- ~ a RI TEA Viorel Popa _ i i -? Le ‘ Construct de beton armat a Note de curs " Secfia Inginerie Economica b ie : At FOR : Me \‘Cuprins: 2, Elemente structurale din beton armat 2.1, Placile plan¢ din beton armat monolit 2.1.1 Pill armate pe singura directie 4 2.1.1.2 Schematizarea pentru calcul - 5 2.1.1.3 Caleulul prin metoda echilibrului elastic 5 2.1.1.4 Dimensionarea armiturilor a ——______———-2:t: 5 Regutidearmare;-condifii-eonstraetive—————— ~~ = 8 2.1.2 Placile armate pe dové directii : 10 2.1.2.2 Caigutul eforturilor prin metoda echilibrului elastic u 2.1.2.3 Calculul eforturilor prin metoda echilibrului limita 14 2.1.2.4 Dimensionarea armiturilor 18 2.1.2.5 Reguli de armare, condifii constructive 18 2.2, Grinzi din Beton armat : 20 2.2.2 Schesatizarea pentru calcul a grinzilor 21 2.2.3 Caleul eforturilor in grinzi prin metoda echilibrului elastic 23 2.2.4 Calcul eforturilor in grinzi prin metoda echilibrului limita 24 2.2.5 Dimensicnarea armaturilor 25 2.2.6 Armarea grinzilor, condifii constructive 28 2.2.6.1 Armarea longitudinal 28 2.2.6.2 Armarea transversald 29 2.2.7 Grinzi qu axa fant’ 30 2.2.8 Camuri speciale de armare a grinzilor la fort thietoare 32 2.2.8.1 Console scurte 32 2.2.8.2 Rezemiri indirecte, incarcari suspendate 34 23. Grinzi perete din beton armat 36 2.3.2 Modurl de incdrcare si rezemare: 37 2.3.3 Aspecte privind comportarea grinzilor perete sub incdreari 37 2.3.4 Dimensionare si armarea grinzilor perete 39 2.3.4.1 Difmensionarea si dispunerea armiturii principale longitudinale pentru preluarea intinderilor din incovoiere 40 1 2.3.4.2 Dimensionarea si dispunerea armiturii din inima grinzilor perefi_ 41 7" 2.3.4.3 Dimensionarea zonelor dereazem ~ 42 2.3.5 Concluzii ee , Aspecte generale privind proiectarea structurilor din beton armat * 442 sc Aspects privind conformares de ansamblu a structunlor de Deton wis _ 3.32 Analiza raispunsului seismic in plan orizontal 3.33 Criteri privind regularitatea structurii in elevatie 3,4. Metoda proiectirii capacititii de rezistenta 3.5, Btapelé proiectirii seismice a unei structuri 4, Construcfii cu structuri in cadre din beton armat : n 4.1, Definite, alesture de ansambla - n ~ 42. Corhportarea sub incércari, mecanisme de plastificare 4.3, Proiectarea structurilor in cadre 6 “4.5.1 Asigurarea rigiditati le actiuni laterale 6 4.3.1.1 Verificarea rigiditafii laterale conform P100/92 6 4.3.1.2 Verificarea rigiditafii laterale conform P100/2005 B 4.3.2 Stabilirea eforturilor sectionale de dimensionare B 4.3.2.1 Momente incovoietoare de dimensionare 43.2.2 Forte thietoare de dimensionare 4.3.3 Mauri pentru asigurarea ductilitatii 4.4, Infrastructuri si fundatii PIS SI a oP oe as 5. Constructii cu pereti structurali din beton armat 89 5.1, Aledtuirea structurilor cu pereti 89 i“ 5.2, Determinarea eforturilor sectionale de dimensionare 92 5.2.1 Rigiditatea elementelor structurale 92 ps 5.2.2 Stabilirea eforturilor de dimensionare 94 5.2.2.2 Momente incovoietoare de dimensionare 95 es 5.2.2.3 Forte thietoare de dimensionare 98 | -5.3. Caloulul si dispunerea armaturit ee 5.3.1 Caleulul gi dispunerea armturii fn riglele de cuplare 100 5.3.2 Calculul si dispunerea armaturii in montanji________——. —~-- = = ohUTCR —Catedra de constructii de beton armat 5 ‘Note de curs, disciplina .Constructii de Beton Armat” s a 1.1. Plicile plane din beton armat monolit Din epunet_de_vedere_geometre plicile_sunt_clemente Ia care cou inte Gimensiuni sunt mult mai mari ~~ eget cen tea wei, Placile “sunt” hh ‘Supuse in special la Hnefretiri normale p, peplanlTormedian ; 43 b> hy =e ‘ Pentru calcul placa se reduce in general le planul eaemedian, Proportiile geometzice gi natura inéircirilor fac ca plicile s& fie solicitate $n principal Ja momente incovoietoare rect P Aceste momente pot fi preluate numai prin dispunerea de ve aitudinals. Forjele tiietoare (QQ) at, i cele mai multe eazur, valori iseizute ce pot fi preluate in bune condi de beton, nefiind necesaré armarea ‘transversala. - Grosimea placilor influenjeazi direct natura solicitarilor sectionale astfel: ES de.grosime medie nin/hg=10..20) $i plicile subtiri (Imin/hp=20..40) sunt oieitate predominant la incovoiere: Aceste plici sunt utllizate la realizarea Janseelor. 4 - Cplicile foarte subfiri (nia/h,240) sunt solicitate predominant la incovoiere cu | forts axiala (efect de membrana). = - [ple Groase (Inin/bg<10) sunt solicitate le moment §ncovoietor si forfs tHietoare. Aceste plici se utilizeaz, de exemplu, ca radiere pentru fundasii, Determinarea solicitirilor sectionale la placi se poate face prin metode de calcul ce iau in considerare comportarea elasticA sau comportarea elasto-plasticd. S-au dezvoltat astfel doud metode de calcul: = Metoy iJibrului elastic care are la baz ipotezele si metodele teoriei clasticitaqi. + “Metoda echilibrului_limité (calcul post are la baz determinarea mecanismului de plastificare. Se ia astfel in considerareé posibilitatea redistribuiriieforurilor sectionale prin intrarea tn curgere a armaturii in mod practic calculul placilor prin metoda echilibrului elastic se poate face cu ici TABS). Pentru calculul placilor solicitate normal pe planul lor trebuie utilizate elemente plané de tip ,,shell”. O atenfie deosebitd tebuie acordata schematizarii reazemelor precum $i concentrarilor ” ig eforain secfionale ce pot apirea tn jurul a ee pot apres ih jurul punctelor de discontinuitate geometricd sau Pentru plcile cu contur regula gi tnctrtsi ume se utlizeasi in mod eueat pe een Pom diferite cazuri de incircare / rezemare. Distributie de pontin as acd My si My se poate schimba functie de modul de rezemare pe contur, de raportal laurlor, de forma conturul si de modul de Inelreae. Actas ue se reflectd.in modul-de.armare.a placit‘pe cele doua directii. :transmisi preponderent pe direcfia scurta. Ca urmare, armatura de fncovoiere va trebui dispus& predominant pe direcfia 1. Apare astfel nofiunea de plac& armat& pe o directie (predominant). © Trebuie notat ca chiar si placile denumite astfel sunt armate __-dispuse_pe_ambele_directii_in_timp_ce_barele_dispuse_p writen calcul, barele pe directia lunga sunt dispuse pe criterii constructive si de montaj Aceste bare poart& numele de armatura de repartitie. EF raportul laturilor lmar/Inin este mai mic decat 2, ri feoioparabile-gi inedrcarea se transmite pe ambele directii. O astfel de placa se numeste Dupa cum s-a mentionat anterior distributia si valorile momentelor incovoietoare Mx si My depinde atat de modul de rezemare.cét si de raportul laturilor panourilor de placa. in figura ce urmeazA sunt prezentate caters cazuri de plici armate pe o directie si diagramele dé moment corespunztoare. | I Figura 1.1 Plici cu descArcare pe o singurtdirectie Sistemele de placi armate pe o directie sunt intdlnite, de exemplu, in cazul planseelor cu deschidere si incdrcari mari (hale industriale, depozite). Rezolvarea economicd 4 planseelor se poate face prin alegerea unui sistem de grinzi cu rezemare indirecta. Daca panourile de placa sunt regulate si de dimensiuni apropiate calculul eforturilor se ite face prin considerarea unej fisii i i ientati laturii scurte. Cal i fasii se poate face ca pentru o grinda contiy rin lgarea 4 in calcul a celor maj defavorabile ipoteze de incdrcare posibil s4 apara.ey = ee a Figura 1.2 Plangeu cu grinai principale si grinzi secundare, Schema de ealeul pentru placi. figura 1 a 1.1.1.2 Schematizarea pentru Laon oa eee | “Aman cand placa este legetti monolit de grinzi (reazeme) deschiderea ei de calcul - = .