Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Arh Context Peisaj NOTITE

    Uploaded by

    Romeo
    33 views20 pages

    Original Title

    arh-context-peisaj-NOTITE

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    33 views20 pages

    Arh Context Peisaj NOTITE

    Uploaded by

    Romeo

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    REFLECTIE ASUPRA PRACTICH - Achitetra xe ranted practice 3 &n games apes practi com an pa spate ota In oon ce produce la scemns cass co progacem Exist aka Shotomc ‘Ste praca serie Nucrespracics fra ane Cris atitectr sa emi cortrpcra slag de mode ‘ka produce, ut man de Toe altetaa, cama urmaad nite rete Reta soup pac ale leo pragnatcaoconcepteprogmatia a lens ccc ese aumete TEORIA RELATIUNHL (Co cae DISCURSUL? Ori ip de acviatesemitica een diva. Ce inseama ACTIVITATE SSEMIOTICN? O activate ate vzeaz producer de ens Nu doar Lina eae discus, ee una din forme ‘ecureu (Care ete difrema dine un emu carecare sun discus? Un cna vizzara sod ses neaparat in ‘mod nai genta ce wena e denier nc asi Ne poem gaia ae prac dncusive in afr de ea Uimbojla a cuvieio? uric, descr, url agin, magne pros, fomoans un docu, o Hata poste tm dlacee Eo one pen pact dncreve cate mist teapot ak eae in perspective acs cur nea a afatetarn ca un domenin a eprczena cultural, deci ceva mh lar, cave ota, erecteaza cee oe eta ce apa Sa scum a es se poate inal. imagines uns frre erc do cra sisie rela de wnat american, Noah Psifoy x cae a comtrtin milocl ura dover, Joubus Tre, acon mares Outdoor Misco scare ete mollatc pr locati, Post er indstrazar Ia mjlcul descr spar aces fantom cae sua rua ale uno bpologs atest (au, uc, boca coval defn) care samt reconstruc din davur socestt Del ene 9 Tara dpe © Ivhtectra esupa crea whiecit au au exclusive, au ete o eshtectura i ere se louie este © aera tsa. Este um conte al desert amcrean si despecortextal economic, sei, cltrl al wala. (€© ma ‘Sus= nrodacere cus) 'Ne vom ua I cateva sameat, seal dia dou jamatate a secolual NX, sil dul a care cle a reflctat ip cone arte raid’ Cnemple: neerationalinal Halen, tchaofuturimal si utopile ailor 62, ‘Contented perspectiva sempre peu ‘Mata 68: moment decir al cari burghere care are lc dpa cc de-al Dies Razboi Mond si care e celebra aisles peu pootstele stants care icep in mal 68 la Pars se aspendese prettindea "op sf eae sews protest scale aibaiem, fare pcre, cove viteaaun fl devote cals Eun momen’ de shar majors, un momeat in cae lms ar evade sp, de schimbut, cree Paris ne ample Se logaur, mat mesos cae ramas im torn sooll XX, de pda “awh codaram © pla Cabdaramal ese considerat arma profeariatalal inca dl evoatilesecoluat XIX. Exist uh mest ‘evolutions dublin acest slogan da atest ua mesa) care ine de reewperavea wei anti pc. In est contest 1 sor 60 (tas anor 60 ncapul ar 70), ora de ahectare pana asst ar 0, ew Hoe cull Tare patric, care are hr de pu via de aitecas exe foarte implica suc aan 7 sete acl au ect mn degraba pee ceca c= ma const. famosa trmen werhitectara de hate”. Acco exe despre ‘Secure ca at spo fot age arias sree a devine mare stern (ery, Eecnman, Keats) In momenta tale eis angee's Sem de Peat, de orien Ge gin, Exial wn moons! gr al eis Hi teil db Sshitetra din air 60 pane la incepta anilor 9, dope car ocmai pentru cain ani Daven dee fae cu bb econoene lob, ucrunle inccp ast pana din actusitt, din acute, dip acest cracker perormab (= 52 Sri manifest im comin) st incep sa deada inspretolala actuate. ASta + facut ca ecru 5 etiea ‘ehtectran devin eat stractiva incline pen econce arava ve few pon pbliais Fn ore cae ‘fe mais publiet de ee aps etectun (JURNALUL ASAMBLAI” sas revista .OPPOSITIONS") Est ‘moment in care e cis cart feat ipotanie: MMOARTEA St VIATA MARELUTORAS AMERICAN" Jane Jacobs: problews Iecuirit in mufle