___=Unitatea de inviifare 5 — DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE. 5.1 Introducere. aw aes z 39 5.2.Competente...... 39 5.3.Consideratii generale. ‘s 39 5.4.Dreptul de superficie. ea. oe 39 §.5.Dreptul uzufruct. coe a a pL acereAD 5.6.Dreptul de uz si cel abitatie 45 5.7.Dreptul de servitute 46 5.8.Rezumat (legislatie) Ee ee 48 5.9.Test de evaluare. = a 48 ., 5.1, INTRODUCERE. 4 Aceasta unitate de invatare urmareste familiarizarea studentilor cu aspectele teoretice gi practice ale dezmembramintelor dreptului de proprietate. Astfel, student vor fi introdugi in studiul dreptului de superficie, dreptului de uzufruct, dreptului de uz si dreptului de abitatie. De asemenea cursanti vor fifamiliarizati cu aspectele teoretice i practice ale dreptului de servitute 7} 5.2. COMPETENTE * dezvoltarea capacitatii cursantlor de a delimita elementele specifice fiecdrei noiuni prezentate in aceasta unitate de invajare, ct si de a decela raportul os dintre avestea, + sd explice §/ $4 interpreteze regimul juridic al dezmembramintelor dreptului de proprietate. Durata medie de parcurgere a acestei unitafi de invatare este de 2 ore (timp consacrat cu atentie concentrata). 5.3. CONSIDERATII GENERALE. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt drepturiie reale principale care se nasc ca urmare a separaritatributelor dreptului de proprietate privat + dezmembramintele (dreptunile reale principale asupra bunurilor proprietatea alte’ persoane), limiteaza atributele dreptului de proprietate privata, proprietarul find lipsit de unele dintre ele. I dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: - compatibile numai cu dreptul de proprietate privata, dreptul de proprietate publica find inalienabil th plenitudinea atributelor sale. ~ opozabile erga omnes, inclusiv proprietarului, care este obligat sé nu facd nimic de natura a impiedica exercitiul acestora si care nu le poate desfiinfa unilateral, Constituie dezmembraminte ale dreptului de proprietate: dreptul de superficie; dreptul de uzutruct, dreptul de uz; dreptul de abitatie; dreptul de servitute — prin vointa parjilor nu pot fi create si alte dezmembraminte ale dreptului de proprietate. 5.4. DREPTUL DE SUPERFICIE. Dreptul de superficie este dreptul de a avea sau de a edifca o constructie pe terenul altuia, deasupra ort in subsolul acelui feren, asupra cruia superficiarul dobandeste un drept de folosin{é —- sfera de aplicabiltate a superficei este extins’ si la cazul plantafilor, precum si al altor lucrari autonome cu caracter durabil (=lucrétile autonome ‘sunt constructile, plantafille si orice alte lucr&ri cu caracter de sine stétator realizate asupra unui imobil. Dreptul de superficie presupune suprapunerea a dou drepturi de proprietate: > dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatie’ sau altel lucréri autonome cu caracter durabil, ce apartine superficiarului — !!1mai exist si un drept de folosinta al superficiarului asupra terenului + dreptul de proprietate asupra terenului pe care se aflé acestea, care aparjine unel alte persoane. Caracterele juridice ale dreptului de superficie: = drept real imobiliar, purtand asupra unei suprafete de teren; > dropt temporar. poate fi constitut pe o durata de cel mult 99 de ani, iar la implinirea termenului el Poate fi reinnoit + daca nu a fost stabil expres un termen $i nici nu se poate dovedi existenta unui asemenea termen, se prezuma ca durata acestui drept real este de 99 de ani; DREPT CIVIL. — DREPTURILE REALE 39DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE ~ drept imprescriptibil extinctiv: actiunea confesorie intemeiata pe dreptul de superficie poate fi intentata impotriva oricarei persoane ce impiedicd exercitarea dreptului; ~ fu poate inceta pe calea partajului: dreptul de proprietate al superficiaruiui gi dreptul proprietarului terenului find doua drepturi distincte, Constituirea dreptului de superficie: ~ fin act juridic: atat prin conventie cu titly oneros sau gratuit (I!! necesaré forma autenticd, sub sanctiunea nultati absolute), cat si prin de legat (testatorul dispune printr-un legat instituirea unul astfel de drept real principal