-poate fi luatd ca fiind egal cu lumina ei,lo. Re Ay 1, fisia se poate considera simplu rezemat& att pe reazemele intermediare eee ae ais realitate, rtifea placii pe reazeme poate fi impiedicata. De = exemphi, in eazul plangeelot monolit rotirea liberd a placii pe reazemele de capat este -- impiedicaté de rigiditatea la torsiume a grinzilor de reazem. Astfel, valorile _ momentelor objinute prin calcul trebuie corectate pentra a fine cont de comportarea E reali plécii la reazeme. - Figura 1.3 Schematizarea reazemului marginal sf oa 1.1.1.3 Caleulul prin metoda echilibrului elastic a a Pentru caleulul eforturilor prin metoda echilibrului clastic, numarul de deschigert i pentru schema de caloul se ia egal cu numarul real de deschideri dar nu mai mare de 5, a deri pot fi gisite toate valorile caracterstice ale a FF rteitineaveletcare in eémp sau pe reazere. t hi eat Ge ncitettile permanente au o distributie cunoscutd inc din faza de proiestee™ 4 - edredrile temporare pot si fie distribuite in diferite moduri, functie de cerintele ‘ SiPloatere, In call, proiectantul trebuie si jina cont de cele miai defaverabile moduri t Be aannbusie posibilé a inckrcarilor astfel incdt rezultatele procesului de proiectare s8 - J ~ He acoperitoare,-__.PP PP a Xl os I gy AT ' os oP Figura 1.4 Ipoteze de inetreare pentru ealculul grinzii continue eu mai mult de § deschideri Pe baza diagramelor de moment incovoietor obfinute pentru fiecare eaz de tnedrears {a parte se poate trasa diagrama inftsurtoare de moment. Aceast& diagram’ cuprinde pentru fiecare secfiune valoarea maxima ale momentelor obfinute in sels cinei ipoteze de incrcare. MMMM Figura 1.5 Sectiuni caracteristice. Diagrama de momente inftiguritoare Valorile maxime ale momentelor incovoietoare in ee by cgi cémpurile 12; 3 pot fi determinate cu ajutorul coeficientilor determinati de Winkler pentru grinzi continue. Relafi tru determinarea momentelor maxime sunt:cocficienfii de influents pentra valoarea de caleul a inc&rcarii {aloare de calcul a incdroarii temporare See ce hee nab de ‘ Figura 1.6 Sectiunes dreptunghiulard simplu armatd: Distributia o pe sectiune. se 4 panel 1.1 Coefslenti de ifiuent pent ealnlal momentslOEISSVOESSE ———_ Coeficienfi de influent’ “ a ee c i 1 0.072 0.099. =0.026 L b 0.105 0.014 =0.120 : 2 0.033 0.079. 0.046 ac c £0,079. 0.032 -0.111 3 0.046 0.085 -0,039 Oy : Pe baza valorilor maxime ale momentelor incovoietpare (reprezentate tn diagrama infasurditoare de-momente) se poate determina necesarul de armatur4 in camp si in ta reazem pentru fiecare deschidere in parte. < Calculul se face ca pentru o sectiune dreptunghiularé simplu armati de litime unitara. E |Daci se considera ca litime a fasiei valoarea de 1m, anmAtura rezultath din calcul va trebui sé fie dispusé pe 1m de plac. Reprezentarea pe plan a armaturilor se face fie E prin specificarea numArului de bare pe metru liniar de placa (de ex. 5610/m), fie prin 5 specificarea diametrului si distanjei fntre bare ae = : WC ‘ sc I 4 é leat Neen c f a" e : yo yk i — aioe ||" be i weet — GW + . : my Functie de clase betonlul, de tipul de ofel si de procentul de armare brful de parghie ; ea teas cing 0,855 910,95, tn mod simplifcat Dene valori | Ree oer ale grosimii de placa calculul se poate simplifica prin a valorii brayului de parghie al efortului din armatura intins, 2. xn0 7 ~0-9h, = 0,9(h—a)Pentru plici a=1,5...2em aes ‘Aria necesari de armituri se determina scriind ecuatia « transversal a fisiei de 1atime unitard: Me=zTa=z A,R, =0,9h) AR, —— 09b,R, Pentru directia lunga se calculeazi numai armitura necesafai pe reazem. Mon din camp au valori mici si pot fi preluate in bune conditii de armatura de repartitie, a = a0 ql? Figura 1.7 Distribugia de momente in directia lungi 1.1.1.5 Reguli de armare, conditii constructive Armarea placilor se poate face fie cu bare drepte, fie cu bare drepte si bare inclinate, fn timp ce barele drepte servesc fie la preluarea momentelor pe reazeme fie la preluarea momentelor in cémp, barelé ‘Inclinate Iuereazi 1a preluarea momentelor negative in reazeme si la preluarea momentelor pozitive in cmp. Reducerea or pozitive din cémp odat& cu apropierea de reazeme permite renuntarea 1a © parte din armitura de rezistenti de la partea de jos a plicii, care poate fi ridicata la partea de sus pentru preluarea momentelor negative pe reazem. ‘Utilizarea barelor fnclinate conduce la o reducere a consumului de ofel dar si la o crestere a necesarului de manoperd si a timpului de executie. Regulile si condifiile constructive pentru ammarea placilor sunt cuprinse in normativul STAS 10107/0-90. Placile pot fi armate fie cu plase legate, executate pe santier din bare individuale, fle uw plase ag sudate. Armarea cu plase sudate duce la reducerea necesarului de manopers si a timpului de executie insi consumul de otel creste datorit& pierderilor rezultate din tKierea plaselor. Pentru plasele legate cele mai folosite tipuri de of od la armarea plicilor sunt B37 si PCS2.._ 2 oa 5 3 Pentru armarea plicilor se folosese in general bare de diametre mici $6, 98, 610, $12. Barele_de $6 se folosesc in mod sage ca bare de repartitie (cu rol constructiv si de _ montaj). Diametrele minime ale bi t: ae _ = pentru barele de la parteainferioara: 6mm 4s ~t~Re | ee armare cu bare drepte gi bare Mnelinate ” ‘armarea cu bare drepte: Figura 1.8 Modul de asezare a armiturilor longitudinale tn pltci 7 » Barele drepte de la partea de sus (cAlarefi) si barele inclinate sunt expuse deteriorarii in timpul execufiei. De aceea este de preferat si se utilizeze bare mai rigide tn aceste cazuri. t = in cazul plaselor sudate diametrul minim este de Smm pentru placile executate monolit si 4mm pentru placile executate in standuri de prefabricate. Pentru grosimi curente de plac, hy<300mm, numiirul minim de bare pe metru este $ jar numarul maxim de bare este 12.” me 1 bm Procentul minim de armare este 0,1%. Procentul mediu (economic) de armare trebuie sii se situeze in cazul plicilor armate pe o directie fn jurul valorii de 0,8%. Perpendicular pe direcjia armaturii de rezistenfi, determinata prin calcul, trebuie dispusd armatura de repartitie. Aceasta are att rol: ' A a Fe > constructiv, preia momentele incovoietoare de la partea de jos, din vecinatatea al reazemului gi serveste 1a preluarea in bune condifii a incdrcarilor concentrate > montaj, serveste la realizarea plaselor, impiedicand astfel deplasarea barelor de L - arméturd de rezistenjA Inainte si in timpul turniirii si vibririi betonului. ae Pentru planseele obignuite, armatura de repartitie se ia egala cu cel putin 15% din armitura de rezistenjai dar minim 46/m. = Secfiunile de intrerupere a cliliretilor se situe: i i : az fay de reazem la distanfa de 1/4 din deschiderea de calcul a plaicii (masurata pe directia scurtd). Dack pe directia scurta deschiderile adi . Eaerosre a schiderile adiacente reazemului nu sunt egale punctele de. i stn Gace tilor se stabilesc functie de valoarea maxima a deschiderii de calcul , reazemului. ”Secfiunile de ridicare ‘a barelor inclinate Figura 1.9 Detalii de dispunere a armiturilor de rezistenf si montaj Figura 1.10 Detalii de intrerupere si ridicare a armiturilor inclinate pe reazem elegy 4 Leela /4 { lon) > Joey haa 22 ete arate promt Placile armate pe doua directii sunt in general panourile rectangulare cu raportul laturilor mai mic decat 2, cu rezemare pe tot conturul. Se intalnesc ins si panouri rectangulare de diferite forme, cu rezeméri particulare (a), sau panouri cu contur Iaay/5 logy neregulat la care descarcarea se face pe dou’ directii (b): (a) Determinarea eforturilor se prin aplicarea simplific Sf Qe © Figura 1.11 Tipuri de plici armate pe dows direetii ctionale pentru panourile cu contur regulat se poate face ata metodei echilibrului, elastic, pe baza tabelelor cu ——10~constractit srmat Note de curs discipling .Constructi de Beton Arma” coeficienti, sau prin