ansiablun, probleme sociale aduse Je modsmizaea eras, IMAGINEA CORASULUT"- Kevin Lypch seul a pereepin wana sincere 0 evalcac i psa prcepi 68 mal spare 0 cane importants a el Hen Lefebvre ~,PRODUCEREA SPATIULU ft in ce spon ben este proce mur de rie abai,ea i deci care i wien sw de nares leper ‘rnb urbane Tn 65 apa ate dows crt care acepreazs imagines cru: ,ARCHITETTURA DELLA CITA” Aldo ‘Rn si -COMPLEXITATE SI CONTRADICTIE IN ARHITECTURA™- Vent (vnc din SUA sie uta lors ‘curopean dia perspeetia cua care usc a Los Angels si mare de-a fee eu oral are dea face cu non-ocel ‘re sa vada ce oan cirpesn) Ron e a a ermunents ora ace famane, ce me ce abi ‘ca raditional_ Putin noi tava = ORASUL COLAS*- Coli Rowe si Fred Koeter, reqstive “NY IN DELI ‘ae Se uta modeatata urtana a Manin dn perspctvasvangardcor, a eva v2 ada 200 ASST ots special u Asada, exist nite carts xia nste moment in care teri de aritestra se eristalcaza in antologie ‘nscamna ca sut niste Ui care inp sa adune texts important sale eomenteze. Este momcatl in ae eons S12 Jstozata Newt lst dic usar ito desasrare ora itana cultural primee antl de ataogi care ‘epublica, Hanno Walter Kraft ISTORIA TEORIET DE ARHITECTURA” Discusurile devin cle ince suse ale ‘tee istorografc Mai aps, apar cele dou car a incepta anor 90: ARCHITECTURE CULTURE" (43-68) - ‘Joan Ockaan, Michael Hei In 96 apareo alta cae ear eoetizeza‘ noun agemia a aritecturt: -ANTOLOGIE [DE TEORIE ARHITECURALA”, Asta ete moment i ear oor ncepe sa osc. In moment i ate cep ‘a fac otlog inscamna ca incepi se i cu o aumitadstanal acest cori, la manifetl ear el e subi ‘Sen aie perspective tei, dar omental enh caldaram e plaja” wa cam cheat Decl roel de gent prevocsot alter de rtectre nat nt-un deci aus momen dot stresnt a eta side ce? Care et conte fare generat decal sau avansul acestui moment? Gandiveaincepe sae tot mai mult dlepat Elosfer, Sociologia, antopoloilr dar ar fim bine daca este impreans cu het, rin urmare ese vorba despre pluralisicadiscursul, «unui deci al ctaltai citi, rato, dar ca {enomen so actuate 3 diacurailor wool XX cums? ‘TEMA TRENULUE tablow Adoiph Menzel The Berin- Potsdam Railway”, 198, Ce veder? Un psy ‘uo vedere de ras din spat, nia decaleferatawaversearauneritoriu cate inca mu ete anopial, tia despre ‘turn care incepe a fe populta de mile milonce de lacomotic = locate. Mi ate om element are tne de ‘moderaiat,incepe dea sa odiice tte, fatal ca itervn cu constuctile de calefraa in eis. weve ‘supa imagini pe care o da acest pis} Spre farsi ycolula XIX, irae in ras a acest sibel al modenitatt 5S face cuo oreeareagresine,locomotvapatunde in nia peisalu urban medica. Gara devine un temp, ‘as cum este prezentatsin itu ui Manet. Prezenta acest nou element nt in interior un eis urban asp ‘aria actioneaza cu farts are fora In secoll XIX, se consis pr stfel devine un program foute important. normal mete pcgatit Apa sittin care eect ealea eran tate neo tere ft aka, ina pace ‘tec prin lade. Orsul ncaa st pregatitst chu sa se acomode cu aceasta how situa. Treble onstite pod sa pout uc pest cle Ferte = os probleme urbanites de iatyctura crea fil rOvOra: Mo PA {rs momento, ‘Gustay Kaibot - PODUL”, in care tema este ubanitatca, nous urbana. Imaginea ete compusa erpectveexagerate in ca clement ban et cel ma important: pod, ila «mares toma amodernitat, Situaia ‘tor modifica radicale i patil orasulu care e practi lat, devine tema important care anna tale schmbart ‘cae tin de modal de percep al raul ts de ada chrnbre a mogii raul, a cadelorformale (ead acu ‘Sete din opt potrcep ecole tee weal) agin crema ma suet conrolae, Rina de pereper patios incepe ase modifi Primal il, 189S, imagine flimata Eo legatura intima ine ote acest schmbar cares produc la veal {ores wane a vel une senaibilitt ett, la nivel im are percep