TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A GRAULUI DE TOAMNA 1, Important Gréul este cea mai important planta cultivata, cu cea mai mare rispandire pe glob, Cultivat in peste 100 de ari si constituie o sursi comerciala de prim rang. Importania gréului este data de: > compozitia chimica a boabelor si raportul dintre hidratii de carbon si proteine, in raport cu cerinfele organismului uman: plasticitatea ecologici ridicata, fiind cultivat in zone cu climate di (subtropical, e mediterancan, oceanic, continental de stepa), pe diferite tipuri de sol ca nivel de fertilitate; > posibilitatea de mecanizare integrala a culturii si de objinere a unor produetii ieftine; » posibilitatea de pistrare, de transport si depozitare Ria si se altereze. Utilizarile graului sunt multiple si variate. Boabele se folosesc pentru o gama de produse de morarit din care se fabricé un sortiment bogat de produse de panificajie, paste ‘ase, produse de patiserie si biscuiterie care constituie alimente de baz pentru 35-55 % din populajia globului, asigura $0-55 % din caloriile consumate in lumea intreag’, impreund cu celelalte cereale cultivate, (Programe alimentaire mondial Laide alimentaire, FAO — Roma 1996). Pentru prelucrarea boabelor de gréu este creat o intreaga industtie (Roman Gh.V., 2003), avénd in linii mari urmatoarea succes = industria conditionarii si pastrai + industria moraritului + industria panificati - alle industrii (amidon, gluten alimentar, alcool alimentar, glucoza, bioctanol, nutre{uri combinate, etc), in urma procesirii graului in morile de mare capacitate rezulta cantitati mari de tarate, care constituie un furaj concentrat valoros (bogat in proteine, lipide si saruri minerale) si germeni cu continut ridicat in vitamine, care constitue o polivitamina naturala (Segal gi colab., 1977) dar si lipide cw utilizari in cosmetologie. Paiele ramase dupa recoltare se pot folosi pentru fabricarea celulozei, furaj de volum saul asternut pentru diverse categorii de animale, ingrasamént organic dupa 0 perioada de ‘compostare sau incorporate ca atare in sol, dupa recoltare, iar prin brichetare se pot folosi ca combustibil. Importana agronomic’ este data de: = mecanizare integralé a cultur - eliberarea devreme a terenului si posi premergatoare pentru majoritatea culturilor; ~ dupa soiurile timpurii, permite amplasarea unor culturi suecesive in anumite zone. ilitatca efectuarii araturitor de vara, fiind o buna 2. RispAndire, Suprafefe, Product Datorita plasticitHjii ecologice, griul este cultivat pe toate continentele, intre 65 ° latitudine nordica in Norvegia si 45" latitudine sudica in Argentina si de la nivelul mari pina la 3500 m in Ecuador. Graul se cultiva in lume pe circa 230 milioane hectare, cu miei fluctuagii mil. ha in 2009, 208 mil. ha in 2003, dupa FAO 2013). Productia mondialii de gréu a atins 609 mil tone in 1998 si 682 mil. tone in 2009, din care 100-122 mil. tone constituie obiect de comert in fiecare an. Produejia medie mondiala in ultimii ani a fost de 2718 ~ 3069 gg boabesha timp (225,4Tabelul 3 Repartifia suprafefei cu ged i a produotiei mondiale de grau Continentul Suprafaja | Productia medie | Productia global (mii ha) (Kgyha) (mii tone) Pe glob 225.437 | 3.024 [681.915 Asia 102.118 [2.947 300.997 | Europa 61.089 3.743 228.712 ‘America de Nord | 29.720 2.921 86.828 Tarile fostei URSS_| 49.464 2.686 107.049 Oceania 13.560 1.626 22.059 Africa 9.643 2.288 —_ [2.066 Americade Sud | 8.473___[ 2.017 17.092 Sursa: FAO, 2013 Tabelul 4 Situajia culturii graului in tarile care cultiva peste | milion hectare cu gra Tara Suprafaja | Productia medie | Productia globala ccultivata (mii ha) (Kg/ha) (mii tone) Algeria 1.848 1.597 2.953 Egipt 1321 6.448 8.522 —| Canada 9.539 2.779 26.514 SUA 20.181 2.988 60.314 Argentina 4334 1.747 7574 Brazilia 2.433 2.040 4.964 China 24.210 4.748, 11.4950 india 28.400 2.840 80.680 Iran 6.647 2.082 13,484 Pakistan 9.047 2.656 24.033 Turcia [8.026 2.566 20.600 Bulgaria 1.247 3.187 3.976 Prana 5.146 7.446 38.324 Germania 3.226 7.808 25.190 Talia [1.795 3.531 6.341 Anglia 184 7.926 14.379 Polonia 2.346 4172 9.789 Romania 2.140 2.430 5.202 Ungaria 1147 3.854 4419 Australia 13.507 1.603 21.656 Kazahstan 14.329 1.190 17.052 Federatia Rusi | 26.632 2.518 61.739 Ueraina 6.752 3.092 20.886 Sursa: FAO, 2011Mari producatori sunt in acelasi timp si exportatori de grau. in anul 2009, mari exportatori au fost: SUA 20,1 mil. tone, Canada 16,8 mil. tone, Australia 14 mil. tone si Argentina 4,2 mil. tone, Marii importatori sunt: Brazilia, Egipt, Japonia, Iran, Algeria si Mexic. Tarile UE sunt mari producatoare de grau (124 mil. tone in anul 2009), dar export anual numai 16 - 40 mil. tone datorita restric{iilor impuse prin acordurile cu SUA. in Romania, suprafejele cultivate cu gréu au cunoscut modified putin importante, Tabelul 5 Evolutia culturii de gradu in Romania “ANUL Sesiens Fra Tra no [oer Saar care [2s [ar [ar [20 [ras [um [os fam is fas for far (oh eens ? Protests [ast [sm [sa | co sat [us [sw foe [am [oe [oe [ae [om fom Ao ane) Prod mee sa] 2n0 | 21a | 30 seez | 217 | 20 | 29 | ate | oor | ino (kph) ‘Sursa: MADR, 2013. {in anul 1938 se cultivau 2,5 mil.ha, dupa care suprafafa a oscilat in limite restranse in jurul a2 mil. ha. Cele mai mici suprafee cu griu s-au inregistrat in 1991/92 si 1995/96 gi au fost de 1,45 3i 1,79 mil. ha avand drept cauze, printre altele: conditiile climatice nefavorabile in perioada de semanat a gréului, dotarea tehnicd insuficienté si resursele financiare limitate ale cultivatorilor de gréu, dar si greutajile aparute in valorificarea recoltelor de grau (Roman Gh.V., 2003), Productiile medii de grau au crescut considerabil in Romania, de la 963 Kg/ha in 1938, Ja 2487 Kg/ha in 1981, dupa care s-au menginut in jurul acestei valori, cu oscilatii de Ja un an {a altul in functie de conditiile climatice ale anilor de cultivare, ‘Cea mai mare productie medic a fost de 3301 Kg/ha in 1990, iar cea mai mare productie globali s-a inregistrat in 2001 si a fost de 7,73 tone. in ultimii ani modificatile climatice au afectat considerabil productia medie de gedu in Romania, iar in anul 2003 aceasta a fost numai de 1170 Kg/ha. 3. Origine, Sistematicd, Soiuri Pe baza descoperirilor arheologice Ricute in decursul timpului s-a confirmat c& originea grdului este in Orientul Apropiat, iar vechimea sa este de cca 11 mii ani, aga cum precizeazs botanistii si geneticienii de la institutul Weizman (Israel) si de la Universitatea Missouri (SUA), pe baza descoperirilor mai recente cu ajutorul carbonului C1, Gréul apartine genului Triticum, clasa Monocotyledonopsida, ordinal Graminalis, familia Gramineae si cuprinde un numar mare de forme spontane si cultivate Clasificarea speciilor din genul Triticum in prezent se face pe baza criteriului genetic, pe baza numirului de cromozomi, conceputi de N. Vavilov in 1935 si completati de J. Mac Key in 1963. Dupa numéirul de cromozomi, formele genului Triticum sunt grupate in: Grupa diploid% (2n = 14 cromozomi, genom AA) cuprinde forma salbatic’ Triticum monococcum ssp. boeoticum si forma cultivaté Triticum monococeum ssp. monococcun, alacul cultivat, semnalat in Europa Central din perioada neolitica, cu boabe acoperite de pleve dupa treierat, dar care dau o faind de calitate.Grupa tetraploid’ (2n = 28 cromozomi, genom AABB) a rezultat prin incrucisarea spontana intre formele diploide si o specie spontana de Triticum necunosculd. Aceasti grupa prezinta o forma spontana (Triticum turgidum dicoccoides) si mai multe forme cultivate Triticum turgidum ssp. dicoccum, tenchi cultivat, cereala a vremurilor vechi in Egipt si Mesopotamia; Triticum turgidum ssp. turgidum conv. durum, geéul durum, cultivat ine’ din vremea Imperiului Roman, are forme de toamna si de primavard, cate se cultiva gi in prezent pe 9 % din suprafaja mondial’ cu gréu, pentru destinatia paste Piinoase, Graul durum cuprinde mai multe varietafi diferite dupa culoarea spicelor si aristelor, este rezistent la seceta, dar sensibil la ger si il intalnim in cultura in bazinul mediteranean (Italia, Spania, Franta, Grecia, Turcia, Algeria, Tunisia, Maroc), Canada si SUA. In Romania graul durum se cultiva pe suprafee restranse (cca 100 mii ha), deoarece este sensibil la conditiile vitrege din timpul ie Triticum turgidum ssp. turgidum conv. polonicum, grduil polonez, cultivat in Affica de nord si Etiopia, Grupa hexaploida (2n = 42 cromozomi, genom AABBDD) a rezultat prin inerucisiri spontane intre forme tetraploide si Aegilops squarrosa si cuprinde cele mai multe specii cultivate: Triticum aestivum ssp. vulgare, graul comun sau graul pentru paine, ocupa peste 90 % din suprafaja mondiala cultivata eu gréu. In prezent se apreciaza ca exist in cultura in lume circa 20000 soiuri de gréu de toamna war’, Pe plan mondial, 70 % din suprafafa cultivatd cu grdu este ocupati de graul de toamna. Graul de primavard este raspandit in zone cu temperaturi scdzute gi strat persistent (peste 6 luni) in cursul ierii, in farile fostei URSS si Canada, Triticum aestivum ssp. vulgare cuptinde varietaji care se diferentiaza dupa caracteristicile spicului: var. erythrospermum ~ spic alb, aristat, glume netede, bob rost; var. ferrugineum ~ spic rosu, aristat, glume netede, bob rosu; var. lutescens ~ spic alb, nearistat, glume netede, bob rosu; var. milturum — sic rosu, nearistat, glume netede, bob rosu. Triticum aestivum ssp. spelta, gréul spelia, specie cultivatt din epoca bronzului, in prezent resirans in cultura in Elvetia, Suedia, Germania si Belgia, dupa treierat bobul r Imbracat in pleve si produce o faina de calitate, pentru panificatic. Formele cultivate de grau tenchi a fost luat in cultura in jurul anului 7000 i. H, alacul, ‘ceva mai tdrziu (in jurul anului 6500 1. H), iar graul comun ceva m (pe la anul 5500. H). in Romania, descoperirile arheologice si inscriptiile de pe monedele vechilor cetati Tomis si Kallatys, aratéi c& grdul a fost cultivat pe teritoriul roménese in perioada 2500 i. H pe suprafe{e insemnate sia fost folosit pentru negot de greci, romani si alte popoare. Soiurile cultivate. Sortimentul de soiuri de grau comun din lista oficial cuprinde soiuri roménesti si strain adaptate conditiilor de clima gi sol din fara noastraTabelul 6 Caracteristicile soiurilor de grau inserise in lista oficiala in anul 2011 Soiul ] Producatorul | Zona de cultura | Potenjial de | MMB | MH productie (g) | (Kenly ‘ke/ia) ‘Alex SCA Lowrin | Campia de Vest_| 5000-6750 | 40-4 _| 72-77 Apullum [SCA Turda | Transilvania | peste 6000 | 44 75 ‘Ardeal IcDA Transitvania si | $000 45 5 Fundulea_| NV qari ‘Ariegan | SCA Turda | Transilvania, N- | 6000-9000 | 42-46 V fai, Moldova Boema ICDA Sul i vestul | 6000-8500 Fundulea | gti SCDA\ Intoate zonele | peste 6000 | 41 78 Fundulea | de cultura Delabrad [ICDA Transilvania si | peste 5000 | 44 6 Fundulea___| Moldova Delia ‘SCA Lovrin_| Campia de Vest aaa | 73-77_| Dor ICDA. Tn toate zonele [5200-5900 | 43-44 | 77-78 Fundulea | de cultura Dropia ICDA. Sudul, Estalsi | peste 6300 | 44-48 73-74 Fundulea | Vestul Eliana SCA Pod | Transivania, | 6000 447 [78 Hoaiei Moldova si zona colinara Esenjial | SCA Twrda | Transilvania si | peste 5000 | a1 B Moildova Flamura S| ICDA Sudul si vestal | 6000-8500 | 42-45 Fundulea | iri si Moldova Funduleaa[ ICDA ‘Sudul gi vestul | 8000-9500 | 41-45 Fundulea__| (ri si Moldova Fundulea29 | 1€DA Sudul fri 33-40 Fundulea Gabriela [SCA Podu | Moldova peste 6000 [42-73 oaiei central gi de sud Gasparom [SCA Teansilvania, | 7000 46-48 [75 Suceava | Moldova, zona colinara GK Elet Sudul si Vestal] 3900 0 76 tari ‘Transilvania, Moldova Szeged | Sudul si vestal | 6100 36 7 Ungaria Szeged 6100 BR B Ungeria SCA Podu | Moldova si 5200 0 6 Hoaiei “Transilvania Kraljevica | Jugoslavia | Sudul si vestul | 6100 a 77 sari Cowin34 [SCA Lovrin | Sudulsivestal | 6000-8000 | 42-45 {iri [Lovrin di | SCA Lovein_| Vestal fr 3000-9000 | 41-44 Magistral | SCA Moldova, 7200 BAS | 78-80 Suceava | Transilvania si zona colinara MV. Ungaria—Fintoate zonele | 6000 39 «76 Magvas de culturaSoial | Producttorat | Zona de calwrd | Potenjialde | MMB [MH productie (g) (Kg/hl) (kg/ha) Rapid TOA Sal ar 000-8500 [447 [79 Fundlea Romulus | SCA Lovein Sudul si vestul | $800 Tas | 77-80 a sa _ Serina ‘Ungaria ‘Transilvania si 5600 40, 8 Moldova K ‘Suceava 84 | SCA Suceva | Nordul 5000, 37-43 | 78 Modo Transilvania Simnie 30 | SCA Gimmie | Sudul i vestal [3000 a |e —_| wei Tranviivania | SCA Tweda | Transilvania | 6000 B30 [7 Tiivale | SCA Albota | Zona colinars | 6000 2 [1677 din sud Tanda | SCA Twrda | Transilvaniayy [5200-7600 [45 | 77 Moldova Turda 2000 | SCA Turda | Transilvaniayy | 5000-6500 [45 | 77 Moldova Sunt in lista oficiald soiurile de grdu comun de primavara Rubin gi Speranga, Pentru graul durum, exist& soiurile Condur si Pandur, de toamna gi Artena si Ixos de primavara, 4. Particularititi biologice Perioada de vegetatie a grdului de toamna le din ara noastra se deruleaza in intervalul octombrie-iunie, circa 9 luni (270-290 zile). in acest interval plantele de grau parcurg © succesiune de faze fenologice, de la germinatie pana la maturitate, care se exteriorizeazi prin anumite caracteristice anatomice si morfologice ale plantelor, iar din punct de vedere fiziologic au loc modificdri inteme in biologia plantelor. Fazele fenologice sunt grupate in doua etape: > Etapa vegetativa, cu fazele: germina(ie, inradicinare, risatire, fraqire; wre, inflorire, Etapa generativa cu fazele: alungirea paiului, burduf, inspi polenizare, fecundare, formarea si umplerea boabelor si maturitat. in ctapa vegetativa se formeaz& organele vegetative ale plantei, iar in etapa generativa se diferentiazi componentele inflorescen{ei, a florilor, se formeaza boabele si se maturizeazt boabele. Deoarece in fiecare faz fenologicd au loc procese care influenteazdi componentele de productie si calitatea recoltei, specialistii in biologia si tehnologia de cultura a cerealelor au realizat 0 codificare a vegetajiei, prin intocmirea unor seari de coduri, pe baza aspectului morfologic exterior al plantei de grau. Cunoasterea stadiilor de crestere este utilé pentru a identifica momentele critice din iclul de vegetatie al plantelor, in care factorii de mediu actioneazé limitativ asupra componentelor de productie si de a decide momentul pottivit pentru efectuarea diferitelor interventii tehnologice in cadrul tehnologici de cultura.Corespondenja intre diferite scari de codificare a vegetatici la grau Tabelul 7 Scara de codificare a vegetajiai KELLER Faze si stadii de crestere si ZADOX, FEEKES | gachioy, | CHANG si KONZAK INL ‘Germinatia| -slimainga uscata 00 ~ imbibitia completa a seminfei 03 + aparitia ridaciniget 05 ~aparitia coleoptilului 07 ~aparijia primed frunze 09 Rasatirea si cresterea plantei = fisirire — coleoptilul a aparut la suprafaja solului gi prima frunza este vizibila 1 A 10 + prima frunzii complet dezvoltata B in + aparitia frunzei a Il-a c 12 + aparijia fiunzei a Wea D 13 Tnfritirea = ineeputul infrayirit — —aparitia primului frate 2 E 21 + infrajire deplindi ~ aparitia tuturor frayilor 3 F 2 - sfaisitul infrairi —fiatii se pregatese sa intre in faza de alungire 4 G 29 ‘Alungicea paiulu + ineeputul alungivii paiului 5 " 30 = formarea primului nod 6 1 3 + formarea celui de-al doilea nod i J 32 + aparitia ultimei frunze 8 K 37 + burduf — aparitia ligulet ultimei 9-10 | L. 39-45 frunze Tnspicare = desfacerea burdufului ~ ariste vizibile 10.1 M = inceputul inspicatului 10.2-104 | N + inspicat deplin— spic vizibil complet | 10:5 oO Inflorire ~ inceput inflorre, stamine vizibile | 10.5.1 | P 60-61 = sfarsitinflorire, staminele se scuturd | 10.5.3_| Q 68-69 Fonmarea si maturarea boabelor boabele din treimea medie a spicului ‘au inceput sa se formeze 1054 | R 7 ~ maturitatea tn lapte nd s 2-74 = maturitatea in ceara 2 T 83.87 - maturitatea galbena 13 U an + maturitatea deplina 4 v 92 = supracoacerea w. 94 Sursa: Centre de Recherche Agronomiques de Gembloux, Faculte des Sciences Agronomiques Gembloux, Belgia 1990risuea—primafunetadaun nal uel fuze ; aM AMA. Tntajvedeptna Sil niet neepatl primal ad stunt ph 7 ~ ~ Wf \ . i» m ig ff FE yy | ] e » Vv f j im J | / NON 4 i si doieanod para ulinei gut’ poe ime vein Fig, = Stale de dezvotire fa ul de anna (dupa Feekes) Sus: Le froment d'hiver. Les Presses ‘Agrononsiques de Gemblous, Belgique. VJ $i Inflorire in scopul respectirii epocii de semanat si in conditii climatice normale zonelor de cultura a graului de toamné, etapa vegetativa se desfaigoara pind la instalarea iernii. Germinafia. Pentru a germina samanta de grau trebuie sa fie matura, iesita din repausul seminal, cu facultatea germinativa ridicata, sa provina din recolta anului precedent (si nu fie mai veche de 3-4 ani), iar in sol s& fie conditii favorabile de umiditate, temperatura si oxigen. Pentru a iesi din repausul seminal este necesar un interval de peste 45 zile de la recoltare pana la semainat si in conditii meteorologice normale, acest aspect nu ridic& probleme pentru practica agricola. Dupa semanat , boabele de grau se hidrateaza, absorbind apa din sol cu o presiune de 2,5 atm., datorita structurii capilar poroasd a tegumentului boabelor. Se activeaza sistemul enzimatic care transforma substangele de rezerva in substanfe simple, usor de asimilat de embrion (amidonul este transformat in dextrine-glucoz’-maltoza, proteinele in aminoacizi, iarlipidele in acizi grasi), care sunt dirijate catre embrion prin intermediul scutelumului si a unei rejele vasculare distribuite in endosperm. La nivelul meristemelor de crestere ale embrionului (muguras si radicula), incepe diviziunea celulara, radicula protejati de coleorizé pertoreaza tegumentul bobului in zona embrionara si marcheaza incoljitul bobului. in scurt timp apar cele 3-5 radacini embrionare, care ancoreaza planta in sol si absoarbe apa cu siruri minerale necesare nuttitiei Concomitent, mugurasul protejat de coleoptil iese din invelisul bobului, strabate stratul de sol care acopera bobul (adncimea de semanat), coleoptilul se opreste din crestere la circa | em al suprafaja solului, iar varful primei frunze iese din coleoptil si marcheaza rasaritul, Daca in sol sunt conditii favorabile de umiditate si temperatura, intervalul de la semanat la rasarire este de regula de 8-10 zile. in cazul in care umiditatea este insuficienta, rasarirea rzie pana dupa prima ploaie. Pentru a asigura conditii favorabile de rasarire, se va acorda atentie deosebita lucrarilor solului astfel incét simanta sa fie distribuité la semanat pe un sol tasat care si permita ascensiunea apei prin capilaritate gi sa fie acoperita cu un strat de sol maruntit si afinat care si permiti accesul oxigenului si al apei din precipitajii si sd nu stanjeneasca. deplasarea coleoptilului spre suprafata solului. Momentul in care la suprafaja solului este | numai coleoptilul marcheaza faza de ace. Dupa rasarire se formeazd prima frunza, ineepe asi varfului de crestere se formeaza frunza a Il-a si a III-a. Radacinile embrionare vor riméne active pana la sfarsitul vegetatiei, dar odati cu a I-a frunza incep sa se formeze primele radacini adventive. latia clorofiliana, iar la nivelul infratirea Dupa formarea frunzei a Ill-a, planta de grau stagneaza tn crestere, substanfele asimilate de frunze se acumuleaza in zona tulpinii situat’ intre sménf’ si suprafata solului, se formea7a © porfiune de tulpina subterand numité rizom si la circa 2 em adancime de la suprafaa solului unde se giseste meristemul de crestere se va forma nodul de infrafire. Din locul de pornire al fiecirei frunze (spre interior) se diferentiaza cate un frate. Nodul de infratie este o aglomerare de noduri si internoduri ale portiunii de tulpina subterana, de unde initial, de la subsuoara fiecdrei frunze s-au diferentiat si s-au format fray Infraitirea incepe dupa 15 zile de la rasdrire si continu pana la instalarea iernii, Din mugurele vegetativ al embrionului se formeaza tulpina principal, iar de la baza primei gi celei de a Il-a frunze se formeazi cate un frate de ordinul I. Este de dorit ca infraqirea sf aiba loc in toamna, iar la intrarea in iarna planta de grdu s& prezinte 3-4 frunze si 2-3 frati: acest lueru este posibil numai daca s-a semdnat in epoca optima si conditiile climatice au fost favorabile. In cazul semnatului mai tarziu sau in toamnele secetoase, daca risirirea intarzie, infraqitul poate avea loc in ferestrele iemii sau la inceputul primaverii, situafie in care frotii nu produc spice. in cazul in care dupa stadiul formarii a 3 frunze, frafii nu sunt vizibili ta suprafaya solului, analiza atentd in zona nodului de infratire, permite depistarea fratilor deja formati la subsuoara frunzelor. Graul prezinta o bund capacitate de infiztire, dar nu se doreste o infraire excesiva deoarece cea mai mare parte dintre frati nu vor produce spic. in anumite situa infrajirea poate compensa unele pierderi de plante determinate de conditiile nefavorabile in cazul unei densitaqi de 500 bg/m’, in condigii normale se obtine un procent de rasarire in camp de 70-80 %, iar dupa infraire cu 1-3 frati pe planta rezulta un covor vegetal de 700- 1200 frati/m’, din care in urma concurenei vom objine 400-600 frati fertili capabili sa formeze spic.