in favoarea unei persoane — testatorul, propristar al unui imobil compus din teren si construc{ie, instituie ca legatar asupra constructiei pe un beneficiar, altul decat legatarul asupra terenului); ~ daca dreptul de superficie se naste prin conventia Inchelat de proprietarul terenului cu cel care urmeazai a construi, planta sau edifica o alta lucrare pe terenul respectiv: ~ dreptul de proprietate asupra constructei, plantafiei sau altel lucrari se dobandeste treptat, pe masura incorporarii materialelor in teren, - dreptul de folosinfa asupra terenului se dobandeste din chiar momentul incheierit conventiei cu proprietarul acestuia (= momentul dobéndini dreptulul de superficie) ~ prin uzucapiune: conditia Ca posesorul sé se comporte ca un superficiar, iar nu ca proprietar al terenului (in cazul tn care posesia a Inceput inainte de 1 octombrie 2011, precum gi in cazul ‘imobilelor neinscrise in cartea funciara, se vor aplica dispozitile Codului civil din 1864 sau, dup az, cele ale Decretului-lege nr. 115/198), ~ prin alte moduri prevazute de lege: = cazul sofilor care, in timpul casatoriei si sub regimul comunitafi legale sau conventionale, realizeaza o constructie, 0 plantatie sau 0 lucrare pe terenul propritatea unuia dintro ei —> ‘soful neproprietar al terenului dobandeste: ~ “ dreptul de proprietate comuna asupra constructiei, - _dreptul de folosinta asupra terenulu, ~ cazul sotilor, aflali sub regimul legal sau conventional al comunitatii de bunuri, achizitjoneaz’ lun imobil, compus din teren si constructie (plantatie sau o alté lucrare), ins unul dintre ei se aifa sub incidenfa unei nome juridice care insttuie 0 incapacttate speciala de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenulul —> soful noproprietar al terenului dobandeste doar un drept de folosinta asupra terenului, care va deveni proprietatea exclusiva a celuilalt so}, nummal constructia fiind proprietate comuna in devalmasie. ~ ci speciale de constituire a dreptului de servitute: = pfoprietarul unui imobil compus din teren si constructie transmite dreptul de propristate doar asupra constructiei, ~ proprietarul unui imobil compus din teren si constructie transmite constructia si terenul, in ‘mod separat, catre doua persoane, iar cel care a dobandit proprietatea asupra constructie} dobaindeste si dreptul de superficie asupra terenuului, chiar ¢i In lipsa de stipulatie expres cu privire la constituirea superficiel; ~_Fenun{area proprietarulul terenului de a invoca accesiunea, in favoarea constructorul urmata de inscrierea dreptului de superficie; > cesiunea dreptului de a invoca accesiunea de c&tre proprietarul terenului cétre o terfa persoana, urmata de inscrierea dreptului de superficie, dupa ce cesionarul preia lucrarea autonoma pe temeiul accesiunii — la expirarea termenului pentru care se poate constitul dreptul de superficie, proprietarul terenului (ori suecesorul proprietarului initial) va putea dobandi si dreptul de proprietate asupra constructei, plantatiei sau altei lucrar. Exercitarea dreptului de superficie ~ dreptul de superficie se exercita in limitele $i in conaitile actului constitutiv (dreptul de superficie se constituie in temeiul unui act juridic) —> in lipsa unei stipulatii contrare, exercitarea dreptului de ‘superficie este delimitata, dupa caz: ~ fie de suprafata de teren pe care urmeazé sa se construlasc’ si de cea necesari exploatéri constructiei; - fie de suprafafe de teren aferentai si de cea necesara exploataii construct edificate. ~ dreptul de superficie se exercité in limitele determinate in functie de modalitatea de exercitare a posesiei, in cazul in care dreptul de superficie ia nastere prin efectul uzucapiuni: = superficiarut: ~ exereité asupra constructiei, plantatiei sau altel lucréii toate atributele conferite de dreptul de roprietate (posesia, folosinfa si dispozitia); - exercita asupra terenului pe care se afl constructia, plantatia sau lucrarea, atnibutul folosingei, avand, totodaté, i 0 dispozitie materiala limitata, in sensul c& poate disoune do substanta lui, ins& numai in limitele impuse de necesitatea realizar ori folosini constructiel, plantatiei sau