aplicarea metodei echilibrulu Limit in continuare, Caloulul static al panourilor de forms ner usor cu ajutorul programelor de calcul automat. leedec oe plvesl pecbesnesuang ie eatin pootmmnnarm eS de panouri izolate functie de tipul de rezemare- aT? 86 Aun um Figura 1.12 Tipuri de panouri rectangulare izolate. Dingrame de moment Conventia de notafii privind momentele incovoietoare in camp gi prezentaté in figura urmatoare. Nic Pye h Figura 1.13 Conventia de notafii 1.1.2.2 Calculul eforturilor prin metoda echilibrului elastic momentele maxime pentru panoul de tip ,i” se pot determina cu relafiile reazeme. este in cazul panourilor izolate de placa, de forma rectangulard si rezemate pe tot conturul, &Gin Gp, Gu, Op Sunt coeficienfi determinayi fanctie ——_- modul de rezemare ip deschiderea cea mai micd a pl @_valoarea totala de calcul a inc&rc&rilor normale pe planul placii 4=g+p (g- incdrcdri permanente; p—incarcdri temporare) ‘Rezolvarea practic& a panourilor izolate de placa ii de mai jos: - se determina geometria plécii, dimensiunile, si modul de rezemare ~ se stabileste valoarea totalé de calcul a incdrcirilor normale pe planul plicit ~ pe baza raportului A=1;/l2 $i tinand cont de modul de rezemare se extrag din tabel valorile coeficientilor a. ~ se calculeaz& cu ajutorul relatiilor (1.1.6) eee momentelor maxime in cémp si in reazem pe cele doud directii. in cazul placilor continue pe una sau dou& direcfii, cu panouri rectangulare, eteriarea momentelor maxime presupune adoptarea unor dispuneri convenabile iJor care sé permit controlul rotirilor pe reazemele intermediare. Pesta deteminarea smomentelor maxime si minime in cémp, pentru fiecare panou se adopt doud ipoteze de incdrcare, astfel: ~ 0 ipotezé care si conducé la rotiri nule in reazemele intermediare si astfel aceste Teazeme s8 poatl fi modelate in calcul ca incastréti ~ 0 ipotezd care si permit rotirea liberi a plicii pe reazemele intermediare si astfel aceste reazeme si poate fi modelate ca reazeme simple Cele doua ipoteze de incircare sunt derivate dintr-o distribufie initial a incdrc&rilor ce const intr-o repartizare uniforma a inc&rcdrii permanente, g, pe toate panourile si o distribute in , sah” a incircérilor temporare. Panoul in discutie se (exemplu),‘UTCR ~Catedra, TCE Catdra de consti de btn arma Figura 1.14 Agezarea tnefreirilor pe plact pentru determinares momentslor maxime in camp Figura 1.15 Ipotezele de incireare ce permit controlul rotirilor pe reazeme Dupé cum se poate observa din deformatele reprezentate in figura de mai sus ipoteza 1 duce la blocarea rotirii placii pe reazemele intermediare. Prin urmare cAnd asupra placii actioneazA incdrcarea g+p/2 reazemele intermediare «pot fi considerate ca incastrér, Atunci cdnd asupra plicii actioneaz4 altemativ incArcarea p/2 (ipoteza 2), rotired’ placii pe reazemele intermediare mu este impiedicatf si, prin urmare, acestea pot fi considerate reazeme simple. Determinarea momentelor maxime si minime in camp se face prin aplicarea celor dou scheme conventionale de incdrcare, astfel: - Pentru prima schema conventional de incircare placile se considerA incastrate pe reazemele intermediare si cu rezemarea real pe contur. Valoarea incdrc&rii uniform distribuite este de g+p/2. en —f Figura 1.16 Caleulul momentelor in cdmp: Prima schema conventional de inedreare/rezemare - Pentru a doua schem& conventional de inc&rcare placile se considera simplu rezemate pe reazemele intermediare si cu rezemarea real pe contur, Valoarea incarcarii distribuitd alternant este in acest caz de p/2. Gon t *p/2 4 | Figura 1.17 Caleu! i gura 1.17 Caleulul momentelor in cmp: A doua schema conventional de Incircare/rezemare Valoarea i maxima $i minimé a momentelor incovoietoare se determina prin adunarea momentclor determinate prin aplicarea c eme de inedrcare urmirind pasi e pl elor dowd scheme d or de placa independente. 4 t u =i de beton armat UTCB — Catedrs de et Figura 1.18 Asezarea inedredrilor pe plac pentru determinarea momentelor maxime in reazem Pentru determinarea momentelor maxime in reazemele intermediare, calculul se face _—separat-pentru-ecare-d : panou (considerat independent) se apli incastrate pe reazemele intermediare si cu rezemarea real pe contur. incarcarii uniform distribuite este de g+p/2. ep —1 | — stp2 { Figura 1.19 Calculul momentelor in reazeme: Prima schema conventional de ‘incireare/rezemare ~ Pentru 2 doua schema conventional’ de fncdrcare “panourile se consider’ incastrate pe reazemul comun si simphi rezemate pe toate celelalte laturi. Valoarea incdrcarii distribuita de sus in jos este in acest caz de p/2. pl pr Figura 1.20 Caleulul momentelor in reazeme: A doua schema conventional de inedrcare/rezemare Prin insumarea momentelor obfinute in urma aplicdrii celor doud scheme de inefircare se objin doué valori ale momentului pe reazemul considerat, cate una pentru fiebere panou. Valoarea finali a momentului maxim pe reazem este dati de semisuma momentelor obtinute pentru fiecare panou in parte. 1.12.3 Calculul eforturilor prin metoda echilibrului limita Metoda echilibrului limita ia in calcul eomportarea neliniard a placilor de beton armat. Comportarea in domeniul postelastic poate fi infeleas& mai usor daca se analizeazi * raspunsul pl&cii sub o incarcare monoton crescatoare. - Pe masura ce incarcarea placii sporeste, sectiunile de beton armat din zonele cele mai Solicitate trec prin toate stadiile de comportare ale elementelor de beton armat Incovoiate. Astfel, la valori foarte reduse ale incdrcarii placa este nefisurata (stadiul t de lucru).-Odatié: ce~incarearea-este-sporité-betonul-ints-fisureazS—placa-intrand-ia—~—— - , + Stadiul 2 de lucru, in figura urmatoare este reprezentata in mod_simplificat starea de fisurare a unui panou de plac rectangular, ===) acts ce tmrera he O J e Note de curs disiplina ,Constructi de Beton Armat™ — 2008-2009 * Figura 1.21 Reprezentarea simplificath 2 fisuraril plici la cele doud fete Lao anumiti valoare a incirctrii armaturile ce strabat fisurile ating stadiul de curgere, Placa incepe s& capete deformaii mari, dezvolténdu-se zone de plastificare de tip ~“articilajie plastica Tinian: Dupi intrarea in curgere a armiturii iau nastére deplastiri mari fara ca incdrcarea si mai creasci in mod semnificativ. De fapt, din acest_moment:placa, incepe _ si "s: comporte ca un mecanism cu un singur grad de libertate, numif plastificare, = I93BT722 . EL e Figura 1.22 Reprezentarea simplificati a mecanismului de plastificare Din condifiile de echilibru al placii in starea de mecanism rezulti valoarea incdrcarii limit sau a incdrcarii de plastificare. Daca incdrcarea este menfinutA sau creste peste aceasté valoare betonul din lungul liniilor de plastificare isi atinge capacitatea de deformatie si placa se prabuseste. +o = Pentru determinarea incércirii capabile se scrie ecuatia de echilibru conform es principiului lucrului mecanic virtual. a Lel. unde le Leste lueru mecanic al forfelor interioare L, este lucrul mecanic al forfelor exterioare ry bt _— = =capabile din lungul prin multiplicarea lor cu rotirea plastica, 8. L, = Me= (2M, +2, +,4M,4M,"sM,"90 unde ; F Meste momentul capabil total pe latura. Acest moment se objine prin inmulfirea momentului capabil al fasiei de lagime unitari, M, cu lungimea lanai, 6 este rotirea plastica. Lucrul mecanic produs de incdrcarea exterioara q, se determind ca produsull dintre incdrcarea pe unitatea de arie si deplasarea acesteia pe direcjia incatcarii q. L.