiunea scenica, mimic, gesturi, atmosfera etc., contribuind la evolutia actiunil si la constructia personajelor. |Tragedia, comedia, drama, vodevilul, melodrama, tragi-comedia 5.2 Tragedia apare inc din Antichitate (secolele al Villea - al Vi-lea): Nietzsche, in Nasterea| Hragediei, considera ca aceasta specie literara s-a nascut in timpul serbéirilor dedicate zeului Dionysos, denumirea provenind din gr. tragos, ,tap" si od". Apogeul tragediei a fost in secolul al V-lea i.Hr., odata cu creatile marilor autor tragici Eschil (Persil, Promoteu inléntuit), Sofocie| (Antigona, Oedip rege, Aiax, Oedip fa Colonos), Euripide (Andromaca, Troienele). Alte epoci care tragedia a avut un parcurs spectaculos au fost cea a lui Shakespeare si clasicismul francez, Teprezentat de Racine si Corneil. Originea comediei trebuie cdutata in dionisille campestre pe care vechii grec’ le organizau la sfarsitul recoltarii strugurilor in cinstea zeului Dionysos. in Poetica, Aristotel recunostea ca| ridicolul este domeniul de predilectie al comediei, ca actiunea sa este hazlie si parintele saul jeste rasui si prezenta comedia drept imitafia oamenilor necioplit, a aspectelor ridicole ale naturil inferioare. Printre primii autori de comedii se afla Aristofan (Norii, Pasarile, Broastele). In| perioada clasica, comedia este dusé la strdlucire de catre Moliére (Avarul, Scoala femeilor sa.) ‘Odaté cu libertatea de creatie din ce in ce mai mare, specille s-au hibridizat, au aparut altele noi. Clasicismul a fost extrem de rigid in privinta regulilor de creatie pentru toate genurile literare, dramaturgia find supusd legii color trei unitati: unitatea de timp — actiunea s& se petreaca intr-un interval care nu depageste 24 de ore -, de loc — s4 se desfagoare in acelasi Ispatiu — si de actiune — s existe un singur plan al dezvoltarii evenimentelor. Romantismul este epoca de afirmarea a dramei, cu un conflict puternic si de foarte multe lori cu subiect istoric: Victor Hugo, Cromwell (1827), cu prefaja care este un manifest al romantismului, Hemani, Ruy Blas, Al. Dumas cu Henric al il-ea si curtea sa. La noi, drama| leste reprezentata de B.P. Hasdeu (Razvan si Vidra), V. Alecsandri (Despot-Voda), Al. Davilla (Viaicu-Voda), Delavrancea (Apus de soare). ‘in epoca moderna se produce un amestec al specilor dramatice, al formulelor estetice: sunt! {incdlcate conceptele traditionale de conflict, deznodamant, comedie, tragedie. Se folosesc |denumiri ca teatrul absurdului (Alfred Jarry, Beckett, Eugen lonescu), teatru mitic (Lucian| Blaga, Marin Sorescu), antiteatru.et GENUL EPIC Genul epic (gr. epos, epikos — cuvant, spunere, discurs, povestire) — cuprinde operele literare @U ca mod de expunere specific narafiunea. Autorul isi prezinta tn mod indirect viziunea arf rin intermediul personajelor gi al actiunii. TRASATURI * prezinta instante ale comunicarii narative specifice: . ‘9 a. AUTORUL este persoana realA care concepe gi scrie opera. El nu apare in mod direct in tg Tolul fiind preluat de narator. b. NARATORUL este instanta textualé care Titre autor si cititor, o instant narativa auct fe de luat vederi, digitala sau nu, 0 privire impersonal cal Dumnezeu. relateaza faptele, vocea autorului. Este un mediatoy rial: cine povesteste — un ,eu’, un ,el”, © camera} re vede tot si stie tot, asemenea [yj Tipologie: 1. In functie de raportul narator-discurs narativ: a. Narator heterodiegetic — relateaza la persoana a Ila od le i b. Narator homodiegetic — relateaza la persoana I, fiind martor sau ascultator al intamplailor I In functie de gradul implicari in evenimentele povestite, naratorul este: : 4. obiectiv — povesteste evenimentele la persoana a Ill-a $i adopt o atitudine detasata fata de acestea; 2. subiectiv — povesteste evenimentele la persoana |, fiind implicat si ca personaj; 3, martor — cel care este sau nu personaj secundar al evenimentelor, rolul fiind cel de observator, Funofille naratorului sunt: narativa (de reprezentare), de regie/de control si de interpretare, Ic, PERSONAJUL (lat. persona — masca, rol