TEHNOLOGIA DE CULTURA LA PORUMB 1. Importanta Porumbul se situeaza pe locul trei intre plantele cultivate pe glob, dupa grau si orez Suprafejele mari cultivate cu porumb in lume se datoreaza utilizarilor sale multiple si variate si particularitatilor plantei tea de productie mai ridicata fata de celelalte cereale; + plasticitatea ecologiea ridicata care fi permite un areal larg de raspaindire; ~ _ rezistenfa la seceti, care fi permite s& realizeze producti mari si relativ constante; = are mai pufine boli si daunatori si este rezistent la cidere; ~ bund premergatoare pentru majoritatea culturilor cu condifia si elibereze terenurile de resturile vegetale; ~ suport monocultura fara probleme, cu conditia combaterii buruienitor si aplicdrii ingragamintelor; - valorifick bine precipitayile, apa de irigatie, gunoiul de grajd si ingrasamintele chimice, = cultura este mecanizabiti 100 %; ~ necesita cantitagi mici de simanfa datorita coeficientului ridicat de inmulfire; ~ se recolteaz& mecanizat sau manual fra pericol de scuturare; = se poate cultiva asociat cu fasole sau dovleci in agricultura de subzistenta; ~ reugeste ca planta furajer’ in miristea premergitoarelor timpurii (borceag, orz, mazare) in condifii de irigat; = posibilitagile de valorificare a recoltei sunt variate: = _ se poate depozita sub forma de stiuleti, fra sa fie alterata calitatea, dacd se respect conditiile de depozitare. Porumbul se cultiva pentru boabe, care au multiple intrebuingari: > In alimentatia omului, fina de porumb se foloseste pentru maméilig’, fulgii de porumb pentru micul dejun, diverse alimente pentru copii, porumb fiert, copt si pop corn, iar in urma preluerdrii industriale rezulté o gama de produse gen amidon, glucoza, dextroza, ulei care se regisese in diverse alimente sau se foloseste ca materie prima pentru bere, whisky, bioetanol, medicamente, etc, din productia mondial de porumb, numai 15 % este folosita direct in alimentatia umana. in furajarea animalelor, boabele de porumb intra in compozitia unor rejete de nutrefuri combinate pentru diverse categorii de animale datorita valorii nutritive ridicate (I Kg boabe echivaleaza cu 1,17-1,30 unitafi nutritive si conjine 70-80 g proteina digestibilé). Din productia mondiala de porumb 75-80 % se foloseste in hrana animalelor. Prin recoltare in faza de lapte ceara si insilozare se obfine un furaj suculent valoros pentru toate categoriile de bovine. Tulpinile ramase dupa recoltare (cocenii) se folosese ca furaj grosier, iar prin tocare si insilozare cu adaos de melasa sau uree, rezulta un nuteey valoros pentru rumegatoare. De la fabricarea amidonului din porumb si de la fabricarea uleiului din germeni rezulti borhoturi valoroase pentru poreine. > In industri, boabele de porumb se folosese pentru fabricarea spirtului, amidonului, glucozei si bioetanolului, Din 100 Kg boabe prin procesare industrial se poate objine unul din produsele: 77 kg malai, 44 | spirt, 63 Kg amidon, 71 Kg glucoza, la care se adauga 1,8-2,7 | ulei alimentar si 3,6 kg srot de embrioni, care intra ¥ a in compozitia furajelor sau alimentelor sarace in proteine. Prin hidroliza enzimaticd a amidonului din porumb se objine sirop de fiuctozi si zaharozd folosite ca nlocuitori pentru zahar. Din ciocalai se objine furfurol, nutrejuri pentru rumegitoare, sipunuri, vitamine sau se folosese drept combustibil 1{n prezent, numai 5 % din productia mondiala de porumb se foloseste in scopuri industriale, in Romania, porumbul detine primul loc at ce priveste suprafaja cultivata, 49-52 % din suprafaja cultivata cu cereale, cat si productia totala, 50 % din productia totald de cereale. 2, Raspandire, Suprafete, Producti Arealul geografic al porumbului pentru boabe se intilneste intre 43 ° latitudine sudica (in Argentina) si 53° fatitudine nordiea (in sudul Canadei), la altitudine de 4200 in Bolivia, 3900 m in Peru, 1200 m in Carolina de nord, 800 m in Romania, Pentru nutret insilozat se cultiva pand la 58 " latitudine nordic& in Suedia si 42 ° latitudine sudica in Noua Zeelanda. Cele mai mari suprafefe cu porumb sunt intalnite in Cordonul Porumbului (Corn Belt) din SUA, care define 23 % din suprafata mondiala. Suprafefe. in anul 2014 porumbul a ocupat pe glob 159,9 mil. hectare, productia globala a ajuns la 1050 mil. tone, iar productia medie a fost de 5510 ke/ha, porumbul asigurand 41 % din economia cerealiers mondial. Tabelul 1 Repartitia suprafefelor cu porumb sia produetiei medii in lume, in anul 2012 Zona geografica ‘Suprafaja (mil ha) | Producjia medic (Kyjha) aia S857 3330 “America deN 9 central 45270 2340 “ica 69 5660 ‘America de Sud 19669 7560 9320 2 3390 oS 6270 Sursa: FAO, 2013 in anul 2012 SUA a contribuit cu 35 % la productia mondiala de porumb. Comeryul mondial cu porumb este evaluat la peste 100 milioane tone anual in Romania, porumbul se cultiva pe 2,3-2,8 mil. hectare gi ne situim pe locul 9 in lume, ca suprafa(a cultivata. Cultura porumbului este concentrata in zona de edmpie din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Campia de Vest (judejele Timis, Arad si Bihor) si sudul Moldovei, unde sunt intalnite cele mai bune conditii pentru majoritatea hibrizilor si unde se realizeaza cele mai bune producti in anii favorabili Tabelul 2 Situatia cultruii porumbului in Uniunea European’ Tara Suprafaga (mit ha) Produefia globala (mii tone) “Franta 1719 15614 Romania 2729 1715 Italia 9805 8194.6 Polonia 543.8 3995.9 Germania 526.2 55147 Ungaria 1190 4741.5 Bulgaria 4482 1670 Span 390.9 a5. ‘Austria 219.7 2351 Slovacia 208.5 1149.5 Grecia 1818 2165.8 Republica Cehi 109.6 803.9 Portugalia 100 8317 Sursa: FAO, 2012Tabelul 3 Evolutia suprafetei cultivate si a productiei medii la porumb in Romania. ‘Anal [1934-1958 [1956-1960_[ 1971 [1977 | voxs [i990 [201 [70053 Suprafaja [3885136130 | 31103] 33476] 32000 | 32105] 28966 | 2590 cultivas (onithay _ Produetia | TO¥0 T30 26803230 | aT00 330 P3975 asa medic (Kehha) ‘Sursa: Statisticile MAAP intr-un singur an, in 1947 suprafata cu porumb a ajuns la 4,325 mil. ha. fn ultimii ani suprafaja a sc&zut sub 3 milioane hectare, datorita eresterii exagerate a suprafe{ei cu floarea soarelui, ambele culturi avand areal de cultura comun, 3. Originea, Sistematied, Hibrizi Porumbul s-a rispandit ca plant cultivata pe intinderi geografice vaste cu $000-6000 ani i.H. sia constituit substratul economic al civilizatilor precolumbiene, incaya si azteca din America, Dupa Brandolini (1967) porumbul are doua centre de origine: > centrul primar Mexic-Guatemala, la sud de Ecuator (SUA, Mexic, America Centrala, Columbia, Venezuela, Guyana); » centrul primar Peru-Bolivia, la sud de Ecuator (Ecuador, Peru, Chile, Bolivia, Paraguai, Argentina). in Europa, porumbul a fost adus la prima expeditie a lui Columb 1943, a fost cultivat prima data in Spania si Italia, iar apoi s-a extins in Asia gi Africa, La noi, porumbul se cultiva pe suprafee mari in secolul XVII in Muntenia si Moldova si in secolul XVII ‘ransilvar Sistematica. Porumbul apartine genului Zea, specia Zea mays (n = 10 cromozomi), familia Gramineae, subfamilia Panicoideae, tribul Maydeae, clasa Monocotyledonopsida. Pentru filogenia porumbului sunt importante genurile Euchlaena (teosinte) gi Tripsacum (iatba gamma) rispandite in centrele genice ale porumbulu Specia Zea mays cuprinde mai multe convarietati care se deosebese dupa car: plantei si ale stiuletelui, dar mai ales dupa aspectul boabelor si structura endospermului clerele Zea mays cony. indurata, porumbul cu bobul tare, boabele au aspect sticlos, zona amidonoasa este redusi si este dispusi in jurul embrionului, Boabele au marimi si culo diferite (alba, galbena, portocalie, rosie sau cenusie), au suprafafa neteda si varful rotunj Soiurile si populatiile locale cultivate in Romania pand la introducerea in cultura a hibrizilor au apartinut acestei convarietii. Avand un continut mai ridicat in proteine, este mult apreciat in alimentajie, dar in sortimentul actual de hibrizi este putin reprezentata, deoarece are 0 productivitate mai mica. Zea mays conv. dentiformis (2, mays indentata), porumbul dinte de cal, prezint& boabe mari, zona sticloasi este redusi si dispusi pe partile laterale ale bobului, in se predominé zona amidonoasa, la maturitate prin pierderea apei apare la vérful bobului 0 adancitura asemanatoare cu misuna dintelui de cal. Boabele sunt de culoare galbena si uneori albs, violacee sau neagrii. Aceasté convarietate se caracterizeaz’ prin productii mari de iomasa total si de boabe, dar cu un continut mai scazut de proteine. Cei mai multi hibrizi cultivati in lume, dar si la noi in fara aparjin acestei convarietai Zea mays conv. aorisia, porambul semisticlos, prezinti boabe la care zona sticloasa este dispusi pe partile laterale dar si spre varf, varful bobului de regula rotunjit, cu 0 patideschisi de culoare in locul migunei. Are calitate mai bund decat Z, mays demiformis gi este mai productiv decdt Z. mays indurata Zea mays conv. everta, porumbul de floricele, prezinta boabe cu endosperm complet sticlos, numai zona central usor amidonoasd, cu varful ascutit sau rotunjit si de diverse lori (alb, galben, rosu, portocatiu, cenusiu) si marimi (MMB 40-140 g). Zea mays conv. saccharata, porumbul zaharat, prezinta boabe cu endospermul complet sticlos, datoriti acumutarii amilodextrinelor in defavoarea amidonului, iar la maturitate boabele sunt zbércite, sticloase, de diverse culori (galbend, rosie, cenusie sau neagra), Boabele se folosese pentru conserve, a maturitatea in lapte. Mai exista si alte convarietiti mai putin raspandite: Z. mays amylacea, porumbul amidonos cu endaspermul complet Pinos; Z, mays amyleosaecharata, porumbul amidonos zaharat (ambele raspandite in Peru si Bolivia); Z. mays ceratina, porumbul ceros, raspéndit in China si Z mays tunicata, porumbul eu bobul StL Beet POUT sia aie f Pose iG rrr Hit HT © WY YW 6 @ Convarietajile de porumb: | — Z. m, indurata; 2 — Z. m. dentiformis; 3 ~ Z. 1m. aorista; 4 - Z. m. everta; 5 - Z. m, saccharata; a~ boabe vaizute dorsal; b — varful boabelor; ¢— sectiune longitudinala prin boabe (dupa Gh, Balteanu si colab., 1979)ibrizi in prezent in majoritatea farilor este generalizata cultura lor de porumb, care realizeaza sporti de producjie de pani la 50 % fai de soiuri. Primi hibrizi de porumb au fost introdusi in cultura in anul 1933 in SUA, iar in fara noastri extinderea in cultura a hibrizilor a inceput dupa anul 1954. fn prezent se cultiva hibrizi simpli (HS) objinuti prin incrucisarea a doua linii consangvinizate, hibrizi dubli (HD) rezultati din incrueisarea a doi hibrizi simpli si hibrizi wiliniati (HT) objinuyi din inerucisarea unui hibrid simplu cu o linie consangvinizata, in functie de durata perioadei de vegetatie hibrizii de porumb se clasific& dupa sistemul international FAO in 9 grupe de precocitate, din care prezint& importanga pentru Romania numai 6 grupe de precocitate prezentate in tabelul urmator. Tabelul 4 Clasificarea hibrizilor de porumb dupa perioada de vegetatie Grupa de precocitate Clasificarea FAO Hibrizi extratimpurit 100-199 Hibrizi timpurit 200-299 100-200 i 300-399 200-300 ih Hibrizi semitarzii 400-499 300-400 Hibrizi tardivi 500-599 400-500 Hibrizi foarte tardivi 600-699 500-600 Sortimentul de hibrizi inserisi in lista oficialé pentru anul 2013 cuprinde hibrizi romanesti si straini cu potential de productie ridicat si cu perioadi de vegetatie care si raspunda zonelor de cultura de la noi. - — Hibrizi din grupa FAO 100-200: Kiskun Gitta, Kiskun Kristof, ~ _ Hibrizi din grupa FAO 200-300: Anjou 285, Batz, Caraibe, Ciclon, DK355, ES Astrakan, ES Diademe, ES Kongress, ES Kristelle, ES Ninfea, Eszter, Eurostar, Gavott, Gozo, Kiskun Aliz, Kiskun Dori, Kiskun Olika, Kiskun Piros, Kiskun Roy, Kiskun Vanda, Kiskun Vivien, Kiskun Xintia, Krisztina, Laurina, LG 22.44, LG 2285, Lidoni Lose, Nexxos, Presta, PR38B12, PR38Y09, PR39B76, PR39DBI, Prollix, Splendis, Suanito, Sum 0235, Szoliani (ant. Kiskun Szoliani), Turda 165, Turda 200, Turda 201, ‘Turda Mold 188, Turda SUI81, 39D81SV. ~ _ Hibrizi din grupa FAO 300-400: Andreea LV, Anjou 258, Anjou 281, Anjou 292, Blako (ant, Kiskun Blako), Bonito, Cadurei CS, Clatica, DK 312, DKC 3511, DKC 4005, DK 440, ES Senzor, Elixir, F425M, Fructis, Fundulea 475M, Gambit, Garbure, Gina, Helga, Hella, Inagua, Irina, Juxxin, Kaifius, Kamelias, Kiskun Cilike, Kiskun Galja, Kiskun TC 4255, Kladdus, Kornelius, Kuxxar, KWS 2360, KWS 6471, Lauréat, Laxxot, Lenesi, LG 23.05, LG 23.06, LG3350, LG3355, Lipesa, Mariana (ant. Kiskun 4230), MAS 37V, MAS 38D, MAS 4A, Milcov, Monalisa, Mostistea, Mv TC 277, Neptun FD, Nobilis, Norika, Oituz, Olimpius (ant. Olimp), Oranje, PR37Y 12, PR38A24, PR38A67, PR38B85, PR38F70-Benicia, PR38R92, Sangria, Satolas, Sinatra, Sum 0243, Szegedi 387, Szegedi SC 278 - Talbot, Szegedi SC 352, Szegedi TC 273, Szegedi TC 277, Taranis, Turda Favorit, Turda Star, Veritis, ZP278, Zsuzsanna.