(Odata cu aparitia primului frate se formeaza ridacini noi, adventive, la nivelul nodului pa si elemente de nutriie alaturi de ridzicinile embrionare. Ridcinile adventive continua s& crease’. pan’ ta inflorire cénd ating dezvoltarea maxim’, exploreazi un volum mare de sol in profunzime, dar cea mai mare parte sunt raspandite ind in stratul arabi Procesul de crestere al plantelor de grat continua pani toamna térziu, la sfirsitul lunii decembrie, pana cand temperatura scade sub 5"C, plantele pregatindu-se le vitrege din timpul iernii prin procesul de calire. CAlirea plantelor de grdu se realizeaza prin acumularea in celule a unor cantitaqi mari de glucide care asiguri protejarea plantelor de temperaturile scizute. Acumularea zaharurilor in plantele de gréu are loc in perioada de inffafire in zilele insorite de toamna la 10-15°C gi temperaturile mai scizute (0-6°C) din timpul noptii. Scdderea temperaturii spre 0°C reduce fenomenul de crestere al plantelor de gru gi asigur’ pastrarea zaharurilor acumulate in frunze si nodul de infraire. Confinutul in zaharuri la nivelul nodului de infrajire ajunge la 25-30 %, iar la nivelul frunzelor la 20-25 % (Gh, Balteanu, 1979), Plantele de griu realizeaz’ acest proces intr-un interval de 15-20 zile, iar la sfargitul acestei perioade pot rezista la temperaturi de -12°C la nivelul nodului de infratire. in continuare pe masura ce temperaturile scad pana la -10°C, plantele elimina din celule o cantitate insemnati de apa liber’, creste concentratia sucului celular, se mareste rezistenta la inghet si plantele pot rezista la -18, -23°C la nivelul nodului de infraire. Intrarea gréului in iam& are loc la 5-10 decembrie in Transilvania $i nordul Moldovei, 10-12 decembrie in sudul si vestul tri si dupa 20 decembrie in sud- estul Dobrogei (dupa O. Berbecel, 1970). in timpul iernii procesele vitale din plante se desfagoara cu intensitate redusa, dar nu se oprese complet. Procesul de fotosinteza si absorbjia azotului au loc gi la temperaturi apropiate de O°C (dupa E. Spaldon). Italienii au denumit perioada de vegetatie din timpul iermii criptovegetafie (vegetatie ascunsi). Reluarea vegetatiei plantelor de gréu in primavara incepe odat& cu dezghetarea solului intensificarea funetiilor vitale. incalzirile sporadice din ferestrele iernii dau impuls vegetatiei plantelor. in conditiile Romaniei, reluarea vegetatiei graului de toamna cea mai timpurie a fost la 10 februarie, iar cea mai tarzie la sfarsit de martie (dupa O. Berbecel, 1970). La reluarea vegetafiei in primavard prezint’ importanga deosebita rezervele de azot acumulate in plante gi azotul existent in solutia solului care odata cu cresterea temperaturii asigura demarajul etapei generative in cadrul edreia are loc cresterea intensa a plantelor prin acumularea a 90-95 % din biomasa epigee a plantelor in decurs de 90 zile (dupa Gh.V. Roman, 2003). Trecerea la etapa generativa este condifionaté de parcurgerea stadiului de vernalizare (Satisfacerea necesarului de temperaturi sc&zute). Vernalizarea consta in parcurgerea unei perioade de 30-45 zile la temperaturi intre 1-5°C, procesul se petrece in cazul fratilor formati, dar si la nivelul seminjei germinate sau plantei in curs de rasarire. Trecerea de Ia etapa vegetativa la etapa generativa se realizeaztt in stadiul de spic Ia 1 ‘em, dupa D. Soltner, 1990 (adica, daca facem o secjiune la nivelul unui frate, de la nivelul nodului de infiajire pand la nivetul spicului deja diferentiat, avem o lungime de | em). Alungirea paiului. in primayara, cand temperatura depageste 15°C plantele de gréu tree momentul in care tulpina a depasit inaljimea de 5 em. Cresterea tulpinii este intercalari, dupa ce s-a format internodul inferior se trece la alungirea celui superior, Tul iternoduri goale in interior, cu lungimi care crese de la baz spre internodul care poarta inflorescenta. Internodurile bazale sunt mai scurte, mai subfiri si cu peretele mai gros pentru a imprima rezistena la c&dere. Simultan cu dezvoltarea parfii epigee se dezvolta sistemul radicular, care la maturitate 10reprezinta 8-10 % din biomasa total, Cele mai multe ridacini adventive sunt rispandite in stratul de sol de 40-50 om, dar unele pot ajunge si la 160 cm, La maturitatea in lapte cresterea sistemului radicular inceteaza. Ritmul de crestere al plantelor de gréu in perioada de alungire a paiului este dependent de temperatura, umiditate, aprovizionarea cu elemente de nutritie, starea sanitara a culturii gi caracteristicile genetice ale soiului de grau, inaitimea plantelor de grau este influenjata de condifiile de vegetaie gi de caracteristicile soiului si oscileazé intre 60-120 cm. Soiurile cu paiul seurt si mai gros, manifest rezistenfa la c&dere si suportd doze mai mari de ingriisiminte cu azot. La fiecare nod al tulpinii este dispusi cate o frunz& formata din teaca si limb. Numarul de frunze pe o tulpina ajunge pana la 7. Suprafata foliar a plantelor de grau de toamna creste pana la sfarsitul lunii mai, cand ajunge la 30000-34000 m°/ha, fiind o caracteristica de soi, dar este influenfati foarte mult de conditiile de vegetatie. Indicele suprafefei foliare (suprafata foliard raportata la suprafaja de teren pe care o ocupa plantele) la care se realizeaza asimilatia clorofiliand neti optima, este 3-4, pentru zonele de cultura a graului in Romania (dupa Gh.V. Roman, 2003). Suprafafa foliari poate fi modificat® prin masuri fitotehnice (densitatea culturii, fertilizarea cu azot, irigatie, protectie fitosanitara si fertilizarea foliar’). Indicele suprafejei foliare trebuie urmarit $i pastrat in limitele favorabile componentelor de productic. Spre sfarsitul infiajitului la nivelul conului de crestere are loc diferentierea spicului. Daca facem o sec{iune prin mugutele terminal si analizam la microscop sau cu 0 lupa se poate observa spicul in stadiul dublu rand (dupa D. Soltner, 1990). in timpul alungirii paiului spicul creste in dimensiune, se diferentiaza spiculetele, florile si organele florale. Spicul este protejat de teaca ultimei frunze, iar cénd ligula este vizibilé, graul intra in faza de burduf. La scurt timp teaca ultimei frunze crapa vertical, incepe sa elibereze spicul, iar la soiurile aristate, aristele apar in zona ligulei ultimei frunze si marcheaza ineeputul inspicatului. inspicatul si infloritul. Etalarea spicului din teaca ultimei frunze ne anunff cd graul a ‘inspicat. Dupa cateva zile, la nivelul spiculejelor, paleele incep sa se deschida si apar la exteriorul spicului staminele, La grau deschiderea florilor incepe cu partea superioara a treimii bazale a spicului spre extremitifi, iar durata de inflorire in cadrul unui spic este de 3-6 zile in functie de starea culturii, aprovizionarea cu api, temperatura si argifd Polenizarea este autogama, iar eliberarea polenului din antere are loc inaimte de deschiderea florilor. in cazul in care pe perioada de diferenjiere a organclor florale sau in perioada de inflorire actioneaz% factori limitativi (nutritie deficitar’ cu azot, deficit de ‘umiditate gi arsiya) la varful si la baza spicului apar spiculete sterile. \epe imediat dupa fecundare, in ordinea in care a avut loc welisurile bobului dupa care continué cu umplerea bobului cu substanfe de rezerva biosintetizate de organele verzi ale plantei, Primele se depun substanjele proteice in ritm intens, iar dup’ 20 zile se intensificé acumularea hidrayilor de carbon, Durata de umplere a boabelor este influengata de conditiile de vegetatie si precocitatea soiului, in zonele de cultura si in cazul anilor fara seceta gi arsita se prelungeste perioada de umplere a boabelor si se objin boabe mari. Seceta gi arsija in aceasti faza reduc perioada de umplere a bobului, boabele ramén mici, iar in conditii extreme apare fenomenul de sigtavire a boabelor (boabe formate la care procestil de umplere a boahelor a fost afectat de seceta, arsita, densitifi exagerate ale culturii, atac de boli foliare, etc.). Participarea diferitelor pani ale plantei la biosinteza substanfelor de rezervl acumulate in bob este urmatoarea: spicul - 30 %, internodul care poarta inflorescenta - 10 %, limbul ultimei frunze (frunza stindard) — 12 %, Formarea bob inflorirea. Se formeazi mailimbul penultimei frunze — 8 %, limbul frunzei anterioare — 3 % gi paiul cu tecile frunzelor ~ 36 % (dupa M. Seiffert, 1981). Formarea, umplerea si maturizarea boabelor dureazé pind la 45 zile in conditile climatului nostru si poate ajunge spre 60 zile in nordul Europei occidentale. Maturizarea. Perioada de maturizare a bobului la grau cuprinde trei faze: > maturitatea in verde (in lapte), se caracterizeaza prin - plantele din lan sunt in intregime verzi, numai frunzele bazale sunt ingalbenite; = boabele sunt verzi, voluminoase, prin strivire elibereaza un suc Kiptos, umiditatea boabelor este spre 50 %, continua acumularea intensd a substanjelor de rezerva, embrionul este aproape in totalitate format, dar are capacitate redusa de germinatie. Durata aceste faze este de 7-10 zile maturitatea galbend (in pargd) se instaleaza eénd - lanul incepe si se ingdlbeneasca, plantele raman verzi in zona spicului; = bobul are caracteristicile soiului, consistenfa bobului este ceroasi, —s-a incheiat procesul de acumulare a substanjelor de rezerva, umiditatea bobului este in jur de 30%, iar ‘embrionul este complet dezvoltat, Durata cestei faze este de 5-8 zile > maturitatea deplina, se caracterizeaza prin plante complet uscate, bobul are mirimea si culoarea specific’ soiului, umiditatea boabelor sub 17 %, boabele se separa din pleve Para dificultate si embrionul are o buna viabilitate. Durata acestei faze este 3-6 zile, dupa care lanul intra in faza de supracoacere, cand plantele sunt fragile, spicele se arcuiese dupa prima ploaie, apare pericolul de scuturare a boabelor, lanul se