You are on page 1of 93
Prof. dr, ing. ANTON IONESCU ef lucrarl dr. ing. CALIN MIRCEA MANUAL Pentru proiectarea placilor plane dreptunghiulare din beton armat Prescriptii de proiectare, calcul static, exemple de calcul si detalii de alcatuire constructiva yp “RISOPRINT Copyright © 1997 by RISOPRINT. All rights reserved. Printed in Romania No parts of this publication may be reproduced or distributed in any form or by any means, or stored in a data base or retrievial system, without the prior permission of the publisher, Copyright © 1997 by RISOPRINT. Toate drepturile rezervate. Tipairit in Romania. Nici o parte din aceasté lucrare nu poate fi reprodusa sub nici © forma, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocata intr-o baza de date fra acordul in préalabil, in seri, al edituril Director: POP GHEORGHE Consilier editorial: OPREA NICOLAE ISBN 973-9298-78-8 Descriere CIP: 624,012.45 Tiparul executatla: S.C. CRISTAL PRINT S.R.L. ‘Str. C, Bréncusi nr. 29 3400 Cluj-Napoca Tel/Fax: 064-149487 Cuvént inainte hr istrucjiilor civile si industriale tncepe cu In general, proiectarea construct prozcrarea planseelor, dedarece acestea sunt prinelesubansanble ‘structurale care preiau direct inedredrile permanente si temporare pentru ‘care au fost concepute respectivele construcii. 7 Plangeele inglobeaza aproximativ 70% din canrixdjle de beron yi ove ale structurilorin cadre este deci evident necestaea cori uni ateni deosebite concepiei lor structurale pentru asigurarea unei comport mecanice corecte in cadrul structurilor si pentru realizarea unor solu economice. ; 4 i a mat, indepenidente gi continu, Placile dreptunghiulare din beton armat, constituie cele mai simple st totodatd cele mai frecvent utilizate subansarble structurale ale planyeelor curente iar scopul manualului de fat este sd piund ta dispositia celorinteresai modelele teoretice si practice de proictare a ‘acestora, atdt dup& normele romanesti cat si dupd prevederi /ROCODULUI2, H een rcarea este destinatt ate studenlor ett $i inginerilor constructor proiectanji de structuri. Autorié 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA PLACILOR DIN BETON ARMAT lacile sunt clemente structurale care au dow dimensiuni mari (deschiderile) tn raport cu o @ tia (grosimea), find definite geometric prin suprafaja median& 54 sgrosime, Prevederile generale de calcul ale plécilar din beton armat sunt prezentate in STAS 10107/3-77 (1). Alcatuires consteuctiva, dimensionarea si verficares placilor Gin beton armat tebuie efectuate in baza prevederilor STAS 10107/0-90 [2]. Ja plangeele curente din beton armat, placile au deschideri mai mari deett 70 com si reazeme liniare (grinzi, zidive, diafragme de beton). Metodele si prevederile de caleul pentru acestea sunt cuprinse in SAS 10107/2-77 [3]. In practica de proiectare {ns se ncdlnesc si placi de forme oarecare si plici eu reazeme punctuale, pent care cexistd elaborate procedee de calcul in literatura de specilitte Din punctul de vedere st comportrii mecanice placile se clasfied in pléci sarmate pe o dvectie (fig. 1.1) si plot armate pe doua direct fig. 1.2): ‘ plicile independente armate pe o directie sunt: ~plicile incastrate pe o laturé si litere pe celelalte laturi, armitura de sezistent dispanéindu-se perBendicular pe latura ncastrata (fg. 1.1.0); =placile rezemate pe doua lauuri paralele si libere pe celelalte dow laturiy la care armitura de rezistenté se dispune perpendicular pe directia laturilor rezemate (fig. 1.1.6); =plicile cu report Tnve Latur lung gi latura scurt mai mare decét doi, 1a care sxmitura de rezistent se dispune parle cu directa laturilorseurt (fig. 1-.¢, de, + plicileindependente armate pe dou’ directi sunts =placile diepwunghivlare care au raportl intr faturalunga si latura seurt& mai mie sau egal cu doi (fig. 1.2.4, 6 es —plivi de forma oarecare (fig. 12. ¢, 0, Din punetul de vedere al tehnologiei de executie placile se elasifie in: + pci monotite; + plai prefabricate; « plaei mixte Plicile care se incadreazi in conditile geometrice specitice plicilor cinecie de cae si armare Fig. 1 come Hatt reramatd some Later ncaa +> dzeotie de cau si armare Fig.1.2 Placile sunt solicitate cu precddere 1a eforturi de incovoiere. Deoarece plicile intra in categoria elementelor incovoiate Iungi, avind raportul intre grosime si deschidere redus, influenta foriei tiietoare este de importanfa secundaré. 1.2 Prevederi generale pentru calculul plicilor 1.2.1 Reazemele piacilor. Deschideri de calcul Jn calcule, rezemirile plcilor se pot consider: + cu legitura monolia (ig. 1.3.2); “ea esttar monoica kia. \ \_erinz, conturi san diaragme ‘ou legitura monolta ’ let prefbricate— Pode. TAs ei Fig. 13 {In caleule, reazemele marginale ale plicilor se pot considera simple rezemari aca placa + reazem& direct sau prin intermediul unei centui pe zidarie, fir ca peretele sa fie continuat dessupra plac * reazema pe zidirie cu 0 grosime mai mica decdt 250 mm sau 1,58 prin intermedi ‘nei centuri, chiar dac& peretcle continu’ deasuprapliciis, ‘ reazema pe zidavie sau o grind, fara leginur’ monolité Reazemele marginale se pot considera incastari daca placa: + reazema direct sau prin intermediul unei centuri pe zidirie care continu po inltime ‘el puja fac un nivel, iar ungimea de rezemae este mai mare dectt 250 mim sau 2hy; reazema pe grinzi sau diafragme cu legaturi monolite Ginclusiv legaturile placilor prefabricate dupa restabilirea monolitismului). ‘Momentele incovoietoare de incastrare perfecta in zidarie se iu in considerare astel ‘cu un efect de 100% pentru calculu! momentului in sectiunea de incastrare; + cu un efect de 50% pentru caleulul morentulu in campul plicit. Deschiderile de calcul se considers dupa cum urmeaza: ‘in cazul leglturii monolite, deschiderea de caleul se mésoard de la fata lateral. a etinii, centurii sau diafregmeis # dacd legatura nu este monolitl, deschiderea de calcul se misoar& de la fata zidului sau grind, adaugandu-se pe fiecare parte Iungimea A cu valoarea (vedi fig. 1.3.0 $c} b aaFss aay 1.2.2 Metode de analiza Determinareasolicitvilor fn plici poate fi efeetwataprint-un calcul static: in domeniul elastic; + simplificat in domeniul plastic: ‘in domeniul plastic, prin modificarea rezultatelorcalcululu in domeniul elastic. Determinarea eforturilor in sectiunile eritice ale placilor in conditile sti limita ultime de rezistonta(S.1.U.R) se recomandé a se efectua consideriné un modu de rigiditate constant si un calcul static dupa cum urmeaza: ‘in domenial elastic: Ia plicile solicitate de incarcati tehnologice cu caracter dinamic ~dimensionarea ca urmare a unui calculul in domeniul elastic conduce la 0 concentrare @ carmaturii de rezistenta pe reazeme, crescénd astfl rigiditatea de ansamblu a placilor; astfel, acestea vor prezenta sigeti mai reduse in exploatare si caracteristicile lor de vibrafie vor permite o ‘amortizare mai rapidd a vibragilorinduse la plécile continue sau independente care au cel pufin o laturl fncastratd gi la care raportal vdintre inctrcarea de lung dura si incdccarea total de exploatare este mai mare decdt 0,75 (v=q"%q'>0,15) -In acest caz deformaplle de lungs durata ale betonului datorate contractici si eurgerii lente conduc la stiri de efortur parazite si deformafii excesive in cémpul placilor; cresterea rigidiyit de ansamblu a plicilor datoraté unui calcul tn domeniul elastic conduce in exploatare la sdigett mai reduse si o stare de fisurare in cdmp mai pupin pronunfaid cand nu se pot aplica motode simplificate de calcul in domeniu] plastic -de regula ‘aceste colcule conduc la consumuri suplimentare de armdturd (cx exceptia placilor simple