-_ Hibrizi din grupa FAO 400-500: Alpha, Amandha, Aude, Brates, Ceda (ant. ZP 471), Célest, Cera 6, Cera 2504, Crigana, Danella, Danubian (anterior Danubiu), DK 391, DKC4626, DKC4964, DK315, Evelina, Evelina SB, Felike, Fiacre, Fundulea 322, Kapsus, Karmas, Kines, Kiskun Nora (ant. Kiskun Tamara), Kiskun SC 297 (ant. Kiskun, 4297), Kiwas, Kolibris, Kursus, KWS 2376, KWS 3381, Leila, Leonis, LG3330, LG 3362, LG3409, LG3475, LG3330YG, LG3395, LG3475YG, Luxus, Norma, NS300, NSSC 420YU, Olt, Paltin, Panciu, Partizan, PR3SF38, PR3ST06, PR3STII, PR36D79, PR36N70, PR37D22, PR37D25, PR37F73, PR37M34-Ribera, PR37M38, PR37NOI PR37NO2, PR37WOS, Ranchero, Rapid, Rapsodia, Serina, Stani8a, Stanza, Stira, Stira SB, Sum 0246, Szandra (ant. Kiskun 4380), Szegedi TC 358, Szegedi TC 376, Szegedi TC 377, Szilvia, Tilda, Torpedo, Vie, ZP335, ZP488, 37M34SS. - — Hibrizi din_grupa FAO 500-600: Aacieda, Acarro, Ademio, Aliacan, Alinea, Amarillo, Anjou 425, Artu, Barigan 48 (ant. Cera 9), Campion FD, Cronus, Dalmac (ZP 434), DK 471, DK 527, DKC 5143, DKC $783, DK 537, Duplo, Falco, Faur, Fundulea 376, Fundulea 540 (anterior Granit), Generos, Hima, Kaliffo, Kiris, Kiskun 4427, Kiskun SC 4390, Kiskun SC 4444, Kitty, Krassus, KWS1393, KWS1394, Larissza, LG3540, Lovrin 400, Mikado, NS540, Octavian, Oneli CS, Petra, PR35P12, PR3SY54, PR36B08, PR36B09, PR36K64, PR36K67, PR36R10, Rasa, Star, Szegedi TC 465, Szegedi 475, ‘Tanjuska, Tavasz, Vasilica, Veronika, ZP409, 36R 10SV. = Hibrizi din grupa FAO peste 600: Arper, Boris 5, Cera 10, Coventry, Erriko (ant ZP 684), Florencia, Florencia SB, Fundulea 365, Klausen, KWS0551, LG 25.30, LG 2533, L.G3562, Luce, Piroska, Tandil, Tempra, Veracruz. Perioada de vegetajie pentru hibrizii cultivati in Romania este de 110-155 zile (in sudul {2rii) corespunzitor celor 6 grupe de precocitate. Fiecare cultivator trebuie si foloseasci 3-4 hibrizi cu perioada de vegetatie di pentru o mai buna valorificare a conditiilor climatice ale anului, pentru esalonarea lu de intrefinere si recoltare si pentru a elibera terenul devreme pe solele ce urmeazi a fi semanate cu grdu. 4. Particularitai biologice Porumbul este o planta erbacee anual. Sistemul radicular la porumb este putemic dezvoltat, ajungand la dezvoltarea maxima la adaneimi de pang la 2,5 m si 60-70 em lateral, o planta de porumb explordind 6 m? de sol La germinare emite o singura radacina embrionara care impreundi cu cele 5-7 radacini care apar ulterior din zona mezocotilului aprovizioneazi planta cu apa si elemente nutritive. Pe i epigee, din nodurile subterane ale tulpinii (6-10 in functie de hibrid) se formeaz& radacini coronare (cate 8-16 la fiecare nod) care preiau rolul principal in absorbtia apei si clementelor nutritive. Majoritatea radacinilor (peste 60 %) raman in stratul arabil (pana 1a 30 cm adancime). De la primele 2-5 noduri epigee ale tulpinii se formeaza radaicini adventive care pot patrunde in sol, ancoreaza planta i contribuie la absorbtiea apei gi elementelor nutritive, Tulpina este formata din 7-15 (21) internoduri pline cu maduvi in interior, cu {naltimea cel mai frecvent de 1,5-3 m, in functie de hibrid, perioada de vegetatic, condiile de mediu gi tehnologia de cultura. Diametrul tulpinii este 2 em la baz, 6 em in zona de insertie a stiuletelui si 0,5-1 cm sub panicul. La unii hibrizi din nodurile bazale se formeaza copili care nu produc stiuleti, dar consuma inutil apa gi elemente de nutritie. Hibrizii tardivi prezint& plante viguroase si mai inalte comparativ cu hibrizii timpurii. Creatorii de hibrizi urmaresc reducerea taliei plantelor prin reducerea lungimii internodurilor si menfinerea numarului de frunze cu scopul de a mari densitatea lanului si de a contribui 6astfel Ia cresterea productiei. Pentru recoltarea mecanizata si fara pierderi tulpina porumbului trebuie sa fic rezistenta la frangere si cAdere la maturitate, Densitatile mari, nutritia neechilibrata, excesul de azot, atacul de fusarioza, atacul de Osirinia nubilalis sunt cauze care contribuie la frangerea si ciderea tulpini Frunzele sunt dispuse altern cate una la fiecare nod al tulpinii, prezinti 0 teacd lat de 4-12 em si lung de 50-80 em cu marginile uncori ondulate si nervura medi Prezenta celulelor buliforme in epiderma frunzei determina rasucirea limbului pe vreme secetoasa, reducerea suprafejei de evapotranspiratie si imprimi plantei rezistenta la secete seurte fara efecte grave, Numarul de frunze depinde de hibrid si perioada de vegetatie. Dupa Nozzolini (citat de Gh. Balteanu, 1979) in funeyie de numarul de trunze, hibrizii se clasificd + extratimpurii, cu pana fa 13 frunze; timpurii, cu 13-14 frunze; semitimpurii, cu 14-16 frunze; mijlocii, cu 16-18 frunze; semitardivi, cu 18-20 frunze; tardivi, cu 20-22 frunze gi foarte tardivi cu peste 22 frunze. Suprafafa foliar’ ajunge la dezvoltarea maxima la aparitia igmatelor (matasii). Suprafafa de asimilajie a lanului exprimata prin indicele suprafefei (ISF), determina productivitatea la hectar si are valoarea optima de 4-5 in culturile 6 in culturile irigate, Menfinerea suprafetei foliare fotosintetic active se realizeaza prin stabilirea coreett a densitagii lanului, aprovizionarea cu apa mai ales in perioadele cu consum maxim, nuttifia echilibrata a plantelor si mentinerea culturii curate de buruieni. Randamentul net al fotosintezei (RNF) de care depinde nivelul producjiei depinde de hibrid, conditiile de mediu si tehnologia de cultura. Cel mai ridicat randament fotosintetic se inregistreaza in intervalul apari{ia paniculului ~ maturitatea in lapte (13,3 g/m*/zi, dupa Stela Savu citata de Gh, Balteanu, 1979). Frunzele mai tinere din varful tulpinii realizeaza o asimilagie neti ridicata, suprimarea frunzelor din treimea superioara a tulpinii a redus greutatea stiuletelui eu 40 %. Reducerea unghiului de insertie al frunzelor permite densitayi mai mari ale lanului si prin urmare, are loc maritea suprafe{ei de asimilaie si a randamentului fotosintetic (dupa Conti, citat de I. Boreean, 2003). Mentinerea frunzelor verzi pind la maturitate (caracteristicd pentru hibrizii Pioneer), contribuie Ia marirea productiei de boabe si a valorii furajere a productiei secundare care se poate folosi pentru insilozare. Inflorescengele. Porumbul este o planta unisexuat monoicd, cu florile mascule grupate ntr-un panicul dispus terminals ntr-o inflorescenta tip spic (stiulete), inserati pe tulpina la o anumité distan(& fala de sol in functie de hibrid si talia plantelor. Paniculul are forma piramidala si prezint& mai multe ramificatii pe care sunt dispuse florile mascule formate numai din androceu cu 3 stamine si care furnizeazé polen pentru florile femele. Paniculul apare inaintea inflorescenjei femele, iar acest decalaj se numeste protandrie. Inflorescenga femelai (stiuletele) prezinté un peduncul lung de 5-10 cm, cu noduri apropiate pe care se prind panusile (frunze care prezint numai teaca) care acopera complet inflorescenja femela. Rahisul stiuletelui (ciocalau) are forma cilindro-conicd si prezinta alveole in care sunt dispuse spiculejele femele biflore in randuri perechi 4-16 (24), dar numai floarea superioara este fertil’. Alungirea stigmatelor (matasea porumbului) ineepe cu florile bazale, iar aparitia de sub pinusi la partea superioara a sliuletelui marcheaza inceputul infloririi, care dureazé 10-20 zile in conditii de seceta si aryit’ prelungita, determinand cresterea populatici de plante sterile si aparitia de stiuleti incomplet acoperiti de boabe Polenizarea este alogama, anemofila. O anterd produce 2000 graunciori de polen care se rispandese la 6-15 m, viabilitatea polenului se menine 18-24 ore, iar stigmatul este strabatut in 12-28 oreFructul este o cariopsi golasi de culoare alba, galbend portocalie, rosie sau albastru inchis cu forma rotund-comprimata sau prismatica, la care pericarpul reprezinta 7-10 %, endospermul 80-87 %, iar embrionul 8-12 % din masa bobului. Uneori pot apare pe acelasi stiulete boabe de diverse culori (xenii) datorita polenizirii cu polen strain. MMB este variabil intre 40-1 100 g, dar majoritatea hibrizilor actuali au MMB intre 200 si 400 xg. Porumbul: a — planta; b — inflorescenga femeli; inflorescenta mascula; d—spiculet femel; e~ spiculete mascule (dup Gh, Balteanu si colab., 1979). Fazele de vegetafie la porumb. in perioada de vegetatie de la semanat la maturitatea fiziologica, porumbul parcurge o succesiune de faze de vegetajie in care se desfisoara procese de dezvoltare si crestere vegetativa simultan cu diferentierea si formarea componentelor de produetie si care in ara noastra au loc in decursul a 19-21 siptaimani. Diferenticrea fazclor eresterii se face dupa numérul frunzelor in etapa vegetativa (pana fa apari matelor) si evoluia formarii, cresterii gi maturitayii bobului in etapa generativa. Perioada de vegetatie cuprinde 11 faze de crestere: 8Faza 0, (semanat-rasarire) necesité 100 °C (suma temperaturilor mai mari de 10 °C) si dureaza in conditii normale 8-10 zile. Dacd se constata ca risirirea este neuniforma si este afectati densitatea se controleaza atacul daunatorilor (viermi sarmd, falsi viermi sarma. Cand frecvenja atacului larve : boabe este | : 2, cultura trebuie reinsimangataé deoarece este compromisa. Tratamentul semin{ei inainte de seménat evita aceste efecte. Faza 0,5-1 (2-4 frunze complet formate) se realizeazi in mod normal in 1-2 saptimani de la risirire, ridacinile pornite din zona mezocotilului ajung la dezvoltarea maxima, incep sii apara primele radacini coronare de la primele 2 noduri subterane. Spre sfargitul fazei conul de erestere se apropic de suprafaja solului, ingheturile pot distruge numai frunzele, s-au diferentiat primordiile frunzelor, fotosinteza decurge cu intensitate. Pe terenurile cu exces de azot dupa perioade secetoase urmate de ploi reci pot apare simptome pe frunze ale defic atacul unor daunatori este vizibil (gargarita frunzelor de porumb, buha semanaturilor). Daca se fac prasile mecanice se lucreaza cu vitezd mic pentru a nu acoperi plantele si se asigura zona de protectie langa randul de plante pentru a nu distruge radacinile, Este momentul de aplicare a erbicidelor pe baz de 2,4 D. Faza 1,5-2 (6-8 frunze complet formate) la 3-4 siptiméni dupa rasarire, tulpina se alungeste intens, radacinile coronare se dezvolta in profunzime si lateral, iar conul de crestere ajunge la 5-10 em deasupra solului si se diferentiaza inflorescentele. Suprafaa foliar’ creste intens, in conditii normale ISF ajunge la 2-3, gradul de acoperire a solului este 50 %. Datorita intensitaqii fotosintezei se intensifick absorbjia azotului, fosforului, potasiului si zincului, Se pot aplica ingrasiminte cu azot odat& cu pragila mecanica, Erbicidarea cu 2,4 D face ca tulpinile sa fie fragile si contorsionate. Faza 2,5-3 (10-12 frunze complet formate), la 5-6 siptiméni dupa rasarire, tulpina depaseste 1 m inaltime, paniculul creste intens, se diferentiaza organele florale, iar ISF ajunge la 3-4, Insuficienja de azot inca mai poate fi corectata, Seceta pronungata si uscarea solulu profunzime ingreuneaza absorbtia elementelor nutritive. Faza 3,5-4 (14-16 frunze complet formate), la 7-8 saptamdni dupa ristirire, se alungese intens internodurile tulpinii, [SF ajunge la 4-5, paniculul este complet format, iar la hibrizii mele noduri epigee incep si apara radicinile de ancorare, inflorescenta femeli se dezvolt& intens, stigmatele florilor bazale ale uletului incep s& se alungeasca. Primele frunze bazale este posibil si fic senescente, Insuficienta apei si a elementelor de nutritie diminueazi cantitatea de polen si numarul de boabe pe stiulete. Distrugerea frunzelor de grindina compromite productia de boabe, iar Ia distrugerea a 50 % din frunze se diminueaza productia cu 25-30 %, Incepe faza critic pentru aprovizionarea cu apa. Faza 5 (aparitia stigmatelor-polenizarea), la 9-10 saptamani dupa risirire, [SF a ajuns la dezvoltarea maxima, in conditii optime 5-6, se observa in lan scuturarea polenului, apar ultimele stigmate, continua absorbtia intensé a fosforului si azotului. Ovulele incep si crease’, iar insuficienta apei si a elementelor nutritive duce la formarea de stiuleti incomplet acoperiti de boabe. incepe sa fie vizibil atacul de sfredelitorul tulpinilor. Faza 6 (inceputul umplerii boabelor) la 12 zile dupa matisit, stiuletele este complet dezvoltat, incepe acumularea amidonului in boabe, se diferentiazé parjile componente ale embrionului, continua absorbtia intensi a azotului si fosforului. Insuficienja azotului determina senescenja frunzelor de sub stiulete, iar deficitul de potasiu determina frangerea tulpinilor. Faza 7 (maturitatea in lapte), la 24 zile de la aparitia matasii, continua acumularea intensa a substanfelor de rezerva in boabe, embrionul este dezvoltat complet, bobul creste in greutate, deficitul de umiditate si elemente nutritive blocheaz& transferul substanjelor asimilate spre boabe si apare sistavirea boabelor. 