inchide la culoare deoarece pe plante se instaleazA agenti patogeni. in cazul intarzierii recoltatului si in conditiile unui sezon ploios are loc spalarea boabelor si chiar germinajia boabelor in spic la soiurile mai sensibile la acest fenomen. Elaborarea randamentului la graul de toamna Randamentul la graul de toamna se elaboreaza de-a lungul fazelor de vegetatie, de la instalarea culturii in cmp gi pana la umplerea boabelor prin formarea succesiva a diferitelor componente: numarul de plante rasarite/m?, numirul de frati/m’, numarul de spice/m’, numarul de spiculete/spic, numarul de boabe/spic si masa a 1000 de boabe. Studiul componentelor randamentului permite punerea in evidenya a ansamblului fenomenelor care se deruleaza pe parcursul vegetatiei, Numérul de plante pe/m? este determinat de densitatea de semanat, procentul de plante isirite in edmp si condifile climatice dupa rasdrire si tn timpul ier Conditiile de vegetafie din toamna, la inflinfarea culturi si cele din timpul ierii, explica in proportic de 60-65 % din variabilitatea interanuala a randamentului in conditiile in care ceilalti factori rman nemodificati (dupa Ph. Gate, 1987). Densitatea de semanat, exprimati in boabe germinabile/m? trebuie adaptata datei de semanat, condititor de semranat(gradul de pregitie a solului si umiditayii solului la seminar), valorii culturale a seminjei si condifiil jimpul ien Pentru o dati de semanat considerati normali pentru o anumité zond de cultura a grdului de toamna, folosirea unor den mari la semanat nu este justificaté deoarece va avea ca efect disparitia unui numir mare de plante pind la desprimavarare. in cazul seminatului in epoca optima si in conditiile favorabile germinatiei si rasaririi nu este recomandat sa se depiiseasci densitatea de 450-500 be/m?. Derularea fazei de germinatie-rasarire este dependent’ de valoarea biologica gi culturala ‘a seminfei si de condijiile de mediu in care sunt puse semingele dup’ semanat. Solul trebuie sa puna la dispozitia semingei apa, caldura si oxigen.Intervalul semeinat-rasarit este determinat de acumularea unei sume de temperatur fn jur de 120 °C, Iuand ea bazi temperatura minima de germinatie la gréu de | °C, daca factorul hidric nu este limitativ, Dupa rasarire, influenga conditiilor climatice se refera la ~ excesul de api dupa rasarire limiteazi inradacinarea, frdneazi cresterea graului si afecteaza infratirea, cu consecinte asupra numarului de spice/m?: ~ _alternanta inghe-dezghet poate favoriza disparitia unor plante prin descalfare, datorita ‘expunerii la condifii vitrege; ~ gerul poate produce pierderi de natura fiziologica daca temperatura scade brusc inainte de calirea plantelor. Procentul de plante care se pierd pe timpul iernii poate fi controlat prin utilizarea de soiuri tolerante la temperaturile scdzute din timpul iernii si prin seméinat la o data permitd rdsdrirea, inradicinarea, infrdjirea si cdlirea graului tnainte de venirea iemii. Numrul de spice/m? este o rezultanti a procesului de infrajire sia concuré ei care apare in populatia vegetal, intre fraji, in faza alungirii paiului. infrairea este determinata de factorii de mediu (temperatura, lumina, lungimea zilei si aprovizionarea cu apa) si factorii agronomici (soiul, epoca si densitatea de semanat si ferilizarea cu azot). Aparitia fratilor primari se produce la un interval de timp aproape constant de 90-100 grade x zile (dupa Ph Gate, 1995). La durate mari de stralucire a soarelui se sintetizeaza cantitati mari de substan’ uscata gi creste numarul de frati. Deficitul si excesul de apa reduce numarul de frati. Capacitatea de infrajire a unui soi este conditionata de viteza si durata emiterii de frati Viteza emiterii de fragi nu prezinta diferente mari intre soiuri, dar exist o mare variabilitate in ceea ce priveste durata perioadei de infratire (dupd Varlet Granchet, 1986). in cazul fraqitul are loc in toamna, sau poate avea loc in semanatului timpuriu sau in epoca op ferestrele iernii sau primavara, dar in acest caz durata de infratire va fi redusd, deoarece infratirea se incheie in momentul dezvoltarii spicului care este determinat de lungimea zilei La densitai mari de seminat se reduce capacitatea de infrijire datorita competitiei intre plante in cadrul populatiei vegetale. Abunden{a de azot in sol la inceputul infrairii intensificd procesul si poate constitui 0 masurd de compensare a densitajilor mici sau a unor accidente de vegetatie Tabelul 8 iment de soiuri de grau in conditiile pedoclimatice din Campia Romana Componentele de producti la un soi Soiul Plante] Fraqi/m™ | Spice” [Nr | Masa rasirite/m? m | bobe/spi | boabe/sp c ic Fundulea 4 500 402 829 371 25,1 1,09 Lovrin 41 500 387 656 372 26,8 1122 | | Flamura 85 500 413 888 399 26.4 1,10 Rapid 500 | 40s 879 [404 [25.4 [1.16 | Dropia 500 | 419 894 409 | 265 LI6 Soissons 300 [399 908 [363 [30 1,13 Sursa: M. Dumbrava, 1998- ceeyraren miodcenon mes. choeren a soroumreres li a ° eee ‘neva | 1 AORNCREA Oe Reon ng, } 5 ; i I j i it 5 i fi : : : aoa iu i Pag . u 5 po Fig, 3 - Schema elaborarii randamentului la gréu Sursa: J.M. Meynard, M. Sebillotte, Agronomie, 1981 {ritirea productivi 7 Datorité competitici pentru factorii de vegetatie nu toti frafii vor forma spic. in stadiul de spic la | em se diferentiazi numarul potential de spice si acesta este corelat cu densitatea plantelor si cu gradul de infrajire. in continuare competitia pentru factorii de crestere (apa, lumina, temperatura, elemente de nutritie) va determina numfrul de spice'm?, Aportul de azot la inceputul alungirié paiului mareste numarul de spice la unitatea de suprafaya si asigura dezvoltarea suprafefei foliare fotosintetic active. Cresterea densitaii de semanat permite de spice/m? (nu proportional cu densitatea de semanat) gi reduce numarul de frati productivi pe plant, Numérul de spice/m? incepe si se claboreze dupa risirire gi se definitiveaz’ spre jumatatea alungirii paiului, respectiv stadiul 7 dupa Feekes. “Numirul de boabe/spic se constituie ineepand cu stadiul dublu rid al spicului, care din punet de vedere fenologic coincide cu inceputul infrafirii, stadiul 2 dupa Feekes si se incheie la inflorite, respectiv stadiul 10.5.1. Avortarea florilor poate avea loc pana la fecundare, dar este posibila si avortarea florilor fecundate si mai rar a boabelor. Numérul de boabe/spic este corelat cu substanfa uscati acumulata in spic la anteza si aceasta reflect’ competitia intre diferite organe ale plantei Ponderea spicului depinde de competitia intre spice si tulpini si apare ca un mijloc sigur de predictie a numarului de boabe /spic (dupa E. Triboi, 1994), Numarul total de spiculeje depinde de factorii climatici (temperatura si lungimea zilei) side dur Temperaturile ridicate diminucaza perioada de formare a spiculejelor si dirijeaza viteza ere @ componentelor spicule(ului. in timpul alungirii paiului (stadiul 5-8 dupa Feekes) un numar important de spiculete sunt susceptibile de a regresa, Temperaturile sciizute (0 zi cu temperatura minima sub 4 °C) distrug spiculetele situate in varful spicului. Este posibiki o compensatie intre numarul de spiculeie si de flori fertile pe spiculet. Numérul final de boabe depinde de florile capabile si formeze boabe. in ultima perioada a alungirii paiului, de la meioza In fecundare, un anumit numar de flori degenereaza, Numatul de flori este influenfat de temperatur’, apa si lumina, Stresul hidric si temperaturile excesive in timpul meiozei, determina cresterea concentratici in acid ascorbic la nivelul spicului si reducerea numarului de flori. Insuficienta radiafiei globale in ultima perioada a alungirii paiului, provoaca avortarea unui anumit numar de spiculete si flori datoritalipsei de asimilate disponibile Sunt diferente mari intre soiuri referitor la fertilitatea spicului, soiurile apte sf produca wumar mare de frafi realizeaza un numar mic de boabe in spie. Numérul de spiculefe pe este mai mare in cazul semanatului in epoca optima decét in cazul semanatului tarziu. Numarul de boabe pe spic si numarul de boabe in spiculet se diminueazi odata cu cresterea densitifii populajici, datoriti insuficienfei produselor fotosintetice, avand loc avortarea de spiculete $i flori. Fertiitatea spicului este influentaté de disponibilitatea in azot la nivelul spicului in ultima perioada a alungirii paiului si pana la inflorire (stadiile 8 ~ 10.5.3 dupa Feckes). Atacul agentilor patogeni afecteazi componentele randamentului, in functie de intensitatea atacului si momentul in care s-au facut tratamentele pentru combatere, Conditiile optime de formare a unui numar mare de boabe pe spic sunt urmatoarele: ~ competitie redusé in populatia vegetala in intervalul de la formarea celui de al doilea ‘nod al tulpinii pana la fecundare (stadiile 7 ~ 10.5.3 dupa Feekes); ~ absen{a stresului termic, pentru a reduce evapotranspiraia; + _absenfa deficitului hidric in perioadele cu consum ridicat (stadiile 7 — 11.1 dupa Feekes); + radiajia globala nontimitanta, Masa a 1000 boabe este influenjata de factorii de mediu gi agronomic. Stresul hidric in perioada formatii si umplerii boabelor provoaca diminuarea cantitajii de asimilate translocate spre bob. Masa a 1000 boabe este influentata direct de aprovizionarea cu apa a plantei care poate fi perturbata de seceta si temperaturile ridicate, Deficitul de umiditate inainte de maturitatea in lapte duce la formarca unor boabe mici, iar dacd deficitul continua apare fenomenul de sistavire a boabelor. Marimea boabelor in faza de maturitate in lapte este influenjata de conditiile de formare a organelor florale. ‘Temperaturile ridicate in perioada precedent& inspicdrii intensified evapotranspiratia potential, inducéind formarea unor boabe mici. Apar diferente intre soiuri privind MMB, datorita perioadei si vitezei diferite de umplere a bobului. Soiurile timpurii evadeaza din seceta si arsita din vara si realizeaza valori mai mari 1sale MMB. Densitatile mari determina un numar mare de spice pe m? chiar in absen{a unor factori limitativi. Cresterea dozelor de azot provoaca o diminuare a MMB datorita densitijii mari de spice pe unitatea de suprafata sau a cfderii plantelor. Mentinerea suprafejei foliare fotosintetic active o perioada mai lungd prin aplicarea unor tratamente cu fungicide in cursul vegetafiei are ca efect eresterea MMB, Ultima frunza, teaca sa si spicul