=fayda unde qeste inctrcarea exterioars, uniform distribuita y este deplasarea unitifii de arie, dA, pe directia incarofii q Seas Figura 1.24 Calculul lucrului mecanie al inedrcarilor exterioare Dupé rezolvarea integralei pentru cazul ine&rctilor uniform distribuite, se objine: : : L, == (ln lpg IE 7 Vlas ~ Ine Me Astfel, prin simplificarea necmoscutei @, ecuatia de echilibru limita devine: 2M, +2M, +, MW," a, In problema de verificare se cunose momentele capabile ale M,: $i imile laturilor. Se detai geri na aat este valoarea maxima a ‘pe care placa o poate suporta (Capacitatea) Geap e e ‘Qcaieu ste valoarea de calcul a incarcérii pe plac& (Cerinta) determinarea armiturli necesare pe reazeme si ~ ‘cdmp pe ambele di ‘ceast problema este nedeterminata deoarece pe baza oa ea ibe agama’ sase necunoseute (momentele de calcul pe —_—feazeme si in camp infinitate de solt edere al rezistentei Ja inco" detoritt cantiafi reduse de armaturd dinr-o anumi june, devine inacceptabil& fiind insoyita de o fisurare putemica si amnéturii. " Degradare inacceptabilé a placii in reazeme datoriti subarmarii. Armftura dispus’ in cémp, la partea de jos, acoperd necesarul de rezistenta a plicit — Placa se comport® ca simplu rezematl. Degradare inacceptabil& a placii in cmp datorata subarmirii. Armétura dispus’ in reazeme, la partea de sus, acoperd necesarul de rezistemta a placii. Placa se J comportd ca dou console articulate la virf. fio er ae Figura 1.25 Rezolviri inacceptabile ale armarii ce duc la degradari puternice ale plfcii in articulatii t Pentru a evita astfel de stiri de deformafii, se pot stabili rapoarte convenabile intre f momentele de calcul din cdmp si din reazeme pentru ficcare directie in parte, precum i Inte momentele din cémp de pe cele dowd direcjii. Este de dorit ca momentele rezultate din caiculul postelastic sa difere cu cel mult 30% fata de cele determinate t Prin metoda echilibrului elastic, =0.5 pentru plicile monolite sau continue cu 2 deschideri egale MMM Me os Pentru placile continue cu deschideri inegale la ~—>—~Care laturile difer cu cel mult de 30% intre ele_lor se pot determina unitatea de lungime, M,-si-ariile necesare de armaturi. Calculul in domeniul postelastic are avantajul c& permite redistributia zonele cele maj solicitate catre zonele mai putin solicitate. Rezult& astfel plici mai uniform. = sau | 124 Dimensionares armituctor | —pimensionares ore Wace Ga n ca-PNGO SEE considerdnd o sectiune dreptunghiulara simplu armat, de lafime unitaré, Se determini prin cajcul armitura longitudinal din cfmp si din reazeme pe ambele direct - calculului de dimensionare rezult necesarul de ‘Uunitatea de lungime. Relafii simplificate de calcul au fost prezentate la punctul'I.1.1.3. Trebuie s& se fini seama dé faptul ca iniljimea utilA a sectiunii diferd pe cele dou directii: 7 hos=hy- a= by-2.0cm hojee-8-4= by-3.0em Figura 1.26 Considerarea diferentiati indltimii utile a sectiunii pe cele dous directii_ Pentru armatura de la partea de sus, dispusa pe reazeme, inaltimea utilé a sectiuniii este aceiasi pe ambele directii, si este egal cu hy-a. Regulile generale de armare a placilor sunt prezentate la punctul 1.1.1.4. Plcile armate pe 2 directii se pot arma atét cu plase legate cat si cu plase sudate, Plasele legate pot avea fie numai bare drepte, fie bare drepte si bare inclinate, pe ambele directii. Amaturile de repartitic se dispun numai in zonele unde nu exist armaturi de Sistena pe ambele directii. Astfel de zone se gisesc la partea de sus a placii, in partea central a reazemelor. ‘Figura 1.27 Schemé de prineipiu privind dispunerea armfturii la plici armate pe dous directii J wSidA 2 Oe Ane PL, Pega 0,4 + 0365-400, Osho He Aaa Rony = oxley bok } ioxRe | = 4a4n ee. Roc. eae ; 4 tae x = ho amie (cee) 0444+ 265 =43,04 the Ulygs Mary @. o> OM - *hyh beea-to” 4a Fy C = Nasa jay © sail u Db sinh bi Lhe 5 a yoy > myPrin element de tip bard se inteleg co este mult mai mare decit celelalte dows: 3 giinzi lungi @) - - grinzi compuse: elemente structurale compuse cu comportare GGe exemplu, grinzi cSdru sau grinzi cu 2Abrele) (e) (@) Grinds scart (©) Grinds tunes Figura 1.28 Tipuri de grinzi Functie de modul de executie grinzile se pot imparpiiin ous categorii: ” - gtinzi tumaté monolit - grinzi prefabricate . kt Grinzile tumate monolit au avantajul c& se pot executa cu mijlosss tehnice minime si pot Tua orice form’ in si dimensiuni. Rezolverea strturiler Sp mod monolit reduce ecesitatea acuratetei dimensionale si permite rectificare ugoard & eventualelor erori de execufie. De asemenea, conexiunile fntre elemente se rezolvi cx ‘ugurinté in cazul grinzilor executate monolit. ' Cea mai mare parte a construcfilor civile se executf in mod) monolit. / Penta a putea fi realizate, pe santier se recomend’ ca secjiunile transversale ale grinzilor tomate monolit sé fie cat mai simple. Cel mai des ghiulare (a) sau sectiunile i de T ~ Acestea din urmi apar in general Scio unis ginzile conluereaz cu plicile impreunf cu care au fost tumate, S ® ® ~ 3 Figura 1.29 Sectiuni transversale curente ale grinailor executate monolit ar r wr a rm Pieri ar er ee ee = ee =20- ee reGrinzile prefabricate pot realiza: ~~. uzinat, elementele se executa ine : : ie iba mare de repetitivitate. Pentru coftare inate oe wt Se Sacra oan a sare me dezavantaje eae aa Me = Controlul calitaii executiei si eficient’ crescutd datoratd specializarii fortej Ye munca, ie prin folosi tehnologii pentru ~ Se poate creste viteza de executie prin folosirea unor \ ees Sept de intirire a betonului (de exemplu, tratament termic) mplicate, daca au grad suficient de Se pot executa grinzi cu forme variate si co daca a mare de repetitivitate, Astfel, se pot mobiliza la maxim rezistenfele materialelor si se reduce pe edt posibil greutatea proprie a elementelor. Dezavantaje:, Necesitatea transporticii elementelor pnd la santier. Din aceastt cauzi existi limitiri ale dimensiunilor maxime si ale greutifii elementelor ce se pot executa Conectarea elementelor prefabricate pe santier este complicata. Grinda T Figura 1.30 Tipuri de grinzi prefabricate 1.2.2 Schematizaren pentru calcul a grinzilor Axa teoretica a grinzii este tansversale, fn cazul grinziloy ree seginnts_senttele de greuiate ale sexfiunilor Pentru a se putea calcula ei eHlune Variabila aceasta axa nu este, o dreapta. “convention Deena Smazile este necesar sa se stabileasc’ o axa dreapta : onventionala poate fi dreapta iuni minime, plasate la stinga ntru 0 iplu, pentru grinzi simetri oe neste centrele de greutate ale Sectiuailor dearer oe si la dreapta axului de simetrie. eg PEehdabsnoa.? eee FOC Oe ter thu Fasie cu goluri‘Axa teoretica Figura 1.31 Schematizarea axelor pentru grinzile ou axa frintl In cazul curent grinzilor structurilor in cadre din beton armat monolit, pentru cal structurii in ansamblu axa convenfionala este pozifionaté la fata stiperioara a grinzii, Daca sectiunea transversal a grinzii este definité in mod clar atunci ea se ia in caleul . ca atare. Daca grinda conlucreaza cu placa atunci sectiunea transversal de cazul inedircdrilor gravitajionale, se schematizeazA in = a 28 Figura 1.32 Schematizarea seciunilor transversale pentru grinzile ,T” executate monolit Deschiderea de calcul a grinzii se consider’ egalé cu distanfa liberd din elementele de reazem (Jumina) daca grinda éste legaté monolit de acestea. In figura de mai jos este arataté deschiderea de calcul a grinzilor secundare,caré reazem& (monolit) pe grinzile principale ale unui planseu. Pe ldtimea grinzilor principale, grinda secundard este practic indeformabila, deschiderea ei de calcul, 1,, find astfel egala cu lumina, lo. (al? Figura 1,33 Deschiderea de calcul a grinzilor secundare in cazul nodurilor de cadre (in Gare grinda este legatd monolit de stélp) nu se mai poate considera c& deschiderea de caloul este egala cu lumind grinzii, deoarece schema static& de caloul ar fi distorsionati in mod inacceptabil. Esterecomandabil ca la~ —_ calculul cadrelor cu ajutorul programelor de calcul structural sie considere nodul infinit rigid (indeformabil). Acéast® opfitine este prezenté la marea majoritate @ ~ programelor de caloul structural. Pentru calculul de dimensionare se utilizeazA in acest caz momentele réduse la faja reazemelor. Se admite cé momentul de calqul sé fie cel putin egal cu 85% din momentul zUTCR~Catedra de construct de oom Noe de curs, dscipling ,Consucti 2 Figura 134 Sehematizarea pentru ealeul a grinzilor structurilor tn eadre anda av este legaté monolit de reazem, deschiderea de calcul se Ineazul in core oa ouie-s weacfiunilor pe reazem. Astiel, ate aproxima finand cont de modu a em iru simp) fstribufia reaciiunilor pe reazem est x Saran hiderea de calcul puténd fi considerard egald cu distante sae re -centrele de greumate junghiort care a gpresiunilor” p: reazem. bon (Bi 1ly*+2/3 Bresenare ra Figura 1.35 Deschiderea de calcul pentru grinzi simplu rezemate in cazul nodurilor de cadre (in care grinda este legaté monolit de sialp) nu se mai poate considera . 