9Faza 8 (maturitatea lapte-ceara), a 36 zile de la aparitia matisii, se definitiveaz’ marimea boabelor, misuna devine evident [a convarietatea dentiformis, incepe uscarea runzelor de sub stiulete, incepe pierderea apei din bob, seceta accentuata gi arsifa pot provoca sistavirea Faza 9 (maturitatea in parga sau in cear’), la 48 zile de la polenizare, embrionul a a Ja maturitatea morfologic4, stratul negru este vizibil la baza bobului care intrerupe transportul substanjelor de rezerva spre bol Faza 10 (maturitatca fiziologica), la 60 zile dupa polenizare, panusile si frunzele s-au uscat, apa din bob se pierde cu intensitate in functie de conditile climatice Aceasti deseriere a fazelor de vegetatie este caracteristica hibrizilor semitardivi, in anii normali pentru zonele de cultura 1-3 (dupa Sipos Gh., citat de Gh, Balteanu, 2003). Durata fazelor de vegetatie inregistreazt unele abateri in functie de hibrid si condigiile climatice ale anului. Cunoaslerea fenomenelor si proceselor care se deruleazat in fiecare faz de vegetati, permite cultivatorului si monitorizeze strict evolutia culturii si s& intervind prin masurile tehnologice pentru a reduce efectul factorilor supra componentelor de productic. 5. Cerinte ecologice Si. Cerinfe fat de temperaturd Porumbul este o specie termofila, iar cerinfele faja de caldura constituie factorul limitativ in extinderea arealului de cultura Necesarul de caldura fa porumb se exprima in unitaji termice utile, adie& suma temperaturilor med mari de 10 °C (pragul biologic pentru porumb), in intervalul seminat-maturitatea fiziologicd. in functic de potentialul termic al zonei exprimat in unitayi termice utile (UTU) se va alege hibridul care va ajunge la maturitate inainte de caderea brumelor timpurii in toamna. Temperatura minima de germinatie este 8-10 °C, iar cea optima 30-32 °C, Daca solul are umiditate suficienta si temperatura se menjine ridicata porumbul raisare fn 7-8 Brumele tdrzii dup’ rasirire distrug frunzele, iar cénd conul de erestere a ajuns la suprafata solului (la 2 saptaméni dupa rasdrire) temperaturile pana la —4 °C, daca se mentin 2- 3 ore vor distruge plantele. Dupa rasirire porumbul necesita zile c&lduroase, fri oscilatii diume mari, Pentru conditiile din Romania dacd sunt precipitatii suficiente, temperaturile medii favorabile sunt intre 16-20 "C, fara si coboare sub 13°C in mai, 19-21 °C in iunie, 20- 23 °C in iulie, 19-22 °C in august si 14-17 °C in septembrie. Pei Cordonul porumbului din SUA, temperaturile optime sunt: 18,3 °C in mai; 21,6 °C 22,7°C in ie si august; 17, 7 °C in septembrie si 11,1 °C in octombrie (dupa Walace si Bressmann citati de 1. Borcean, 2003). Temperatura influenteaz& viteza de crestere, in condijiile aprovizionarii suficiente cu apa porumbul a crescut in 24 ore la temperatura de 18,3 °C cu 7,1 em, la 22,2 °C cu 11,2 om, 1a 25,5 °C cu 13,5 cm (dupa Gh. Balteanu 1979), Dac& factorul umiditate nu este limitativ, temperatura optima se situeaza in intervalul 24-30 °C. La temperaturi mai ridicate (35-38 °C) aprovizionarea cu apa este ingreunat chiar in conditii de irigare. in fazele aparitia paniculului, matasit, polenizare si fecundare sunt optime temperaturile de 23-24 °C, la 28-30 "C scade viabilitatea polenului. Dup’ fecundare aprovizionarea cu apa este primul factor in realizarea productiei. Brumele si temperaturile sedzute (-1°C) care apar inainte de maturitate distrug plantele. 5.2. Cerinfele fata de umiditate Chiar dacd se considera rezistent 1a secetd, aprovizionarea cu apa rimdne factorul limitativ pentru productia de porumb boabe pe terenurile neirigate din arealul in care factorul 10termic este favorabil. Consumul specific de apa este 233-445 in functie de conditiile climatice si hibrid (dupa R. Aldrich, 1975). Cerinfele fai de umiditate sunt diferite pe faze de vegetatie. Pentru germinatie cantitatea de api absorbita este de 44 % din greutatea bobului. in primele 4-6 saptaméni dupa rasarire, cerintele fai de umiditatea sunt moderate, iar lipsa umidivitii in stratul superficial de sol forteaza plantele si-si dezvolte sistemul radicular in profunzime, Dupa formarea a 5-7 frunze pani la aparitia paniculului cresterea intensi a tulpinii si a frunzelor pe Kinga temperatura si elemente de nutrifie are nevoie ca umiditatea solului si nu scada sub 30 % din apa accesibit Perioada critic in aprovizionarea cu apa (palierul la porumb incepe cu 1-2 siptimani inainte de aparitia paniculului si se incheie la maturitatca in lapte, are durata de aproximativ 50 zile si corespunde calendaristic cu intervalul 10-20 iunie pan pe 20 august. Consumul de apa in acest interval reprezinta 68-74 % din totalul necesar pentru intreaga perioada de vegetatie, La aparitia matisii, suprafafa foliara si sistemul radicular aw ajuns la dezvoltarea maxima, iar temperatura ajunge la cele mai ridicate valori in ani normali climatologic, Secetcle care apar inaintea fazei critice nu au consecine prea grave asupra productiei de boabe daca se reface umiditatea. in timpul fazei critice, chiar secetele de scurta durati micsoreazi productia de boabe. Insuficienta apei la aparijia paniculului sau la polenizare numai 1-2 zile reduce productia de boabe cu peste 20 %. Scceta pronunfatd si plantele ofilite timp de 4 zile in intervalul aparitia paniculului-maturitatea in lapte poate reduce productia cu 5-45 %, Stadi ge vegetatie _Scdeerice rancement Perioage cries. Véeata pane: ‘ihe Scaderea randamentului in functie de momentul cénd intervine seceta, Sursa: V. Bamaure si M. Vajiala, 1992. ada critica pentru apa, evapotranspiratia in lanul de porumb ajunge in medic la in peri $-6 mm/zi/ha. Pentru conditiile din Roménia se considera favorabili pentru porumb anii in care cad peste 40 mm precipitagii in mai, 60 mm in iunie, 60 mm in julie si sub 80 mm in august. Repartitia optima a precipitajiilor pentru cultura porumbului in fara noastra ar fi: 60-80 mm in mai, 100-120 mm in iunie, 100-120 mm in julie si 20-60 mm in august (dupa Humlum citat de I, Borcean, 2003). Rezervele de api acumulate in sol inainte de seméinat, solurile profunde, permeabile, cu regim aetohidric favorabil pot asigura pana la 50 % din necesarul de napa al porumbului si constitue elemente care se iau in consideratie 1a sta densita(ii plantelor. 5.3. Cerinte fafa de sol Avand in vedere sistemul radicular profuund si capacitatea de absorbjie ridicata, porumbul nu este pretentios fafa de sol. Ideale pentru porumb sunt solurile profunde, bogate in materie organicd, de culoare inchisé, permeabile, cu texturi lutoast sau luto-argiloasé in stratul superficial, sa zineze in stratul de 30 em adancime 25 mm precipitati, s& aibi pH-ul neutru (6,8-7.2) si densitatea volumetricd 1,3 (dupa Gh. Balteanu, 1979). Deoarece suprafaja cu porumb este destul de mare, se folosesc soluri diferite ca fertilitate, textura si reactic. Cele mai bune rezultate se obtin pe soluri aluviale, cernoziomuti, soluri balane, brun roscate si brune de padure. Valorifica eficient lacovistile, iar in condijii de irigare gi nisipurile. Mai putin favorabile sunt solurile argiloase care retin multa umiditate, se incalzese greu in primavara, iar vara se usuc’, crapa si formeaza fisuri care rup radacinile plantelor. Solurite cu strat arabil subjire, pietroase, acide sau salinizate nu sunt recomandate pentru porumb, 5.4, Zonarea hibrizilor de porumb Alegerea hibridului de porumb pentru o anumita zond de cultura se face in functie de potentialul termic al zonei exprimat in unitafi termice utile (UTU), adicd suma temperaturilor mai mari de 10°C (pragul biologic a porumb) de la semanat pana la ajungerea la maturitate, inainte de caderea primelor brume din toamna. Analiza datelor climatice caracteristice zonelor agricole din fara si calculul un termice utile a permis delimitarea a6 zone de favorabilitate pentru porumb: Zona I~ cu un potential termic >1600 UTU, care din punct de vedere geogratic cuprinde jumatatea de sud a Campici Olteniei, Munteniei si Dobrogea, fara figia estica. in aceasti zona sunt recomanda{i hibrizii din grupa FAO> 600 si 500-600, iar ca planta premergatoare pentru grau, hibrizii din grupa 400-500; Zona II ~ cu potential termic de 1500-1600 UTU, care cuprinde, din punct de vedere geografic, restul Campiei Olteniei si Munteniei, Cémpia din sudul Moldovei, estul Dobrogei ‘si vestul Cémpiei Banatului. In aceasta zona sunt recomandati hibrizii din grupa 500-600 si 400-500, iar ca planta premergatoare pentru grau, hibrizii din grupa 400-500; Zona Ill — cu un potential termic de 1400-1500 UTU, iar din punet de vedere geozratic cuprinde: restul Campiei Banatului, jumatatea vesticd a Campiei Crisanei, colinele sudice ale Oltenie’ si Munteniei, unde sunt recomandati hibrizi din grupa 400-500 si 300-400, iar ca planta premergatoare pentru grdu, sunt recomandati hibrizii din grupa 200-300; Zona IV ~ cu un potential termi de 1200-1400 UTU, care din punct de vedere ‘geografic cuprinde: cea mai mare parte a Moldovei intre Siret $i Prut, estul Campiei Criganei, Campia Somesului, mare parte din zonele colinare sudice si vestice, terasele Muresului, unde sunt recomanda hibrizii din grupele 200-300 si 100-200; Zona V— cu un potential termic de 1000-1200 UTU, care din punct de vedere geografic cuprinde N-E Moldovei, colinele Moldovei la vest de Siret, Campia si Podigul Transilvaniei, colinele din S-E Banatului, unde sunt recomanda hibrizii din grupa 100-200; Zona VI ~ cu un potential termic intre 800-1000 UTU, care din punet de vedere ‘geografic cuprinde N-V Moldovei (jud. Suceava) si toate regiunile submontane, unde sunt recomandati hibrizii din grupa 100-200. lorZone de cultura a porumbului stabilite pe baza sumei temperaturilor biologic active (unitati termice utile), mai mari de 10°C. 6. Tehnologia de culturs 6.1. Rotatia Porumbul nu este pretentios fafa de planta premergatoare. Cele mai valoroase plante premergatoare sunt maziirea, borceagurile, fasolea, soia, trifoiul, lucemna, inul, floarea soarelui, sfecla pentru zahar si cartoful. Acestea ins sunt folosite ea premergatoare pentru graul de toamna, numai lucerna si soiurile tarzit de soia din zonele secetoase rman premergatoare pentru porumb. in zona de cimpie graul si porumbul ocupa peste 60 % din suprafata arabila si rotatia erdu-porumb este inevitabild, asiguriind producti bune la ambele culturi daca periodic, Ia 3-4 ani se intervine cu floarea soarelui, soia, rapiti, sfecli de zahiir, in gi succesiunea porumbului pe aceeasi sola nu dureazd mai mult de 2-3 ani. Exemplu de asolament de 4-5 ani in care porumbul are ponderea de 40-60 % din arabil in zona de cimpie: griu de toamnd-porumb- porumb-floarea soarelui si griu de toamna-porumb-porumb-soia. Rotatiile de 4-5 ani asigurd o bund valorificare a ingrisamintelor, combaterea eficienta a buruienilor, bolilor si daunatorilor, imbunatajirea insusirilor fizico-chimice si a regimului al solului, si reducerea eroziunii pe terenurile in pant’, Porumbul se poate cultiva in monocultur& fir probleme, nu produce oboseala solului, dar trebuie avut in vedere combaterea