produc 85 % din asimilatele care se acumuleaza in bob (J.F. Ledent, 1979). Tabelul 9 Influenta componentelor biomasei epigee asupra MMB sia productiei la grau Soiul Biomasa | Masa | Masa | Indice | MMB J Produc totai | boabe | paie de (@ | tia (gm) | (e/m’) | (e/m’) | recolta (Kg/ha ) Fundulea 4 10582__[ ara [eae [0.393 [43.21 [4223 | Lovrin 41 1039.8 | 402.1 [637.7 [0,386 [45.99 [4116 Flamura 8 1165.1 | 427.9 | 735,9__[0,367 [42,83 _[4365_| Rapid 1451 [441.7 [703.5 [0,385 [48104511 Dropia 12042_[ 455.1 [2764 [0377 | 44,15_[4630_| Soissons 1093.3 | 385,0__ [707.9 [0,352 [40.99 [3669 ‘Sursa: M. Dumbrava, 1998 5. Cerinte ecologice 5.1, Cerinfe fata de ealdura ntru germinajie seminele de grdu au nevoic de temperaturi minime de 1-3°C, in perioada de semanat a graului in fara noastra, temperatura se situeaz& in jurul a 14~ 18°C, destul de apropiate de optim in cazul culturilor seménate in limitele epocii optime (25 septembrie-I5 octombrie). Pentru risarire este necesara 0 suma a temperaturilor biologic active (mai mari de 0 °C) de 100-140 °C, Daca se respect epoca de semanat, iar in sol exist ficienta umiditate, gréul rasare dupa 7-10 zile. Pentru infrajirea graului sunt favorabile zilele insorite de toamna cu temperaturi de 8-10 °C. Pana la venirea iernii, plantele de grau tebuie s& ajunga in faza de infraire, st fie bine inradacinate si calite pentru a rezista temperaturilor sc&zute din timpul iernii (- 18 sau ~ 20°C la nivelul nodului de infratire). De regula graul este tolerant la condifile vitrege din timpul iemii, dar pot apare pierderi de plante fn cazul culturilor surprinse de ger in faza de aparitie a coleoptilului la suprafafa solului. Dupa reluarea vegetatici in primavara sunt favorabile temperaturile de 8-10 °C pant Ia alungirea paiului, 14-18 °C in perioada alungirii paiului si 16-18 °C la inspicat. inflorirea, polenizarea § fecundarea se desfasoara in cele mai bune condifii Ia temperaturi intre 16 si 20 °C, cu valori noaptea de 11 °C si ziua de 25 °C. Acumularea substantelor de rezerva in boabe si maturarea treptata au loc la temperaturi optime de 20 "C. Temperaturile ridicate (arsita) in perioada de ‘nspicat, formarea si umplerea boabelor, asociate cu deficitul de umiditate (secet& accentuatd) determin’ palirea lanului, afecteazi componentele de productie ale spicului si mireste procentul de boabe sistave.5.2. Cerinfe fata de umiditate Pentru o productie normalai de griu, este necesara o cantitate de precipitatii de minim 225 mm, bine repartizate in cursul perioadei de vegetatie. La camtitaji mai mici de precipitajii, dar mai ales din cauza repartitici in neconcordan{a cu ceringele plantelor, precipitatiile reprezint& factor limitativ al productiilor la graul de toamna. Cantitatea optima de precipi ar £1 600 mm anual si bine repartizate, Planta de gréu valorifica bine apa, cel mai adesea coeficientul de transpiratie se plaseazai {in intervalul 350-400. Pentru germinatic, graul are nevoie de 40-50 % apa din greutatea boabelor uscate, iar Asaritul are loc la 0 umiditate a solului de 40-70 % din capacitatea totala pentru apa, Sunt situatii cand in perioada seminatului graului de toamma sunt secete pronunjate care afecteaza germinatia, iar raséritul culturilor de grdu este intarziat si destul de neuniform. Cerinjele gréului pentru umiditate se marese in perioada infratitului, deoarece plantele isi dezvolta partea epigee (frunze si fraji), nodul de infiiitire si sistemul radicular. in primavara, deoarece porneste timpuriu in vegetajie, graul foloseste rezervele de umiditate acumulate in sol in timpul iernii. Cerinjele pentru umiditate erese odata cu alungirea paiului $i devin maxime la aparitia spicului, inflorire, fecundare, formarea si umplerea bobului Insuficienta apei in perioada alungitii paiului influenjeaza componentele de productic ale spicului, iar umiditatea in exces duce la cresterea luxuriant a plantelor gi asigura condifii favorabile instalatii bolilor foliare. in fara noastra sunt freevente perioadele secetoase in fazele de inspicat, formarea si umplerea boabelor, care impreundi cu temperaturile excesive (peste 30-35 'C) due la palirea lanului, reducerea numarului de boabe in spic si aparitia fenomenului de sistavire a boabelor. Perioada critica fags de umiditate (de la inflorire la maturitatea in ceara) are durata de 25-35 zile si corespunde din punct de vedere calendaristic eu a doua jumatate a lunii mai si primele decade ale lunii ici decalaje in funefie de mersul vremii. in anii secetosi in perioada de inflorire, formarea si umplerea boabelor este afectata productia, dar si calitatea recoltei. Timpul secetos la sfirsitul perioadei de vegetatie a gréului asiguri maturarea boabelor si permite desffigurarea campaniei de recoltare in condiii bune fa 5.3. Cerinte fai de sol Graul prefera solurile fertile, cu regim aerohidric favorabil, cu mare capacitate de refinere a apei si pH in limitele 6-7,5. Cele mai ridicate productii se obfin pe solurile balane, cemoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argilo-iluviale gi solurile brun-roscate. Nu sunt recomandate pentru gréu solurile cu permeabilitate scizuta, pe care stagneaza apa, deoarece pe aceste soluri plantele de grau sunt predispuse la degerare sau asfixiere timpal iernii, Sunt nepotrivite si solurile usoare, nisipoase pe care plantele pot suferi de seceti, iar in timpul iernii sunt dezradacinate de vant. Nu sunt potrivite nici solurile prea acide sau prea alcaline, Deoarece suprafaja ocupatii cu grat este destul mare, iar gréul se cultiva pe un areal destul de larg in {ara noastra, totusi cultura acestei plante se intalneste gi pe alte tipuri de soluri: argiloiluviale, hidromorfe, erodate, nisipoase si chiar alcaline, mai pujin favorabile pentru grdu, dar care necesiti obligatoriu o serie de misuri pedoameliorative (amendare, fertilizare, scarificare). 5A. Zone ecologice pentru griu Stabilirea zonelor de favorabilitate pentru grdu s-a fficut luind in considerare caracteristicile solurilor, temperatura si umiditatea pe fazele de vegetatie ale grdului de toamna, Cele 1,9-2,4 milioane hectare semanate cu grdu de toamn’, in Roma in conditii favorabile si foarte favorabile. pot fi amplasateZona foarte favorabild, cuprinde Campia de Vest, mai precis Campia Crigurilor gi Campia Banatului, reprezentata de soluri cernoziomice si brun-roscate. Precipitatiile in toamna si in primavara acopera nevoile plantelor de gradu, iar perioadele secetoase la semanat siin perioada formarii boabelor sunt mai putin frecvente. in sudul {ari zona foarte favorabila cuprinde Sudul Oltenici, terasele Dunarii din stinga Oltului, jumatatea de sud a Cémpiei Teleormanului, o suprafal’ insemnata intre Bucuresti- Giurgiu-Calarasi-Uirziceni si vestul Campiei Bariganului, Comparatiy cu zona din vestu! ari, in sud se manifesta mai freevent seceta in perioada de semanat a graului de toamna, dar si in primavara si la inceputul verii, mai ales in vestul Baraganului, Din acest motiv se acorda atentie plantei premergztoare si luerarilor solului pentru a favoriza conservarea apei in Campia Transilvaniei, factorul climatic nu acjioneaza limitativ si permite vegetagia normal a plantelor, dar zona foarte favorabila grdului de toamnd este testrinsa in Campia ‘Turzii si zona Tarnavelor in nord-estul Moldovei, precipitatiile sunt mai reduse in toamna si iamé, pe trenurile in pant lanurile sunt expuse temperaturilor si secetei, iar zona foarte favorabili pentru griu este redus, Maturarea este mai lent si apare rar fenomenul de sistdvire a boabelor. Zona favorabild ocupa suprafeje mai mari decat zona foarte favorabile continuarea acesteia. in vestul yarii zona favorabila este aseméndtoare din punct de vedere climatic cu zona foarte favorabild, dar este rispandita pe soluri cu fertilitate mai redus& (aluviuni, podzolite, an-roscate podzolite, lfcovisti i soluri gleice), zona favorabila culturii graului are un areal mai intins, conditiile climatice satisfac de regula cerinjele griului, dar pe masura ce ne deplasim spre estul zonei apare mai frecvent fenomenul de deficit de umiditate in toamna la semanat, dar gi primavara gi in perioada de formare a boabelor. in Baragan, suprafejele irigate se pot inscrie in zona foarte favorabila gréului de toamna. in Dobrogea, umiditate relativa ridicat datorita litoralului, favorizeaza vegetatia graului, Solurile din zona sunt reprezentate prin ceroziomuri, soluri brun-roscate, brun= roscate Invice, brune-luvice, podzolur, argiloiluviale, soluri erodate. Zona favorabila din sud de grav a farii se extinde in Fig. 4 Zonarea ecologic a graului de toamn 1sin Transilvania, zona favorabilt ocupa suprafeye mai mati decat zona foarte favorabila, Clima este prielnicd griului de toamn, nu apare fenomenul de sistivire, dar terenul este mai framéntat si impropriu pentru cultura grdulu in Moldova, zona favorabila cuprinde suprafefe insemnate in judetele lagi, Botosani si Gala{i, Predomin cemoziomurile si solurile de luncd, unele cu diferite grade de eroziune. Condijiile climatice sunt mai favorabile in Podisu! Sucevei si zona lasului si mai deficitare in Podisul Bérladului si sudul Moldovei. Secetele in toamna si conditiile care determina sistivirea graului sunt fieevente. Sunt necesare interventii cum ar fi: affinarile adanci,, aplicarea amendamentelor si irigatiile pentru a ameliora conditile de vegetatie ale graului 6. Tehnologia de cultivare 6.1. Rotatia Graul de toamna prefera plantele premergatoare care elibereaza terenul devreme gi last solul curat de buruieni, affinat si in buna stare de fertilitate, Dupa plantele premergatoare timpurii se poate efectua lucrarea de arat devreme, solul acumuleaza apa, nitrali, se ageaza, iar buruienile care apar pana la semanat sunt distruse prin diferite lucr’ri de intreyinere a aratur Plante foarte bune premergitoare pentru griul de toamna Din aceasta categorie fac parte leguminoasele (mazare, fasole, trifoiul rosu), borceagul de toamna si primavara, rapita, inul pentru ulei, inul pentru fibra, cartoful timpuriu si de vara, canepa pentru fibri si o grup de plante care se cultiva pe suprafe{e restrinse: mustar, coriandru, naut, bob, sfecki pentru samanfa, etc, Plantele foarte bune premergatoare pentru graut ocupa ins& suprafefe restrdnse, circa 300 mii ha, adick 14 % din suprafafa total’ cultivaté cu gréu. Din diferite motive (culturi