rezemate) sau la distribu ale acestora care nu $e asociaeds mecanismelor de cedare corecte. + simplificat in domeniul plastic: ori de cate ori se pot aplica provedeele de calcul prezentate tn subcapitolele 2.3, 3.3 si 4.2 -prin astfel de calcule se objin distribujii mai eficiente a arméuurit de rezistentd in cdmpuri gi pe reazeme, corelate cu mecanismele de cedare. ‘+n domenial plastic, prin madificarea rezultatelor calcululut in domeni elastic: —atunei cand rezule avantaje tehnico-economice in comparajie cu situafia rezutaté printr-un calcul in domeniul elastic -de reguld aceste calcule conduc la reduceri ale consumurilor de ofel si dispuneri mai eficiente a armdturilor, asociate mecenismelor de cedare. Verificarile in conditile stiri Jimita ultime de cbosealé ($.L.U.0,) se vor efectua pe baza unui calcul static: {in domeniul elastic: —deoarece in acest caz placile sunt solicitate de tncarcaritehnologice eu caractet dinamic -degradarea proprietitlor de recstentd ale materialelor structurale (beton $i ofel) are lac cu preponderenta pe o schema staticd corespuncatoare domeniului elastic de comportare. Pentru verificarile in condifile stisilor limita ale_exploatarii_normale (S.LEN) caloulul static se va efectua: ‘in domeniul elastic: la placile la care sunt necesare condi de aspect si de protectie a armaturit Impotrva coroziunii, precum si Ia plicileaflate in contact ditect cu lichide in vedorea asiguriii etangeititii -aceste conditit presupun o verificare ta starea limita de deschidere a fsurilor; plicile la care deformatile excesive pot conduce Ia deregliti ale functionalitati, avarieni ale perefilor despartitori sau senzati neplacute la circulate -conditi care necesito verficare ta starea limit de deformatic. Distributia eforturitor fn placile de beton armat in condiitestaiilimita wltime de_oboseala (S-L.U.O, sia strilor_Timité ale exploatdrii_ normale (LEN) se stabileste in stadiu! II de luera astel: ‘1a placile simplu rezemate si in general pentra portiunile de moment incovoietor de acelasi semn se va considera un modul de rigiditate EI constant; + ln plécile continui sau independente unde conditile de rezemate conduc la schimbai de sermn ale momentelor: —clind valorile modulului de rigiditate EL calculate pentru zonele de moment pozitiv si respectiv negativ nu diferé cu mai mult de 50%, se admite Sa se fan considerare © rigiitate cu valoare constant, egal cu semisuma valorilor respective; —cind valorile El calculate pentru zonele de moment pozitiv si respectiv negativ cifera cu mai mult de 50% se va Tua in considerate redistribuitea eforturilor ca surtnare a variatid rigiiti, Modulul de tigiditate la incovoiere se caleuleazi considerind caracteristicile ideale ale sectiunii in stadiul IT de lucru (fig. 1.4); EI-Ey4,, ay Unde E}, este valoarea corectati a modulului de elasticitate, pentru betonul grew calculaté cu relagia: 08. F05v0 unde y este raportul dintre Incérearea de lung& durata i incarcarea total& de exploatare (vaqtg?). & este caracteristica deformatiei in timp a betonului si E, modulul de clasticitate al betonului pentru inclredci de scurta durata (valoarea modulului tangent initia) ‘Valoarea momentului de inertie al sectiunii ideale Jy, in stadiul IT de Iucru se ccaleuleazi eu relate: Ey a3) Ay mda +, -1DAY a 40,8, (by =x}? aa) {in care fy este momentul de inesfie al zonei comprimate de beton tn raport cu axa news’ sin, =E,/E', este coeficientul de echivalenti Plicile prefabricate monolitizate Inte ee se calculeazi astfel: ‘ta actiunea tncarcarilor permanente ce actiones2% inainte de reaizarea continutai jn imbinat, pe scheme statice corespunz’toare fazei de montajs ‘la incarcérile aplicate dupa realizarea continutatii in imbind corespunzitoare fazei de exploatare. ‘Verificerea plicilor se face la montaj pe schema static i inctretileaferente, iar fn oxploatare la solictirle provenite din sumarea celor produse de tncircirile permanente aplicate inainte de realizarea continuitit tn imbindri (faza.de montaj) cu Soliitrile produse de¥ncdrcdrile aplicate dupa realizarea continuiarii (faza de exploatare). 'Atat timp eft sunt respectate conditile de rigiditate prezentate tm paragraful 1.3.2 nu se iain considerare in calculestabilitatea local si general a plilor. La panourile de plici armate pe dova directii cu o suprafata mai mare decat 35 m?, nu se accept considerarea in mod simplificat a infuenfei deformatilor de Jungé duratd ale betonului asupra stiri de eforturi si deformati. Aceste cazuri se recomandé.a se evita ‘in capitolele urmnatoare este prezentat calcul placior de beton armet efectuat ‘cu grupares fundamentald de inciredri la stra limita de tezistenta, Pentru calculul 18 celelate stiri limita se vor utiliza gruparile de incarcatiaferente specificului fiecAreia, ‘n conformitate cu prevederile STAS 10101/0-75 [4] gi STAS 10101/0A-77 (S] pe Scheme statice 4.2.3 Placi actionate de inearcarl locale (rice fncaireare aplicata local pe suprafata unui dreptunghi cu laturile w si v (fig. 1.5) acfionand direct pe fata superioard a unei pléci cu grosimea th sau indirect prin intermedi! unui sirat de repartifie de grosime h,, poate fi echivalat& pentru ‘ealoulul la incovoiere al plicii cu o fnc’ccare uniform distribuit& ce actioneaza in planul median al plicii pe suprafata unui dreptunghi cu latuile: uy =uth, #2h, as) kes ag iy a | " 1 | a Ll Fig. 15 Placile armate pe 0 directie solicitate de incdrciri locale se calculeaz la momente incovoietoare ca gio grinda cu litimea b si inalfimea hy (fig, 1.6.2). Litimea _inzii este data de relaile: 2 b= manfusdiecs} 6) ‘in cate I este deschiderea de calcul a plicti. Pentru ealculul la fort tdietosre litimea de calcul se consider egald cu b’ (fig. 1.6.b), unde: an Fig. 16 Jn carat placilor armate pe dows deci acionste de incireéri concentate lafmite de calul ale fsilor de pe cele dous direct (ig. 1.7) au expresile 2, Wt o,-madus2i+tu | b, mar 2usty} ay ghz Cole doa fs de place vor fi inetreato cu sail P i respetiv Py, unde: R+R=P=q-uv as) determina rezolvand urmatorul sistem de couati [P+P, a ‘5-3, toy unde 6; si & sunt sagetile celor dows fasii tn dreptul sarcinii concentrate P. » |e h Fig. 17 Pentru a fi prevenita strapungeres placii, este necesar ca: =P : OR 507 ayy une 1, =2(u;-v,)- perimetl crite Ia strapungee, care. se deermind de asemene in plant median al plc hy fndltimea utilé a sectiunii; Re rezisena de call la ntindere a betonuli in plc 1.2.4 Placi cu goluri In raport cu marimea golurilor din pldci, se disting urmatoarele doud situaii: * placi cu goluri mici (fig. 1.8), care satisfac conditile —suprafafa totala a golurilor nu depaseste 5% din suprafata plac; mensiunile fiecrui gol, respectiv suma laturilor seu diametrclor golurilor decalate intze ele, daci sunt mai multe goluri, nu depligeste 20% din latura respectiva a plicii pe flecare direct: ay unde n este num total de goturi (tn figura L.8 =3). ‘ placi cu goluri mari, adicd placi care nu se incadresza in conditile care definese le cu goluri mici. Calcul Solictaritor in eazut plicilor cu goluri mici se efectueaz& cata placile obigmuite fd golur Fig. 18 Calculul soficitirior tn cazul plécilor cu goluri mari se face cu programe de calcul specitice, bazate pe rezolvarca ecuafillor de echilibru cu ajutorul relatilor \eorisi elasticitati sau metoda elementuluifinit. Pentru calcule aproximative se pot agopita scheme de calcul simplificate; astfel in exemplul din figura 1.9, panoutile Py $i Py se deformeaza liber Impreund cu panourile Ps $i Py. Astfel pot fi considerate simplu ezemate pe acestea din um si pe reazeme, respectiv far rezemare in dreptul golului Reactiunile din rezemari se vor