1.2.3 Calcul eforturilor in grinzi prin metoda echilibrului elastic fn continuare este descris& aplicarea metodei echilibrului elastic pentru grinzi continue. Aceast& metoda se poate aplica’numai grinzilor secundare continue incircate normal pe axa, dact deschiderilor lor nu difera cu mai mult de 20% intre ele. Schematizarea si relatiile de determinare a momentelor de calcul au fost descrise la punctul 1.1.1.2: Calculul placilor armate pe o directie prin metoda echilibrului elastic. Singura diferenf4 notabilé este cd, in cazul grinzilor, trebuie determinate atat momentele cét si fortele tdietoare de calcul. Relafiile de deteminare a forjelor taietoare sunt similare celor de lacalculul --—~-— momentel: 7 Rime SOE +B py— ca si y-sunt coeficienti A geste valoarea de calcul a inelrclsilor permanente peste valoarea de calcul a inctrcirilor temporare 1 deschiderea de calcul in cazul grinzilor principale sau a grinzilor care sunt incércate cumomente lacapete co carta a conlucracii cu stalpii, calculul cu ajutorul cocficientilor de influen}A mu arai- este postbil in acest caz caleulul se poate face auto ‘programelor a cledl’structural, prin Iuarea in considerare a celor mai defavorabile combinagii de fncdreari posibil si apara. ‘Tabel 1.2 Coeficient de influent pentru caleutul grinzilor continue Ia forts ietnare if a 0.395 0447 01053 ee bst__| -0.605 0014 01620 bar __ | 0.526 0.598 0.072 est [0474 0.103 “0577 cae | 0.500 0.591 “0.091 zl 1.2.4 Calcul eforturilor in grinzi prin metoda echilibrului limita Pentru inctredsi gravitationale, singurele elemente care se admitaa calculate prin metoda echilibrului limita (in domeniu postelastic) sunt grinzile secundare ale - planseelor fair inc&rcri concentrate mari. in acest caz se admite 0 redistribufie a momentelor de pe reazem in cmp pentru a se putea objine 0 distribujie uniform armaturii longitudinale. My Me AU 4 qQhilé Figura 1.36 Grinzi continue. Mecanismul de plastificare. Diagrama de moment. tn figura de mai sus este prezentat mecanismul-de plastificare al-grinzii continue sub — = incarcéri gravitationale si diagrama_ de moment ce permite armarea forma a grinzii ~ in cmp si in reazem.ruc baton armat " ont vera a 2008-2009 ‘ Note de curs 1.2.5 Dimensionarea armaturilor ici i forja taietoare, De inzile sunt elemente solicitate predominant la incovoiere cu Ree a de -dimensionare/verificare a armiturilor trebuie s4 fie facut att pentry armatuta fongitudinalé, de incovoiere, cat si pentru armatura transversala. . ae A face “po ponitid ae Dimensionarea si dispunerea ermaturii longitudinale se pornind diagrama de moment Incovoietor. Ca regult general, armAtura longitudinal, de incovoiere, tebuie dispusi in toate secjiunile unde momentul incovoietor de calcul depiseste valoarea momentului capabil al sectiunii de beton simplu, la partea intinsa. er) " F 4 i HKitm, _ © 1 Figura 1.37 Modul de fisurare a grinzilor solicitate gravitasional. Diagrama de moment 3 infisurdtoare. in cazul curent al grinzilor solicitate gravitational, turnate monolit impreuna cu placa, ’ determinarea ammiturii tebuie si se facd in cel putin trei secfiuni pentru fiecare ‘ deschidere: ; ~ in sectiunea de mioment maxim, de la partea de jos, in camp. in aceasta sectiune momentul este pozitiv, zona comprimata se giseste la partea de sus @ grinzii. Calculul se poate face ca pentru o sectiune ,,T” simpli armata. : ZZ ZA F Figura 1.38 Schematizarea pentru calcul a sectiunilor transversale: c&mp gi reazeme | ~ in sectiunile de moment maxim, de la partea de sus, in reazeme. in aceste Sechunl momentul este negativ, zona comprimata se gdseste la partea de jos a | grinzii. Calculul se poate face ca pentru o sectiune dreptunghiulard dublu ‘ armaté. Armétura comprimati, de In mod curent pentru preluarea forfei thietoare grinzile sunt armate numai cu etrieri. ‘La grinzile cu forfe tAieto ; : j { 1 r fe tAletoare mari, incircate gravitational, se pot dispune sibare Inclinate in zonele de forja tictoare maxi (in apropierea teazemelor). Astfel; 0 5 Par din armatura de la partea de jos din cémp, determinali din caleulul de incovoiere, S€ poate ridica la_partea de sus_in apropierea reazemului, Armatura astfel: dispusd _Strabate fisurile inclinate din apropierea reazemelor cauzate de actiunea combinatd a forjei thieioare fi momentului 1 Si. i Sires la partea de jos, este cunoscutd. niGovoletor, TET se o- PoUTC - Catedra de construcfii de beton armat ‘oe ‘Note de cur dsciplina ,Constructil de Beton Armat” ae as Bare drepte (V) Figura 1.39 Armarea grinzilor cu bare drepte si bare inclinate Pentru o grind armati transversal numai cu etrieri forja tiietoare capabila se determina ca suma contribufiilor sectiunii de beton si a etrierilor: Qin = Q +Q unde Qp forfa tietoare preluata de beton Qe forfa tdietoare preluatd de etrieri b latimea sectiunii de beton hy inalfimea utild a sectiunii si lungimea proiectiei pe orizontala a fisurii inclinate p procentul de armare longitudinal’ ow armaturd intinsi Pe procentul de armare transversal pits ecient uae renee iC R,- rezistenta betonului la intindere gel bh wieto rath pet Ce Figura 1.40 Distri Toate mérimile cuprinse in relatia de mai sus, cu exceptia valorii sj, sunt clinoscute _ Pentru un element de beton armat dat. si se poate determina cu usurinti daca se * cunioaste uinghiul'de” inclinats al fisurii-din-telatia: tan(0)=s\/h;.Normativul-romanese=—- = ia eforturilor in fisura inclinataQ+Qy=0 s _bhyRvP , PRs 9 z 100. Foe caleba pater eee considera cunoseut i | tnghiului pe care fisura cea mai periculoasé fl face ou orizontala: 0-49" ‘Astfel, valosrea she i relatia de caleul a forfeltdietoare capabile devine’ -- p,bRao Quy = +. = bheR, Vp + PTE s iy t Quy =Q, +Q, ~0.5bh,R, +AuD, = Ra J “unde ie a : Ase aria unei ramuri de etrier ~ n, numarul de ramuri de etrier e a distanga intre etrieri~ a h,/a, numérul de etrieri intersectafi"de-fisura inclinatA e Relafia dintre Q, i Qe si variatia lor functie de unghiul de inclinare al fisurii este - — reprezentaté in figura de mai jos. Calculul a fost : ‘ficut pentru o grind’ cu ] caracteristicile t urmatoare: b=300mm h=600mm, - p=0,4% 2=0,6% 9 Nimm?, q R.=240N/mm? 2 Fi 1.41 = i a ee Relafia QQ; functie de valoarea-unghiului de inelinare a fisurii — — = © observa ck dack se considera ck pentru 0=45° se obti Qe+Qy=min-decirelatia_simplificata. de. Ps © aproximare bund a valorii i ss Preliminare privind capacitatea la forja taietoare ‘Poate_fi_utilizata pentru _caloule a i ts aCd } e Sr i Aq aria de armitura inclinati strabatuta de fisuri Re rezistenja de calcul la forfé tAietoare a armiturii inclinate @ unghiul de inclinare al armaturii 1.2.6 Armarea grinzilor, condifii constructive 1.2.6.1 Armarea longitudinal Pentru armarea grinzilor structurilor pentru clAdiri se folosese curent bare de diametre 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25 si, mai rar, 28. Ca armaturi de montaj se folosesc bare de diametru 10. Pozitionarea armaturilor in sectiune trebuie si urmireasca asigurarea condifiilor unei beton&ri corecte. Distanfa minima dintre armiturile longitudinale de la partea de jos este de 25mm dar minim 1.2d unde d este diametrul barelor. 