buruienilor, bolilor, diunitorilor, fertilizarea, aprovizionarea cu apa si rezolvarea problemei resturilor vegetale dupa recoltare. Practicarea monoculturii in Cordonul porumbului (SUA), in sudul Franfei gi in Italia cu rezultate bune se datoreaza si rentabilitayii porumbului fay’ de alte cultu Porumbul este o bund premergatoare pentru culturile de primavara si chiar pentru graul a zi mai timpurii pentru eliberarea terenului mai devreme si de toamnii dac& se vor utiliza hi daca se rezolva problema resturilor vegetale. le ridicate de biomasa totals de 10-20 wha din care boabele pot reprezenta 4-8- 10 tha, nu se pot realiza fara ingrasAminte minerale si organice, chiar pe solurile cele mai fertile, porumbul fiind o mare consumatoare de substante nutritive. ‘Consumul specific de NPK in kg/t de boabe si productia secundara aferenta, in functie de productia de boabe realizata, este prezentat in tabelul urmatorTabelul 5 Consumul specific de NPK in Kg/t de boabe in funcjie de nivelul productiei Tlemental Producjia de boabe (ua) a 3 oe 7 a 3 N 260 [240 [23,0 [23,023,020 POs 11,0 1o,__[98 [96 KO. 33.0 28,0 | 27,0 | 26.0 1 Sursa: Cr. Hera, 1980 Azotul define rolul principal in realizarea productiei si insuficienta sa tn orice faz’ de vegetajie influenjeazi procesele de biosintez’. Absorbjia azotului decurge intens de la risirire pana la maturitatea fiziologica. in cantitiqi suficiente favorizeaza cresterea rapidi a plantelor, asigur’ o suprafaja foliara bogata, conferd plantelor vigurozitate, turgescenta si culoare verde inchis. Insuficienja azotului reduce ritmul de crestere, biomasa epigee este redusa, plantele rman firave, cu talie redusa, frunzele inguste, cu colorajie verde deschis, frunzele bazale devin senescente in ritm alert, stiuletii rman mici gi incomplet acopetiti de boabe sau cu randuri de boabe lips’. Excesul de azot duce la cresterea luxurianta a plantelor, porumbul devine sensibil la seceta de scurta durata, plantele sunt sensibile la frangere si clidere, se Intarzie vegetatia si maturitatea. Fosforul, desi este absorbit in cantitate de 1/3-1/6 din consumul de azot, are rol in cresterea $i fiuctificarea porumbului, Insuficienta fosforului este frecventd in faza de 4-6 frunze si se manifesta prin incetinirea eresterii plantelor, coloratia rosie-violacee a frunzelor de la varf spre baz, sistem radicular slab dezvoltat, intarzierea apariiei paniculul stigmatelor si accentuarea protandriei, Excesul de fosfor poate determina carenja de zinc care se manifesta prin aparigia dungilor longitudinale galbene pe frunze printre nervuri, piticirea plantelor si intérzierea cresterii. Insuficienja zincului este frecventa pana in faza de 6-8 frunze si este favorizata de monocultura, dozele mari de fosfor si azot, ploi abundente si vremea racoroasd la inceputul vegetafici, extura usoara si alcalinitatea pronungati a solului Potasiul contribuie la rezistenja la cidere, seceti si boli. Insuficienfa potasiului se ‘manifesta prin ingalbenirea frunzelor de la varf spre baza, plantele sunt sensibile la frangere si cadere, stiule{ii riman mici, cu boabe incomplet formate si sistave. Aplicarea ingrasiimintelor la porumb Dozele de ingrasiminte au in vedere nutrijia echilibrati a plantelor irk poluarea solului si a apelor freatice. Stabilirea dozelor se face in functie de productia scontat, consumul specific, rezerva solului in elemente nutritive, regimul precipitatiilor, planta premergatoare si densitatea cultu culul dozei de azot si fosfor gi sta bilanfului, asa cum s-a prezentat la grau, in culturile neirigate dozele optime economice se reduc cu 30-90 Kg Né/ha. Dozele de ingrastiminte cu azot (dupa Cr. Hera si Z. Borlan) se corecteaza astfel: ‘Cand porumbul urmeaza dupa leguminoase, doza de azot se reduce cu 25-50 Ke/ha. Cand se incorporeaza in sol resturi vegetale (pai, coceni) de la planta premergatoare se adaugi 7-8 Kg N /t de resturi vegetale, ca hrand pentru microorganismele care descompun materia organics, in cazul in care s-au aplicat ingrasiminte organice, doza de azot se reduce cu 2 Kg Nit de gunoi de grajd aplicata direct porumbului si cu 1 Kg Nit de gunoi de grajd aplicat la planta rea dozei de potasiu se face dupa metoda “4premergatoare. Pentru hibrizii sensibili la frangerea tulpinilor gi la cadere, doza de azot se reduce cu 20-30 Kg N/ha Tabelul 6 Dozele optime economice de azot la porumb in functie de recolta scontata si indicele de azot al solului Productia de boabe [DOE de N (Kwa) fn fine de 1N z (Kya) 10 [1s [20 [25 [30 40145 000 wad [34 _[122 [113 | 106 94 | 89) 6000 168157 [146 [138 [r30_ [24 [aga | 7000. 11180 [169 [160 [153 fra [at [37 8000 zur {201 [190 [181173 __[ ta | Tor 157, "9000 231 [220 | 209 [200-183 [186 | 180 [176 10000. 248 [238 [226 [217 [210 _[20a_[ 199 [194 Sursa: Cr. Hera gi Z. Borlan, 1980 In condifii de monocultura si dupa premergatoare mari consumatoare de azot (floarea lui, cartofi gi sfecla de zahair) doza de azot se majoreazi cu 20-25 Kg N/ha. {in funetie de precipitatiile din perioada octombrie-martie doza de azot se mareste cu 5 Kg N/10 mm precipitajii in plus sau se reduce eu 5 kg N/10 mm precipitatii in minus fata de media multianuala. Pe solurile cu aport freatic doza de azot se majoreaza cu 20 kg N/ha. in primaverile secetoase se reduce doza de azot cu 20 Kg N/ha, Aplicarea ingragémintelor cu azot se face fractionat pentru a asigura nutritia echilibrata a plantelor, pentru a mari coeficientul de utilizare a azotului din ingrasiméntul aplicat si pentru a reduce pierderile prin levigare si poluarea mediului, astfel: = 30-40 Kg N/ha sub forma de azotat de amoniu la pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul sub forma de ingrisdimant complex sau azotat de amonity, prin echiparea semanatorii SPC cu echipament de fertilizare EF. = 30-70 Kg Nrha la prasila a [l-a sau a Ill-a mecanica, sub forma de uree, azotat de amoniu sau ingrasiminte lichide, prin montarea echipamentului de fertilizare pe cultivator, = Se pot aplica 10-20 Kg N/ha odata cu apa de irigatie in functie de starea culturii. Daci se fertilizeaza cu azot, iar in sol este insuficient fosfor productia de boabe scade comparativ cu situatia in care cele doud elemente nutritive se glsese in raporturi optime. soarel Tabelul 7 Dozele optime economice (DOE) de P2Os in funcyie de recolta scontata si aprovizionarea solului cu fosfor mobil Producfia de boabe [DOE de POs (Kg/ha) in funcjie de P din sol (ppm P) | (Kha) 10 [20 30 [40 [so [60 5000 32 | 61 a2 [27 4 _|- 6000 95 | 74 35 [40 [27 ig | 7000) 106 | 85 66 [50 [3828 ‘8000 s__ [93 75 }s9 [47 __ [37 9000 122/107 a2 for__[sa___[as 10000, 129 [107 39 [3 _‘[ér SI Sursa: Cr. Hera gi Z. Borlan, 1980Dac& s-au aplicat ingrasiminte organice, doza de fosfor se reduce cu | Kg P:O;/t de ‘gunoi de grajd aplicat direct porumbului si cu 0,5 Kg P)Osit de gunoi de grajd aplicat plantei premergaitoare. Daca se folosese ingrasaminte simple cu fosfor, atunci se incorporeazii in sol sub ardtura de baza. igrigimintele complexe cu fosfor se pot aplica la pregatirea patului germinativ si se incorporeaz cu grapa cu discuri sau concomitent cu semanatul si incorporate in zona randului, lateral sau sub simanta de porumb. Tabelul 8 Dozele optime economice (DOE) de K functie de productia planificata si aprovizionarea solului cu potasiu mobil Producjia de DOE de K;0 (Kha) in funejie de K din sol (ppm K) boabe (Kg/ha) [60 100) 140 180 220 [260 5000 120) 86 35 26 = - 6000 14 1o7 [75 aT 21 - "7000 160 1s [94 65 39 7 8000 176 141 0 81 56 33 9000 190, 155 134 95 70 a7 10000 203 168 137 108 82 60 Sursa: Cr. Hera si Z. Borlan, 1980 Daca se folosese ingrisaminte organice, doza de potasiu se reduce cu 2,5 Kg Kz0/t de gunoi de grajd aplicat direct porumbului si cu I Kg K;0/t de gunoi de grajd aplicat plantei premergatoare, Momentul de aplicare a ingrasimintelor cu potasiu este similar ingrisimintelor cu fosfor. Se poate folosi sare potasicd sau ingragdminte complexe cu. potasiu. Se impune fertilizarea cu potasiu pentru nutritia echilibrata @ plantelor, pentru producfii mari de boabe, pentru a mari rezistenfa la frangere daca se folosese doze mari de azot si obligatoriu pe solurile nisipoase, luvice sau erodate. Aplicarea ingrismintelor organice la porumb este recomandatd pe toate tipurile de sol. Se poate folosi gunoi proaspat sau gunoi fermentat, iar dozele sunt diferentiate in functie de fertilitatea solului, Pe solurile aluviale, balane, cernoziomuri, brun rogcate si brune se recomanda 15-20 tha; pe solurile argilo-iluviale si podzoluri 20-30 tha, iar pe solurile cu crovuri, smolnite si podzoluri argiloase 35-50 t/ha. Se obfin rezultate bune cénd ingrasdmintele organice se asociaza cu doze moderate cu ingrasaminte chimice. Pe solurile unde apare frecvent insuficienja de zinc se recomanda aplicarea la 4-6 ani a 8-10 Kg Zn/ha, Daca au aparut simptomele carentei de zine se efectueazA 2-3 stropiri ale plantelor la interval de 10 zile cu solutii de 0,2 % sulfat de zine. Aplicarea amendamentelor pe solurile acide cu pH-ul sub 5,9 este obligatorie in cultura porumbului. De regula se aplica 4-5 t/ha calcar o data la 4-5 ani, se distribuie uniform pe sol si se incorporeazt odata cu aratura. 6.3. Luerarile solului Prin lucrarile solului pentru cultura porumbului se urmareste affinarea adincd pentru inmagazinarea apei si asigurarea unui regim aerohidric favorabil sistemului_ radicular, incorporarea resturilor vegetale de la planta premergatoare si a ingrasimintelor, maruntirea stratului superficial si nivelarea, pentru efectuarea semanatului de calitate si asigurarea conditilor favorabile pentru germinatia semin(elor. 16jonal al lucrarilor solulut Lucratile solului pentru porumb tncep imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, Daci planta premergatoate las& pe teren resturi vegetale sau terenul este denivelat se executa lucriri cu grapele cu discuri pentru maruntirea resturilor vegetale, perpendicular pe directia indurilor sau pe diagonala solei, se asigurd astfel conditit bune pentru o araturd de calitate gi se niveleaza solu Epoca la care se face aratura si calitatea lucrarii de arat influenteaz’ in mare masura productia. Dupi plantele care se recolteaza in timpul verii (cereale paioase) dupa dezmiristit, nivelarea si fertilizarea cu fosfor, potasiu sau ingrisdiminte organice, pe toate tipurile de sol (cu exceptia nisipurilor) se executt aratura de var’ cu plugul in agregat cu grapa stelata Aritura de vari are efect favorabil pentru inmagazinatea apei si pentru activitatea microbiologica, care contribuie la acumularea nitratilor in sol. Pand in toamndi se efectueazi ucrairi de intretinere a araturii si distrugerea buruienilor cu grapele cu discuri sau cultivatorul pentru cultivatie totala, Dup& premergatoarele tarzii (porumb, floarea soarelui, soia, sfeclt, cartof) se efectueazi in mod obligatoriu Iucrarea de dezmiristit pentru marunjirea resturilor vegetale folosind grapele cu discuri, iar apoi se executa ardtura cu plugul in agregat cu grapa stelatd. Se are in vedere momentul potrivit pentru efectuarea araturii, cdnd umiditatea solului permite cfectuarea unei lucriri de calitate, fra sii rezulte curele datorita umiditaii prea mari sau bulgiri mari datorita lipsei de umiditate, Indiferent de planta premergatoare se are in vedere 0 bund incorporare a resturilor vegetale si realizarea unei arituri uniforme la suprafata si in adéneime, iar dupa arat terenul si ramana nivelat, fara sanjuri gi coame. Intarzierea lucrarii de arat pana in primavara micsoreaz foarte semnificativ productia deoarece aritura de primévard riméne bolovanoas’, se usuc’ repede, se marunfeste greu, rezulté un pat germinativ necorespunzator, risdrirea intérzie si este neuniforma. Este acceptat& ardtura de primavard numai pe solurile nisipoase, dupa care se intervine imediat eu grapele cu discuri Pe toate tipurile de sol araturile pentru porumb se vor executa la adancimea de 20-25 cm, Pentru a evita formarea hardpanului (0 zona tasata la fundul brazdei datorita aratului la aceeasi adancime si efectului tasant al cufitului cand solul este umed in momentul aratului) se recomands alternarea adaneimii de arat de la un an fa alt Ariturile adanci de 30 cm si afinarea fundului brazdei cu scormonitori la 10 em pe cernoziomuri nu au contribuit la eresterea producti, iar pe alte tipuri