aplica in continuare panoutilor Py si Py, Fig.19 5 Calculul reactiunilor placilor Reactiunile plicilor armate pe o directie se repartizeazd reazemelor in bby Ry 1.2104, cind Qsb-by Ry 1,2 Sd, clind Qs0,5b-boR, : La plicile executate din Betoane cu agregate usoare. in cazul utiliza ‘rmiturior de rezstenti din ofel de tip OB 37, lngimile de ancorare se majoreaza cu 0% In raport cu cele calculate pentru plicile exeputate din beton ahignuit OP ecsca poder de cman xe alr dean x cum se iau in considerare la determinarea lungimii de ancorare |, caleulatf cu relayia (113), se stabileseastel: ‘pentru armiturle din ofel de tip PC 52 95 PC 60 prevederew de ciocari ma este obligatrie; dacd otusi se prevad ciocuri, Tungimea lor desfigurad se include in lungimes de ancorare I ise executd prin Sndoise la 90° (fi. 1.11. | he! ae a a i 225d d staan ta cue sews iingine dence a b Fig. 1 ‘pentru armaturile din ofel OB 37 se prevad ciocuri executate prin indoire La 180°, a ciror lungime desfésurati nu se include in Iungimea de ancorare I (fig. 1.11.6). Lungimea de ancorare a plaselor sudate din STNB se stabileste considernd ancorarea se realizeaz doar prin efectul de impanare a arméturilor transversale in beton. Se considera cf la fiecare nod al plasei (fig. 1.12) se poate transmite de la armaturi la beton o forya F determinaté cu relagia: FeISd,-1-R, aa) ‘in care: dc diametrul armaturii wansversale; Fig. 1.12 1j- distanta dine axele arméturitor longitudinale (pentru care se determina lungimile de ancorare), dar nu mai mult de 30d; R,- rezistenta de calcul la intindere a betonului 1.3.4 inadirea armaturilor La placile monolite din beton armat inddirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere. Lungimea de suprapunere a barclor independente se determin cu relatia \ 1.16) fn care: |= Tungimea de ancorare a barei determinati in conformitate cu prevederile parageafului 1.3.3; +0,5:r; pentru inadirile barelor amplasate tn zone intinse; .=1+0,25s, pentru inddirile barelor amplasate in zone comptimate: PC 525i PC 60 150,50. Inidiea barelor comprimate sub orice grapere de inctreii se face pe ungimea {de suprapuner: 1.230d la plcileconfestionate din betoane de casi 400 mm, 3 bare pe metra ‘Nutmirul maxim de bare in cmp si pe reazeme este 12 bare pe met De regula, dimensionarca plicilor la acivnea fortsi tiotoare in seciuni ‘ncinate mu este necesar, ind sasFtcuaceata: 50,75 18) incare: ‘Qn Forfa tietoare de calcul maxima in setiunes considerata; ‘Timea seciuni in cazul plcilor b=J.000 mm): Ih inltimea util sectiuni Re wee Totus, dacd relatia (1.18) mu este satiscutd, se vor dimensions armétur vertcale gi bare inelinate capabile si preiaeforturile de forfecare 1 6 Prevederi de armare pentru placile armate pe o directie Reguli de ermare: + armitura de rezstenta se dispane dup deschiderea de calcula pli, perpendicular pe lanurle de rezemare, in zonele fntinse conform diagramei de momente {ncovoictoare corespunzatoave incSrcrilor si moduli de rezemae; s armitarile de la partea superioaré a plait dispose pentru preluarea momentelor incovoietoae pe eazeme se prelongese de 0 pate 3 de alta a reazemuli, astel neat si acopereinteaga zona de momente negstiye: dao’ nu se face un caleu! al lungimit hecesare, aceasta se inde fecare parte a rea?emulut egala cu 1/4 din lumina cea mat mace adiacenté reazcmului respectiv (fg. 1.17); cid place este fncasrata elastic in reazeml marginal, modul de agezare a armaturi de rezistena este acelagi cu cel de pe reazemele intermedia: ‘cel putin 1/3 din asia armiturilor dispuse in cmp si minum 3 bare pe metru se prelungese peste reazeme; rest armas de fa partea inferoar a placilor care nu se prelungeste se poate rdica si liza la peeluarea momentlor negative pe reazeme 15 adiacenti reazemului; ta plicile cu tnclrctiri mari, cAnd relatia (1.18) nu este satisfcutt si deci folosirea barelor inclinate este necesari pentri preluarea eforturilor de forfecare, sectiunile de inclinare se prevad Incepind cu imediata vecinatate a eazemelor; Ia reazemele marginale ale plicilor simply rezemate se recomanda ca ridicarea armaturii de vezistenfa se faca Ia 1/10 din fumina deschiderii de margine; 0.254 025), Feeeeerersreeerece 0.2 nears) ~descideren maxima adizcetsreazemolui Fig. 117 ‘se prevad urmatoarele armaturi perpendiculare pe directa armaturilor de rezistenga: in zonele intinse de pe reazeme si din camp se prevede o arméturs de repartitie avand sectiunea egala cu cel putin 15% din sectiunea arméturii longitudinale de seaistenti la placile obignuite $i 25% la cele cu Mncdreati concentrate mari, dar cel putin 4 @6/m, in cazul armirii eu plase legate cu sirma, respectiv cel putin 5 @5/m, la plasele sudate; armaturife de repartisie se dispun inspre interiorul plicii, astel inc&t si se obfind o indltime wtilé maxima a armauuril de rezistent&; Pentru preluarea momentelor locale de incastare pe reazemele de continuitale de pe sdirecfa laturi mari, wansversala pe deschiderea de calcul (ig. 1.18), se prev cleft (bare individuale sau plase sudate) care si respecte prevederle de la barele de revistenj2, prelungiti de o parte side alta a reazemului eu 1/4; de reguld se dispun iléseti $ Q/m daca sunt din OB 37 si'7 Zim, dact sunt din PC 52-sau PC 60; ‘2 placile cu goluri mici, armtura de rezistent din dreptul golurilor se ayeaal de 0 parte gi Se alta a acestora, in crept golurilor dispunndu-se armitura minima constructivl. Whe 4 Wi Fig. 118 Cfteva variante de amare a placilor monolite continue utilizind bare Independente asamblate in plase legate sunt prezentate in figura 1.19. Placile cu grosimi hyS70 mm se pot arma cu bare de rezistenti agezate continua la partea inferioara si cdléreti dispusi deasupra reazemelor (fig. 1.19.a). Placile eu grosimi 16 TELIT Ltt te tt i LL ridicata pe reazeme nu este suficienta, spot dispune calireti suplimentari, care se vor termina cu ciocuri sau picioruge de rezemare, in conformitate cu prevederile peragrafului 1.3.3. Din punct de vedere tehnologic, in variantele de armare prezentate fn figurife 1.19.2, b sic fasonarea barelor independente se face pe cofiaj, in timp ce variantele de armare prezentate in figurile 1.19.d gi e fasonarea barelor se face indastilizat mn atelier _——— * U <70 mm (\-__ 2 i Ss 25h, 28, 285, 0255 St i Tas re ie Jo mm <80 mm b b 25, ph 2 2 oe as aos zea BS — ro mmenjs60 mm a — p28 pa oy Bs 4 ps eae Pe 3 3g 1 SARIBA t0 mm s80 mm Fer alan as Se SS Se a D l l & SS ens — — Tore eRe epee Dee = Fig. 1.15 Armarea plicilor cu plase sudate este prezentaté tn figura 1.20. Dac& pentrs preluarea momentului facovoietor sunt necesafe plase suplimentare acestea se dispun Secalat (fig. 1.20., ¢, d), Cand existh posbiltatea incastiii parfile in reazemele ‘marginale, Incastrari care nu s-au considerat fn calule, se prevad plase suplimentare care s8 pitrunda in deschidere po o lungime de 0,15 (fig. 1.20. gic), masuraté de la ‘aja reazemulu, "7 ee i 0259, 04 , sk 025H, t (9.154 JO. 151) ee : ps 255, 0251 iP petty Ozh . 