250mm 225mm oes sy Figurat.42 Reguli.de dispunere 9.arméturilor-longitudinale-tn-seefiune——UTCR ~Catedra dco Swe coe anges ett Danae eae 1,54. in plus la partea de sus, pe La partea de sus distanja minima este de 30mm sau 1,5d. In plus la Bt i unde se face betonarea, trebuie prevazuté in zona centralé a grinzii o distanf mai mare ~ (in 50mm) care sa perinité introducerea pervibratorulut, Gere , --Dack bate dette prin cleu ae pot dispane Pe a PoNVOS Ever * t fi asezate randurile urmatoare (maxim 3 a aera di reese cen ‘si compactarea betonului barele de pe randuri diferite trebuie sa se situeze pe aceeasi verticald cu barele de pe primul rénd. ; / Acopecirea cu beton pentru grinzi curente supuse unui mediu cu agresivitate obisnuita are valoarea de 25mm pentru armérura longitudinalé. E a Sanja masimd dinze barele Tongitudinale amplasae in aonele” tatinse“rebute——__ limitatd, de regula, la 200mm. Procentul minim de armare a grinzilor in zonele intinse este 0,1%. eu 7 i de ance = - Daci indltimea grinzii deptseste 700mm se recomand& dispunerea arma constructive(min 68) pe feyele laterale ale grinzii le distant de maxim 400. Armaturile . se leaga intre ele cu agrafe $6 din doi in doi etrieri. Aceste armaturi servesc la : limitarea deschideri fisurilor datorate contracfiei betonului. | La grinzile secundare sectiunile de intrerupere a barclor de la partea de sus pot fi stabilite in mod simplificat la distanja de (1/4-1/3)lp (unde lp este deschiderea de calcul a grinzii), Pentru grinzile principale ‘sectiunile de intrerupere se stabilesc functie de forma : diagramei de moment infésurdtoare, Armaturile se intrerup astfel incat diagrama de moment capabil a grinzii sé nu intersecteze diagrama de momente infasuratoare. Hl | | a S Ey 3400 Figura 1.43 Precizari privind dispunerea armaturilor in sectimne 1 2 Armarea transversal Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sérma sunt: ~ 4, unde d este diametrul maxim al armaturilor longitudinale > 6mm daci bginas < 800 mm; ~ 8mm dacd pgings > 800 mm. Distanfa maxima intre etrieri este se determing ca minimul dintre a, $300 mmlongitudinale comprimate. La grinzile cu latime peste 400 mm se previd > I . 1.2.7 Grinzi cu axa frinta b in cazul grinzilor cu axa franta trebuie luate masuri speciale barelor intinse din beton in zonele frénte ale grinzii. : Astfel de grinzi sunt constituite,de exemplu, de rampele Salo rezemare ale acestor rampe pe zidaria de contr. me b, > ikl n we iain Figura 1.44 Armarea grinzilor cu axa franti prin incrucisarea armiturilor longitudinale fh cazul unghiurilor intrande de la talpa intins& rezultanta eforturilor de intindere: armaturé tinde s& disloce armaturile respective din beton. In aceastA situatie recomandabil ca barele longitudinale si fie dispuse in mod fnerucigat (vezi figura). Pentra prevenirea dislocirii barelor intinse in cazul unghiurilor intrinde se pot prevedea etrieri pentru echilibrarea rezultantei eforturilor de intindere din armatura. n te \. ho bb b — al Figura 1.45 Prevenirea dislocirii armiturilor prin dispunerea de etrieri im eazal unghturilor intriinde Dac& intradosul grinzii este curb in zona deracordare determinarea necesarului de armatura se poate face pe baza relafiei: : >> nA Ry AR, - a. a ide | ioe a ? ~— pentru betonarea corecté..__ | al ed Figura 1.46 Relatia dintre forta de intindere si presiune in cazul racordarilor curbe recomanda ca fiecare bard longitudinala si se afle, in zona de racordare la colgul a etrier. Daca acest lucru nu ae posibil se admite ca distanja maximé intre barele longitudinale aflate la colfurile unui etrier s& fie de 10d, (de. diametrul, etrierului). Etrierii trebuie ancorati suficient in zona comprimata. Daca indiltimea grinzii nu permite ancorarea suficientd 2 etrierilor (cu o lungime ls deasupra sectiunii de suspendare) trebuie prevazuti etrieri inchisi cu ramurile orizontale suprapuse. @ ©) © Figura 1.47 Detalii pi nd dispunerea armiturilor transversale. (@) dislocaren armiturilor longitudinale datorati distangei_mari dintre brafele verticale ale etrierului (b) utilizarea agrafei pentru prinderea barei din mijloe (©) etrier inchis cu ramurile orizontale suprapuse Racordarea curbé, att a unghiurilor intrande cét si a celor iesinde imbunatateste semnificativ comportarea in zonele de racordare. Utilizarea etrierilor pentru prevenirea dislocarii barelor este avantajoasi din punct de vedere al conditiilor de betonare. Utilizarea armaturilor incrucisate poate reduce consumul de ofel si manoperd ins, in acest caz, trebuie acordatti o atenfie deosebitiPe oa a a rr a ee PP PP ee 12.8 ‘Canwrt speciale de Comportarea sub incirctiri a consolelor scurte pune in eviden(a comportare, strfins legate de mecanismul particular de transmitere grinda cu contrafiga Consolele scurte prezintd cfiteva moduri particulare de cedare: 1.2.8.1 Console seurte A EB ‘Consolele scurte sunt elemente ce au sectiunii (ho) mai mare decdt distanfa dintre secfiunea teoretict de i (raportul Pentru aceste elemente ipotezele simplificatoa nu mai pot fi acceptate, Mecanismul de preluare ——contrafisa. Figura 1.48 Console scurte. Alcdtuire, Mecanismul de transmitere a Tne - _ - Efortul de intindere din armatura principalii de la partea constant intre punctul de aplicare al forjei gi secfiunea teoretict ‘Apare astfel necesitatea ancora barelor de armiiturd cu o lungime (ia) atat faj% de sectiunea teoretict de incastrare ct gi fay de punctul aplicare al forjei. Dac barele nu sunt ancorate suficient ruperea se P produce prin pierderea conlucririi din beton i arméiturd, tae "tego. % - Forfa de compresiune ce se dezvoltd in lungul diagonalei este aproximativ constant, Imbunatajirea comportarii consolei din punct de vedere al prelufrit eforturilor de compresiune in lungul diagonalei comprimate se poate face prin dispunerea de armaturi care si impiedice despicarea ‘betonului in aceasta directie. C= sina. ~~ Arméturile inclinate gi etrierii verticali nu sunt eficiente fn preluarea incércérii. Pentru armarea transversal apare necesara dispunerea de orizontali. : ’ - ruperea priti despicarea betonulul in Tungul diagonalel apfirea indeosebi-la consolele de lagime redusi) (a) ~(@ usacee wale (b) Figura 1.49 Moduri de rupere a conSolelor scurte Armatura principalai de incovoiere se determin pe baza relatiei: 1 1 Aa Tan unde z este braful de parghie al eforturilor de intindere din armatura R, este rezistenfa de calcul a armaturii Necesarul de etrieri orizontali se stabileste, conform STAS 10107/0-90, prin relagia: gro ag ls "3°" 308h,R, 2,5h,R, Etrierii se considera activi pe 0 Iungime egala cu 2/3 din lungimea diagonalei ie wy wee 1, Figura 1.50 Dispunerea corecta eras ee 4 armiturilor in consola seurta Evitarea rupe: onului ori d - Omri prin despise se face prin limitarea fore tdctoare Ley eaten ly i tietoare la valons igul diagonalei comprimate a a). ras or ar arsunt ,agifate” de zona intinsa a grinzilor incovoiate, ~~ exempluyin-cazul-suspendaii inferi srinzil gabarit mare sau a podurilor rulante, De asemenea fn cazul grin placa este turnatil la partea inferioar’ a grinzii, se considera ca fr placa esie suspendata, hat ‘eton armat . ie beton armat Grinda de. rulare \Pisa Figura 1,51 Tipuri de theftreiri