lueréni (amenajan, sapaturete.); > are obligatia de a nu modifica structura constructiei, in lips de stipulatie contrara: cazul constituini superficiei prin transmiterea de catre proprietar doar a constructiei sau prin 40 DREPT CIVIL ~ DREPTURILE REALEDEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE transmiterea terenului si a construdfiel catre doua persoane —» Il! are dreptul de a demola constructia, cu obligatia de a o reconstrui in forma init ~ sancfiune — proprietarul terenului poate sd solicite, in termenul de prescriptie extinctiva de 3 ani (in primul caz, de la data modificariistructuril constructiei, iar in cel de-al doilea caz, de la data expirérii duratei superficie): - fie incetarea dreptului de superficie, ~ fie repunerea in situatia anterioara. ~ poate instrding cau grove construct, plantafia sau lvorerea, fara @ fi nevole de consim{émantul proprietarului terenului —> in caz de instrainare, se transmite si dreptul de folosinta asupra terenului, ceea ce inseamna ca se Instrzineaza Insusi dreptul de superticie. ~ dreptul de superficie poate fi dezmembrat, dar poate fi grevat si cu sarcini reale — dreptul de folosinta asupra terenulul nu poate ff Instginat sau ipotecat separa, ci, numai odata cu dreptul de proprietate asupra constructiei = superficiarul poate exercita: ~ actiunea confesorie de superficie poate fi intentaté impotriva oricarei persoane care ‘impiedic& exercitarea dreptului, chiar si a proprietarulul terenului, find imprescriptibia extinctiv; = actiunea posesorie; ~ actiunea personala izvorata din conventia de constituire a dreptului de superficie (cazul ‘cand dreptul de superficie se constituie In temeiul unui actjuridie). ~ modalitatile de stabilire a prestatiei pe care superficiarul o datoreaza proprietarulul terenului, in azul superficiei cu tit oneros: ~ fie prin conventia pértior. daca nu s-a prevazut expres modalitatea de platé a prestatiei, titularul dreptului de superficie datoreaza, sub forma de rate lunare, o suma egal cu chiria stabilté pe piafa liberd, finand seama de natura terenului, de destinatia constructiei in azul in care aceasta existé, de zona in care se affé terenul, precum $i de orice alte criter de determinare a contravalori folosintei ~_ fie pe cale judecétoreascd, atunci cand parfile nu se infeleg, Stingerea dreptului de superficie: 2. la expirarea termenului ~» efectele incetéri dreptului de superficie prin expirarea termenului pentru care a fost constituit ~ In lipsa de stipulafie contrard, proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiel sau altel lucrari realizate de superficiar prin accesiune, avand ins& obligatia de a plati valoaroa de circulatio a acesteia de la data expirani termenulul, ~ ond constructia (plantatia sau o alta lucrare) nu exista in momentul constituirl droptulul de superficie, iar valoarea acestela este egala sau mai mare decat valoarea terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea autorulul lucréirii(fostul superficiar) s8 cumpere torenul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi avut-o daca nu ar fl existat constructia > autorul lucrarii poate refuza sa cumpere terenul daca ridica, pe cheltuiala sa, constructia cladita pe teren si repune terenul in situafia anterioara, ~ in absenfa unei injelegeri contrare incheiate cu proprietarul terenului, dezmembrémintole consimfite de superficiar se sting in momentul incetéiril dreptului de superticie; ~ fpotecile care greveaza droptul de superficie se stramuta de drept ~ fie asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul dobéndini! dreptului de proprietate asupra constructiel prin accesiune, > fie asupra terenului in cazul in cate constructorul cumparé terenul atunci cand constructia nu exista la momentul constituiril dreptului de superficie; > fie asupra materialelor in cazul tn care constructorul refuzé sé cumpere terenul si il repune in situatia anterioaré prin ridicarea constructiei de pe acesta, ~ ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existenfei superficial = mu se extind cu privire la tntregul imobil In momentul inceténi dreptului de superficie in cazul In care proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra construcfie! edificate de superficiar prin accesiune; + se strémut& de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului in cazul in care constructorul cumpara terenul atunci cénd constructia nu exista la momentul constituirii dreptului de superticie, + se extind de drept cu privire ta intregul teren in cazul in care constructorul refuzé sé ‘cumpere terenul sii repune in situatia anterioaré prin ridicarea construcfiel de pe acesta ». prin consolidare, dacd ferenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane prin mostenire, prin contract de vanzare etc.) —> efecte: ~ In lipsa de stipulatie contrard, dezmembrimintele consimtite de superficiar se mentin pentru durata pentru care au fost constitute, dar nu mai térziu de implinirea termenultl intial al superficiel — este posibil ca la consttuirea dreptului de superficie sau la stingerea acestuia parle sa stabileasca menfinerea dezmembramintelor constitute de superficiar pe o perioada mai mare decat cea a superficie > fpotecile néscute pe durata dreptulul de superficie, stingerea acestuia nu le afecteaza, ele ‘mentinandu-se flecare in functio de obiectul asupra céruia s-au constituit. DREPT CIVIL ~ DREPURILE REALE, 4DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE ©. prin pisirea constructiel, daca existé stipulaie expres In acest sons: dreptul de superficie Inceteaza prin pieirea constructie! numal in cazul in care pale au convent expres ca pieirea construcjie! duce la stingerea dreptului de superficie —> drepturile reale care greveaza droptul de. superficie se sting, daca legea nu prevede altfel iar ipotecile nascute pe durata existenfei dreptului de superficie cu privire la nuda proprietate asupra terenului se vor menjine asupra Greptului de proprietate reintregit asupra terenului . in cazul exproprieni terenului pentru cauza de utiltate publica; @. la inoeiarea contractului de locatiune In care s-a prevazut ca locatarul are dreptul de a construi, Planta sau edifica alte lucréir si cé locatorul va deveni proprietar numai la expirarea locatiuni, 5.5. DREPTUL UZUFRUCT. Dreptul de uzufruct este dreptul real principal, mobiliar sau imobiliar, esentialmente temporar, de a folosi bunul altei persoane $i de a culege fructele acestuia, intocmal ca proprietarul, insd cu indaforrea de &-i conserva substanta $i de a+ restitul proprietarulul lucrul sau lucrunie la incetarea uzufructulut > wufructuarul are atriputul folosinfei (prerogativa de a utiliza lucrul proprietatea altel persoane $1 prerogativa de a-i culege fructele) asupra lucrului sau lucrurilor altuia iar prerogativa dispozitiei ramane la nudul proprietar. IN! prerogativa posesiei fafa de tert este impartité: > uzufructuarul are 0 posesie corespunzatoare dreptului de uzutruct, ~ _nudul proprietar are o posesie corespunzatoare nudei proprietaii 41 in raporturile dintre nudul proprietar si uzufructuar, uzufructuarul este doar un detentor precar decarece este obligat sa Ti restituie lucrul la incetarea uzufructulul. > cesiunea wzufructului este posibilé numai prin acte jundice intre vil ier dreptul de uzufruct este intransmisibil mortis causa, -ctul uzufructului - pot fi date in uzufruct bunuri care pu apartin domeniului public: ‘bunuri mobile sau imobile, bunuri corporale ori incorporale, © masa patrimoniala ori o coté-parte din aceasta, -_ ouniversalitate de fapt ori o cota-parte din aceasta. §N uzufructul poarta asupra = futuror accesonilor bunulu dat in uzufruct, - a tot ce se uneste sau se Incorporeaza in acesta. Clasificare: > uzufructul eu tu particular. bun individual determinat; ~ uzufruct cu titla universal: o fractiune dintr-o universalitate; ~__uzufruct universal: 0 universalitate. Uzufructul asupra bunurilor incorporale: ~ uzuftuctul asupra creanfelor. uzufructul asupra unui drept de creanta ori asupra unel valori ‘mobiliare nu mai este un drept real, nu este un veritabil drept de uzufruct, find In realtate un simplu drept de folosinja a creanter ~ uzufructul asupra rentei viagere; = uzufructul asupra capitatului, ~ _uzufructul asupra fondului de comert. Uzufructul asupra bunurilor neconsumptibile: ~ daca uzufructul poarta asupra unor bunuri care, férd a fi consumptibile, se uzeaza ca urmare a uitiizari lor, uzuffuctuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar si potrivit destinatiel lor —~ la stingerea uzufructului, uzufructuarul va fi obligat la restituirea bunurllor in starea in care se vor afa la acel moment. ~ daca uzufructul poarta asupra unor bunuri care, faré a fi consumptibile, se deterioreaza rapid prin uitiizare — la stingerea uzufructului, uzufructuarul va fi obligat $A restitule valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceasta data, Cvasiuzufructulul - uzufructulul asupra bunurilor consumptibile (ex. bani, grane, béuturi) = Uzufructuarut + dobandeste dreptul de a dispune din punct de vedere material de bunurile respective, + obligatia de a restitui la incetarea uzufructului bunuri de aceeasi cantitate, calltate s! valoare CU Cele primite sau contravaloarea acestora la data stinger uzuffuctulu. Modalitafile de constituire ale uzufructulul: prin act juridic, uzucapiune sau alte moduni prevaizute de lege, dispozitile in materie de carte funciara fiind aplicabile. = prin act juridie: 4. acte juridice inter vivos (forma autentic’ pentru uzufruct ce se constituie asupra unui bun imobil): ~ In mod direct: proprietarul instréineaza atributele ce compun uzufructul, pastrand nuda Proprietate, convent Tncheindu-se Inte propreter si cel care va benefiia de creptul de uzufruct; a2 DREPT CIVIL~ DREPTURILE REALE_DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE ~ In mod indirect: proprietarul instréineaza nuda proprietate, refindnd pentru sine dreptul do uzutruct (ex. contractul de vanzare cu refinerea de cétre vanzator a dreptului de uzufruct viager) , acte juridice mortis causa: testatorul dispune printr-un legat instituirea unui drept de uzufruct Universal, cu ttl universal sau cu titly particular in favoarea unei persoane, ~ prin uzucapiunea fabulard, extratabulara sau mobiliaré (uzufructul este susceptibil de posesie): In masura in care posesia exercitata a fost corespunzétoare dreptului de uzuffuct, nu dreptulul de Proprietate (ex. un neproprietar constituie un drept de uzufruct asupra unui imobil in favoarea nel persoane care este de bund-credinta si care isi inscrie acest drept in cartea funciard, astfel {incat dupa exercitarea unei posesii utile timp de 5 ani de Ja momentul inregistrarii cereri’ de inscriere, dreptul de uzufruct nu mai poate fi contestat). Durata wzufructulul: ~ titular al dreptului de uzufruct este o persoand fizic’ ~ uzufructul este cel mult viager. daca dreptul de uzutruct a fost constituit pand la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varst§, uzufructul dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoand ar muri inainte de implinirea varstei stabilte, <_ daca nu s-a prevazut durata uzufructului, se prezuma ca dreptul de uzufruct este viager. ~ titular al dreptului de uzufruct este o persoana juridica: dreptul de uzufruct poate avea duraté de ol mult 30 de ani —> daca uzufructul este constituit pentru o durata mai mare, aceasta se reduce de drept la 30 de ani — daca nu s-a prevazut durata uzufructului, se prezuma cA dreptul de zuftuct este constituit pe o durata de 30 de ani. Efectele uzufructului A. drepturile uzufructuarului = dreptul de a cere nudului proprietar predarea in folosin{& a bunulut ~ in lipsa de stipulalie contrara (pe temeiul principiului libertati de voint’, parfle ar putea s4 deroge), dreptul de a exercita prerogativele utilizar (folosiri) exclusive a bunului si culegeril fructelor produse de acesta (de la data constituiri dreptului de uzufruct) — péirle pot stabil ca folosinja s@ fie exercitata atat de uzutructuar, cat si de nudul proprietar, ~ fructele naturale gi industriale percepute dupa constituirea uzufructului apartin uzutructuarulu, chiar si atunci cand cheltuielile pentru obfinerea lor au fost suportate de catre nudul proprietar si chiar si atunci cand ele existau la data constitu uzufructului- ~ fructele naturale, si_industriale percepute dupa stingerea uzufructului revin’ mudului proprietar, chiar daca pentru objinerea lor uzufructuarul a facut 0 serie