0254, 025%, . ag oe pee eee eee eee et Fig. 1.20 1.8.7 Prevederl de armare pentru placile armate pe doud directii Regul de armare: ‘+ armatunile de pe directia deschiderii mai mici a unui panou de placa se dispun astfel fncdt s& aibé Inalyimea util cea mai mare; la plécile incastrate pe contur (plicile continue), cel putin 1/3 din aria sectiunii de armétur’ dimensionata pentru preluarea ‘momentelor in cmp si cel putin 3 bare pe metru se prelungese dincolo de reazeme; restul barelor se pot ridica penta preluasea momentului incovoietor pe reazeme, sectiunea de ridicare fiind situaté la 1/5 din lumina cea mai mic& a panoului de plac ese cee cas] [06 gare LY | oan, ia Fig. 1.21 ‘-calaeti dispusi pentru preluarea momentului incovoietor pe reazeme se vor fnrerupe la 1/4 din umina masurata dupa deschiderea cea ma mich (Ha. 123): + armitura dimensionaté din cmp si de pe reazeme, pe fiecare diretio, se poate seduce cu 50% in fagile marginale, espectinda-se procental minim de amazes distanjle admise inte bare; pent plicilerezemate pe tot conturul, modattate de stable a tims fgilor de margine este prezentata in figura 1.22: 18 <> armare fige de cmp (A) Parcel 1h <> amaze Mgie de reazem (A) Fig. 1.22 placile rezemate pe trei laturi gi libere pe a patra se armeaz’ pe baza acelorasi prevederi ca placile rezemate tot conturul; parirca placii in fisii pentru reducerea aviei de armatura se efectueaza cain figura 1.23; Ias2he Leak ao cereal i ia Ly hat 44 A 1, Veh i, <—armare sie de camp (A) << Saumare sie We neem A) Fig. 1.23, Anmarea supeioara tat Arua infeioat om Maal tty Kaa Daa, Oi, vay Ne 4 oat, A ys ae j vA Fig. 1.24 9 Wee Pe i i ee ee eee eet {ntindeve sau paralel cu laturle (fig. 1.24); avand in vedere eforturile care apar local in colguri, armatura cea mai rafionel este cea oblied, ins in practicd se preferdutlizarea ‘nor plase rtogonale, mai usor de executat, chiar dad implicd un consum material de cinca tei ori mai mare; i figura 1.24 este prezentta armarea fa partea superica, jar in figura 1.24.b armarea de la partes inferioar a unei pli, + place mate pe dova direct cu goluri mii se armeaza cu bare bare constructive fn sunt date in tabelele 2.1 si 2.2. Valorie de calcul ale fortelor ietoare se determing cu telatiile (2.7), (2.8) $i (29), (2.3) %6 24 Caleulul static in domeniul plastic prin modificarea rezultatelor calculul static in domeniul elastic ‘Momentele de calcul pe reszemele intermediare se determina pe baza relate: M =k, Mi, it hao e1a) fin-care: (Mi- momentul maxim calculat in domeniul elastic pe reazemul i > coeficiontul de adaptare plasticd. Coeficiemtul ky ae valorile date de expresile: O8SK,=Q8lv+0.25)S1 1s) unde ¥ este egal cu raportel dnt increrea de Inga durta sf tntrcareaToala de caloul (v=q!%q). ‘Momencle in deschiderife psi ig. 28) scales cu relia (2.16) Jn relia 2.16) My. este momentul incovoietor in sectiunea «a deschiders considera (+1), determina in ipotezasimplet rezemari la ambele extremit ‘Momentele de dimensionare se pot de asemenea calcula cu relate (210) yi (2.11) iar forfeletietoare de calcul ou reatite (2.12) 7 2.8 Exemple de calcul Exemplul 2.5.1 4 se proiecteze placa monolité a plangeului parcajului subteran prezentat in Figura 2.9. Incarcarile cvasipermanente la nivelul terenului au valoarea de 5,00 KN/a, 2» OM 30°80 0.50 osm {fo so sail 19,0 kNim! Poe ee eee eat => placd continu’ armata pe o directe; + grosimea minimé recomandatk (p. 1.3.2} |g /30=3.000/30= 100 mm + se adopt hy=120 mu, Acfiuni = Tel ® ]ala eure setil avn) my (im) “Retuni permanente | srouttespropie a pci 0,12m25,0Nim'xom | 300 | 10) 300 | 1 | 330 srevtaehideizelae:.25kNin" 0,75; ~sarcina total (gp) este uniform distribuitss calcul! static se va efectua in domeniul elastic in conformitate cu prevederite paragrafului 2.2.1; sociale in sectvnle plci se determing cu relaile (2.1); + momentele incovoietoare maxime ingmpuri sunt: Mg, =40,0779(g+ ph 2, = +0,0779%(15,03+ 6,00) x2,4: (g+p)i, _ (15,03+6,00) 2,4 = 49,83 kNm>- rye 2 = +5,.26 KNm 1M, = +0,0329(g-+p)12, = 40,0329 «(15,03+ 6:00) 3,00" = (s+p)tis _ (15.03 46,00) 3,00 +789 KN 24 > My; = 47.89 Nm 29 : mn ee oc 4s 3.00 3.00 3.00 4s wat Tee eo "ad I Ki Sa Xa Xie es Fig. 2.11 AS* PUEas _ 15,03 6,00) x3,00" 24 24 M4 ~ +0,0329(g+ pjll, = +0,0329%(15,03 + 6,00) x3,00* = (e+ pb. _ (05,034 6,00)>3,00* 4 4 3M, =+7,89 kN = 48:73 KNm> $37.89 Nm = +623 kNm< 7,89 kN +0,0779(g+ p)l2, =+0,0779%(15,03+ 6,00) x2,45* = (15,03 + 6,00) x 2,45* * forele tietoare de calcul sunt: Be Qy; = #0.3947(e + py, = 403847 (15,03 + 6,00)x2,45 = 420,34 KN. | Qo = -0,6053(2+p),, =-0,6053x(15,03+ 6,00) 2,4 ‘+ momentcle maxime pe reazeme sunt: lat nee anoterf Sie 31,19 KN / Q,; = +0,5263(g +p), = +0,5263(15,03 + 6,00) x 3,00 = 433,20 KN | zp =-0,4737(g+ pl,» =-0.4737 (15,08 + 6,0) 3,00=-29,89 KN | =-0053.0593+600)9{ (e+9) | 4s = 403000(@+ uy = 40,5000x(15054-600)x3,00= 421,55 EN | Q,, = -0,5000(g+ p}I,, = -0,5000 x(15,03 + 6,00) x 3,0 Qa = 40.4737 (2+ p)lyg = 70,4757 %(15 054 6,00) 3,00 = 129,89 KN | Og; 70,5263 (g+ play =-0,5263% 15,034 6,00) x3,00 = 33.20 KN | Qo, = +0.6053 (e+ p)1,, = +0,6053%(15,03+ 6,00) x2,45 = +31,19 KN | 31,55 kN Wes M, -oorss(e-9( 2 . Qi =-0,3947(g + p) lg, =-0,3947 (15,03 + 6,00) x2,45 = -20,34 KN in vatoat absolut, fora Wietoare maxim’ de caeul este oorapxtssa3~600)y 5 ' ous" Qual = fas = 3320 kv tie Dimensionarea M, -onas(a9) =) = Materiale aie + beton Be 15, cu Ry, = 12,50 MPa, Ry =1,19 MPa (anexe Ut tb. ILI) o0ss(s03 gon) 222-288) =-16,44 KNm —R} =9,50 MPa, m,.=1,0, R= 1,19 MPa, my=1,0 (anexa If, tab. 1.1): R= my-R]=1,0x9,50=9,50 MPa Ry =m,,-R; =1,0%0,80=0,80 MPa + ofel PC 52, cu Ry, =355 MPa (anega IL, tab. 11.2): = Ry =300 MPa, mng=1.0 (anexa IL, tab. 112) R, =m, Ry ~1,0%300~ 300 MPa Marimi geometrice ale sectiunit ‘sdeoarece placa este mirginiti pe tot conturul de legituri monolite, momentele {incovoietoare maxime se pot reduce in cAmpurileintermediare si pe reazemele centrale cu cel mult 20%; avind in vedere c& in primul gi ultimul cmp intermediar (1,2 gi respectiv 3,4) momentele de calcul au yalori minime admise, aceasta reducere se va putea efecta doar in c&mpul central (2,3) si reazemele centeale (2 si respectiv 3): ‘+ pentru placi din categoria Il-a din punctul de vedere al condifilor de expunere: 20 mm (p.1.3.1, tab, 1.1) 12d #1,2%10=12 mm (p.3.t) > 2729" + indlimea uta a plicit: b, ive!) osm 30 3 9,83%10° Mou" SHER, 1000x9589 50 | METAT < my = 04 = Phy Pas = 0.387% > 0,100% os Papp, = 2587, peeeeeaay a Pekan, = 9887 1,090x95=368 mm Ag. =387 mm? (3 D10/m+3 28 /m) + cimpul 1.2 m= —Ma 89x10" beby-R, 1.000x95"x9,50 Pi Py 12 Py p, = 2306, spb AP Pik = BPS, 1000595=291 me AY = 302mm? (628) m) + campul 23 755 7 00920< m, = 04 23 = 0,306% > 0,100%% paces ttt aoe tee ALP 2 yg Ro = pp %1.000%95= 291 mm A = 302 mm? (6 28/m) = campul 34 Mse 7.89%10° Me BRS, 100095" x9,50 oP20 ms 04 => Pha * Pag = 0,306% > 0,100% 34 a Bas 306 sipeiaae Alf = Top behy = Spx 1-000%95=291 mn AYE = 302 mm? (6 28/m) + campul 45 Mas 108 ms oes IO = 0.1147 <= 04 BER, Too Kos ISO Pig Pas = 0.387% > 0.100% so Pas oP Avo Tbk 7 Pap 1.000595 = 368 mn ASS = 387 mm! (3. O10/m+3 28/n) Armarea reazemelor reazemmal 1 a can 0.100% 32 SasemNe Pe ‘Ale = 622 mm? (6 210/m+3 28/m) * reazemul 2 MS 1194x108 o 000 x95 x 9,50 fee = Pi =p: = 04716 >0,100% Ale Bobs = 9877 1.000952 453 mm! Al, = 453 mm (9 28/m) + teazemul 3 Me 194.10" Bebg-R, ~ 1.000%95" x9,50 = pi =p; =0.477% > 0,100% =0,1393 0,100% 0,680, a : 99% 1: 00095 = 646 mam Al, = 622 mmn® (6 @10/m~+3 28/ m) Verifcarea ta acfiunea foredtetoare ‘Tolocuind fora wctoare maxima in rlayia (1.18) se obfine: Ja Gaus u 2820410" bbehy Ry 1000x95%080 nu este nocesari dimensionarea de armituré pentru atiunea forte titoare = 0,44 < 0,75 Schita de armare (ig, 2.12) Ae See: iy fo_2ss_||20 32m 308m 32100 asin 3.280) cin, 328m 528m Fig. 2.12 33 ‘$4 se proiecteze placa monolité a planscului intermediar alcatuit ca in figura 2.13, Incdrcarea ‘utila Ia nivelul plangeului este de 5.00 KN/n, iar pardoseaia este confectionata din covor PVC. a | iso z 990 by asses ‘Gat 3080-4) 290 soo | bo a0 160 Fig. 213 Sistemul constructiv « raportul minim al deschiderilor ochiurilor plcti 9,00/4,10=2,2052 = placa continua armaté pe o diectie: + grosimea minima recomandati (p. 1.3 Z fia/s0-4 100/30 =137 mm Ye 160 mm ‘se adopt hy=140 mum, Acfiuni ‘Dennen scant *]e)@ [ala Ki) an) 9) “ean perro grein popes apie OamasceNin’iom | 30 | 10 | 350 | 11} 345 + pune PVC: O7SENm LO o7s_| x0 | 075 [13 | 093 Tora Pas Fens | [as “Tekan pone ineieazea uit 5 082NIa 0 so0_|ox | soo | 13 TOTAL —_[=5.05, Fao, ‘Schema statica (fig. 2.14). Deschideri de calcul sokenin STM. 34 Pee ee 1.