de soluri sporurile de productie realizate nu sunt economice (dup& Gh. Bélteanu, 2003). Pe terenurile in panta ariturile se fac obligatoriu pe linia curbelor de nivel pentru a reduce procesul de eroziune a solului Affinarea profunda a solului la 50-60 cm inainte de arat, o dat la 3-4 ani pe terenurile si grele, amelioreaza regimul aerohidric gi asigura sporuri de productie considerabile. Pregitirea patului_ gem se face diferentiat in functie de starea araturii la desprimavarare. Dac& au fost efectuate lucrari de intrefinere a ardturii in toamna, iar la desprimavarare solul este affinat, nivelat si fra buruieni se Iucreazd inainte de semanat cu grapele cu colti reglabili. Daca solul este tasat, exist buruieni si se aplica inainte de semanat erbicide care trebuie incorporate in sol, atunci se luereaz& cu grapa cu discuri, iar in preziua seménatului cu combinatorul. In primaverile ploioase, daca solul este afanat, nivelat si flird buruieni se lucreaza in preziua semanatului cu grapa cu discuri in agregat eu grapa cu colfi reglabili, sau numai cu combinatorul. Daca la desprimavarare terenurile sunt denivelate, eu resturi vegetale neineorporate, imburuienate si tasate, in priméivaré cand umiditatea solului permite se lucteaz eu grapa cu disc preziua semanatului eu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili, cu combinatorul sau numai cu grapa cu colti reglabili, in ” mijlofuncie de situajia din teren. Lucrarile de pregitire a patului germinativ se vor efectua obligatoriu pe diagonala solei, contribuind astfel fa nivelarea solului si asigurarea conditiilor pentru un seménat de calitate, asigurnd 0 eficacitate mai mare erbicidelor aplicate dupa seminat fir ineorporare, Pentru diversele lucrari ale solului se folosese o serie de utilaje grele care taseazi gi pulverizeazi solul, motiv pentru care alegerea momentului in care se efectueazd aceste lucrai, prezinta importanja deosebita pentru pastrarea insusirilor solului. Dac& solul este umed compactarea se transmite pana la 60 em adancime. jstemul luerarilor minime — “minimum tillage”, practicat pe scara larga in SUA, Canada si Pranja, cuprinde doua variante, care urmarese reducerea numérului de treceri pentru a efectua lucrarile din cadrul tehnologiei de cultura. > Varianta |: fertilizarea, lucratle solului si aplicarea erbicidelor se fac la o trecere, jar la a doua se face semdnatul si se pot face completiri pentru fertilizare gi erbicidare. Aceasta varianta se poate practica gi la noi cu conditia ca fertlizarea fosfor, potasiu si aratura s& se facd la o trecere in toamna, iar la trecerea din primavara sa se completeze lucrarile solului, fertilizarea, semdnatul si sa se aplice erbicidele pentru combaterea buruienilor > Varianta 2: la o singura trecere agregatele complexe efectueazi ferti lucrairile solului, semanatul si aplicarea erbicidelor. Deoarece toate lucririle se fae primdivara Ia semanat, aceasta variant se poate practica in zonele in care nu este nzonele mari de precipitatii in cursul petioadei de vegetajie a porumbului conditii de irigare. Productiile realizate in conditiile lucrarilor minime sunt dependente de nivelul camititilor de ingrisiminte aplicate, gama de erbicide folosite pentru combaterea sortimentului de buruieni din lanurile de porumb si asigurarea necesarului de umiditate, Sistemul fard aritur — “no tillage”, este o varianta a sistemului de lucrari minime si cuprinde urmatoarele lucrai: fertilizarea, erbicidarea miristei dupa cerealele paioase sau a {elinei dupa alte premergétoare, semanatul cu o semanatoare echipata pentru a mobiliza solul numai in zona réndurilor, aplicarea unui erbicid pe bazi de 2,4 D in faza de 3-5 frunze la porumb erbicid pentru monocotiledonate si costrei (gen Titus, Mistral sau asigurarea cu apa si recoltarea. Acest sistem este mult practicat in SUA, Franja gi Hal noi se practick pentru culturile suecesive de porumb, in mitistea cerealelor paioase, pe terenurile irigate. Exist o masina MCSN-6, care la 0 trecere realizcazé mobilizarca solului in zona randutilor, seminatul si erbicidarea. necesara acumularea apei in sol de la arat pan’ la lucratile de primavara, cou cantitai ma 6.4, Simanta si set imanfa hibridé folosita pentru semanat se livreazé in saci tipizati din panzi saw hartie, care conjin cantitatea de saménga sau numarul de seminje necesare pentru un hectar (situatie intainita tn ul lor straini dar si pentru hibrizi roménesti) sau in saci tipizaji de 40 Kg. Samana se procura de la unitatile SEMROM sau de la diverse firme straine sau roménesti autorizate. Sacii sunt sigilafi si etichetai de unitatile care au efectuat conditionarea si tratarea seminfei, iar la livrare siménfa este insojita de un certificat de calitate care atesta valoarea cultural a semingei. Indicii de calitate acceptati de standardele in vigoare sunt: puritatea fizici minim 98 % si germinatia minim 85 %. impotriva agentilor patogeni din sol (Fusarium, Pythium, Aspergillus, Penicillium, Sorosporium holei sorghi) siimanfa se trateaza cu unul din produsele: Tiradin 75, 3 Kg/t; Metoben 70, 2 Kg/t; TMTD 75, 4 Kgft. Pentru daunatorii din sol (Agriotes spp. si Tanymecus dilaticollis) samanta se trateaza de regula la livrare cu unul din produsele: Promet 400 SC, 25 Wt; Gaucho 70 WP, 12,5 Ke/ts Cruiser 350, 9 It; Cosmos 250 FS, 5 Wt; Semafor 20 ST, 2 lit de samana. IsEpoca de semanat Semanatul porumbului ineepe cand in sol. la adincimea de semanat, temperatura solului ajunge Ia 8-10 °C, la ora 8 dimineata, timp de trei zile consecutiv, iar vremea este in curs de incalzire, Din punet de vedere calendaristic, in primaverile cu condiii climatice normale, epoca optim de seménat pentru porumb corespunde urmatoarelor intervale: 1-20 aprilie pentru zona de cAmpie din sudul, estul si vestul aril; 15-30 aprilie pentru zona central a Moldovei si 20 aprilie - 10 mai pentru zonele subcarpatice si cele nordice (dupa Gh. Balteanu, 1979). Prin seminat in epoca optima se asigura umiditate suficienta pentru germinatie si rasdrire, secetcle timpurii forjeaz’ plantele si-si dezvolte sistemul radicular in profunzime dupa apa, este favorizata eresterea plantelor, paniculele si mitasea apar devreme. se gribeste maturitatea, se recolteaz gi se elibereaza terenul devreme in toamna. Este de dorit ca seminatul si se efectueze la inceputul epocii optime, iar semanatul incepe cu hibrizii cu cold~ testul cel mai ridicat, mai rezistenji la emperaturile minime de germinatie si umiditatea ridicat& din sol. ‘Scmanatul prea devreme prezint& urmatoarele riscuri: la temperaturi sub 10 °C multi hibrizi nu germineazi, la temperaturi sub 4 °C partile acriene alc tinerelor plante pot fi distruse, temperatura solului sub 12-15 °C o perioad® indelungati reduce germinatia si produce clocirea seminjelor daca nu au fost tratate cu fungicide (TMTD), vremea riicoroasa si ploioasi dup semanat duce ta intarzierea rasaririi gi neuniformitatea lanului, Imburuienarea culturii si in final productii mai mici, Riscurile sunt mai mari in zonele reci, cu soluri grele si expuse excesului de umiditate in primavara, ajungandu-se uneori la intoarcerea culturii de porumb. Seménatul intérziat, dup’ epoca optima in anii secetosi sau in zone expuse secetei prezinté riscuri mult mai mari, deoarece solul se usuca si multe seminje nu germineaza, rasiritea este esalonati, atacul de diunatori este frecvent, daci sunt condifii favorabile plantele crese luxuriant, infloritul are loc in perioada cea mai cilduroasa si secetoasi a verii, este influenfata nefavorabil umplerea boabelor, maturitatea intarzie si poate apare riscul neajungerii la maturitate, iar produciia scade semnificativ mai ales in anii secetogi Densitatea de semanat In cazul respectarii tehnologiei de cultura: hibridul recomandat zonei de cultured, siman{a certificata, fertilizarea in functic de recolta scontata si fertilitatea solului, lucrarile solului pentru acumularea i pistrarea apei, densitatea optima a plantelor reprezinta unul din factorii care condifioneazi productia de boabe. Densitatea optima la care se realizeaza producyia maxima de boabe la hectar este mai mare decat densitatea care asigura productia maxima pe planta si trebuie renuntat la idea c& “rarul umple carul gi desu! umple fesul”. ‘Componentele de productie la porumb reactioneaza puternic la densitate comparativ cu alte plante. Pe miisura ce creste densitatea se reduce spatiul de nutritie, se reduce marimea stiuletilor gi productia medie pe planta, in schimb producjia medie la hectar creste pani la 0 anumita densitate, deoarece numarul mare de stiuleti compenseazd productia mai micé pe planta. Efectele densitailor mari sunt: > — Concurenja pentru lumina duce la cresterea usoara a taliei plantelor si reducerea diametrului tulpinii, reducerea rezistentei la cidere i pierderi la recoltarea mecanizata;, > —— Prunzele au crestere accelerati, se reduce dimensiunea frunzelor, dar creste ISF, se reduce unghiul de insertie a frunzelor, activitatea fotosintetica neti creste, la densit prea mari sunt umbrite frunzele inferioare, iar randamentul fotosintetic sciizut al acestor frunze diminueazi productivitatea frunzelor superioare: 19» Se accentueaza protandria, se mareste zona fara boabe de la varful stiuletilor, multi stiuleti sunt incomplet acoperiti de boabe si sunt freevente plantele sterile. este atacul de sfredeliterul porumbului (Osiriniat nubilalis); > Se reduce confinutul de proteine in boabe. (BOABE PLANTE. sof 230 i es o & ed 8 STUMETI/ PLANTA 6 6 76 ao 20 DENSITATEA PLANTELOR MiIY Ha Influenga densitaié plantelor asupra marimit stiuletor de porumb si a productei de boabe la hectar (dupa AL. Tianu, 1986). Factorii care se iau in consideratie la stabilirea densitajii de semanat sunt: hibridul cultivat, aprovizionarea cu apa, aprovizionarea cu elemente de nutritie, nivelul tehnologic, valoarea culturala a semintei si pierderile de plante de la rasfrire pang la recoltare. Hibrizii reactioneaza diferit la sporirea densitaii, in functie de grupa de precocitate. Hibrizii timpurii, avand talia joasa reactioneaza prin sporuri de productie la densitati mai mari fata de hibrizii tardivi cu plante viguroase, tnalte gi frunze mari. Hibrizii timpurii la densitay mari pot egala productia hibrizilor mijlocii gi tardivi in zonele secetoase in a doua parte a veri, in cazul umiditajii suficiente, hibrizii timpurii cu densitati mari nu pot egala productia h 0 tardivi. In functie de grupa de precocitate se urmareste si se objind la recoltare o densitate de 30 mii plante recoltabile/ha pentru hibrizii timpurii plante recoltabile/ha pentru hibrizii mijlocii si 40 mii plante recoltabile/ha pentru hibrizit tardivi. Aceste densititi se coreleaza in funcfie de factorii enumerat in functie de aprovizionarea cu apa densitatea se majoreaza astfel: > daca aprovizionarea cu apa este slabs, adic’ in zona de cultura cad sub 500 mm precipitajii anuale, iar repartiia este deficitara in cursul perioadei de vegetatie la porumb densitatea nu se majoreaza; > daci aprovizionarea cu apa este bund, in zon’ cad peste 500 mm precipitatii si sunt bine repartizate in perioadele cu consum maxim pentru porumb, alunci densitatea se majoreaza cu 5 mii plante/ha; > in conditii de irigare sau pe solurile cu aport freatic, densitatea se mareste cu 10- 15 mii plante/ha. in functie de aprovizionarea cu elemente de nutrifie, densitatea se corecteazi astfel > pe soluri cu fertilitate natural’ sciizut8, unde nu se aplicd ingrasminte chimice sau organice, densitatea nu se modifica 20> pe solurile cu fertilitate naturala ridicata si pe solurile mijlocii, pe care se aplica doze moderate de ingrastiminte, se poate mari densitatea cu pan la S$ mi plante/ha; > pe solurile fertile $i pe solurile cu fertlitate mijlocie pe eare se aplica doze mari de ingrigiminte chimice sau organice, densitatea se poate majora cu. 5-10 mii plante/ha, in functie de nivelul tehnologic densitatea se corecteaza astfel: > pe solurile imburuienate cu buruieni anuale si perene, unde posibilitijile de combatere sunt limitate, densitatea nu se majoreazi; > pe solurile cu grad mediu de imburuienate, unde lucrarile solului au fost bine efectuate si unde exista posibilitayi de combatere a buruienilor prin aplicarea erbicidelor si prasilelor mecanice, se poate mari densitatea cu pana la 5 1 plante/ha; » pe solurile curate de buruicni, bine exploatate si intrefinute unde se practica tehnologii modeme se respect rotatia si se folosese sistematic erbicide, se poate mari densitatea cu 5 mii plante/ha, din fara noastra si pentru sortimentul de hibri in urma corelatii factorilor care contribuie la stabilirea densitat densitaqile inserise in tabelul 25. scrisi in lista se recomanda Tabelul 9 Densitatea la recoltare (plante recoltabile/ha) in functie de precocitatea hibridului gi aprovizionarea cu apit Grupa de precocitate [ Densitatea la maturitate (mii plante/ha) Culturi neirigate Culturi irigate | Hibrizi timpurit 50-60 Hibrizi mijlocii 45-55 E izi tardivi 40-50 in functie de valoarea culturala a semingei (puritate fiziea si germinatie) core: realizeaza prin calculul normei de semanat, dupa relagia: C erate = PUba tha) x MBS) 5 care: P%G%x100 C-cantitatea de simanga la hectar, in Kgs D~ densitatea, in boabe germinabile/ha; MMB ~ masa a 1000 boabe in grame; P~ puritatea fizica, in %; G— germinagia semintelor, in %, Pentru a objine densitatea dorita la recoltare, se majoreaza densitatea de seminat cu 10 15 %, deoarece pana la rasarire si in cursul perioadei de vegetatie se inregistreaza pierderi de plante determinate de lucrarile mecanice de intrejinere, atacul de boli si daundtori. Cantitatea de siimanf& la hectar este variabil& intre 12-30 Kgyha in funcie de densitate, ‘masa a 1000 boabe gi valoarea culturala a semin(e. Distanfa intre rnduri este de 70 cm in majoritatea situajiilor si de 80 em in eazul aplicarii udarilor prin brazde. 