succesive, intérzierea efectuarii luerdrilor solului din cauza secetei), suprafafa realli seminat’ cu griu dupa plante foarte bune premergatoare nu depageste 150-200 mii ha. Plante bune premergiitoare pentru gritul de toamna Aceste plante trebuie recoltate pana la 10-15 septembrie, astfel ineat pana la semanatul grdului si rimand un interval de 3-4 saptamani in care sa se efectueze Iucrarile solului, si se aseze solul, si se acumuleze ceva umiditate, astfel incat sa fie semanat gréul in limitele epocii optime si si fie asigurate condijiile de risArire. Din aceastt geupa de plante fae parte: floarea soarelui, cartoful de toamna, soia, sfecla pentru zahar si furajeri, porumbul pentru boabe si porumbul pentru siloz, Floarea soarelui ocupi in ultimii ani aproape 1 milion hectare, se cultiva in zonele foarte favorabile si favorabile pentru grau si se recolteazi la sfarsit de august si inceput de septembrie. Deoarece dupa recoltare las pe teren multe resturi vegetale, iar solul de regula este uscat, este obligatorie lucrarea de dezmiristit pentru maruntirea resturilor vegetale si ncorporarea acestora prin lucrarea de arat pentru a permite pregatirea patului germinativ si semanatul in conditii bune. in plus este obligatorie aplicarea ingrisimintelor pentru a favoriza descompunerea resturilor yegetale incorporate deoarece solul este sAracit in elemente de are la care se folosese doze mari de ingriisaminte chimice 51 organice, lasa terenu! curat de buruieni, affinat si intr-o stare buna de fertilitate, asigurand conditii favorabile pentru efectuarea lucrarilor solului si semanatul grdului la timp. Soia este o buna premergitoare pentru graul de toamnii daca se folosese soiuri care pot fi recoltate in prima jumatate a lunii septembrie (semitimpurii, mijlocii), care Iasi terenul curat de resturi vegetale si permite efectuare lucrarilor solului fir probleme. in aceste condifii, fiind leguminoasi, soia poate deveni o foarte buna premergatore pentru grau. Dupi o 19cultura de soia foarte bine intretinut’, la care s-au adunat resturile vegetale dupa recoltare, aritura poate fi inlocuiti cu o lucrare cu grapa cu discuri grea, marind in acest fel ritmul de efectuare a lucratilor solului Sfecla pentru zahiir si sfecla furajera sunt bune premergitoare pentru griu daci clibereaza terenul la timp. Dupi sfecl& terenul rimane afiinat, nivelat, curat de buruieni, bogat in elemente de nutrifie si permite inlocuirea ariturii cu o lucrare cu grapa cu diseuri grea. Porumbul pentru boabe sau pentru siloz ocupa suprafefe mari in arealul de cultura al ‘grdului de toamna, este o premergatoare mediocra, deoarece se recolteaza tarziu, solul ramane ‘cu o cantitate mare de resturi vegetale, uneori imburuienat gi uscat. Cu toate acestea este inevitabila amplasarea grdului dupa porumb, datorité suprafejelor mari ocupate de aceste plante, Porumbul poate deveni buna premergatoare pentru gra daca pe solele unde urmeaz’ a fi semanat graul se folosese hibrizi cu perioada de vegetaie mai scurta, la care se efectueazi ardturi adanci, se respect epoca de seminat, se folosese doze mari de ingragiminte chimice sau organice, se intrefin culturile curate de buruieni, se recolteazi devreme si se rezolva problema resturilor vegetale. Se va avea in vedere efectul remanent al erbicidelor pe baza de ‘Atrazin, aplicate la porumb, situafie in care doza de erbicid nu trebuie si depageascd 1,5 Kg/ha. Nu se recomandii amplasarea graului dupa culturi care sfricese solul in apa si elemente nutritive gi care dupa recoltare las multe resturi vegetale cum ar fi sorgul, iarba de Sudan sau pajistile semanate. Monocultura Cultura graului dupa grau este indicata in toamnele secetoase, cand pregatirea solului dupa plantele ce se recolteaza tarziu nu se poate face in conditii bune din cauza deficitului de umiditate gi nici semanatul nu se poate face la timp. Monocultura de grdu este acceptata numai doi ani si numai tn cazul grdului pentru consum, Nu este permis monocultura la graul pentru samanfi sau pe sole infestate cu malura, Cultivarea repetat’ a gréului dup grau duce la imburuienarea terenului, inmultirea bolilor (fusarioza, malura, féinare, septorioza) si dundtorilor (gandacul ghebos, viermele rosu al paiului, viermii sarma, plosnife) cu efecte asupra productiei si calitatii recoltei de erdu, indiferent de masurile luate in cursul vegetatiei. in cazul monoculturii este obligatorie o cat mai bund eliberare a terenului de paie deoarece constituie sursi de infecyie cu agenti patogeni si se acorda atenfie aplicarii ingrasamintelor. Gréul este 0 bund planta premergatoare pentru majoritatea culturilor, lasand tere intr= 6 bund stare cultural Graul de toamna reactioneazi foarte bine la aplicare ingragimintelor minerale si organice in toate condifiile pedoclimatice din ard, Consumul specific de elemente mutritive (pentru 100 Kg boabe si productia aferenta de paie) este: 2,3-3,3 Kg N; 1,1-1,8 Kg P2Os $i 1,9-3,7 Kg K,O. Cea mai mare parte din elementele nutritive sunt exportate de cultura fntr=t interval de timp scurt, de la inceputul alungirii paiului pand la maturitatea in lapte: 78-92 % azot; 75-88 % P2Os si 85-88 % KO (dupa Gh. Balteanu, 1991). Grdul este pretentios la fertilizare deoarece primavara timpuriu cand pomeste in vegetatie solul confine puyine elemente solubile, sistemul radicular este slab dezvoltat si cu slabii capacitate de solubil rezervelor nutritive din sol. In aceste condifii graul trebuie si gaseascd in sol cant necesare de elemente de nutrifie in forme usor accesibile la reluarea vegetatiei in primavara.ingrasamintele minerale Cunoasterea particularitajilor de nutritie minerala la graul de toamna permite stabilirea dozelor de ingraisaminte si raportul intre clementele nutritive, pentru o nutitie echilibrata in conformitate cu cerinfele plantelor pe faze de vegetatie. Azotul riméne principalul element de nutritie care influenteaza semnificativ productie de grdu pe toate tipurile de sol din Romania. in cantitaji suficiente azotul asigura o dezvoltare viguroasé a plantelor, favorizeaza infrajirea, mareste rezistenta la temperaturile scizute, contribuie la matirea numarului de flori in spic, méireste suprafaja foliara fotosintetic activa i imbunatajeste confinutul boabelor in substanfe proteice. Insuficienta azotului are ca efect reducerea numarului de frati, scdderea rezisten{ei la iernare, reducerea suprafejei foliare, diminuarea componentelor de productie ale spicului si a calitatii recoltei Excesul de azot duce la cresterea luxuriant a plantelor, culturile sunt predispuse la cidere, atacul de boli, pilirea lanului si gistavirea boabelor datorita concurenfei care se instaleaza in lan, Stabilirea dozelor de ingrasdiminte cu azot si momentul de aplicare se face pe bazi de bilant, {infnd cont de consumul specific, recolta scontata, con{inutul solului in azot accesibil grdului in cursul perioadei de vegetatie care depinde de: fenilitatea naturala a solului, planta premergitoare, ingrasamintele aplicate in anii anteriori, mobilitatea azotului in sol si riscul deplasarii in adancime cu apa din precipitatii, soiul ct (dupa A. Palisse, 1992 si Gh.V. Roman, 2003). Pentru calcularea dozelor de azot ICCPT Fundulea recomanda formula: DIK satay = 30 x Re Ny — Nog Np fn care DN — doza de azot in Kg substanta activa pe hectar; R, ~recolta scontata in t/ha; N,~ azotul furnizat de sol, care pe solurile sirace este apreciat la 20 Kg/ha, iar pe cele fertile la 60 Ky/ha; aportul de azot al gunoiului de grajd care este apreciat la 2 Kg/t la gunoi aplicat lui, IKg/t de gunoi aplicat plantei premergatoare si 0,5 Kg/t de gunoi aplicat la planta antepremergatoare, Nox ~ corecfia in functic de planta premergatoare; se scad 30 Kg N/ha dupa leguminoase pentru boabe, se scad 20 Kg N/ha dupa borceag si trifoi, se adauga 20-25 ke Nsha dupa premergatoare tarzi Mirimea dozelor de azot pentru diversele condifii pedoclimatice din arealul de cultura a grdului in Romania se situeaza intre 50 si 160 Kg N/ha. Tabelul 10 Dozele de azot si fosfor (kg/ha substanga activa) pentru produetii optime economic la gra Specificare Doza de ingrasimant (optim economic} N Pa05 Fundulea (cemoziom cambie) | 108 83 Lovrin (cernoziom freatic umed) | 106 92, Turda (cernoziom levigat) 9 84 Podul Hloaiei (cemoziom levigat) [96 _ 58. ‘Simnic (brun-roseat) [8s 75 ‘Oradea (brun-argilic) 17 0 Livada (brun podzolit) 5 65Fracfionarea dozei de azot se face in functie de cerinfele plantei de grau pe faze de vegetatie, azotul din sol accesibil plantelor, mobilitatea azotului in sol si perivolul levigarii adincime cu apa din precipitati. in perioada de vegetatie din toamna pentru fazele de risirire, inrdacinare, formarea primelor frunze si infrafire, in mod normal pe terenurile agricole bine exploatate cerinjele plantelor pentru azot sunt satisficute de azotul furnizat de sol prin mineralizarea materiel ‘organice si remanenfa ingragdmintelor aplicate plantei premergatoare (dupa D. Soltner, 1990), in principiu nu se administreazé ingrasaminte cu azot in toamna daca planta premergatoare este 0 leguminoasi sau o planta cu o recoltare timpurie, Dupa plantele premergitoare cu recoltare tarzie se va administra 1/3 din doza de azot (30-50 Kg N/ha) inainte de semanat pentru a asigura o buna dezvoltare a plantelor in fazele de formarea primelor frunz inridacinare, infratire si pentru parcurgerea perioadei de iarnd in bune condi La reluarea vegetafici in primavard plantele de griu trebuie si aiba la dispozitie suficient azot pentru inceputul alungirii paiului si desfaisurarea proceselor de formare a ‘componentelor de productie ale spicului fara restrictii. Momentul aplicarii acestei fra este pe sol inghefat sau acoperit cu un strat subjire de zapada pentru a permite accesul mijloacelor terestre, sau la desprimavarare pe sol 2vantat. Aceasta fracjiune ajunge la 40-80 Kg Nha. La jumatatea alungirii paiului (cénd talia plantelor de grdu este 20-30 em) se recomanda aplicarea unei fractiuni reduse de azot (10-30 Kg N/ha) prin care se urmireste asigurarea cerinjelor in azot pana la productie si a suprafet nspicare-inflorire, cu efect favorabil asupra componentelor de re fotosintetic active. nflorire prezinta unele inconveniente: = daca vremea este secetoasa nu pot fi folosite de cultura de gritu; = daca condifiile meteo sunt favorabile pentru absorbia azotului de