=3,80 m Caleulul statie Eee La400m La=410m —bg=3,60m # deoarece: ~raportl minim al deschiderilor de calcul este Ug gas =Is/h = 3:60/4,10= 0,88 relic deschierie de calcul difer.cu mei malt de 10% dar nu mai mult de 20% = vag fq ={4,25+4,00)/{4,83+ 6,50) = 0,73 < 0,75; incdrearea temporara p prezintA mai malte scheme de inedreare; caleulul static se va efectua in domeniul elastic tm conformitate cu prevederile pstagrafului 2.2.2; in exemplul 2.5.6 est prezentati gi dimensionarea plicii obtinut® pe baza unui calcul plastic prin modificarea rezultaelorcalculului fn domeniul elastics + incarcarile conventionale de caloul sunt ~incdrcarea permanenté conventional: g.=9+p/2=4,83+6,50/2=8,08 KN/m ~incarcarea temporaré conventional p, = p/2=6,50/2=3,25 kN/im + solicitrile in seotiunile plici se determina cu telatile (2.2); + momentele ineovoigtoare maxime $i minime in c&mpuri sunt ME" =(+0,071g, + 0,0936p, }If, = (#0,0771 8,08 + 0,0936%3,25) x3,80" = (z+p)li _ (4,83+ 6,50) 380° 24 m4 (40,0771 %8,08 -0,0214 3,25) x3,80° = = 413,39 kNm> = +682 KNm +0,0771g, -0,0214p, i, = 27,99 Kin > 0 kN Mmm = (40103578, +0,0804p, If, = (+9,03572%8,08+0,0804 3,25} 4,00? = La _ (483+ 6,50) 4,00 cae 4003872, - 0446p fy = (10,0357 %8,08- 0,0446%3,25] 4,00" = = 42,30 kNm> 0 KNm Mas = (+0,0357g, + 0,0804p, }12, = (+0,0357 8,08 + 0,0804 x 3.25) x 4,10: (4,83+ 6,50) 4,10" 24 (40,0357 «8,08- 0,04463,25)x4,10° = Mit 7,55 kNm 2,94 KNm 40,0357, -| 42,41 kNm> 0 KN ne = (40.0771, +0,0936p,}F5, = (40,0771 x8,08 + 0,0936% 3,25) 3,60° = (gph, _(493+6,50)x3.6 Date eae (40,07718,08-0,0214 x3.25)x3,60" 412,02 Nm > 46,12 EN Ma? =(+0,0771g, -0,0214p, = 7,17 kvm > ON I MP = {41071 + 0,12050,) 5 | = | -y80--40 eos 2) 49,12 mn (aos, -onorip, (2 2} sos) | =-t5,17800 = (-0,0714x8,08 -0,1071x3,25) yo Sooo ou). =¢aaorixt9s-0,120513.29) 2222.07 1.69 1, Mp =(0, roma, 29p,[ ‘ datoriti monolitismului legiturior pe tot conturul, momentele incovoietoare maxime ‘se por reduce in cimpurileintermediare gi pe reazemul central cu maximurn 20%: MP = 0M = 0,8x(+6,80) = 47,04 enim < EPs (ere HS 55 kvm => Mi =+7,55 KNm (g+p)li Mi = 08M = 0,8%(+9,24) = 47,39 kNm = 7,94 Nm 24 = Mi = 47.94 Km ME = 08M? = 0.8x(-15,17)=-12,14 Kim ¢ diagrama momentelor ir incovoictoare de dimensionare este prezentatd in figura 2.15. oof ii TT 7 + forteletdietoare de calcul sunt sit = (+0,3929¢, +0.4464p, )I,, +0,3929 8,08 +0,4464 x3,25)x3,80 = +17,6 KN 4+0,3929e, -0,0535p, Jay = +0,3929 x 8,08 -0,0535 x3,25)x 3,80 = +11,4 KN Os = (0.60718, +0,0134p.)i,, = = (-0,6071 8,08 + 0,0134 x3,25)x 3,80 =-18,5 KN. 36 ens = (0.6071 x 8,08 -0,6205x3,25)x 3,80 = -26,3 kN Qty = (+0,5357, +0,6027p hs = (40,5357 «8,08 + 016027 x3,25)>4,00= 25.1 kN han = Q'S =(+0,5357g, -0,0670p, i, = =(+0,5357x8,08 -0,0670%3,25) x 4,00" +16,4 kN. Gas * QF = (-0,4643g, + 0,1071p, hs = = (-0.4643%8,08 + 0,1071%3.25) 4,00 = 13.6 4 Boia =(0,4643g, -0.5714p,)] (0.4643 %8,08 -0,5714% 3,25) 4,00 ~-22.4 KN fac = QE =(+04685¢, +0,5714p,)I,5 = (40464328 08-+0.5714%3,25) 4,10 129.0 KN fas = Q39 (40,4643, 1071p, lay = = (+0,46438,08-0,1071%3,25)34,10 = 413.9 kN a = OSE (0.53578, +0,0670p, las = (-0,5387%8,08+ 0,0670%3,25)% 4.10 -16.9 KN (-0,5357g, -0,6027p, l, 978,08 -0,6027 3,25) x4, 10-2 Su = OF = (+0,60718, + 0.62057 nx ~(+0,6071%8,08-+ 6,5205% 3,28) 3.60 = 424.9 kN Gus = Qi" =(+0,607 1g, -0,0134p, }h,, = = (40,6071%8,08-0,0134% 3,25) 3,60 = +175 eX (-0,39298, + 0,0535p, Ih. = (-0,3929%8,08+ 000535%3,25}x3 = (0.39296, - 0.44640.) -0,3929%8,08- 0 4464328) «3,60 -16.7 N ‘In valoare absolut, fort taietoare maxima de calcul este: Qa = /ire] = 26,3 KN a = 5" 108 KN Dimensionarea Materiale + beton Be 15, cv Ry =12,50 MPa, R, =1,19 MPa (anexa If tab. II) = RI=9,50 MPa, meal 0, R;=1,19 MPa, my=1,0(anexa I, tab 1) R, = my_-RE=1,0%950=9,50 MPa Ry =m, -Ri=1,0x0,80=0,80 MPa ‘* ofel PC 52, cu Ry, = 355 MPa (anexa If, tab. I1.2): = Rj =300 MPa, m,=1,0 (anexa IZ, tab. 11.2): R, =m, Ri =1,0%300 = 300 MPa | ee fe mmm (pe3.1, tb. 1.1) 12421,2x10=12 mm(p.13.1) 7 2" nisin (od) Armarea campurilor + campul 0.1 ng = Ma 138910" og 81 BRR, T000%120° 9,50 60979 < me = OF => Ps * Pos = 0.327% > 0,100% ora Pory 4 = 0827 z 2 AY = [pg bef 55% 1.000%120 = 393 mm Sy = 387 mm? (3.28/m+3 210/ m) + campul 1.2 M; 7,55x10° a, 0352 0,100% a Pig. p, 2 Ot80 eee AY 100° hy 100 1,000 120 = 216 mm’ Ald =226 mm? (4,5 28/300) + cimpul 23 pesppeaebsespapiind CaS ntaase TREO bohE-R, ~ 1,000%1207 «9,50 2058P< Mm = 04 = Ply = Pay = 0.189% > 0,100% ass : AP =F bony = 2499 3.0005120=227 mm AZ = 226 mm? (4,5 28/ m) + céimpul 3.4 _ MI 1202x108 Mae BRE R, 1000«120° x90” 0879 < ms = OF = pis = Pay = 0.292% > 0,100%% ae Paty yp 0292 _ 2 Att = Pak bohm P22 1.900% 120 = 350 m A2}=387 mm? (3:28 m+3 D10/ m) Anmarea reazemelor ‘sreazemul | Mr 19,12x10° 3 70.1389 pi =p, = 0.479% > 0,100% 38 ee ee ee oe ee Ale =579 mm* (4,5 28/m+4,5 Q10/ m) | ereazemal 2 & Ms 12,14x10° oy 70,0887 < m, = 0,4 ; Ma" ThE-R, 1000x120" x9,50 oe i => pi =P; = 0.295% > 0,100% : ae Pag. py 9295, ee p= Bie-n, SE x1.000x120=354 ‘Ade =387 mm! (3 28/m+3 210/m) »reazemul 3 f Ms 18,63x10° = = 0,1362 < m, = 0,4 sD ohER, 1000x120" x9,50 18? <™ =p} =p, = 0.465% > 0,100% 2a Bey py = 2465 pea A2= Bobn, SE ct.000%120= 599 AL; =579 mm! (4,5 @8/m+4,5 210/m) J Verificarea la acfiunea forteitaietoare + inlocuind fortatdictoare maxim in rlatia (1.18) se obtine: Qau, _ 263x10" i Bh, R, ” LaDoxi20xoR0 77 <7" = nu este neceserd dimensionarea de armatura pentru atiunea fore tetoare L Schiga de armare (fig. 2.16} 15 28m! vm 328m $< Ls@sin ae ee 328i "320m Fig. 2.16 ‘ Exemplul 2.5.3 8 se proiecteze placa monolité a plangeulu cu grinzi principale si secundare din figura 217. Incdrearea il la nvela! plangeaui este uniform dstibutl i are valoarea egal cu 4,00 KN/m’, iar pardoseala este confectionata din mozaic. Sistemul construetiv ‘*raportul minim al deschiderilor ochiurilor plicit 5,75/2,475=2,32>2 = placd continua armati pe o directie; 39 t TAP ads _ [915030 = z + deoarece: | zo | fOr2570 | * ee —raportul minim al deschiderilor de calcul este lpia,“ 3/lns *2:35/2,475 = 0,95 | *6 4 steiaest rezalta va deschiderile de caleul nu difer8 cu mai mult de 10%: | 5 mv qa? = (2,94 1,60)/(2,94~4,00) =0,65 < 0,75; ~sarcina totala (g+p) este uniform distribuita; " caleulel static se va efectea simplifcat im domeniul plastic, in conformitate cu | prevederile- paragrafului 2.3.1; + solicitiilo in sectiunile pei se determin cu relaile (2.32.9); + momentele incovoietoare de calel in cimpuri sunt | J seaxaans =-4301Nn 5 Fra 2570 Vt) 1 =p X8,62% 2,35" = 42,98 kN 5g 882*2: x ar . "all pr 8.62K2, 35" = 4,98 KN | i Hi Fig. 2.17 = 7g *862x 2.35 = 42,98 KNm | Ta Lee ieee ie sae Me™ Tle le = x B6D2,08 #4480 Nm hice ee Bee eee eae + momenise foveal decal! pe eazemne aa vale: ae L 2 L Elceieeet ice Hla elmarttastal)’ »-dhxessoxz7s* =3,77 vm Acid a = 2g plounttalf =-bxseoxa.s Saas STITT ; Jostin | * [atte | ® [ods gest = beseoxas ‘Aniuai permanente sro propre a pli: O.o8mascenin?clom | 200 | 10 | 200 | 1 plot ollmalycta]f =-ppxt6ox2.95" «298 Kim | pandodeala mozaic: 0,94icN/m>x1,Om_ 094 | 10 | 096 Lz mm Tora [pena ptiase tae . . ot nanan cols woo os] iw [ia] on shes olomrlltal) = fpteenas «3.774 Total [peso pt=s.a0 p82 + diagrama momentelo? incovoietoare de calcul este prézentata in figura 2.19. ‘Schema statici (fig. 2,18}. Deschideri de calcul cosathati AAMAS ET A ASHP S,62 Nim “toms (ow Luu [os [ios Laas | EI ii TCT oo EE 3 2 Fig. 218 Fig, 219 40 a Of =-0.65 (5+ pig, =-0,65%8,62 «2,475 =-13.9 kN Qf = 10,55(g+ p,, = +0,55%8,62 «2,35 = +11, kN QF =-0,55 (2+ ply =-0,55%8,62%235=-111 kN OF = +0,55(g+ pl, = +0,55%8,62%2,35= +11, kN Q} =-0,55(g+ pla, =-0,55%8,62%2,35~ 11,1 KN QF =40,55(g+ py, = 40,5548 622,35 411, kN QF =-0,55(g+ ply *-0,55%8,62%2,35~-1 1 kN QF =40,55 (e+ pls =40,55%8,622,35= 41141 KN QE =-0,55(g+ pl, =-0,55%8,62%2,35<-11,1 kN Of =+0,65(e+p)l,g = +065%8,62%2,475 QF =-0,45 (s+ pls, =-0,45%8,62%2,475- + in valoare absolut, fora tietoare maxi de calcul este: nn =f0|=[Q2|=13.9 aN Dimensionarea Materiale + Beton Be 20, cu Ry =16,60 MPa, R,, =1,43 MPa (anexa I, tab. 1): —R_ = 12,50 MPa, my=1,0, R; = 0,95 MPa, myg=1,0 (anexa Il, tab. TL): Rl=m,, -RI=1,0%1250 Ry =m, -Ry =1,0095= 0,95 MPa ‘* ofel STNB (armare cu plase sudate), cu Ry, = 440 MPa (anexa Il, tab. II.2): 370 MPa, m.