de cheltuieli, fara a putea pretinde unul altuia despagubiri pentru cheltuielile ocazionate de producerea lor. ~ fructele civile se cuvin uzufructuarului proportional cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobandindu-se zi cu zi MI spre deosebire de fructele naturale si industriale, fructele civile se repartizeazé intre \utructuar si nudul proprietar prin raportare la durata dreptului de uzufruct, indiferent daca acestea au fost incasate sau nu. ~ in absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda, cu titly oneros sau cu illu gratuit, dreptul séu unei alte persoane, fara acordul nudului proprietar (cesiunea dreptului de Uzufruct) —, uzufructuarul ramane dator fata de nudul proprietar numai pentru obligafile nascute inainte de cesiune. ~ dupa cesiune, dreptul de uzufruct continua, dupa caz: ~ fie pana la implinirea termenuli inital, - fie Sau pana la decesul uzufructuarulul inital. ~ cesiunea dreptului de uzufruct devine opozabilé nudului proprietar numai de la data la care i-a fost notifcaté — pana ta notificarea cesiunil nudulul proprietar, uzufructuarul initial (cedent in contractul de cesiune) $/ cesionarul vor réspunde solidar fata de nudul proprietar pentru indeplinirea tuturor obligatilor — uzufructuarul sau cesionarul pot fi {inuti separat pentru intreaga obligatie, iar executarea obligatiei de catre unul dintre el fl libereazé si pe celdlatt fat de nudul proprietar. ~ dupa notiicarea cesiunii cesionarul (noul uzufructuar) devine dator fa{i de nudul Proprietar pentru toate obligatile nascute dupa notificarea cesiunil, iar uzufructuarul Initial este tinut raspunzator intocmal ca fidelusorul —> uzufructuarul initial (cedentul) va fi obligat la executarea obligatiei noului uzufructuar (cesionarului) fafa de nudul proprietar numai in situafia in care acesta nu o executé, subrogandu-se apo in toate drepturile pe care nudul proprietar le avea impotriva noului uzufructuar. ~ _uzufructuarului poate s@ Inchirieze ori s& arendeze bunul ce face obiectul uzufructulut: ~ uzufructul constituit pe termen determinat: incetarea acestuia prin expirarea termenului are a efect si incetarea oriearui contract de locatiune incheiat de uzufructuar, + stingerea uzufructului prin decesul sau incetarea existentel juridice ‘a uzufructuarului Jocatiunite de imobile incheiate de uzufructuar, Inscrise in cartea funciaré, sunt opozabi roprietarului sau mostenitorilor acestuia pand la implinirea termenului or, dar nu mai mult de 3 ani de la Incetaréa uzufructului, DREPT CIVIL ~ DREPURILE REALE, BDEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE ~ Feinnoitile de inchirieri de imobile sau de arendari facute de uzufructuar §i inscrise in cartea funciard inainte de expirarea contractelor inijale sunt opozabile proprietarulul i mostenitorilor sai: = fie pe 0 perioada de cel mult 6 luni; ~ fie pe o perioada de un an, daca la data stingerii uzufructului nu au fost puse in executare. 'N1 in niciun caz, fecafiunile nu pot dura mai mut de 3 ani de fa data stingerii uzufructulu. > Uzufructuarul este indreptatit s& ceard o indemnizatie echitabila pentru cheltuielle pe care le-a facut cu luerarile necesare adéugate bunulul, ~ Uzutructuarul este indreptaft sé ceara o indemnizatie echitabilé pentru chettuiclle pe care le-a ‘Gout cu lucrétile adéugate sau pentru imbundtéfirile facute cu incuviinfarea proprietarulu, daca prin acestea s-a sport valoarea bunului. > Uzufructuarul are la indeména anumite actiunl in justiie pentru apararea dreptului sau: ~ actiunea confesorie de uzufruet: pentru a obtine recunoasterea dreptului sau si initurarea oneéror tulburéri— poate fiintrodusé: — - impotriva terfelor persoane, = impotriva nudului proprietar. > actiunea posesorie: respectarea posesiel sale ca simpla stare de fapt in raport cu tert ~ actlune personala impotriva nudului proprietar: cand dreptul de uzuffuct §-a consttult prin convent (ex. actiune prin care se cere predarea folosinfel bunului). > uzufructuarul poate exploata pédurile tinere destinate de proprietarul lor taien’ periodice, avand obligatia de a pastra ordinea si cétimea taierl, potrivit regulilor stabilite de proprictar