de teatru, actor) — instanta narativa prin intermediul careia scriltorul tsi exprima in mod direct ideile, conceptile in opera literaré. Mai este numit del teoreticieni actant, actor sau erou. Tipologi 1. Dupé rolul pe care il au in acfiune: principale, secundare, episodice, figurante; Il. in functie de profilul moral: pozitive, negative, Ill, Din punctul de vedere al raportarii la realitate: fantastice, alegorice, simbolice, istorice ete. IV. Din punctul de vedere al implicarii in text: personaj-narator, personaj-martor, personaj-reflector etc.; V. Dupa modul in care sunt prezente in opera: individuale, colective: VI. Dupa gradul de evolutie: plat si rotund, complex, ou trasdituri contradictorii; Vil. fn functie de curentul literar: a. Clasic — este reprezentat de caracter, un personaj cu o traséturé dominanta (avarul); b. Romantic — exceptional ce actioneaz in imprejurari exceptionale; c. Realist - tipul uman intr-un mediu social bine definit: demagogul, arivistul; d. Naturalist — evolutia sa este determinaté de factorul genetic; e. Modern are o psihologie complex, este imprevizibil, isi impune propriile norme in lumea in care traieste. d. CITITORUL — este cel care recepteaza textul in functie de propriul orizont de asteptare si de| bagajul sau cultural. 4 i + Faptele, intamplarile reprezinta istoria sau continutul povestii. O succesiune de intamplati creeaza un fir narativ, caracterizat prin unitate compozitionala. Aceasta respect momentele| ‘subiectului: expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul.eto t al spuneri Panam terror d re specifice: — a. naratiunea — are rol in relatarea (de cdtre narator) si in reprezentarea evenimentelor a evenimentelor); ae falogul — confera dinamism textului epic prin caracterul scenic pe care il creeaz; constituie o| modalitate indirect de caracterizare a personajelor; creeaz4 impresia de verosimilitate a| ‘evenimentelor. Poate avea mai multe functi: fatica (de mentinere a contactului intr-o comunicare); informationala, dramatica (determina si intretine conflictul) etc. ¢. descrierea — prezinta, prin detaliile oferite, notele definitorii ale unui peisaj, obiect, personal etc. Ate mai multe roluri: de a crea atmosfera, a anticipa anumite evenimente, a sustine! impresia de verosimilitate etc. d. monologul este de dou feluri: 1. adresat — intalnit in discursul unui personaj cu un referent absent/imaginar; 2. interior — ofera cititoruiui acces ta interioritatea personajelor; evidenfiaza zbuciumul sufletesc al personajelor. + procedeele prin care pot fi legate intamplarile intr-o opera epicd sunt: 1. inkntuirea — consta in desfasurarea linear, cronologicd a evenimentelor; 2. alternanta ~ este un procedeu ce consta in altemarea planurilor narative; este intalnita cul recdidere tn roman, dar si in specii mai scurte, cum este povestirea; 3. inserfia — procedeu prin care o naratiune de sine statatoare este inclusa fh alta naratiune.| Este intainita mai ales in specia numita .povestire in rama’ ‘SPECI EPICE| Romanul, nuvela, povestirea, schita, basmul cult, textele de frontier ca reportajul, memorille,| biografia (romantata), balada, legenda, epopeea, basmul, fabula. EVOLUTIA UNOR FORME EPICE Mitul, povestea unui fapt ancestral, fabulos, dar si istoria, mai ales in Antichitate, Evul Mediu si romantism, reprezint punctul de plecare al epicului, acestea generand o intreagai literatura: legendele, istorile despre zei, teogoniile, imnurile biografice adresate eroilor etc. La acestea se| jadauga baladele, epopeile ce descriu expedite nautice si cronicile etc. Valoarea textului lterar leste documentara, in sensul evocarii unor fapte istorice cruciale in evolutia unei societti, dar lacesteia i se adauga valoarea estetica, rezultat al distinctiei realitatelfictiune Treptat, eposul popular se transforma in epos cult, specille epice cunoscénd diverse forme in Hunctie de curentul literar in care pot fi Incadrate, Asadar, proza poate fi: realist, romantica, Imodernista s.a. si are toate caracteristicile curentului literar respectiv