=1,0 anexa I, tab 1.2): Ry =m,-R)=1,0x370=370 MPa Marimi geometrice ale secfiunit * pentru placi din categoria I-a din punctal de vedere al condifilor de expunere: 45 [10mm (p1.3.1, tb. 1.1) 2 lizgeiax6= 7.2mm (p.13.1) > ata Diy = Pas = 0,356% > 0,100%, m= = 0,0999- 0,100 = 0,0620 Pls = Pas = 0,216% > 0,100% 0216 AE x1.000%62=134 mm? ‘+ cémpul 3.4 Mya 2,98 10° Bekg-R, ” 1000%62"<13,50 my ,0620 0,100% = Pie Pie ant = Big, = 216 1 000%62= 134 mm? Ast =159 mm? (24,5/ 100) sscampul 45 Mus 2,98 105 Mas bon -R, ~ 1.000% 62" «12,50 ,0620 Dis = Pas = 0,216%% > 0,100% Pas p 2 2216 # as 0,216 2 AS = Ff ehe = pp x1.00062 = 134 mm? -AS$ =159 mmg (24,5100) ‘cmpul 5,6 M, 4,80x10° a ‘Tooox 62 12,50 020999 0,100% 0356 : ear x #221 mn? Affe Tybee = gg 00062 = 221 ma 246 mum’ (25,6/100) a M 3,77 x10" = TooaaP eizgp 700785 0,100% =P) = ps = 0.216% > 0,100% 0,216, 7 “Too % 1: 000% 62 = 134 mm? Al, = 159 mm’ (24,5/ 100) reazernul 3 te Pey he A Togh aM, 2,98%108 Sbeh;-R, 1.000x62"x12,50 = p= p, = 0,216% > 0,100% 0,0620 0,100% «Pug. p, 2 O26 anes A= Bib ty = 92 1.000362 = 134 mn Aig = 159 mm? (24,5/100) sreaemal 5 M 377x108 BER, 100002" 1250 = PEmp.=0,276% > 0.100% 0.276 2 “27 1.000% 62 =171 mi Aly = 196 mm’ (25/100) Verificarea la actiunea forte’ tdietoare =0,07852 => placa continua armata pe o directie; + grosimea minima recomandaté(p. 13.2): (i /30=3.800/3 =~ 160 mom 27 mm. 45 enone acini r ® 2D e 2hotl es [ins | | am | fai Aan pena | grcatatea proprie a placii: 0,13m>25,0kN/m1,0m 325 |0] 325 fia] 338] ¢ - groutae termo-hidroizolate:1,S6LN/m1, 0m 2536 |io] 256 [13 { 33 Tome asa ees] | “eiual emmre | sews rier AON. 240 [12] 298 Joal on [ial a36 | | To waza] at Tease] Schema static (Wg. 2.22), Deschider de ealeul (is 10271n | TTC 0 5 2 7 og Jia. hs. = the Fig. 2.22 + Schema staticd este de grind continua cu sectiunea constanté 1.000130 (mmm); + avdnd in vedere c& reazemele intermediare suat legaturé monolité iar cele marginale fr legttura monolita, deschiderile de caloul sunt (p. 1.2.1) lag "3,80, /2=3,80+0,13/2 = 3,865 m | 1,,=330m by =2,70m Ly =3,60+h,/2=3,60+0,13/2 ~ 3,665 m i Caleutul statie + deoarece: ~raportul minim al deschiderilor de calcul ag Iga: = Ia /lp) =2.70/ 3,865 = 0,70 rezullc& deschiderie de calcul dfera ca mai mult de 10% dar nu mai malt de 40% ~v=a"/q? =(5,81+0,72)/(5,81+2,88) ~p/lg+p} =336/(6,91+ 3,36) = 0327 < Y3; ~sarvina total (gp) este uniform disribuitas caleulul static se va efectua in domeniul plastic in conformitate cu prevederile paragrafului 2.3.2; + momentele de dimensionare pe reazeme se calculeaza cu relatile 2.5) si 2.6): ular alll x (6,91+3,36) x3,865? = -10,96 kNm_ (6,91 + 3,36)x3,30" 99 KN, Flee llmaiast M,=-Ele+ pllmar(lsshull’ (6,914 3,36) x3,665" =-9,85 kNim ce 4 calculate cu relatile (2.10) si 2.11}, momentele de dimensionare in cAmpuri sunt: wlgtphli, IMil_ (691+3,36)x3,865" 10, Be 8 "2, 8 “3s ( ig+pi (6,914 3,36) x3,865° =414,79 wav > BT PME _ (691+ 3:36) x3,865" og a +79 KN 34 oF 6,39 KN to 3 ee (ge p)iis _ (69143,36) 3,307 45,01 kam > EPI (6913.56) 3 30 66 nn sot kim> =e (etn), [Met Ml_(6914336)x2.70° 6999.85 _ ieee er eee eee eee Sane EC 6.91+3,36) 2,70 24 My, 743,12 Nm {e+ p)i Mae a 2s & 25 (691+3,36)%3.668 + diagrama momentelor'incovoietoare de calcul este prezentata in figura 2.23. 9) 1027 Nn LATA Ss a 3.865 330 250 3.665 10.96 eee M x) A oy E 0,100% (ep)i, |M,|-[M, [6914336 0.139 11) 7P lay] S214 B62. 50 \ 91139. 000x111 = 154 mm? st 2 ig un AL Sapp O Be = gg 100051 = 154 mm: 15381 Al © 170mm? (6:26) m) T(g+p) + campul 2,3 je e)is IM (6,91+3,36) x3,665 |e bal 1,1! 39. isi is 32x10 etl i? "a BRER, | L000x1T1 x9,50 : ar = 0,085% < pf, =0,086% <0,100% [ll bel 1 fleseesaeses 05) ~Pen = 0100 7.74 kN Ap = Ebony = 8c 0004111111 mnt ‘in valoare absolut, fort tietoare maxima dec oer pitt, scampul 3,4 imensionarea . yy ee = Ho. 1336¢ m=O Materiale 4" Bohg-R, LOQ0x11Tx9,50 + beton Be 15, cu Ry =12,50 MPa, Ry #1,19 MPa (anexa I, tab, 1.2) = Pig = Psa = 0.311% > 0,100% Rj =9,50 MPa, m=1,0, R; = 1,19 MPa, my=1,0 anexa Tt, tab. TI}: as Pus oat 7 : Pa 1,000%1 11 = 345 mam? R,=m,-R)=1,0x9,50=9,50 MPa : AE F997 Bs To *1 000% . R, = m,-R/ =1,0%0,80 0,80 MPa p AMS =352 mm? (7 28/m) + ofl PC 52, cu Ry =355 MPa (anexa I, wb, 1.2) E = R}=300 MPa, m=1,0(anexa I, tab. 1.2) y eee =m, -R)=1,0%300= 300 MPa | sewemul i i . Marini geometrice ale secfanit b 10.9610 ae a = 0,0936 < m, = 04 * pohe-R, 1000x111 «9,50 ‘pentru plici din categoria H-a din punctul de vedere al conditilor de expunere: . = pi =p, =0,253% > 0,100% 15 mm (p.1.3.1, tab, 1.1) az 30=15 mm : laa 2x8=96 mm (p13. : 9253.1 000%111=281 : Fagen =222anerieaten ‘+ inatimea util a plac: hy * h, - ag 130-[15+ 5-111 mm E site ateae Uenlis eaie ‘Armarea cémpurilor | treweml2 =! # campul 0.1 M, 6,99x10* Ma. 699410" 9.6597 pl =p; =0,158% > 0,100% => iy = Pos = 029% > 0,100% Pooh 8438 goa 16 7 Pat 29 Ag = appb-hy = S28 5 1.000%111= 476 ma? AL, =160 mm? (6 26/ m) AG} =503 mm? (10 28/m) 48 _ 6 behy Ry 1000x1117 9,59 MeO = ph =p, = 0.226% > 0,100% Abe Pap n, 22% 100 100 82, = 286 mm? (4 @8/ m3 26/ m) Verificarea la actiunea forte tietoare « tnlocuind fortatkietoare maxim in refi (1.18) se obtine: Ja Oe. MSEI0" Bohy-R, 1000xi11x080 = mu este necesard dimensionarea de ermatura pentru actiunea forteitaietoare [ oS eae 1 33025) 0 {fas 360 | [30 wall ao “as ¥1,000%111= 251 mm? = 0,28 < 0,75 oe 26m 3.26 $n. peeeec I. SSESEES 3.26hm 328m Fig. 224 Exemplul 2.5.5 S4 se proiecteze placa monoliti & plangeului intermediar al unui atelier de proiectare, alcatuit ca in figura 2.25. Sarcina utilé are valoarea de exploatare 5,00 kNim?, iar pardoseala este confectionata din parchet, Ve 2505 on (AS Ih FP ost Lexzse0 | a hem 2se70 self ses las sss [bs sos sss Fig 225 50 Berm ed > placd continua armati pe o directie; + grosimea minim recomandata (p. 1.3.2): {i /30=3.930/30= 132 mm Sane 60mm se adopt hy ‘Actiuni 0 mm. ¥ Te] A Denumiesaelait etm) avi Nm) “Refunl permanente _retaten propre a pli: ,14mm-25,08Ni lO | partoeali parcel 0.908N/mx1 Om TOTAL, 24.40 “Asan! emiporre fnclearea ub: 4 00kNim',0m 400 Torat——TF=400 ‘Schema statick (fig. 2.26). Deschideri de calcul Fig. 2.26 ‘+ schema staticd este de grinda continua cu sectiunea constant 1.000%140 (samxmm); ‘ avand in vedere monolitismal legaturilor deschiderile de calcul sunt (p. 1.2.1): 1.93.95 m hs395m hw3.95 0 CAlculul static + deoarece: “deschiderile de ealeul sunt egale, deci nu diferd cu mai mult de 10%; 6 Jq =(4,40-+1,60)/(4,40- 4,00) = 0,71.