21Reducerea distanfei intre rnduri la 50 em, asigurd o mai buna distribujie a spaiului de nutrifie $i poate fi Iuata in considerafie pentru hibrizii timpuri, la care se inregistreaza sporuri de productie de cea 10%. ‘Adaneimea de seménat este influenfata de umiditatea si textura solului. in zonele umede cu soluri argiloase semiinatul se face la 5-6 em. in zonele secetoase si in primaverile secetoase, pe solurile cu textur’d mijlocie gi uyoard adancimea de semanat este de 6-8 cm. Bobul trebuie asezat pe stratul umed al solului. Semanatul se face cu semanztori de precizie, SPCs si SPCs, iar pe terenurile in pant cu SPCz dealungul curbelor de nivel. Viteza de lucru este 5-11 KmJ/h in funetie de starea terenului 6.5. Lueririle de ingrijire ‘Combaterea buruienilor este principala lucrare de ingrijire, deoarece porumbul are un ritm de crestere lent in primele faze de vegetajie si datorité gradului ridicat de imburuienare i ia, porumbul nu face fafé competitiei cu cele 800-1500 buruieni/m’, care apar in unele sole (dupa 1. Borcean, 2003). Datoriti concurentei pentru apa, elemente nutritive si lumina, pagubele provocate de buruieni in lanurile de porumb se soldeazi cu redueerea productici cu 30-90 %, comparativ cu lanurile lipsite de buruieni, Pentru reducerea gradului de imburuienare, trebuie luate in consideratie masurile preventive si curati i lucrarile solului, folosirea erbicidelor, pragile mecanice gi manuale. in functie de situajia din lanul de porumb se execut urmatoarele lucrari de > lucrarea cu grapa cu colfi reglabili, cu coltii orientati inapoi, perpendicular pe direc{ia randurilor, pentru distrugerea crustei si a buruicnilor rasdrite sau in curs de risarire, se executa dupa semanat si inainte de rasarirea porumbului, pe sol, zvantat si vreme insorita; > — Iucrarea cu sapa rotativl cand plantele de porumb au 3-5 frunze, pentru distrugerea buruienilor rasirite si inradacinate superficial. Pentru a obine efectul dorit, ucrarea se efectueaz cand solul este zvantat, a disparut roua, vremea este insorita, buruienile sunt abia ristrite, terenul este nivelat si fra bulgari pentru a luera cu viteza 11-13 Knvh, Pentru ca este greu de intrunit aceste conditii, lucrarea cu sapa rotativa este inlocuit& de prima prasila mecanica, > —— Prasitul rimane principala lucrare de ingrijire a porumbului, eu scopul de a distruge buruienile dar si pentru afanarea si aerisirea solurilor grele si pentru conservarea apei {in sol in zonele secetoase. Efectele prigitului sunt dependente de momentul cand se efectueazs. Aménarea prisitului pana cdnd buruienile ajung la 10-15 em inalfime ereeaz& diffcultayi in efectuarea prasilelor mecanice. Prima pragilA trebuie efectuata la 10 zile dupa rasitire cind plantele au 4-5 frunze gi buruienile sunt risfrite, in primele faze de vegetatie si tnradacinate superficial. ‘A doua prasila se efectueaza cind s-a format crusté si @ apdrut un nou val de buru in mod obignuit la 10-14 zile de la prima prasila, iar a treia prasild la 15-20 zile de la a doua. De reguli sunt necesare 2-3 pragile mecanice, la care se acorda atentie zonei de protectie de langii rand, vitezei de lucru si addneimii. Zona de protectie este 10-12 em. Viteza de lucru a agregatelor este 4 Km/h la prima prasila, 8-10 Km/h la prasila a doua si 10-12 Kin la prasila a treia, Adancimea de lucru este 10-12 em la prima prasila, 7-8 cm la pragila ‘a doua si 5-6 cm la prasila a treia, pentru a nu tia raidacinile active laterale ale plantelor. Pentru a objine efectul dorit in urma prasilei mecanice, trebuie ales momentul potrivit pentru cefectuare: terenul zvantat, s-a ridicat roua gi vremea este insorit’, pentru a distruge buruicnile tiiate, dezridacinate si imprastiate la suprafata solului intre randuri de catre organele active ale cultivatorului. Dac& nu s-au aplicat erbicide sau efectul erbicidari mecanice sunt urmate de prasile manuale pe rand, deoarece buruienile de pe rand este slab, pragilele intr n 2competitie cu porumbul in primele faze, re rinduri mai tarziu, Sunt necesare 2-3, prasile manuale in mod obisnuit. Combaterea buruienilor prin apliearea erbicidelor Gama de erbicide recomandate pentru combaterea buruienior din cultura porumbului cuprinde peste 50-60 produse simple si complexe (dupa Codexul produselor fitosanitare omologate pentru a fi utilizate in Romania) si nu exista specie de buruiana in lanul de porumb care 5a nu poata fi distrusd de unul din aceste erbicide. in mod practic, in functie de sortimentul de buruieni existente in lanul de porumb si in funetie de pozitia porumbului in cadrul rotatiei se pot formula refete de combatere, care asigura distrugerea buruienilor, cu condifia respectarii stricte a cerinjelor tehnice de aplicare a diverselor erbicide, dat trebuie luat in considerafie aspectul economic. Alegerea variantei de erbicidare trebuie si ia in consideratie ct multe din produsele comerciale existente pe piaya conjin aceeasi substanga activa: Combaterea chimicit a buruienitor se realizeaza prin utilizarea de erbicide in functie de buruienile prezente tn cultura, dupa cum urmeazi: 1. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale se wtilizeazi erbicide care pot fi administrate - Inainte de pregétirea patului germinatiy, mai ales in zonele secetoase gi pe solurile cu un confinut sc&zut de umiditate in momentul semanatului, incorporandu-se odata cu lucrarea de pregatire a patului germinativ, sau se adminisireaza preemergent, imediat dupa semanat, mai ales in zonele umede si pe solurile cu un continut ridicat de umiditate in momentul seminatulu = Dual Gold 960 EC (S-metolactor 960 g/l) — 1,0 - 1,5 Vha; = Fromier Forte (dimetenamid-P 720 g/l) — 0,8 - 1,4 Wha; ~ Pendigan 330 EC (pendimetalin 330 g/l) ~ 5,0 Vha: ~ Pledge 50 BC (flumioxazim 50%) ~ 90 - 120 g/ha: = Stomp 330 EC (pendimetalin 330 g/l) ~ 5,0 Wha - Preemergent, dupa semdnat, sau postemergent limpuriu, atunci cind plantele de porumb sunt in faza de 2 - 3 frunze, iar buruienile in faza incipienta de crestere: - Akris (dimetenamid-P 280 g/l + terbutilazina 250 g/l) — 2,5 - 4,0 Wha preemergent, 2,5 - 3,5 I/ha postemergent timpuriu; - Adengo 465 SC (isoxaflutol 225 g/l + tiencarbazon-metil 90 g/l + ciprosulfamide 150 g/l — safener) — 0.35 - 0,4 Ima preemergent, 0,30 - 0.35 \/ha postemergent timpurius - Gardoprim Plus Gold 500 SC (S-metolaclor 312.5 g/l + terbutilazin 197,5 g/l) ~ 4,0 5,0 Wha; ~ Merlin Flexx (isoxaflutol 240 g/l + ciprosulfamida 240 g/l ~ safener) ~ 0.3 - 0,42 Vha preemergent, 0,42 Iyha postemergent timpuriu; = Merlin Duo (isoxaflutol 37,5 g/l + terbutilazin 375 gil) ~ 2.25 - 2.5 Wha preemergent, 1,8 - 2,0 Ifha postemergent timpuriu; = Stomp Aqua (pendimetalin 455 g/l) — 2,0 - 4,0 Vha, - Postemergent, atunci cand plantele de porumb sunt in faza de 4 - 6 frunze, buruienile dicotiledonate anuale sunt in faza de 2 - 4 frunze, iar buruienile monocotiledonate anuale sunt in faza de | - 3 frunze pang la infrait, si anume: ir ecle 23= Basis (rimsulfuron $0 % + tifensulfuron-metil 25 %) ~ 20 g/ha + 250 mV/ha Trend 90 (se aplis ind porumbul este in faza de 2 - 5 frunze); = Callisto 480 SC (mesotrione 480 g/l) — 0,20 - 0,35 Iwha + adjuvant Atplus (se aplica pand in faza de 8 frunze a porumbului) = Laudis 66 OD (tembotrione 44 g/l + isoxadifen-etil 22 g/l — safener) — 2,0 - 2,25 Wha; - Lumax 537,5 SE (mesottione 37,5 g/l + S-metolaclor 375 g/l + terbutilazin 125 el) ~3,0-3,5 Vi = Stellar (50 g/l topramezon + 160 g/l dicamba) — 1,0 - 1,5 Wha, 2. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se wtilizeaza erbicide care pot fi administrate: - Inaime de pregétirea patului germinativ, mai ales in zonele secetoase si pe solurile cu un continut scazut de umiditate in momentul semanatului, Incorpordndu-se odata. cu lucrarea de pregatire a patului germinativ, saw se administreazd preemergent, imediat dupa semanat, mai ales in zonele umede si pe solurile cu un continut ridicat de umiditate in momentul semanatului - Afalon 50 SC (linuron 450 g/l) ~2,0 - 4,0 Vha. - Postemergent, atunci cand plantele de porumb sunt in faza de 4 - 6 frunze, buruienile dicotiledonate anuale sunt in faza de 2 - 4 frunze, iar buruienile dicotiledonate perene au cel mult 10 em indltime, si anume: = 24D 660 SL (acid 2,4-D din sare DMA 660 gf!) ~ 1,0 Vhas = Arrat (25 % tritosulfiron + 50 % dicamba) ~ 200 gyha + adjuvant; = Amino 600 SL. (acid 2,4-D 600 g/l) — 1,0 Wha; = Banvel 480 S (dicamba 480 g/!) ~ 0,6 Vhaz = Bromotril 40 EC (bromoxinil 400 g/l) — 1,0 Wha; = Buctril Universal (acid 2,4-D 280 g/l + bromoxinil 280 g/l) ~ 0.8 - 1,0 ha; ~ Cambio (bentazon 320 g/l + dicamba 90 gi) ~ 2,0 - 2,5 Wha; = Casper (prosulfuron 5 % + dicamba 50%) — 0,3 - 0.4 kg/ha (se poate aplica ‘incepand cu faza de 2 frunze ale porumbului); ~ Ceredin Super 40 SL (acid 2,4-D 300 g/l + dicamba 100 g/l) ~ 1,0 Via; - Cerlit (furoxipir 250 g/l) — 1,0 Vha; = Dialen Super 464 SL (acid 2,4-D 344 g/l + dicamba 120g/1) —0,9 Ua: ~ Dicopur D (acid 2,4-D din sare de dimetilamina 600 g/l) ~ 1,0 Via; = Dicopur Top 464 SL (acid 2,4-D din sare de dimetilamina 344 g/l + dicamba 120 wl) — 1,0 ha; ~ DMA 6 (acid 2,4-D din sare de dimetitamina 660 g/l) ~ 1,0 /ha (se aplicat pana in faza de 7 frunze ale porumbului); = Esteron Extra 600 EC (acid 2,4 D din 2EHE 600 g/l) ~ 0,8 ha; ~ Lancelot Super (aminopiralid 30 % + florasulam 15 %) ~33 g/has; ~ Lontre! 300 (clopiralid 300 g/l) — 0,3 - 0,5 Vha; = Mustang (florasulam 6,25 g/l + acid 2,4-D din EHE 300 g/l) ~ 0.4 - 0.6 Wiha; = Premiant (acid 2,4 D 300 g/l + dicamba 120 g/l) — 0.9 Wha; - Prodate 2,4 D (acid 2,4-D din SDMA 675 gi) ~ 0,8 - 1,0 Wha; 4= Tomigan 250 EC (fluroxipir 250 g/l) ~ 0,8 Via; + Trek P 334 SE (pendimetalin 64 g/l + terbutilazin 270 g/l) — combate Xanthium, Sinapis); - Zeagran 340 SE (bromoxinil 90 g/l + terbutilazina 250 g/l) ~ 2,0 Va. 3. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate, inclusiv costreiul (Sorghum halepense) din rizomi, se utilizeaza erbicide cu aplicare postemergenti, atunci céind plantele de costrei au inalyimea de 15 - 25 cm, si anume: - Astral 40 SC (nicosulfuron 40 g/l) ~ 0,8 Vha pentru combaterea monocotiledonatelor anuale $i a costreiului din siménf@, 1,0 - 1,5 Vha pentru combaterea costreiului din 5 = 3,5 Iha (nu rizom - Kelvin Top (nicosulfuron 40 g/l) ~ 1,0 - 1,4 Via (combate partial gi unele buruieni dicotiledonate); ~ Crew 4 SC (nicosulfuron 40 g/l) ~ 0,8 Ifha pentru combaterea monocotiledonatelor anuale si a costreiului din saimanga, 1,0 - 1,5 Vha pentru combaterea costreiului din rizomis - Milagro Extra 6 OD (nicosulfaron 60 g/l) — 0,50 - 0.75 Vha pentru combaterea monocotiledonatelor anuale si a costreiului din saménfa, 0,75 Vha pentru combaterea pirului tarator; ~ Mistral 4 SC (nicosulfuron 40 g/l) ~ 0,8 Vhha pentru combaterea monocotiledonatelor anuale si a costreiului din simangi, 1,0 - 1,5 ha pentru combaterea costreiului din rizomi; ~ Nicogan 40 SC (nicosulfuron 40 g/l) ~ 0.8 /ha pentru combaterea monocotiledonatelor anuale si a costrciului din samanga, 1,0 - 1,5 Vha pentru combaterea costreiului din rizomi; = Nicosulfuron 4 OD (nicosulfuron 40 g/l) ~ 0,8 Vha pentru combaterea monocotiledonatelor anuale si a costreiului din stimanga, 1,0 - 1,5 Vha pentru combaterea costreiului din rizomi; ~ Principal (nicosulfuron 42,9 % + rimsulfuron 10,7 %) — 90 g/ha + 250 mlsha Trend 90 (combate si buruieni dicotiledonate anuale); = Sprint (nicosulfuron 75 %) — 45 g/ha pentru combaterea monocotile-donatelor anuale si a costreiului din saménfd, 60 - 80 g/ha pentru combaterea costreiului din rizomi; = Titus 25 DF (rimsulfuron metil 250 g/kg) — 40 - 60 g/ha + 200 - 300 mlsha Trend 90 (combate si buruieni dicotiledonate anuale). La hibrizii de porumb DUO, respectiv ta hibrizi toleranti ta cicloxidim, de tip CTM (Cycloxidim Tolerant Maize), combaterea buruienilor monocotiledonate se realizeazi prin utilizarea erbicidului Stratos Ulira (cicloxidim 100 g/l), in doze de 1,5 - 2.0 Vha, cu aplicare postemergenti, atunci cnd gramineele anuale sunt tn faza de 3 - 4 frunze, iar pentru graminecle perene (din rizomi) atunci cand acestea au circa 20 cm inalime. 4. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si monocotiledonate perene, se utilizeaz’ erbicide cu aplicare postemergenta, atunci cénd plantele de porumb au 4 - 6 frunze si buruienile sunt in faza de 2 - 4 frunze, sau atunci céind plantele de porumb au 6 - 8 frunze, plantele de costrei din rizomi au inaltimea de 15 - 20 cm, iar plantele de pir tirdtor au indlyimea de pana la 10 em 2s- Equip (foramsulfuron 22,5 g/l + isoxadifen-etil 22,5 g/l ~ safener) — 1,0 - 1,5 ha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si monocotiledonate anuale, 1,75 - 2.5 ha pentru combaterea costreiului din rizomi, 2,5 Vha pentru combaterea pirului tarator; = Elumis (mesotrione 75 gi + nicosulfuron 30 g/l) — 1,0 - 2.0 Vha; = Titus Plus (vimsulfuron 3,26 % + dicamba 60,87 %) ~ 307 g/ha + 200 ml/ha Trend 90. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor totale s-a extins in ultimii ani. Erbicidele totale se utilizeazé pentru combaterea buruienilor gi a samalustrei apirute dupa lucrarea de dezmiristit sau lucrarea de arat care se efectueaz’ dupa plante premergitoare cu recoltare timpurie. Prin aceste tratamente se inlocuiesc lucrarile mecanice de combatere a buruienilor, tratamentele fiind obligatorii in eazul practicarii sistemelor de luerati minime ale solului sau seménatul direct, De asemenea, cu ajutorul erbicidelor totale se pot combate si buruicnile inainte de rasdrirea porumbului, situatie tn care trebuie acordatd o atentie deosebita pkintujelor de porumb care nu trebuie s& ajunga la suprafa(a solului si si vind in contact cu erbicidul, Se folosesc produse erbicide, precum: = Clinic 360 SL (glifosat din sare de izopropilamina 360 g/l) - 3,0 - 4,0 ha; Cosmic (glifosat acid 360 g/l) — 3,0 - 4,0 Wha; - Glyphogan 480 SL (glifosat din sare de izopropilamina 360 g/l) ~ 3,0 - 4.0 Wiha: Roundup (glifosat din sare de izopropilamina 360 g/l) ~ 3,0 - 4,0 V¢ha; Roundup Energy (glifosat ca sare de potasiu 551 g/l) — 2,4 - 3.2 I/haz Sanglypho (glifosat acid 360 g/1) — 5,0 W/ha; Touchdown System 4 (glifosat acid 360 g/l) — 3.0 - 4,0 Vha. Cu ajutorul erbicidelor totale se poate realiza si combaterea costreiului din rizomi. Tratamentul se efectueaz cu elicopterul atunci cand boabele de porumb au umiditatea de 30 % Dupa efectuarea tratamentului, se asteapt ca erbicidul s& ajunga in rizomii de costrei, dupa care se recolteaz& porumbul. De obicei, combaterea chimica a buruienilor trebuic completaté cu efectuarea a | - 2 prasile mecanice. in situatia unei bune combateri chimice a buruienilor, nu mai este necesara efectuarea de prasile mecanice. Combaterea bolilor nu apare de obicei ca luerare necesara pentru condiiile din fara noastra, Cele mai importante boli la cultura porumbului sunt: ~ putregaiu! tulpinilor si stiuletilor (Gibberella zeae), ~ inflorirea alba a boabelor (Gibberella fujikuroi — sin, Fusarium moniliforme); = pitarea cenusie a frunzelor de porumb (Helminthosporium turcicum — sin, Drechslera turcica); ~ rugina porumbului si sorgului (Puccinia sorghi); ~ tiiciunele comun al porumbului (Ustilago mayelis); ~ iciunele prafos al inflorescenjelor (Sorasporium holci-sorghi — sin. Sphacelotheca reiliana); putregaiul uscat al stiuletelui (Nigrospora oryzae); = mazaicul striat al porumbului (Maize streak mosaic virus). Putregaiul tulpinitor si stuletitor de porumb (Gibberella zeae) se te de la. un an la altul in special prin resturile plantelor bolnave rimase in camp, dar si prin boabele infectate, Boaba este periculoasé . Masurile preventive constau in tratarea seminfei inainte de semanat, folosirea de hibrizi rezistenti, intreruperea 26monoculturii sia rotajiei grau - porumb, incorporarea resturilor vegetale prin Iucrarea de arat, evitarea fertilizarii unilaterale eu azot. Inflorirea albié a boabelor (Gibberella fujikuroi) se transmite de la un an la altel prin boabele infectate si prin resturile de plante bolnave din cmp. Boala este favorizata de timpul secetos si temperaturile ridicate, precum si de atacul larvelor de Ostrinia nubilalis. Masurile preventive constau in tratarea seminjei inainte de semnat, evitarea monoculturii, evitarea inilor mecanice gi a celor produse de daunatori care ofera ,porti de intrare” pentru ciupercd, recoltarea la timp si ineorporarea resturilor vegetale prin lucrarea de arat Pitarea cenusie a frunzelor de porumb (Helminthosporium turcicum) se transmite de a un an la altul prin miceliul de pe frunzele infectate care rman in cémp. Boala devine periculoasa in conditii de umiditate (ani ploiosi, conditii de irigare) si temperatuti ridicate. Misurile preventive constau in folosirea de hibrizi rezistenti, evitarea monoculturii, incorporarea resturilor vegetale prin lucrarea de aral, evitarea irigarii prin aspersiune, care favorizeaza dezvoltarea bol Rugina porumbului si sorgului (Puceinia sorghi) este controlata prin respectarea epocii de semanat, folosirea de hibrizi rezistenti si incorporarea resturilor vegetale prin lucrarea de arat. Boala este semnalata in nordul Moldovei si Transilvanici: Taciunele comun al porumbului (Ustilago maydis) se transmite de la un an la altul prin organele de fructificare ale ciupercii din sol si produce pagube mati in culturile afectate de grindiné. Masurile preventive constau in tratarea semin{ei inainte de semanat, folosirea de hibrizi rezistenti, evitarea monoculturii, evitarea ranirii plantelor in vegetatie (prin luerarile de intretinere), evitarea fertilizarii unilaterale cu azot. Taciunele prifos al inflorescentelor (Sorosporium holei-sorghi) se transite de la un an la altul prin organele de fructificare ale ciupercii din sol, boala fiind favorizata de temperatut i sol. Masurile preventive constau in tratarea seminjei inainte de semanat, folosirea de hibrizi rezistent evitarea monoculturii, semanatul nu prea adiine si la inceputul epocii optime, incorporarea resturilor vegetale prin Iucrarea de arat Putregaiul uscat al stiuletelui (Nigrospora oryzae) este prevenita prin tratarea semin{ei inainte de semanat, seménatul la inceputul epocii optime, folosirea de hibrizi timpurii. ‘Mozaicul striat al porumbului (Maize sireak mosaic virus) este transmis de la un an Ja altul prin intermediul rizomilor de costrei (Sorghum halepense), iar de la o plant& la alta prin intermediul afidelor, Masurile preventive constau in combaterea costreiului sia afidelor. Controlul bolilor in cultura de porumb se poate realiza prin folosirea produsului Opera (piraclostrobin 133 gil + epoxiconazol 50 g/l), care se aplici in doz& de 1,0 Vha pana la ultima posibilitate de intrare in culturd cu tractorul si echipamentele normale de stropit, si in doz de 1,5 I¢ha in cazul in care se pot folosi echipamente autodeplasabile cu lumina mirita la sol. Opera este un fungicid cu puternice efecte fiziologice, care ajut la atingerea potentialului de productie al hibrizilor prin imbundtajirea asimilarii elementelor nutritive, stimularea dezvoltarii radacinilor, printr-o rezistenyi marita la factorii de stres, si printr-o recuperare mai bund a plantelor dupa grinding. Combaterea diunitorilor in perioada de vegetatie apare ca necesitate atunci céind nu s-au efectuat tratamentele adecvate Ia simanf’, sau atunci cind porumbul urmeazi in monocultura sau pe un teren puternic atacat de viermi sarma (porumbul este amplasat dupa pasuni, fanee, leguminoase perene). Principalii daunatori din culturile de porumb sunt: = gargitrja frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis), = viermele vestie al ridicinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera); a~ sfiedelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis); ~ omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera); ~ viermii sdrma (Agriotes spp.): = cArbusul de step’ (Anoxia villosa); = gindacul pamantiu (Opatrum sabulosum). Gargarita frunzetor de porumb (Tanymecus dilaticollis), cunoscuta si sub denumirea de rjigoara porumbului, ataca plantele in cursul rasariii si pana in faza de 2 - 3 frunze. Ca masuri preventive, foarte important’ este tratarea seminjelor cu produse insecticide, precum si asigurarea rotatiei, avandu-se in vedere c& daunatorul este polifag, atacand gi culturile de Moarea-soarelui, sfecla pentru zahér, sorg. De asemenea, este importanti si combaterea buruienilor, in special a palamidei cu care se hranese adult pand la rasdrirea porumbului Combaterea garigiritei frunzelor se face prin aplicarea de insecticide in primele faze de vegetatie, si anume: ~ Actara 25 WG (tiametoxam 25 %) ~ 100 giha; ~ Calypso 480 SC (tiacloprid 480 g/l) —90 mV/ha; ~ Decis Mega 50 EW (deltrametrin 50 g/l) ~ 150 ml/has, - Mospilan 20 SP (acetamiprid 200 g/kg) ~ 100 gy/ha. Viermele vestic al ridicinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) este 0 specie semnalata in Romania din anul 1996, existind posibilitatea sa devina un daunator important la cultura porumbului, asa cum este in America de Nord. Controlul atacului de viermele vestic al ridaicinilor de porumb se realizeaza prin metode preventive, precum: respectarea rotafiei; efectuarea [uerarilor solului prin care ouale larvele sunt aduse la suprafa(a, in condifii de usedciune, ceca ce determina o mortalitate icata; cultivarea de hibrizi cu un sistem radicular bine dezvoltat, care sunt toleranfi la atacul larvelor. Irigarea culturii determing 0 mai bund regenerare a ridacinilor, plantele suferind astfe! mai pu Pentru combaterea larvelor se foloseste insecticidul Force 1,5 G (teflutrin 1,5 %) — 15 kg/ha, care se administreaza odata cu semanatul, in conditii de infestare moderata sau in primul an de monocultura. impotriva adultilor se poate folosi in vegetati de 5 exemplare/planta, produse insecticide, precum: - Avaunt (indoxacarb 150 g/l) 250 mlsha, ~ Decis Mega 50 EW (deltametrin 50 g/l) ~ 250 mi/ha;, ~ Faster 10 CE (cipermetrin 100 g/1) ~ 150 ml/ha; ~ Fury 10 EC (zeta-cipermetrin 10%) ~ 200 mi/ha; ~ Calypso 480 SC (tiacloprid 480 g/l) — 150 mba; - Kaiso Sorbie 5 EG (lambda-cihalotrin 5 %) — 250 g/ha; ~ Karate Zeon (lamnbda-cihalotrin 50 g/!) ~250 ml¢ha: = Muprid AL 200 SC (imidacloprid 200 g/l) ~ 275 ml/ha; ~ Pyrinex 25 EC (clorpitifos 250 g/l) — 1,5 Vha: ~ Talsiar 10 BC (bifentrin 100 g/l) — 200 mi/ha. impotriva aduljilor se pot folosi si momeli realizate dintr-un amestec de insecticid, stimulator de hrinire si atractanti, momelile fiind considerate a fi solugia viitorului in combaterea diundtorului (Rosca, 2009) Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilatis) este periculos prin atacul larvelor sale, care in primele stadii consuma parenchimul frunzelor la nivelul caruia produce orificit de 1 - 5 mm, uneori cu o dispozitie liniara, cand frunza atacat’ este in stadiu de cornet. Larvele din 28 nd acestia atacd matasea, la un PEDstadiile II - V sapa galerii in tulpina, panicul si pedunculul stiuletelui. Prezenja galeriilor in tulpina determina caderea plantelor la ploi sau vanturi puternice, iar stiule{ii care se formeazd sunt mai mi Atacul de sfredelitorul porumbului este mai intens in anii cu precipitatii sporite (Rogca I., 2009). Controlul atacului de sfredelitorul porumbului se realizeaza prin metode preventive, precum: respectarea rotafiei, cultivarea de hibrizi rezisten{i, tocarea tulpinilor la recoltare, efectuarea de araturi adanci. in general, in conditiile din {ara noastra nu este necesara combaterea chimica. Dac se impune combaterea chimic’, atunci cAnd primele larve ineep s& eclozeze se poate folosi Avant (indoxacar 150 gil) ~ 250 mi/ha, tratamentul repetandu-se la 10-14 zile. in prezent exist porumbul modificat genetic Mon 810 acceptat in cultura inclusiv in Europa, care este rezistent la atacul de sfredelitor. Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera) este periculoasa prin atacul larvelor sale, care consuma matasea stiuletelui, dupa care consuma boabele in faza de lapte-ceara din ‘varful stiuletelui, producdnd goluri liniare, uneori intrand si in cocean. Specific atacului sunt excrementele pe care larvele le elimina la exteriorul organului atacat. Controtul atacului de omida fructificatiilor se realizeaza prin masuri_ preventive, precum: efectuarea ardturii si a lucrailor solului adanci, prin care sunt distruse pupele din sol; combaterea buruienilor, in felul acesta indepartindu-se sursele de hrand pentru adulti gi larve (specia este polifagi); irigarea, umiditatea limiténd atacul daunatorului asupra stiuletelui Viermii sdrma (Agriotes spp.) produc pagube prin larvele lor. care consumi boabele in curs de germinare si ridacinile plantelor de porumb in primele faze de vegetatie. Plantele care supravieluiese atacului au vegetatia intarziata. Atacul este mai puternice in primaverile reci si umede. De asemenea, atacul este intalnit in special pe solurile grele si umede (podzoluri, lacovisti), mai ales atunci cand porumbul urmeazi dupa pajistil destelenesc sau dupa leguminoase perene. Controlul atacului de viermi sarma se realizeazi prin evitarea monoculturii, fertilizarea la pregatirea patului germinativ sau semanat, aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile acide, efectuarea ariturii sau a lucrarilor de afanare adanca imediat dupa recoltarea plantei premergitoare, tratarea seminelor cu insecticide. Céiribusul de step (Anoxia villosa) produce pagube prin larvele sale, care rod ridicinile pkintufelor de porumb. Plantele atacate pier sau raman slab dezvoltate, atacul manifestandu-se in vetre. Controlul atacului de carabus de stepa se realizeaz& prin tratarea seminjelor impotriva girgarifei frunzelor de porumb sia viermilor sirma, precum si prin efectuarea ariturii si a luerarilor solului, prin care larvele sunt scoase la suprafata unde sunt ‘expuse la intemperii si la atacul diferifilor pradatori, Gandacul pimantiu (Opatrum sabulosum) produce pagube prin atacul adultilor, care rod plantele retezdndu-le de la nivelul coletului, si prin atacul larvelor care rod radacinile plintujelor de porumb. Controlul atacului de gandac paméntiu se realizeaza prin tratarea semin{elor de porumb impotriva gargérifei frunzelor de porumb si a viermilor sarma. Irigarea culturié Porumbul are o pondere mare in structura culturilor in zonele amenajate pentru irigat, iar irigarea culturii potenjeaza toate masurile fitotehnice aplicate. Sporurile de productie care se realizeaza in conditii de irigare pot depasi 50 % (dupa V. Bémaure, 1972). Consumul de apa la porumb este ridicat. De regula udarile se aplict in timpul vegetatiei si urmaresc satisfacerea cerinfelor plantelor in perioada critica pentru apa care incepe cu dowd saptimani inainte de aparitia paniculului pani la maturitatea in lapte-ceara si are durata de 50-60 zile. 29Din punct de vedere calendaristic accasté perioada incepe la jumatatea lunii iunie si se incheie la jumataica lunii august cand vremea este secetoasi gi cu temperaturi excesive. Este de dorit ca in acest interval si se menfina umiditatea solului la peste 50 % din intervalul umiditiii active (IUA) pe adancimea de 50-80 cm, pentru a nu stanjeni procesele de bioacumulare care dupa fecundare depasesc 200-300 Kg/ha substan{a uscat. Daca pana la perioada critica, scdiderea umiditajii solului pana la 30 % din IUA afecteaza intr-o masur’ mai mica procesele de organogenez4, scaderea umiditifii solului la 30 % din IUA in perioada critic pentru apa duce la seiderea productiei de boabe cu peste 30 % (dupa ICITID Baneasa Giurgiu, 1986). Ca regula generala sunt recomandate 3-5 udari in functie de marimea normei de udare posibil de aplicat cu instalatiile existente in dotare. Di folosese echipamentele clasice cu mutare manual se aplici 3 udari cu norme de 400-600 m’/ha, iar cu instalatiile modeme cu tambur si furtun tip [ATF sau cu pivot central tip IAP, se aplicd 4-5 udé 300-400 m’yha, deoarece deplasarea este automata si nu sunt posibile norme mai mari de udare la o singura trecere, in cazul aplicarii udarilor pe brazde se pot aplica 3-4 udéiri a 600-800 m'/ha in functie de permeabilitatea solului pentru apa. 6.6. Recoltarea Recoltarea porumbului se face 1a maturitatea deplina, iar acest moment este marcat de ajungerea boabelor la umiditatea de 30 %, cfnd se considera atinsi maturitatea fiziologica gi nu mai au loc acumulari in bob. Momentul maturitajii fiziologice se apreciaza dupa prezenja stratului negru fa zona de fixare a bobului pe cioealau, end se considera c& boabele au ajuns fa greutatea maxima, Aspectul plantelor nu constituie obligatoriu un indiciu al maturitagii, deoa hibrizi care isi mengin culoarea verde pand la maturitatea deplina a boabelor, iar la alti frunzele si tulpinile se usucd odata cu maturitatea boabelor fn toamnele secetoase, maturizarea porumbului este mai timpurie gi la matutitatea boabelor se usuci frunzele si tulpinile plantelor. in condifii climatice normale in fara noastra maturitatea porumbului are loc la inceputul Juni septembrie pentru hibrizii mai timpurii gi poate continua pana spre sfargitul luni octombrie pentru hibrizii tardivi. Stabilirea momentului de recoltare depinde de metoda de recoltare si de modul de pistrare a recoltei, Se practic’ dou’ variante de recoltare a porumbului in functie de modal de pistrare pe care gil permite fermierul, Recoltarea sub forma de stiuleti depanusati este cea mai utilizata in Romania si se realizeazi manual sau mecanizat. Recoltarea mecanizaté sub forma de stiuleti depanusati incepe céind umiditatea boabelor a ajuns Ia 30-32 % gi trebuie sa se finalizeze inainte ca umiditatea s& scada sub 24- 26 %, deoarece au loc pierderi de boabe datorita organelor active pentru depanusare ale combinei Combinele pentru cerealele paioase C 4, pot fi echipate pentru recoltat porumb stiuleyi, cu un culegitor de stiule{i (CS-4Mr) si un echipament de depanusare (EDR). Combina autopropulsaté pentru recoltat porumb, pe sase rénduri (CsP) executa recoltarea integrald la o singurd trecere, stiuletii depanusafi sunt colectati intro remored cuplata la combina, iar resturile vegetale sunt tdiate de la suprafata solului, tocate gi colectate intr-o remorca care se deplaseaza paralel cu combina sau impragtiate pe sol. Combina tractata C;P recolteaza stiuleyii nedepanusagi pe care fi colecieaza in remorc’, taie 51 toacd tulpinile, iar stiulesii sunt depanusati la stationar cu un depanusator de stiuleti (DS-6). Indiferent de combina folosit’, trebuie sX se realizeze o depanusare totald de peste 95 %, gradul de vatamare a stiuletilor sub 3 % si pierderi totale de boabe de pe stiuleti edt mai sub 2,5 %. sunt ii mii 30Recoltarea mecanizaté sub forma de boabe se face cu combina pentru cereale paioase echipata cu culegator de stiuleti $i echipament de treier (Ciy + CS-6 + ET sau C2 + CSy-Mzo +E2Z). In acest caz, boabele sunt colectate in buncar iar tulpinile ramén pe teren netaiate, sau se pot tia tulpinile simultan si se colecteaza in remorca. Recoltarea porumbului in boabe se face Ia umiditatea boabelor de 28-21 % si cind tulpinile sunt uscate pentru a nu mari umiditatea boabelor. Cele mai mici pierderi se inregistreazi cand umiditatea boabelor este 20-24 %. Dupi recoltare boabele trebuie introduse imediat pe fluxul de curajire gi uscare pana la umiditatea de 14-15 %, pentru a fi depozitate fara probleme. in caz contrar, procesul de incingere al boabelor este inevitabil, intr-un interval de timp foarte scurt. La recoltarea sub forma de boabe se regleaz’ combina pentru a objine puritatea boabelor minim 98%, gradul de vatimare al boabelor sub 8 % si picrdecrile sub 2.5 %. Recoltarea manuala se practicd pe sear larga in Romania in gospodiriile populatiei, ‘care detin suprafele mici gi care cultiva porumbul pentru furajarea animalelor din gospod: si consum propriu. fn acest caz, stiuletii se depanuseaza si se colecteaza in gramezi de unde se incarcd in mijloace de transport. Ulterior cocenii se taie, se colecteazii tn snopi, se leaga, se ageaza in glugi si apoi se transport in gospodarii pentru animale. in zonele mai umede din nordul Moldovei si Transilvania, se taie plantele, se aseaza in glugi si se separa stiulejii ulterior. Stiuletii se pastreazi in patule de diferite capacitaji si tipuri constructive Randamentul de boabe pe stiuleti este 75 % la recoltare (cand umiditatea este mare) si poate depagi 83 %, dupa uscarea stiulejilor. Eliberarea terenului de tulpini in cazul recoltarii manuale sau mecanizate trebuie ficuta imediat dupa recoltare pentru a putea efectua lucrarea de arat pana la venirea iernii Produetia de tulpini reprezinta la porumb 50-60 % din biomasa epigee a plantei Se considera o productie buna la porumb, 25.000 Kg/ha biomasa epigee total’, din care productia de boabe 12.000 Kg/ha (dupa Bonciarelli, 1998, citat de Gh. Balteanu, 2003). in Italia productia maxima realizaté este 18.500 Kg/ha boabe, la Fundulea productia maxim realizata in cmp experimental a fost de 19.000 Kg/ha, boabe cu umiditatea de 15,5 %. Productia medie la hectar in Romania a fost 1040 Kg/ha in 1934, 3230 Kg/ha in 1977, 4100 Kg/ha in 1985 si 2975 Kg/ha in 2001 ura succesiva a porumbu Cultura succesiva de porumb pentru boabe sau pentru siloz se poate pract conditii de irigare dupa culturi de orz de toami de porumb este conditionata de data seménatului, care nu trebuic si fie mai tarziu de 1-5 iulie, de resursele termice ale zonei, care trebuie si asigure ajungerea la maturitate a hibridului ales si de asigurarea cu apa prin irigatie. succesive Tabelul 10 Resursele termice pentru culturile succesive dupa diverse premergitoare Zona Sma emperatrlor = 10°C in eazalsemnatule dup Boreeagur 1 iunie (Ore i rapa 10-20 ii Orda 1 te Tanca Danie 1400-1500 1200-1300 1000-1100, Sudul Cémpiei Ronne si | 1300-1400, 1100: 1200- 900-1000 Dobrogen ‘Campia de Vest gi sudul 1200-1300 1000-1100 ~~ F800-900 Maldovei 3Pentru boabe se recomanda folosirea hibrizitor din grupele FAO 100 si 200, iar pentru siloz, pentru producti mari de masi verde hibrizi din grupele FAO 300-400 care si ajunga cel puin in faza de lapte in momentul recoltari. Pentru cultura succesiva solul se Icreaz superficial cu o grap cu discuri grea care mobilizeaza solul si incorporeazd miriglea, sau se poate semana direct in miriste folosind semanatoarea MCSN-6M care mobilizeaz4 solu! numai in zona randurilor pentru incorporarea semintei. in acest caz trebuie efectuaté o erbicidare pentru distrugerea buruienilor existente in momentul semdinatului, iar in vegetatie buruienile se combat cu un erbicid pe baz de 2,4 D. Dac’ terenul a fost lucrat se pot face gi prasile mecanice. Se aplic& ingrasAminte cu azot la semnat si odat& cu pragila mecanic’, se foloseste doza de 50-100 Kg/ha, Densitatea culturii succesive este 65-70 mii plante /ha si daca s-a lucrat solul cu grapa cu discuri se poate semana cu semanatoarea SPC. Cultura suecesiva se infiinteaza numai daca exist& posibilitayi de irigare. Prima udare se aplicd imediat dupa semanat, pentru rasarire, 300-400 m*/ha pentru a reface umiditatea in stratul superficial. Dupa risirire mai sunt necesare 3-4 udari cu norme de 600-800 m’/ha pentru a aproviziona solul pe adéncimea de 50-80 cm. Norma de irigare ajunge ka 2500-3000 m/ha, ultima udare se aplica la inceputul lunii septembrie. Dac& nu ajunge la maturitate si apare riscul aparitiei brumei se recomanda recoltarea pentru siloz, Daci ajunge la maturitate se recolteaza in acelasi mod ca in cultura obisnuits.