se modi. tn decursl marr period tortce 0 data cu modu de existent a comunitator umane, xe modifi si percept lor sensorial Ce inveamna ea PERCEPRIA SENZORIALA se modifica? Persepia senzrials ex into. eee Benno mane ein sche, compte dnp vts cheb, dr fp ‘omal se schimba O data cv aeste modi care sunt opcetacloas a veal adele bape toate cet cu sunt insti i deo modificare a flu in are no ne raportam sume, din punta de vedere al smvurilor. Pater ‘orb deo stone piologica » spatial wba, de fell ere tate sceste Miia afecteaza modal in care mot ‘epundem la.un nivel primar Pe la 1970 est ent crmenul de ,agorafobie”-o condi medical, psologica rvitore la peceperee pti urban. Unul din simplome ene fica dea travess sada cy tat ca spate bane Jeveniers foarte lag (Ringul Viene2). Exist nse cond de anita care isos nse modifica bane In secoluhi XIX pln de aceidenteferoviare. Moderate aproapefrtata va modifica cadre forma le ‘raul. Orava ea vat ca un tet insite (exemplu: Pita Capitola - cele doun scene, ors si pata). Lt ‘Sarl secolul XX. eras devine mai derabs o magne din lm, secvemala fragmenta, acai din imagist ‘multiple care sur in miseare. Dispae ideea de perspective tational la unl sau down puncte de fag, tata terme ‘mcceniitatl, a cinema care © prenenta in meal de pevie al cramle. Se pote vr de eiicachictst sitopom in care perspectiva nu mal este acces wearal,Pespectcle sunt ma deat de tp panorama. Estetica icctrala anceps inn scam de aceasta imagine a cinematics Noul ora nev contr nyt cu iemagparal espe, ite impiare si repezentare. ESTETICA FRAGMENTULUI - us tp de spats urban aeatat dis fragment care incep sa recompuna orasul dupa o noun eset. Exemplu: term piel care ete forts prezena in planunle wrbaisice utopice. Spe sfasitl sceluls tate here asta vr duce spre mite deol eae na [otf contolate nici am termens nici cu nstrumentclearhtectur wana, dar nis cu myloncle urbanism de fecola XIX. 'MEGACITY « orasul eu poste 10 riioane de lcuitor, orale care ete foarte complica de pesto ‘Acca imagine + Manor cate incepe sae plimbeprnt-un fas pssst un oe dela curs RECAPITULARE: Eun moment npotant in ani 60, cand exis ointesitate a pabliailor de ip manifest ‘ate aparpretuindei in lume. Aceasaintenatate Woretcacomtaus pana spre Mart anor 80. I ans 90 ete ‘momen deconstruct care et in prima sa a, in primal rand, eo altaine eortic, Teoria cunowste wt ‘ct dupa ani 90 pana in contemporancte ‘Nem itt ca un preambul, Ia tema metopoli si une schimbari profumde care se icampa in sensibilities coletivaNe-am iat yun feagmect din Walter Besjaman care daca despre sc hinhures sensi ‘perspective! asupea mio data cu ale epoca storia his ea ma uta Is ea metopoll scum ace ‘anise schimbar invita moderna si vat urbana incepand cu secolul XIX. Aceste vhimbari m fc deat save inersitice in secaul XX i inceputl de seolult XX, jungamie-se la lume care pact est out grou de oct sidewaie ‘Tema orasului modern a cari petecpti incepe st se transforme jn terme cinematic de flm, cre eruicazn tn contin! cl dogsba decat © sens tetrala aaa com ern ganda fren urbenn in perond pos ‘remuscemtsa (exemple Seto). Pervenajelfanerulal descr side Benjamin care consuma orasulin-un mod fri fara un cop anne, ‘ext un perona ere se plimba scare ate o plimbar fara un scop preci, da care eo frm de exploare bana ‘care descopera un ora de elec, Bucuresti. Revia tema mea, despre Figunle Obl matrople. ‘Va prop ms itrar in cova mai profund, n elebra TEMA VTTRUVIANA A DIHOTOMIEI DINTRE FORMA SI FUNCIUNE. De fpt ceca ce face Vituvi ete su consiiasca in pormanenta un fl de mati, de sistem in care introduce acest tre tbat (atin firma, venus) cles dag aritectur dat este sigur ‘stm pe ctl olsen. El floss on fl de matric soprapuse El combina aceasta serie de abut care wun sistem concep spe eae combina eu dos terme: ECONOMIA SI DECORUM. Economia se eer a musa in care un cbc, o fneprindere cum este cea athitectri, floss eu jsta masura mijloaele pe care le are la “sprite. Asta nscamna ca exsta © cconomie»bliati, tectonic tuna forme. Asada, fe cre a intamplae ie fac i aond cu nccestale consvuctii pe care ebuc sao ride Decorum ete ut alt sistem car splice peste eee te Lacraril scrse de Vitrvia ve refer la we i aparare eligi, wtiltate.E despre programe: Exota mst eategor fundamental: ale progamcir publice. ana ext ridiatazelo, wna este dedicate [tparar uma ote dedeate ladiior public pment ae coe fc ep ce pene it, ‘Conti de sliitat intra economia si decorum (a fos tas prin notunes de aecvare, de sjustare lncee ce rebuisa faca clara respectiva). Cen de atltateprin-o impartiecorectacae sa ingade ols fara ‘atica a incaperlor-adeevre, cconomic. Cea de framuste, cand aspect clad va f plac, elegant i samtic (in vssnes is Virvia) Fiesare dine aceste abut care fhe ca © lade sa existe tebe sa se supuna unce necesita ere inde economia, de hoace de aleve la manure okie. Aviattel ppne ca orice ler coms uit fre mal multe cause, o cara material din ce fac ocauza formal aata ntan fe ae configura: © ‘auzaeflelen fora care face ea bietal respective sa fnetoncze exempt tpl care face masa) cau nals (cope, finalitatn = Ia ceflonete. Vituvis placa de i acest dows eauze la care adauga economia» arta de & ‘gestion resurcle i deearum cate ine de fll in cae un abit este aecvat wor cond soil, uno necesita Fegate de medias nv numa. Economia i adecvarea we aplica elo tre tribute, Coen ce face Vitrvi ¢ sa spun ‘a pent arte, sella till frames sunt propeietal al eifial, "Accasta chestune a formes dihotomici dn porionda moder, fs,ine (ota si de cum aeitee tr ‘moderna foloseste un vocabulr. Ongmicitat, forma, srctura, spay, proc, fanetume, teen care apr Jes i ‘cara derma Sorte desimpreuma. ‘ccupa cu forma. Cel cae definesteettca cote Alexander W.(ncamt) cael siarsiulscolulai XVI sri wn waa ‘mumit,ESTETICA”.Judcata de eteticn eae ojdcats de gust. Daca esa ne refer la aitector: Fst arhitectra ‘carta In mare macura. Este vr dferena in eceparaaritectr fata de alte ate? Exit dimersiune de pezenia publica a atitectr creo face incvitabil. Nu pote spune 10% cau lr ete doar ahiectur sw doar o ata Sr, dar eit err caro diferetiazs de eoete arte Arisectra este arta de a exe concepte care mu sunt posible deat prim arta. fase pate din arte cextssnd 3 dimension frmela, dar sin scop corsa ea rebule sa expunde,” Fell in care judo ceva tine de scopal adocyat alsa la un scop. Ceea ce defines Kaba este framasul dependent sa aderent” (daca au ma it a scopel social al aritcctar a caracierl sau de litt, ou pt a judce Sxhitecta): Receptarea objectlui seo rceptaredeznteresata, inate s-mi da seama daca am su mu evoie de sbiectl respect, imi place sou a facut dea aleca wn obec prin satsfactie™ sa "ese framos ce place mod iva fare oneness es (place sa ne pls) pec os "Frumosul ese oie unesreceptar dezmeresata care mute de Scop. mu are wn Scop care e universal, ddr arhtecmrae arta dea expune nite concep ale wnor err cae musunt posible rin ata ct fancied ap ‘unt fate sa tndepineasca ace sop, dar an so fnalateeseia.” - Kahn. Un obec efrumos, daca raspande Scopus pens cara fost creat ‘Coca ce est esetial pentru o oper de aritectra ete adeevare ao anumita utilizar. Daa sane ita 1. tore mai legata de obec atectural,o a preiau din .FSTETICA ARHITECTURII"- Roger Scruton: Cee ‘ipc penta acct dsspina? El dfincse $ tar cre defines atest: tilitaten fanctiunl, loclizarea, ‘aracteral choi. obiectal publics continitnte ew are decoralive Coltri aribue sun ale object de pitta si acest dbl sistem prin cael sunt erifcte. Shmetria pont Vir est echivaent cu framosel Ulitas se poate trade in teamam: de wilt Firmitas ln clementcle Seta