< 0,75; inclrcerea util p prezinta scheme de incareare caleulul static se va efectua simplificat in domeniul plastic in conformitate ew prevederile paragrafului 2.3.35 ‘e deoarece sarcina tempoarara are o valoare relativ mare (p/'g = 5,20/5,02 = 1,04) la dimensionare se vor uiliza diagramele de moments incovoietoare tnfésuritoare ‘alelate in confochitate cu figura 2.7, primele zecesectiuni find simetrce tn raport fu reazemal central 2 (datoita egalitiii deschiderilor de calcul); + momentele incovoietoate maxime se calculeaza cu prima din rele (2.13) pentra ‘lorie eoeficientului de calcul B, (tabelot 2.1) in prima si ultima deschidere: Mom a Mis = +0,0650(e+ p) ff, = +0,0650% (5502+ 5.20)x3.9 = 410,36 KN 14,51 kNm itm = Mea = 40,0910 (g++ p) Ey = #0,0910x(5,02+ 5.20) x3,95° Mit = Mes = 40,0760(g+ p)E, = 40,0760%(502+5,20)x3,95° =+12,12 kNm st : May" = M32" = -0,0625{g + p) li, = -0,0625 (5,02 +5,20) x 3,95* ~in cele dow’ deschider intermediae: MiP = Mis" =-0,0625(g+ p) ;, =-0,0625%(3,02+5,20) «3,95 =-9,97 km MiP" = MSS" = +0,0180(g~p)12, = +0,0180%(5)02+ 5,20) 3,95? = 42,87 kNm Mi3* = Mz5* = +0,0580(2+ p)F, = +0,0580%(5,02+ 5,20) 3,95 = 49,25 kNm MiD*= MES = +40,0580(2+ p)E, = +0,0580><5,02+ 5,20) 3,95" = 49.95 kin MiP = M3" =+0,0018(g~ p)if, = +0,01803(502+5,20) 3,95" = +2,87 kNm Mig = Mg =-0,0625(g+ p)l, = -0,0625x(5,02+5,20]x3,95*=.9,97 kNm ‘smomentele incovoietoare minime se calculeaz& pentru valori ale coeficientului Ba (abelul 2.2) obsinute ou raportul p/g~5,20/5,02 = 1,04 = 1,00 cu cea de a doua din relatile 2.13) prima gi ultima deschidere: Mi" = M5" = +0,0320(g +p) 2, = #0,0320x(5,02+5,20)3,95 vce 5,10 kNm Mjz* =-0,0070(g+p)I5, = -0,0070x(5,02+5,20) «3,95? =-1,12 KNm Mi3* = Mi ~.0,0715(a+ IE, = -0,0715%(5,02-+5,20}x3,93" =-11,40 kan ~in cele dous deschider ntermediare: = Mi" =-00715[g+ pI, =-00715x(502+5,20)<3,98t Mis" ~ Miz = -0,0200(¢+ p} I}, =-0,0200x(5,02+5,20) «3,95° 10,14 kN, 3,19 kNm = MiP" = +0,0080(g+p)If, = +0,0080x(5,02+5,20] x3,95" = +1,28 Nm M25" =-0,0140(g+ p}if, + -0,0140x(5 02+ 5,20)x3,95? = 2,23 kNm Mid = MES" = -0,0625(g+ p) IZ, =-0,0625x{5,02-+5,20] 3,95 =.9,97 kNm + diagramele infiguritoare ale momentelor ncovoietoae de calcul sunt prezentate in figura 2.27 (sectiunile de momente minime mute se calculeazS considerand 0 variate liniaré a momentelor intre seejiunile de calcul). +103 2 SRS et ee ee Ce ee at Of =-OF = -0,65(g+ p)lyy = -0,65%(5,02 + 5,20) «3,95 QS =-QF = 40,55 (e+ pla = +0,55%(5,02 + 5,20) 3,95 = 122,20 KN QF =-QF =-0,55(2+ phy, = -045%(5,02 + 5,20) x3,95=-22,20 kN + in yloare absolut fora thietore maxima de caleal este: na," |0#|=]QF|=26,24 ey Dimensionarea Moteriale ‘ beton Be 15, 0 R,, =12.50 MPa, Ry =1,19MPa (anexa Tl, ab. Hh) Ri =9,50 MPa, m.=1,0, RY = 1,19 MPa, my=1,0 (anexa If, tab, IL1): 7 1.0x9,50 9,50 MPa R,=m,-R, =1,0x080= 0,80 MPa opel PC 52, ou Ry ~355 MPa (anexa I, tab. 1.2) ~ R!=300 MPa, my=1,0 anexa I, tab. 1.2} R, = m,-R,=1,0%300= 300 MPa Marini geomerrice ale secflunti + pentru placi din categoria Ia din punctul de vedere al conditilor de expanere: ie mm (p.1.3.1, tab. 1.1) az = a=10mm 12d 21,2x8=9,6 mm @.13.1) : Afmarea cémpurilor | campul 0.1 __ME 14 51x10 ‘bohe-R, 1.000%126" 9,50 = pi ~ Poi = 0.321% > 0,100% =0,0962 < m, = 0,4 Pos 321 7 7 ar = Pos = «1.000126 = 404 mm’ AS = Tog? 100 ‘AS! = 402 mum? (8 28/ m) ‘ campul 12 m,,- ML 92510" g6i3. 0,100% > og Pay, 0201 ara 22 = Pip. py =P 000126253 mm AY 700° 100 ALS = 257 mm? (2: @6/m+ 4.28/10) 3 33 ee "Deh R, 1000x126" 9,50 => pi, = Pay 0.201% > 0,100%%, =0,0613 0,100% Pay, y, = 232 100" ™ = “f00 AxZ = 402 mm? (8 28/m) Ait Bey, = 92h 090x126 404 mm? Amarea reazemelor + reazemal 1 Me Laox0" ME ___iuéoxto*_ mek ,0756< mm, = 08 = pi =p, =0.249% > 0,100% yy 202%,, Ben, = 922 1 000x126 Ale =314 min (4 26/m-+4.28/m) s reazeml 2 Aaa y7x10° BeRE-R, 1000x126 x9,50 0661 0,100% 2277 1 o00x126= bn, = 9217 1.000%126= 278 mn? ia oes ale apa aon ey + reazemul 3 My" 11,40x10° 00756. BRE R,” T.000%126 9,50 975m = 04 = pS=p, = 0,249% > 0,100% 2B fl f= Boh, = 922 1 000%126= 314 me? Aly 314mm (426/408) Veriicarea ta actiunenfortetrderoare * Inlocuind forta thietoare maxima tn relaia (1.18) se obtine: sa = nu este necesard dimensionarea de armaturd pentru actiunea forte tdietoare. Schiga de armare (fig! 2.28) S395 | ba 426m 208m 428m _ 228m _—— in — 206, 2 sin 208m 28m 2 28m Fig. 2.28 Exemplul 2.5.6 Si se dimensioneze printr-un calcul in domeniul plastic prin modificarea requltelor calculului static in domenivl elastic placa monolité dimensionat tn exemplul 2.5.2 * Caleulul coeficientului de adaptare plastica (subeap. 2.4) + raportul inte incdrcare total de lung durata si Incircarea total de calcul este: gi 425+4,00_ 8.25 q 4834650. 1133 + valoareacoefcientuli de edaptare plastic este dati de relata 2.15): 8 (v+ 0,25) =0,8%(0,728 + 0,25) = 0,783< 0,8 k,, Caleulul static vo 728 08, + momentee ncovoietoareplstce pe reazme se calelesz8 cu rela (214) My =k, -MP™ = 0,8(-19,12)=-15,13 kNm M, =k, MP =0,8x(-15,17}=-12,14 kNm M, =k, -Mz* = 0,8%(-18,63) =-14,90 kNm | *momentele maxime in cimpuri asociate momentelor plastice de pe reazeme se calculeaza astfel: —derivind relatia (2.16) pentru cazul incarciuit uniform distribuite q (N/m) in raport ou necunoscuta x (vezi fig, 2.8), se obyine sectiunea cu momentul maxim in lop sche a sae acaaeener estore 10-1513 , 3.80 esohideren 0.1 xas *FPag* Fgh = 155m 58 deschiderea2.3 3“ Tg 114,90. 1133 360 "2 ~aplicdnd relafia (2.16) se obin valorile momentelor Tacovoietoare in cémputi ele Tag GX) Ae deschiderea3,4 x, M,, = eM 113343,80%1,95 133X155" 1.55 — HBB, 055 1991, 55 413,59 km z RISE LSS sr 4139 1,99 4,10 410 = Haa3.600217 ugeaar (1-322 pragom 31.651 + diagrama momentelor incovoietoare de calcul este prezentati in figura 2.29, Dimensionarea Mareriale ‘baton Be 15, cu Ry =k! 2,50 MPa, Ry =1,19 MPa (anexa I, tab. IL1): RE= 1,19 MPa, my=1,0 (anexa I, tab, IL): 36 eh. 1284-192 <1490=+1031 kN Ry=m,-R, ‘Marimi geometrice ale secfiunit ‘pentru placi din categoria I-a din punctul de vedere al conditiilor de expunere: 10mm (p.1.3.1, tab. 1.1) 12d 21,210 = 12 mm (p.1.3. yo : ie Armarea cémpurilor = cAmpul 0,1 regs Mes HSI a=15mm 3) 20 mm Bohs R, ~ Lo00> 120" 9,30 ~ 0993 0,100% or Pow 0,332 AD = 79g 8 Bo = Fog %1-000%120 = 398 mm? AU =387 mm’ (3 28/m+3 210/m) ‘sclmpul 12 Mz ___9.05x10° = 0,0662 0,100% ine Piapy 20217 AS Be bong = 92 ,0003120 = 260 ment AJ = 302 mm’ (6 28/m) + cimpul 23 My 1013.0 bebe R, =Ph 0.248 100 Ap =P bh, 100 A2 = 302 mm? (6 28/m) ‘scéimpul 3,4 1.000% 129" 9,50 = Py = 0,248% > 0,100% 0,0754 < m, =0,4 iy % 1.000120 = 298 mam? eM 11,6610" - 4" Beh R, ~ 1.000% 120" «9,50 ~ 0.0852 0,100% sa Pus 0.283 A tite Y= Types SEE .000%120 = 339 mn AML ~387 mm ( @8/m+3 210/m) ” * reazemul 1 15,13 10° [000% 120" x95 0372 pp *1-000%120 = 447 mam! Aly = 453 min? (9 28m) 'reazernul 2 12,14 «108 1.005120" 9,50 0887 = PIP 0.295 100 3:28/m+3 D10/m) 14,90x108 10005120" 9,50 = 0,1089 => Pi Ps AL 99 be = 90 33 mm? (9 28) m) Schisa de armare (fig. 2.30) 0,1106 0,100% 0,100% = 722? 41.000%120 = 354 mm* 0,100% 28.1.000%120 439 mm? 3. CALCULUL PLACILOR MONOLITE INDEPENDENTE ARMATE PE DOUA DIRECTII 3.1 Caleulul static in domentul elastic 3.1.4 Metoda fasiilor ‘Metoda fisillor se aplicd plicilor rezemate pe un contur dreptunghiular sau pitrat, actionate de incarciri uniform distribuite q~gp (KNimr) si inedreari concentrate P (KN) (vezi paragraful 1.2.3. Placa (fig. 3.1) poate fi discretizaté intr-un nuts variabil de fis paralele pe ambele ditecti. Considerind cazul cel mai simplu al f8jilor centrale cu fayimea unitara (1 m) de pe cele doua directi, acestea trebuie s& satisfaca egalitiile: |e tama 5, Rezolvind sistemului de ecuait (.1) i corelare cu conde de rezemare pe contur se obyin ‘ncirearile Ge revin ficcirei fit de placd iar in continuare eforturile corespondente, Introductnd rermeni de corecfic care si ia in considerare rmiegorarea deformatelorcelos doud fii centrale ca tumare a conlucririi cu fgile tnvecinate sia en _ a 3 53. 