catre plante sau daci se aplica ca fertilizant foliar, boabele vor avea in final un continut mai mare de proteine, dar azotul se acumuleaza in boabe in forme simple, dezorganizate; proteinele vor fi reprezentate prin albumine si globuline (care imprima boabelor valoare furajera) si depreciazat insusirile de panificatie, prin reducerea ponderii gliadinelor si gluteninelor (dupa M. Dumbrava, 1996). Azotul poate fi administrat sub forma de azotat de amoniu, azotat de calciu, sulfat de amoniu sau uree. Ingrigimintele lichide cu azot (de tipul A.300) se pot aplica ca produs comercial inainte de semanat, la desprimavarare sau in vegetatie ca fertiizant foliar in doza de pana la 15 Kg Néha, in concentrafie de maxim 20 % produs comercial, concomitent cu erbicidarea, combaterea bolilor foliare sau a diundtorilor.. Tabelul 11 Cantitatea de azot exportatd de cultura de gréu si reparttia azotului in componentele biomasei Cammponenicle | —%N | Componeniet | N (Kaha) a biomased | Kjetdaht | ebiomaset ET | tkpia) Babs 5, 19| Babe 326. B12 Ew YT ever 3.20 eve 0.46 695, 3.20 | tae Hiss Paie 038 3159 igo its France 107 117 1837 [eee Radin’ 707 3.04 AR. | esi so: Bicmasa epigee_ | ~ i777 TBS] Natori | padacini m0 Biomasa otal ak Tne 17.84 Sursa: M, Dumbrava, 1998 2Fosforul. Griul este cereala cea mai sensibila la insuficienfa fosforului, iar fertilizare cw fosfor este obligatorie pe toate tipurile de sol. Plantele tinere de grau absorb fosforul usor solubil din ingrasiminte si tarziu au eapacitatea de a folosi fosforul din rezervele solu Fosforul mareste efectul azotului, favorizeazi dezvoltarea sistemului radicular si infiatirea amelioreaza rezistenja la iernare, c&dere gi boli, grabeste maturitatea si imbunatifeste calitate recoltei. Doza de fosfor se stabileste in functie de confinutul solului in fosfor mobil, recolta scontati, consumul specific si fertilizarea cu ingrasaminte organice. DP (kgsate)= 15 x Re Pyg in care’ Dp ~ este doza de fosfor in Kz P:Os: R,—recolta scontatd, in haz Pg ~ aportul gunoiului de grajd, apreciat la 1,2 Kg P;Os/t de gunoi de grad aplicat ta cultura graului si 0,8 Kg P,Os/t de gunoi de grajd aplicat la planta premergitoare Pe solurile sarace in fosfor (sub 5 mg P,O¥/100 g sol), doza de fosfor rezultata din calcul se majoreaza cu 20-40 Kg P:Os/ha, Doza de fostor este cuprinsa intre 60 si 100 Kg POs/ha, se aplied inainte de efectuarea araturii si se incorporeaza in sol odata cu aratul deoarece are mobilitate si solubilita in sol. Sub forma de ingraséminte complexe fosforul se poate aplica la pregatirea patului germinatiy sau la desprimavarare, Potasiul, Se spune ca solurile noastre sunt bogate in potasiu. Fertilizarea cu potasiu in cazul griului este necesard pe solurile slab aprovizionate cu potasiu (sub 15 mg K20 accesibil/100 g sol). Insuficienta potasiului se manifesti. prin ingilbenirca marginal a frunzelor, reducerea ritmului de crestere a plantelor si reducerea taliei. Nutitia echilibrata cu potasiu favorizeaza sinteza glucidelor, mareste rezistena la ger, cidere gi boli Se aplica in doze de 40-80 Ke K,O/ha inainte de arat sub forma de sare potasied, sau sub forma de ingrasaminte complexe la pregatirea patului germinativ. Pentru productii peste 3 Wha este obligatorie fertilizarea cu potasiu, Pentru aplicarea ingrasdmintelor chimice se utilizeaza distribuitoare din gama Axis gi latimi de lucru variabile de la 10 la 50 n ingrasdmintele organice. Grdul rispunde favorabil in eazul folosirii ingragimintelor organice tip gunoi de grajd semifermentat sau ingrisiminte organice semilichide rezultate de la complexele de crestere a porcilor, aplicate direct la cultura grdului sau ta plantele premergatoare (porumb, cartof, sfecla) din cadrul rotatiei. Dozele recomandate sunt 20-30 ha, incorporate sub aratur, iar sporurile de recolté ajung la 700-1200 Kg/ha (dupa Gh. Balteanu, 1979), Aplicarea amendamentelor calcaroase este necesara pe solurile acide cu pH sub 5,8 si se asociazi cu ingrisimintele organice si minerale. Dozele de carbonat de calciu trebuie st neutralizeze 50 % din aciditatea hidroliticd a solului. De reguli se aplic& 4-5 tha calear, iar reusita interventiei este conditionatd de uniformitatea impristieri si incorporarea sub ardturd MDs 6.3. Luerarile solului Graul este foarte pretenjios faya de Iuerarile solului. Prin lucrarile solului se urmareste asigurarea condifiilor favorabile pentru germina{ia seminfelor, risirirea culturii gi dezvoltarea sistemului radicular pentru a aproviziona cultura de grau cu apa si elemente de nutrijie le din diverse faze de vegetatie. atorul de grau trebuie si creeze un profil cultural in care si se regaseasc& cerinfele plantelor, tinand cont de conditiile meteo in momentul efectuirii lucrarilor solului si pe ioada de vegetatie a griului. Gréul necesita un sol af’nat pe adancimea de 20 cm, fra bolovani, asezat, fird resturi vegetale de la planta premergatoare sau buruieni care ar ingreuna 23eminjelor emul semanatul, in care s-a acumulat apa si nitrati, structurat pentru a permite contactul s cu particulele de sol, accesul coleoptilului spre suprafata solului si dezvoltarea radicular. Pregatirea solului pentru semanatul graului de toamna, este conditionata de conditiile meteo nefavorabile (seceta dup’ premergitoarele timpurii si de la inceputul toamnei), timpul scurt de la recoltarea plantei premergatoare pana la semanatul graului si suprafejele mari care trebuie pregatite pentru semanatul graului intr-un interval de timp scurt. Lucririle solului se fac diferentiat in functie de planta premergitoare, umiditatea solului si intervalul de timp pana in momentul semanatului. Dupa premergatoarele timpurii, Iucrarile solului incep cu lucrarea de dezmiristire care se efectueazi cu grapa cu discuri tip Optimer, sau cu cultivatorul pentru cultivatie totala de tip Ecoland. Aceasti lucrare se efectueazi perpendicular pe direetia rindurilor plantei premergatoare pentru maruntirea resturilor vegetale si a buruienilor existente, afinarea solului jn stratul superficial pentru conservarea apei si asigurarea condifiilor favorabile pentru germina{ia semin{elor de buruieni din rezerva solului gia samulastrei, care vor fi distruse prin lucririle urmatoare. intarzierea acestei lucrari si uscarea solului ingreuneazi efectuarea araturii. Daca umiditatea solului permite se trece la lucrarea de arat la adancimea de 18-22 cm, cu plugul de tip: Master, Multimaster, Challenger, Multileader. Este foarte important uniformitatea ardturii in adancime si la suprafata, urmarind incorporarea resturilor vegetale, evitarea formarii bulgarilor (daca solul este uscat) sau a curelelor (daca solul este umed). Daca solul este uscat se asteapta pana la prima ploaie pentru a efectua o aratur’ de calitate. Pand la semanatul griului se fac lucrari de intretinere a araturii, oblic pe directia de arat pentru nivelarea ardturii, in momentul cand incep s& apard buruienile, pentru conservarea apei in sol si acumularea nitratilor. Pregatirea patului germinativ se face inainte de semanat, prin lucrari superficiale cu combinatorul din gama Swifter, perpendicular sau pe diagonala directici de semiinat. Prin pregatirea patului germinativ se urmareste distrugerea buruicnilor, nivelarea sol miruntirea si afinarea pe adéncimea de semnat pentru pitrunderea apei din precipitaji si distribufia semingei pe zona tasata, in vederea accesului apei prin capilaritate din sol pentru germinarea seminelor. La suprafaja solul trebuie s& prezinte bulgarasi pentru a formarea crustei si compactarea solului in zonele cu multe precipitagii, pentru refinerea Zapezii si reducerea eroziunii eoliene si pentru a evita descaltarea culturilor. Dupa premergatoare tarzii, se elibereaza cét mai repede terenul de resturi v efectueazi 1-2 treceri cu grapa cu discuri pentru a asigura condi{ii pentru Iuerarea de arat, Aratura se efectueazi la 20-25 cm adéncime, cu un plug tip: Master, Multimaster, Challenger, Multileader, urmarind s& nu rezulte bulgari, si se incorporeze bine resturile vegetale si si ména 2-3 sptiméni pnd la data seminatului pentru agezarea araturi. Arditura de toamna se lucreaz cu grapa cu discuri din gama Swifter, pentru maruntirea solului si nivelare, iar inaintea semanatului cu combinatorul din gama Swifter pentru pregitirea patului germinativ si semanat in condigii bune. Daca pana la semfnatul graului timpul este scurt, pe solele bine intreyinute (fara resturi vegetale, nivelate, dupa unele prasitoare) daci umiditatea solului permite, Iucrarea de arat se inlocuie cu o lucrare cu grapa cu discuri de tip Swifter disc, la adancimea de 12-16 em si o lucrare cu combinatorul tip Swifter, efectuate tn directi diferte. Prin aceste lucriri se incorporeaza si ingrisminte minerale, iar pregétirea patului germinatiy se face in preziua semanatului cu un combinator. in toamnele secetoase, cénd solul este prea uscat, iar prin arat ar rezulta bulgari greu de méruntit sau in cazul in care nu se poate ara, se pregaiteste solul prin discuiri repetate. Pentru a nu intarzia semanatul graului, uneori este recomandat sa lucram solul numai cu grapa cu discuri de tip Swifter disc. Se poate renun{a la lucrarea de arat dupa soia, sfecla, cartof si porumb siloz la care dupa recoltare terenul ramane de regula curat de resturi 24vegetale, nivelat, se objine o vitezd mai mare de Iucrare a solului si se face economie de motorina de 10-14 Vha (dupa Gh, Balteanu, 1989). Dupa floarea-soarelui i dup’ porumb naman cantitaji mari de resturi vegetale care ingreuneaza pregatirea terenului numai_ prin uerari cu grapa cu discuri, fiind necesare interven{ii pentru maruntirea resturilor vegetale cu tocatoarea din gama RM, 6.4, Siménfa si semanatul imanfa de gréu pentru scmanat trebuie s& aparfina unui soi tnseris in lista oficiala, recomandat zonei de cultura, s8 provina dintr-un lot semincer, si apar{ina categoriei biologice “simanja certificata” C, sau C2 (in eazul destinatiei recoltei pentru consum), si aiba puritate fizicd minim 98 %, germinatia_minim 85 % si masa a 1000 boabe mare, astfel incat dupa recoltare productia s& poatd fi valorificata pentru destinatia dorita. ‘Tratamente la siménga Este obligatorie tratarea seminjei inainte de semanat pentru a asigura protectia culturii, iar tratamentele se fac diferentiat Saménja de griu prezint& agenti patogeni pe tegument, cum ar fi malura