fives materiale comtroctch. Vemusas-eaiatea fone. Va caine ce doi armen pe care apica ‘Varun acest sistem: economia si decorum (seer lao forma de adevare a obictul ls esse nove) Daca sa avansam putin in moderate aceasta schema se poate transforma Existaowsoara modifica tat ‘ ermenului de folosinta prin acca de functie,Termenal de femias,constrctiatectonica, merge iapre diccia ‘ehnologie, forma ramane mere acolo, fete, dat exist mite forte exteriors obictuli de ritctra eae iecp fa sma present pon scete relat interne ne forma Iason, te foie exeroae pom care 20 ‘dauga termenul de sernficaic. Vom vedea cum in tata casa schema va ita inclusiy termenal de CONTEXT. [RELATIA FORMA FUNCIUNE: Petr Collins sere carte deretasare &totilor moderne -.CHANGING IDEALS IN MODERN ARCHITECTURE", dedicand wn capitol acest tome. Adrian Forty» ,WORDS AND BUILDINGS" pane bazcle ‘ocabulal arbiters maerne Porn de Inco doo s neers na retae7o deities termes de “hate 'O FUNCTIE dete im primal rand reuhatal unl forte cae actoncazaasipa wn obec. Termens de functi, de I care deriva scl de Fantomas, se vtlizara m momenl de erica a arhitsctn. Ce actoneaza Ste mecanice Fasten sea tectonic al clair, enttates aupra carci se ener find suc, iat ceca ce ‘tinea sunt free sale mecanice. Cee es vinta in secollu XX ete w intl social al facture ‘Tadilor mi mai actioncazaarupa lor isle, cb oamens actioneaza apa cadiloe clade actneaza auupen fameale supa evo societal care determina forma ear ‘Pan 1930 avem des fice ce mst anal, etafore care vn din dcpline fer (atematia, biologie, ‘mecanica,lingitica) islogi € marc tina secol XIX. Dos savant urmaren ace tema, wal ese Antoun de Sanaler celal ste Cover Ul spune ca forma ureara fact, a eal pine cx fantiaurieaza frm ‘Oem majors biologi vem este apts egturs dite organ organi, dar ma ales despre volta intl, ‘ema pecan pana sn aitectaa. Otc «ht Satie spune ca funetie organlor na sun Bixee evolueaza, functileseaapteara un mods, devi forma eeu cae se apteaa la modi ar functiaee cea cae se redefinete in egatracuspcilizarie formelor (un prim moment in care forma se Schima s facta se adapteza; I Cuvier © pe dos e spunea daca fanctin se modifica, organul cate indeplinese se moditia la randul sau (dnt de Fipoptam). Exit asc iterdependenta te forma i fncie Fara feta e determina una e alta, mse lapteara im permanenta la medi rnp provecarion medals Tot core -, TEORIA ORGANICA A FORMET” (la inceputul seolut XIX) cae este reas tat din bogie. i ieratra sia po urea va preluata de iste eo ritscturke. Se refer a acest principe esters oranica, detrmina prin iste ep iteoare ale Vic. Asta e momen in car se defincste morfologia ca stints forme (Goethe © dfieste) si care sunt legate de proprctaile npanice ale formeot. In eazl literama ‘omantce Petry Samwel Coleridge o opera ete rgamca daca test se deka din tro, crn evict le ‘dcurg uncle in alee spre deosbire deform tecanica care ne raprtazs Ia mate action, repul exteoare, Suftcale” Touts aceasta ter organic pronupane cunt Un pric acct Pin ae vernal sgwverneaza devenitea formelo vit ‘LeDoc sta char sun ip de morfologic a platelo. Per cl reli dire font clement site, sunt ecoul gandi biologie a moment: LeDue uta a ariecura medical ila raportl de interdependent I acceasi masura, Sullivan incearea sa determine un principal fomelor care sunt determinate deo fora immeroars. Din biologie sc preiarelaia dire func st forma, inlueta pe care medial © poste aves supra ‘organismal i aspeafanonari orgaelr, i relatiafrmet cu principal aaa cre guvernena fl mare facta si forma crseinpeun. Wight va fel cae va dezvo termenal de aritectraorgaica poring dela ivettra boi Sullivan prone deb tone svete lors din biologie peivied relat dine frm crganica si con ‘mecanca_ ARHBITECTURA ORGANICA (VIE) =n ip de restr itriara arse sane ele atr Wright ‘beste despre natura. 