7 328m 28 3 28m <7 80 —ma ee lL go IR goo LO ao -32tim, 310m, tim 2 A@Bim 38 cefectelor momentelor de torsiune, momentele in ea ceampul placi se determina cu reat de forma: Sy : M, =04-4-F a Fig. 3.1 eae uals G2) i indie cate indicdtpul de rezemare al plici pe contur (|= 1,6 In place rezemate pe tot conturu!); J: indice care indick directia de caleul (j=1,2); ‘My momentul incovoietor pe ditectia de calcul j pentru fésia central de litime vunitara; ‘oj- coeficient pentru calculul valorii maxime a momentului in eémap; - incarcarea total uniform distribuité pe plact (kin); I deschiderea de calcul pe directa j incarcarile corespondente isillor centrale se calculeaz’ cu ajutorul coeficientilor Bi g=Ba a3) Cuoseind inci crvin jin cena ep calcula foe twoare ‘maxime in flgiile centrale. Momentele pe reazeme se calculeaza cu relatii de forma: 39 Ay Tt unde kj este un coeficient care depinde de tipul rezemati pe dicectia j Coeficientii pentru calculul valorilor maxime ale momentelor in cmp si pe reazeme pentru plicile independente armate pe dou directii rezemate pe tot conturul sunt dafi in tabelele 3.1-3.6 (fig. 3.2.3.7), Placa simplu rezematt pe tot coneurul Dac Iatura incastrata este paralelé cu Ih (fig. 3.3.6), sunt valabile tilurile inferioare din tabelul 3.2: GM = ey Gls, = hy -@ sq) =Bay a a M oa fa Te CE cn Bs | Toss7 [Ost | Ose | 00 | o0ssa | moe Tas | ,ns08 [01862 [ost36 110 [-aosss [00210 O25 o,0730 | o4e7 [078x5 f120 [qos [opi6s GIT 1.0584 [03085 [0.514 130 [cower | e012 O28 10582-03751 [0.249 140 0.0899 ep100 538 | psis-f oarr [osses 130 [00526 | e007 aor | ‘ness [05059 | pasar 1.50" a0ss6 | .o06s Basis ‘ Oiok [03661 | 04359 1,70 | 0.0s6r [0.051 0857 0582 [0er2 [0.3788 867 | 0 0367 Tabelut 3.1 asi0- [6706 | 03298 0600 oon3e O58 | a 3 A] ay Ta TE Ba 0.0272 | 0.7143 | 0.2875, 10,0606 | 0.0028 0.024 0.50 [0.0059 [ 0.0946 [0.0585 [0.9412 7,00 | 0.0365 | 010368 | 0.5000 | 0.5000) a ce Si im coos oes [0088 [o9i62 | L10 Toons cosmos oase] a sneastrand pe celal ores | 00813 [0.1147 [ases3 1.20] dsie | o.onas Lasray Lasts] | ~~ Placa Simple rezemata pe dowd laruri paratele s{neastrata pe celelalte anis3 | oorae [oasis | osass|[—130_[ oosee | ons Popaor oa] 0,0162 | 0.0676 [0.1936 [0.8064 "1,40 | 0.0657 | 0.0171 | 0.7935 | 0.2065 Re asi3 fozsnt [07356] so -Loomr opie ossi Tore] | 00885 [02906 [a-rovelf 0 T0.0776 | ois [oss oasor o0091 [03430-[ 6570170 | 0429 [n-p00e 04s] 00a nee [03962 [ooze] ni | oars | opor> [09130 [0.087 995 [0.0329 | eos] osaso Tossii 190 [oosts | aanre | nasar [arts 10 Loses [anses [oso Tosoool| ao [ons Loose tosis | ose] Placa simpl rezemald pe iret latur st neastata pe a patra lat oot ty Ls | ae a b Fig.34 CAind laturile incastrate sunt paralele cu l; (fig. 3.4.8) 5M, 6,-@°1) My = Gy 41554, “Bs “45 al 2 acd laturile incastrate sunt paralele cu 1, (fig. 3.4.b), sunt valabile titlurile inferioare din tabelul 3.3 i 0 6 f My=M" : | Tabelul 33 Ea | a ome 7 Bu bs; x og By Ba ft NO TT Toro HT] 0.55 {0,093 | 0,0709 [0.3139 | 0.68511 1,10 10,0133 | 0.8789 | 0.1202 j | ‘Oa 0.013¢ | 0,0620 | 03932 [0.6068 f 1.30 o,oo9s [09120 Tooseo} | | aes [ose [apse Posie Pomel 130 tore tosses faness] 70 [sr | wove Pos6 [ossat a0 oposr noses PaaS] | 35 onre Lasse | ota? osers ts aporr ose Toe] | ‘O80 [oe] 00358 160 0.0035 | 9.9708 f0,0296 i as care [oe 170 ‘poo [0976s [ocx ; 0,90 | 0.0235 | 0,0246 1,80) 10,0022 | 0.9813 | 0.0187 ‘ Fig. 3.6 | Os anaes [oat 150" ons79 Loonie [ose [Wolst . : 1,00 _'0,0267 | 0.0179 [0.8333 | 0.1667 "2,00 [0.0383 | 0.0015 | 0.987 | 0.0123 f ‘Cand latura simplu rezemata este paralela cu |; (fig. 3.6.2): | 2 BEM 0g My = tea dg: Ba ds “Be as Placa simplu rezematt pe dowd laturi care se intersecteazd si f 4 . : ‘ncastratdpe cellate ‘Dacii latura simpli rezematé este paraleli cu fp (fig. 3.6.0), sunt valabile titlurileinferioare din tabelul 3.5 gh k goed My Oy, 4-15 e545 q) = Bay Gs = Bos | oes ‘ Tabetui 3.5 4 | t Tw [oe] | ee] cr | Fig. 3.8 6 [Tas [Woost [maser oa nir | wsseo [7.00 [5008 [mois D335 | rq 2 9 = | [Gs Poss Poss [risa [o.sass fof o.oas7 poor e546 DBM * Oi -- HSM, = 06g 4°15 4) =Baa Gi ds = Baa I es0| nour | ocase | 0.2058 [0-702 | “120 [ose Pawns Ta | b 0.65 | 0.0097 { o,ca2 [02654 | 0.7369 | 130_| 0.0305 | 9.0092 0,148 at 6,0 [ nono] ocaor | 03264 | ests6|| 140 | 0.0322 | oor e132 | “s d,0131 | 00361 | 03876 | osizs f 1.50] o0337 | .00s7 0499 Tabelul 3.4 ‘aaaos [oast3 [o.sa97|f eo [ 0.0sak | nose cars " 885 | 001i | oaer [osa0g [0399270 0.56 [ocas7 C565 a =} Se 699 | 2oWr| Gass 1.50 0.0365 0030 tasss e007 hoses [Osta 05 [one [o.o2e oso 35 [00009 Taz 150" Foos7t [aos Cae a Goms Tose ti) | aos | oon [aso 90 0.0226 | o.ni98 [0.6667 [03335 | 2.00 | 0.0577 [a.ouz0 505 on69- [0.0829 [0.1147 [sess {L20 | aa370-[ 0.0179 [ana ee te Dee es 1 Longe [owe [o.sis | aseas | 130-Laone | olds [0.107 [ee Dou ope? | 01036 0.0135-| 00427 | 02404 a0] Go452 | oo18 [0.7935 1,50] 0.0885 [0.0095 [08351 ‘0161 | 0.0395 | 02906 1:50 Fo.0s13 Looo7e 0.8676 ‘0187 | 0.0359-| 13450 170] 0.0837 [0.0068 [08951 oni | 0.0377 [03962 | o6ass ff 1.80 0.0587 | 00053 | 09130 one [0.0097 [0.4489 [o.ssit ff 1.50~| 0.0874 | opoi4 | o.9247, 10,0368 [0.0969 [0.5000 | 0,5000 | 2-00 | o.05e9" [09037 Looei2 M\=M", 6 ek Tabelul 3.6 ee i a ms EW SA TTA | CM TEC ea conse [asa oomss Topiea | a9 Toast Lose tea ook [onsse Poa | osess|| iT aoote | sorie | ee ooner | og {oasis [osass t—1s0-[ cost [oar Peas ro_[otora | o0a95 foe ie 293 [oars [Eas 06 omnes Tapas oaaat st Loas2 Panne oater} pies os [aioe [aay [paste st [our | aos Losste tei oa otiat | oat baste E70 [ocean ossit fonee 390 oas [contr ase Taare] Ta aassr ones feet ee ose [oases Possn 130" osama tener oar ee 2.0179] 0,5000 [0.5000 {2.00 | 0.0367 [0.0033 0.9412 T 0.0588 3.41.2 Metoda analitica Remind de a geometia, ecusile de echilira static i legea de comporare {iniarelasticd a plicilor plane si izotrope (fig. 3.8), ecuata dferentiala de echlibre eater ow a i at ne 6s unde: D- rigiditatea cilindrica a placii; 4 inearcarea exterioara uniform distribuité pe plact, Rezolvand ecuatiile de forma (3.5) in corelare cu modul de rezemare al unci piltel si tipulincdzedri, se obfin valorte numerce ale solicitor si deplasailor 64 : i unitara se calculeaza cu relafii de forma; ae M0, aH 4 Pe pice care indic8tiul de rezemere al plicit pe contur (i= la alice Fe cage Indies cre indict ica de call (1.2 Biymomeatl never pe dacs docu) pena fiji cen eine ae coeficient pentru calculul valorii maxime a momentului in cmp, ¢ Incarcarea totald uniform distrbuita pe placa (KN) J; deschiderea de calcul pe directia j. Pent fisia marginala de agime unitaré parlela cu latura tn imp se dete 8 (ly), momentul M?=afi-q-1f @2 ‘in care coeficientul of, ate stabilite valori pentru calculul abe fn fii ele cu latura liber momentelor tn fisile marginale de Latime unitara paral ane ‘Momentele pe reazemele figiilor centrale de latime unitar’ se calculeaza sjutoral cosfcienfilor o', prin rea deforma: i M, (m= 054-1; G8) Pentru fisia de margine de larime anitara poralelé cu latura libera (1), ‘momentele pe reazeme se determina pe baza coeficientilor ct etalonai pentru relati de forma: MIM )=03.q.15 6% in tabelele 3.7-3.10 (fig. 3.9-3.12) sunt prezentati coeficientii pentru calculul pliciloerezemate pe tel itu ‘Placa simp rezematape trl larri \ Tabetul 3.7 r 4 TT an | os, oi 030 _| oor | oon M a0 Loner Loomis uf Ms Boat ft M: 1 0.60 | 0.0444 | 0.0724 770 [one 008 ae a90_[ 0073-01037 Tod Loar [oe eo Fig. 39 oi EX CTE CET | n ea 65

You might also like