comuna (illetia ssp.) si fusarioza (Fusarium ssp.), dar si in interiorul seminfei, ticiunele zburdtor (Ustilago tritici). Pentru combaterea acestor agen{i patogeni se recomandi unul din urmitoarele produse: Vitavax 200, 2 It de simana, Orius 6 FS, 0,5 Kilt de simanta sau Kinto Duo, 1,5 ki de samang Pe solurile puternic infestate cu agengi patogeni cum ar fi malura comuna, fusarioza gi malura pitied (Tilletia controversa), deoarece tratamentele efectuate au eficacitate mai redusd se recomanda revenirea grdului pe acel teren dup’ mai mulji ani de pauza. Pe terenurile unde cerealele paioase au o pondere mare si suntem nevoiti s& cultivim grdu dupa grdu sau dupa alte cereale paioase, unde infestarea cu. gindac ghebos (Zabrus tenebrioides) si viermi sérma (Agriotes spp.) este prezenta se recomanda tratarea seminjei obligatoriu cu un insectofungicid, care poate fi Celest Top, 1,3 Kg/t de simangi, Tonic Plus, 2,5 Vt de simanga sau Yunta Quator 373 4FS, 1,6 Mt de simanfa. Prin aceste tratamente se combat bolile transmise prin siménja si daunatorii care atacd in toamna (gindacul ghebos, viermii sérma si mustele cerealelor). Tratamentele la simén{a se fac tnainte de seminat in unititi specializate si autorizate care efectueazi dozarea corect si amestecatea preparatelor cu sAménfa in instalajii pentru acest scop. Epoea de seminat Pentru fiecare zon’ de cultura a gréului se are in vedere ca graul sii aiba 40-50 de zile pana la venirea iernii, in care s& aiba la dispozitie 450-500 °C (suma temperaturilor pozitive) astfel incat la intrarea in iarna plantele s& prezinte 3-4 frunze si 1-3 fraji, pentru a parcurge firs probleme perioada de iarna, Dac se intarzie data semanatului, plantele rasar tarziu, nu infratese, intra in iarnd neinfratite si nepregatite pentru. condifiile vitrege din iarna, boabele de grdu in curs de germinatie si plantele in curs de rasérire sunt sensibile la temperaturile scazute, iar in primavara lanul are densitate mica, porneste greu in vegetatie, se imbruieneaza si se objin producfii mici. in cazul semanatului prea devreme, culturile se dezvolta putemnic din toamna, infiaitese excesiv, sunt predispuse atacului de boli si daunatori din toamna, in primavara lanul este foarte des si plantele erese luxuriant, se favorizeaza atacul de boli, ctiderea lanului, iar boabele Fiman mici sau sistivesc datorita densitaii exagerate. in lanurile cu densititi mari factorii limitativi (deficitul de umiditate, lipsa sau excesul de azot, temperaturile ridicate, atacul de 25boli foliare) se manifest’ mai puternic asupra componentelor de productie si a calitii recoltei Epoca optima de semanat a gréului de toamna in Roménia este 1-10 octombrie. Datoriti {nsa suprafetelor mari cultivate cu gréu le nivel national, a bazei tehnico-materiale, a gamei de plante premergitoare si nu in ultimul rand a conditiilor meteo, pentru zonele din sud, est, vest si Cémpia Transilvaniei trebuie luata in consideratie perioada 25 septembrie -15 octombrie, dar nui mai tarziu, Pentru zona colinara, nordul ,arii si depresiunile intramontane cu climat mai umed i ricoros se recomanda semanatul in intervalu! 20 septembrie -10 octombrie. Densitatea de seminat griul de toamna si la celelalte cereale piioase, densitatea plantelor se apreciaza la maturitate prin numarul de spice recoltabile/m’, La g1 grdu se doreste o densitate la recoltare de 400-500 spice recoltabile /m*. Pentru conditiile din Romania, pentru a obtine aceasta densitate Ja recoltare trebuie ca la ‘seminat sa se foloseasca o densitate de 450-600 boabe germinal /m?, Stabilirea densitayii de semanat intre aceste limite se face in functie de capacitatea de infiatire a soiului, data la care se face semginatul fala de epoca optima, calitatea pregatirii patului germinativ si umiditatea solului la semanat, care sa asigure germinatia semintelor si risarirea. ‘Trebuie luat in considerafie e& in cele mai bune conditii procentul de rasatire in cdmp este de 85-95 % din numatul de boabe germinabile seménate/m?, Procentul de risarire in cimp este influenfat de calitatea seminfei, tratamentele efectuate la simént@, calitatea pregatirii patului germinativ, umiditatea solului, condifiile de temperatura si data semanatului. Densitajile neconvenabile se pot corecta intre anumite limite prin capacitatea de infrayire si prin sistemul de fertilizare care trebuie st asigure dezvoltarea plantelor existente i si stimuleze componentele de productie, iar numarul mic de spicelm? sa fie compensat prin numarul mare de boabe/spic si MMB cat mai ridicata. De asemenea, trebuie acordata atentie deosebiti combaterii buruienilor si mentinerii suprafefei foliare fotosintetic active. La densititi mari de seminat, nu se justific’ consumurile gi costurile mari ale semingei. in culturile cu densitate mare coneurenfa este puternic’, iar efectul factorilor limitativi (seceta, deficiente in nutritia cu azot, ciderea plantelor, atacul de boli foliare, palirea lanului, deficienfe in aprovizionarea cu apa) este mult mai pronuntat, find afectate componentele de productie gi calitatea recoltei. Daca se realizeaza o densitate de 400-450 spice recoltabile/m? cu 0 productie pe spie de 1-1,3 g, se pot obfine producyii mari pe hectar, boabe uniforme, eu vloare de mordrit. Cu densita{i mari de spice recoltabile/m? se objin productii mici pe spic, boabele sunt neuniforme ca mrime, creste procentul de boabe sistivite si valoarea tchnologica a graului este redusa. Dificultaile tehnologice cum sunt intarzierea epocii de semanat, pregatirea patului germinatiy defectuos (cu bolovani gi resturi vegetale) si lipsa umiditaqii solului nu pot fi corectate prin marirea densitajii de semanat, Cantitatea de simanfé pentru semanat la hectar se calculeazi pe baza densitaitii de semiinat stabilite si a indicilor de calitate ai semingei si are valori intre 200-250 Kg slimanta/ha, ‘Adancimea de semanat la gréu depinde de tipul de sol, gradul de pregatire al solului, umiditatca solului, lungimea coleoptilului si data semanatului. in Romania, gréul de toamna se seamina la 4-5 cm adincime pe solurile mijlocii, bine pregatite pentru semanat si cu umiditate suficienta si unde strdbaterea adincimii de semanat de catre germeni este ceva mai dificila. Pe solurile usoare, cu umiditate insuficienta si la semanatul timpuriu se recomanda semanatul la 6 cm adincime. Daci la seminat solul este uscat, bolovanos, neasezat dupa premergitoarele tirzii, de reguki graul se seamana mai adéne cu urmiatoarele efecte: 26intarzicrea si neuniformitatea risaritului, plantele infrajese pusin sau nu au timp s& infrateased $i Si se pregateasca pentru iernat. Soiurile cu coleoptil scurt (Flamura 85, Lovrin 34, Fundulea 4, Lovrin 41) trebuie manate la maxim 4 cm adancime pentru a asigura strabaterea germenilor pana la suprafaja solului. Distanfele de semanat intre rnduri la grau, pe plan mondial sunt cuprinse intre 10 si 18cm, in functic de masinile folosite Pentru semanat, fara sa fie afectati semnificati produetia. in Romania semanatorile pentru cereale paioase tip SUP, au distanfa intre randuri de 12,5 em. Uneori in culturile semincere se seamfina la 25 em intre randuri pentru stimularea infratitului gi inmultirea rapid’ a semingei. In farile occidentale si in ultimii ani gi la noi in unele exploatati agricole, se practic’ seminatul in earari, cu scopul de a organiza efectuarea lucrarilor de fertilizare, combaterea buruienilor, bolilor ‘si déunatorilor sau pentru prevenirea edderii. Avand in vedere c& in cazul tehnologiilor de cultura intensive se ajunge la 5-8 treceri in cursul vegetatici, pentru diferite Iuerari de ingrijire, precizia si uniformitatea distributiei solutiilor de stropit sunt esengiale. Gama de scmnatori pentru grau si alte cereale paioase, cuprinde mai multe modele construcitve cu lajimi de lucru variabile, dup& cum urmeaza: Premia, Venta, Solo Fram, Megant, Modulier, Speedliner ‘Schema pentru seminatul in carari se stabileste in funcjie de setul de masini agricole pe care il au la dispozitie, mai precis in functie de lijimea de lucru a utilajelor pentru stropit. Pentru semanatul in cAriri se inchid subarele semanatorii corespunzatoare urmelor rofilor (ractorului (de regula se inchid 2 subare pentru fiecare roata), distanta intre carari corespunde ecartamentului tractorului si al masinilor agricole care vor fi folosite pentru diferite lucrari in vegetatie. Distanjele intre perechile de c&rari corespund cu litimea de lucru a mas care se fac tratamentele, in cazul in care exista posibilitatea de a efectua Iucrarile din vegetatie cu mijloace avio, se recomanda ca la semdnat sii se lase urme de orientare de 30-40 cm (prin inchiderea a doua sublire de la semanatoare) care sunt vizibile pana in faza de dezvoltare avansata a plantelor, pentru a usura efectuarea tratamentelor. 6.5, Luerdh Lucratile de ingrijire care se aplicd la cultura graului si numarul acestora, depinde de planta premergitoare, calitatca pregatitii patului germinativ, densitatea plantelor gi starea de Vegetatie in toamna si la desprimavarare, conditiile meteo in cursul perioadei de vegetatie, radul de imburuienare, infestarea cu boli si daundtori, dotarea tehnica, posibilitaqile materiale si calificarea cultivatorilor. Daca in unele cazuri se efectueaza 1-2 lucrii de ingrijire, sunt si situafii in care se poate ajunge la 7-8 lucrati. Tavalugitul dupa seménat este o lucrare necesara atunci cdind s-a seménat intr-un sol uscat si affinat si are scopul de a pune samanqa in contact cu solul si de a favoriza absorbyia ape. Eliminarea excesului de umiditate, care apare frecvent la desprimavarare in zonele depresionare si are ca efect asfixierea culturilor, este o interventie care apare in primaverile ploioase. Se va evita amplasarea gréului pe sole pe care apare freevent fenomenul de baltire. care se constata baltirea apei se deschid sanjuri pentru scurgerea apei sau pujuri In cazul absorbant Controlul semanaturilor la sfirsitul iernii si analiza stavii plantelor este esentiala pentru stabilirea lucratilor de ingrijire a culturilor de grau in primavara Deztidacinarea sau descalfarea plantelor de grau apare in urma altemantei fntre inghet si dezghet in timpul iernii in cazul culturilor semanate pe teren proaspat arat i neasezat, iar in urma asezarii solului, radacinile se desprind de sol. in aceste situajii, primavara cénd se poate 7