4 flos nana ca Baza a proetan. laden se deface caw organist dm santa pe (arvo ae in nerinal sau ‘O ala wore «secoluui XIX - ANALOGIA MECANICA dice sud si masini Idee de simplices, ‘deca ca masinaria,pachebot, ten aeroplan sas mai depart, sunt nse bite oar fanctonle, ele aspund cama ecesitatilr ea aectura medieval, Tea ca exert wn ose este gt itm de ito, ca ica paticica uncomcara ca int-un mecansm ete sedate inlusiy peat aie Fal cao clade chu sa poste ceva care i este prea eae sa vorhemea dese wilare, da 3 de um apunt ip de momurestaliae at care sa fe ‘xprimata formal in configura cla ete un trmen care apa in secolal XV Peet. locomoriva are dar arate. dar Parthenon are st caracer st sl.” Formcle fantonale sunt frumoase, ist se refer la obiete incsonale care au prfwiuna obiccteor ance. Templal ec est standart, lucteaza cu module assist fe sutonebill pane scar necesita Ulin metafrs cafe ar radaina asf Je seco XVIII este metfora lingstic are se refer a arectrulevorator al former smbolic, capaciatea or de a xprina Me = forma web sie adewataWilor si wilizai Se lone termens! de areca vorbuodre™- un concept cate ene deft ‘ai ari de secolu XVII Idea capt commica sei pin itermedilachecturi, Bolle Natura ene sursa Frama advarate* (irl eu are cress cl mai malt ete joc ite Iain mba). ral eitectr ‘obtoare’ Ince sem exist lgatr nr fancies ea de arc? Carcterl si forme pin cares exes sccast arhitctraebuic safe fours clare, wor de cit si cae in acceash sua sa exprime Caracal cae = ‘amp ia exenie ‘Prin uma fuctioalsmal ese foarte comple, iar metafora Form follows funtion” mu are ni weak ut fanetionalisa, ci mai repede pornind de lator panics a Suva sttws esa un pote eset Toate mare pe car are factune nas ‘Momentl expatica 1982 la MOMA is propane st aduca pe tesitril SUA ahitectura modems. Ce oi craordefinese acca idee de functionalism si carcterzeaza rept simplist functional toate aspect ‘moderismulai european pe care dorea sale discrdites. Ce incearca actti dt curator esa duca in SUA 0 om care ste angrenata socal sso Jnventea o categorie de athitectaraTanctionalisa cURSS Remutatal action uni camitat supra alia Toata povestca se referabarhitectura. Cine actioneaza aspen ‘i? Ceca ce pana in secoll XIX, ba chiar pana in prion penoads a avangardelor, pana pe lo 1930, itcesul functinit ‘se refera In actiumea fortelor mecance ale lad, la rlul pe care fiecare elemental consructici il indeplineste in ‘port cu integul sin lgatur cu ceelalie elemente ale construct’ ~ curva este o dfinveteetonica. Cate fasta sccolului XIX. inceputl secolului XX si data cu influenastiintclor sociale in flu ineare va fi definta func in farhitectura, intra in joe o a doua defintic care se refera Ia relate ire constrctc si socicate. Exisia 0 relaic de Interdepcodenta, ele so influsetcazarecpros fic socitatea este cea eare dtermina forma clad, He mers, forma cladirit ate un ol pe care joaca in soit, ‘Ne-am uitat a ateva metafore asa cum vin cle din, mai ak, sfarstul sevolulai XIX. Metafora matematica ‘pe care mu am discua-o data tecut, ci e-am wit a biologie care e marca sina a secoluli al XEX-ea. In biologie ‘Secolului XIX sunt dows aitudii fata de functe una insist apes primatu forme! fata de Funct, stam vez ‘ele doua eri car vn din aceasta biologie. Alta teri care vine din biologie, pe linia romans german inf In care dfinis de Goethe, Wright si Sullivan - TEORIA ORGANICA A FORMEL: 0 definite a frmei ca ft vie, care isi indeplnestedestiul. No-am uitat la metods lingvistica sila conceptl de carace, la arhitectura care este Capabila sa fansnita prin intermedia! formeor simbice. earacieru i destinaia pe eare adapostene (evorba msi ales de aritectévizionari a suri de secol XVIM) si toata relat forma ~ facta in eare wansferul eae

    You might also like