suspendate situafie similara se intalneste si fn cazul plangeelor de beton armatrezolvate un de grinzi secundare ce reazema pe grinzile principale, In dreptul rezemarit Wietoare adusi de grinzile secundare este practic suspendatti de partea inferioara a grinzilor principale, Se observa fn figura urmitoare cit datorit& faptului cli GS se afla in dreptul reazemului ea este fisurati la partea de sus si forfa thietoare nu se poate transmite decat prin zona comprimati (de la partea de jos) a GS. Zona Grinda Grinda principal dare > omprimatt secundara rineipald ee e Prrssry Figura 1.52 Modul de cedare tn cazul rezemirii indirecte In toate aceste situafii apare 0 tendinja de despicare a inimii grinzii ce poarti inclircarea suspendatd si de desprindere a parti inferioare a acesteia. Impiedicarea acestui tip de cedare se poate face prin dispunerea de armaturi sau de etrieri: Pentru determinarea necesarului de armaturi inelinate se folosesteunde: Q fora suspendata (in eazul rezemirit ~ principala Q=Q)+Qa) "7 7 8 iG Dac armarea se face cu etrieri numi&rul necesar de etrieri Se stabileste astfel: Q yy Mw RAR se 2ae . - mde ep ca : \ ng numarul de ramuri ale umui etrier a fs E s e istanta dintre etrierii de suspendare, de , © stabileste 4 si fie distribuifi pe distanta s=3b+2As (vezi figura). 4 . - a ; tea a .. Trebitie notat c8 etrierii determinafi prin relatiile de mai sus trebuie dispusi i suplimentar faji de cei determinafi din calculul grinzii la forja t&ietoare. Distanja . cumulatd dintre etrieri se poate calcula din relatia: - pi . a, 7 unde . ac?” distanfa dintre ieterminatd din calculut la forta taietoare a Ewrierii pentru suspendare trebuie ancoraji cu o lungime |, deasupra zonei de 2 suspendare. Dacd este necesar se pot utiliza etrieri inchisi cu ramurile orizontale suprapuse (vezi cazul grinzilor cu axa fréntd). 7 danFigura 1.54 Tipuri de grinzi pereti Grinzile perete apar foarte rar ca elemente de sine stétitoare in constmotii . Ble apar ins sub forma unor elemente’ de tip placd incfrcate in planul median. in aceste elemente putem spune cA apare ,,cfectul de grind perete”. 4 De exemplu, in cazul siructurilor cu pereji din beton armat intreruperea peretilor pe | indltimea parterului duce Ja formarea efectului de grinda perete Ja etajul 1, Acelasi efect se simte si in cazul perefilor de subsol care, in mod schematizat, sunt inctireati de jos in sus cu o incircare distribuit iar reactiunile sunt constituite de forjele axiale din stélpii de la parter. Efect de grinds perete ddeasupra partenulu ji de grinda perete in eazul perefilor structurali ‘Figura 1.55 Aparitia fetalUTCR ~ Catedra de construcii de beton armat “SSS seNote de cursdiseipliny, Construct de Beton Armal” jndirect-Tipul de rezemare se — ice dda pest si elements, Figura 1.56 Tipuri de rezemiri ale grinzilor pereti o4 De asemenea, incircarea grinzilor perefi se poate face direct sau suspendat. Bl Atét modul de rezemare cat si modul de inearcare av influenta directé asupra =z distribuyiei si valoriior eforturilor unitare pe directie orizontala si vertical, ox 1 oy ; Ton iW Incarcare direct Inctreare 1 suspendatt | ET TT TTY YY a | 4 Figura 1.87 Tipuri de inedreari 1.3.3 Aspeete privind comportarea grinzilor perete sub ineXreiri Spre deosebire de grinzile lungi, in cazul grinzilor perete ipoteza geometricd a s secgiunilor plane (legea lui Bernoulli) nu mai este valabila, Prin urmare, in cazul grinzilor perete calculul eforturilor, dimensionarea si alcdtuirea ‘ elementelor prezinta particularitati importante. in figura urmitoare este prezentatd diagrama de eforturi unitar € © Oy pentru un element alcatuit dintr-un material cu comportare elastic’ si omogena pentru dowd raporturi diferite Vh. Se observa cum, in cazul elementului cu raportul V/h=4, distribufia eforturilor 0, este aproximativ liniard in zona median. Aceast& distributie este ~conformacu-rezultatele-obsinute-prin--aplicarea legit -sectiunilor_plane_pentru.un._—— _... material cu comportare elastica si gen’. In cazul elementului cu raportul 1/T Figura 1.59 Distribufia eforturilor ¢, in cazul grinzilor cu Vb=1 in concluzie, pentru grinzi perete determinarea distribufiilor de deformafii de eforturi unitare nu mai poate fi ficuté simplificat pornind de la valorile sectionale pe baza legii sectiunilor plane. Pentru calcul trebuie utilizate calcu! avansat, bazate pe elemente finite, sau relatii obtinute experimental, grinzilor perete din beton armat trebuie ficuta in acord cu aceste rezultate, Rezemare direct8, Incarcare directa Figura 1.60 Distributil de 6 pe sectiune pt. grinzi pereti rezemate direct i inctreate direct ‘ Calcullele-efecruate Pe PANa POE TT CEE HOU TE TE TSAO ite MOT HE THCHTCRTE $T : = a in evidenyired:—-fe eat ate 3 sficativ forma gi valorile distriburiei * modul de incareare nu modified semnificati atl ie eal t i directe necesarul de ern orizontal ia Beds tn secfiune “este aceeasi. “Ditneaaree es * esis chin eed oe priveste pe oy zona intinsl a sectfunll este Tests inferioara a elementului. 2 oe ior unit icale oy se mot emanificatiy ~Valosica i seb efor untae vertical Gy = ROH Soniicaty cu modul de incdreare. In cazul eee §ncarcdrii de zona de armaturd vertical puternicd pentma suspendares ISTE ~~~ comprimata «-grinai-(apareforturi.- de fntindere)- MASI SP aeaiess ‘tebuie luate si in vecinatatea. reazemelor datorit eforturilor o,, de compresiume, fn acea zona. a Rezemare directl, ‘nedrcare suspendaté 2 4 4 2 Se Figura 1.61 Distribusii de o pe sectiune pt. grinzi perefi rezemate direct si incdrcate indirect ~ Modul de rezemare influenjeaza semnificativ distribuyia de eforturi unitare oy. Dac rezemarea se face indirect, distributia de eforturi unitare c, devine sproximatiy liniard. Zona intinsa avanseazd astfel pénd la jumatatea inalimii elementului. Rezemarea indirect duce la sc ‘Aderea semnificativa a eforturilor oy in vecinstatea reazemelor, 13.4 Dimensionare si armarea grinzilor perete L 4 4 iy ‘ a { a w iQ r ae ia} ay t ' L if Ls L Lf ¥ b. f 1 "3 t 1 L r b ‘ rf a habs a rr, aaa? ane wv Ag este aria total de armatura Rg este rezistenja de calcul a arméaturii f, Mnmax este momentul incovoietor maxim din deschidere z este bratul de parghie al eforturilor interioare (dis de intindere din armatura la rezultanta eforturilor de compresiune Braful de parghie z poate fi determinat pe baza relatiei: z=0.2(1+2h) — dack 1h, etrierii de suspendare trebuie prelungifi pe toaté inaltimea grinzii. fn caz, contrar acestia vor fi prelungiti pe o indlyime egal cu deschiderea, |. Distanfa maxima intre barele verticale trebuie limitat’ la valoarea de 15cm. Zon8 de suplimentare a armfturi verticale din inim& n(n, 020 | Zona de suplimentare a armituri ee min(o.5h, 0.51) aarméturii Zona de dispunere N min(0.3h, 0.31) Figura 1,66 Dispunerea armiturilor suplimentare din zonele de rezemare 1.3.4.3 Dimensionarea zonelor de reazem Dimensionarea sectiunii de reazem se poate face cu ajutorul relatiei: Q<0.8b,(c+h, )o,” unde: 2 ceFigura 1.67 Geometria zonei de rezemare 13.5 Concluzii Comportarea sub incércisi a grinzilor perete nu poate fi estimatl utilizénd ipotezele simplificatoare de la grinzile lung rail it nici chiar metodele Teotiei Mai mult decét atat, pentru grinzile perete din beton armat ar met Elasticitatii nu oferd rezultate satisficdtoare, distributia eforturilor in stadiul IT de luca (Gisurat) find mult diferita de cea din stadiul elastic de comportare. De aceea determinarea cu precizie a stiii de eforturi unitare este deosebit de dificil. Prin urmare pentru cazuri curente de proiectare calculul static se poate face in mod simplificat ca pentru elemente de tip baré daci sunt respectate regulile de dimensionare si detaliere determinate pe baza rezultatelor cercetarii experimentale, In.ceea ce priveste dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor se pot face céteva observagii: ~ Grosimea sectiunii de beton trebuie aleasa astfel incat s& permit o calitate corespunzitoare a execufiei. Rezistenta betonul influenjeazi direct si decisiv capacitatea grinzilor perefi De aceea, calitatea Iucrarilor de executie este hotiratoare. La dispunerea ammaturii trebuie avut in vedere s& se asigure posibilitatea emis si compactarii in bune conditii a betonului. Modul de dispunere 2 anmaturilor si caracteristicile geometrice ale grinzi influenteazd direct posibilitatea unei executii corecte, ~~~ Este necesari verificarea de ie ea de rezistenté a sectiunii ‘ wai reazemelor, #4 a sectiunii de beton in vecindtatea Distibuyie~de~eformri~este~sensipi : sensibita— A 7 rigiditétii foarte mari la ‘neavaien Ne eplasiile~reazemelor- dati ~ee - » = eS oe Lt “Definirea aciiunilor si modul de grupare al acestora: proiectare, Bazele proiectinit structurilor in construetil’ Acest cod roméinese clasific& acpiunile In trei variabile (Q) si actiuni accidentale (A), snile permanente sunt acele actiuni care acfioneazii pe toatl constructiel Aird a-si modifica intensitatea in mod semnificatiy, de exemplu, greutitile pro pereqi structurali, fundapii, ete,), greatiile ructurale (elemente de finisare, perefi n in » pATAP .) sau greuttqile proprii ale echipamentelor n procesul tehnologic (de functionare) al constructiei (instalatii), Je variabile sunt acele actiuni ale semnificativ in timp, Pentra cliidirile curente eu importante actiuni variabile sunt date de inetredrile incdrearile datorate zipezii, Alte actiuni variabile sunt cele datorate datorate podurilor rulante. Actiunea vantulul este semnificativa numai_p constructile inalte din beton armat, In cazul constructiilor de indltime medie sau mi proiectate seismic acfiunea vintului este preluatl tn bune conditil de structurd fiird a fi necesare misuri speciale de alcdtuire si armare, cs Ac c apar foarte rar cu intensititi semnificative pe durata de viayh a nel constructii, Pentru cladirile curente din beton armat cea mai important actiune accidentalA este actiunea seismic’. Alte astfel de actiuni sunt cele datorate exploziilor, ele datorate deplasirilor de reazeme ca urmare unei schimbliri aecidentale radicale a structurii terenului de fandare. fnedt s& se fink seama de probabilitates de actiune Simultant a diferitelor tipuri, Legat de aceasti probebilitate tebuie aleast si intensitatea de proiectare pentru fiecare acjiune, Dact actiunile permanente sunt prezente constant pe intreaga durath de vial a constructieh cele temporare 8U intensitati variable. Manifestarea lor simultand cu intensitates maxima probabild este posibil& numai pentra perioade scurte de timp. Acfiunile accidentale apar foarte rar in viaja unei constructii si posit sQ se suprapuni cu o intensitate maxim’ a celorialte actiuni este pufin a ‘Astfel in codul de actitini ‘Sunt previizute umatoarele qrel grupiri de acfiunt pent yerificdri la Stiri Limit Ultime. % + ~ grupares"care~cuprinde"acqium maxime probabile == ——————— Acfiunile trebuie grupate astfel ilitatea ca acesteay nee ne Qui _valoarea ae Bi mae de simultaneitate & acfiunilor variabile 5 Wei 207 gy —_ — _rcepfn-neliredrlor-din-depazite-sau-2- lor Pros ; in tage Sumantului, a materialelor pulverulente Sati iuidelor (apei) aes Wo = 40 sir la a ee 1 = acd acfiunea permanent are efect favorbilenibea eu SAS i ae truparea acfiunilor se face conform relayie: oy Gy; #B5Qs + 15V IQs ! ‘ _ penis cazul actunilor seismice se poste utliza urmftoarea relic peny ‘gruparea factorizati a actiunilor: YO tre + VV ai Qi im m ‘Asx valoarea caracteristicd a actiunii seismice yi factor de importangi al constructiei Vz, coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acjiuni variabile Qgj. Pentru actiuni din zApadi sau actiuni datorate exploatii Vz, =0,4, cu exceptia inciredrilor din depozite pentru care y,, = 0,8 2.1.2 Actiunea seismic’ 3.1.1.1 Riscul seismic Riscul seismic poate fi definit ca probabilitatea ca efectele sociale si economice ale unui cutremur s& depiseascd valorile specificate. Aceste valori sunt stabilite conventional pentru un amplasament si pentru o perioada de timp finita. ea Sere sunt inevitabile, dezastrele seismice pot fi limitate. De fapt soci i i rani ot " i i vane baa i 8 economice apar urmare a interactiunii dintre miscarea seismict # Riscul seismic, RS, amplasament, HS, expunerea socialé. » poate fi calculat ca produsul dintre hazardul seismic in | vulnerabilitatea constructiei (structuralA si/sau nestructurala), V, si economic’ asociata amplasamentului, E- _ Hazardul seismic define bilitat. sism de J Produca int-un ampl 1 iinet structuri la acti ste probabilitates ca un seism de o anumita intensita Pat erent dat, Vulnerabilitates structurala descrie sensibilitates a hint Seismice:Pritrexpunere-se-injelege-totalitatea-valorilor sociale =ore i rir wi ort ri uy HECa Cote te oar srwotlde Metin AM Somer RS HSV B= em a ag ‘clajia poate fi infeleast cu ugurin(a dact se aleg situapi valte Saka De exemphi, indiferent de vulnerabilitatea seismict gi indif hazardul seismic in amplasament este tinde eftre zero i riscul seismic Dact expuneres este aproape zero (a exist valor sociale gl nie val semmnificative mediului constr 41 indiferent de hasardul welsen Ee acre genta ‘este aproape nul, . 3.41.2 Scopul proiectitrii seismice Principala funefie a proiectirii structurale pentru elidiri a fost pinit recent accea oferi standarde minime pentru asigurarea siguranfel oamenilor, Prin urmare, filozofia de bazit si scopul principal al majorithfii codurilor de projectare seismicit a fost acela de « evita pierderea viefii onmenilor din elidiri gi din jurul lor, precum gi rinirile grave in cursul unui cutremur major, Limitarea pagubelor economice cauzate de’ cutremure: na numai un scop secundar, Intreaga metodologie de proiectare era bazath pe area structurii Ia actiunea asociath unui singur nivel al cutremuralui de are. O astfel de metodologie era previtzutd si de codul romiinese de proiectare seismicd, P100-92, In ultimii ani s-a dezvoltat un nou concept numit Ingineria Bazath pe Performanfi ce implicA proiectarea complet, execufia gi activititile de intretinere necesare construcjiilor astfel incat ele si reziste cutremurelor de diferite intensitAfi fn anumite limite de avariere, Astfel ingineria bazatt pe performangit este un proces de duratil ce incepe odati cu proiectarea si continua pe parcursul intregii vieti a constructiei prin verificdtri gi lucritri de tntreginere, In cazul ingineriei seismice se doreste controlul comportirii (performantelor) clidirilor Ja actiunea unor cutremure cu niveluri diferite de intensitate (niveluri de hazard) urmarindu-se pentru fiecare nivel de intensitate indeplinirea unor exigente distincte privind limitarea degradiirilor structurale si nestructurale (niveluri de performanfa), In acest mod se urmireste limitarea costurilor totale asociate realizarii si exploatirii unei constructii, Trebuie infeles cil aceste costuri cuprind dou componente: costurile de realizare a construcfiei gi costurile de intretinere si reparatit. {In Europa, tendinja modemt in dezvoltarea codurilor de proiectare seismic este aceea de a se trece de a metodologia curentt bazatd pe un singur nivel al cutremurului de proiectare la o metodologie bazata pe cel pufin dowd niveluri distincte ale cutremurall { de proiectare ~ cutremurul de serviciu om actiunea ciruia clidirea tebuie si rimént in functiune a — ~ cutremuryl de protejare a vietii 1a actiunea ciruia trebuie sii nu se product plerderi de vieti sau ciniri grave. ale ocupantilor sk vecinittate a constructiei