in conformitate cu dispozitile legale; ~ uzufructuarul poate s8 exploateze partile de paduri inalte care au fost destinate téierii regulate, fie ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, fle cd se fac numai pentru un numar de arbori alesi pe toata suprafaja fondului, cu respectarea a dous limitari: - regimul sivic, ~ _folosinta obignuita a proprietarului, ~ uzufructuarului i se cuvin pomii fructiferi ce se usuca $i cei c&zuti accidental, avand obligatia de a-iinlocui cu alti. ~ uzufructuarul are dreptul sd se foloseasca intocmai ca nudul proprietar de carierele de piatra ‘side nisip care sunt in exploatare la constituirea dreptului de Uzufruct; ~ Uzufructuarul unei creante are dreptul: = sa Incaseze cepitalul, ~ 88 perceapa dobanzile, ~ sa indeplineasca toate actele pentru incasarea sau conservarea dobaizilor. ~ uzufructuarul rentei viagere are dreptul de a percepe veniturile dobandite zi cu zi, pe toatd urata dreptului séu, dreptul de a le pretinde dobandindu-se prin simpla scurgere a timpului obligatiile uzufructuarului > obligatia de a procede la inventarierea mobilelor $i la constatarea st8ri imobilelor (la inceputul uzufructului) in prezenta nudului proprietar sau dupa notificarea acestuia —> exceptie: zufructul unui bun mobil este dobandit prin uzucapiune: ~ In lips de stipulatie contrars, obligatia de a depune o garantie pentru indeplinirea obligatilor sala (inainte de a intra in folosinja bunului) — intarzterea in depunerea garantiei ny afecteaza Greptul uzufructuarului de a percepe fructele ce i se cuvin de la data constituini uzufructulul NM! vanzatorul sau donatorul bunului care si-a retinut dreptul de uzufruct este scutit de obligatia de a depune o garantie. ~ cand uzufructuarul este scutit de garantie: instanta, la cererea nudului proprietar, poate dispune depunerea unei garantii sau luarea unei mésuri conservatorii, daca uzutructuarul, prin fapta sa ori prin starea de insolvabiltate in care se afla, pune in pericol drepturile udului proprietar. ~ obligatia de a folosi lucru! ca un bun proprietar, de unde decurge indatorirea de a intretine lucrul in buna stare si, deci, de a face reparatile de intretinoro, > obligatia sa i! instinjeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparatilor mari, ~ obligatia de a efectua reparatile mari, care in mod normal cad in sarcina nudului proprietar, atunci cand acestea sunt determinate de neefectuarea reparatilor de introtinere: ~ obligatia de a+! informa pe nudul proprietar in legdturd cu ofice uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanctiunea plafii de daune-interese, ~ obligatia de a nu schimba destinatia daté bunului de cétre nudul proprietar -» excepti > cazul in care se asigurd o crestere a valori bunului, ~ _cazul in care nu se prejudiciaza in niclun fel interesele nucului proprietar. ~ obligatia de a suporta toate sarciniie si cheltuielile ocazionate de itiile privind folosinta bunului, culegerea fructelor orf incasarea veniturior — daca bunul este asigurat. pe durata tuzufructuiui primele de asigurare sunt plate de uzufructuar, ~ legatarul uzufructului universal ori cu tity universal este obligat sé achite, in proportie cu obiectul uzufructului si fara niciun drept de restituire, legatele cu tity particular avand ca obiect obligafi de intretinere sau, dupa caz, rente viagere, 44 DREPT CIVIL~ DREPTURILE REALEDEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE ~ obligatia de a restitui bunul nudului proprietar in starea in caro se afié la data stingerii uzufnictului — exceptie: ~ Cvasluzufructul, cand va restitui, la alegerea nudului proprietar, fie bunuri de aceeasi calitate, cantitate si valoare cu cele primite ori contravaloarea acestora la data stingeri uzufructului; ~ uzufructuarul poate si dispuna si de bunurile care, fara a fi consumptibile, se deterioreaza rapid, caz in care, la sfarsitul uzufructulul, acesta va fi obligat la restituirea valoanii pe care ar fi avut-o bunul la data stingeni uzufructulul re ligatia de @ plati despagubin pentru eventuala pieire sau deteriorare a lucrului ain culpa sa C. drepturile nudului proprietar — nudul proprietar beneficiazs de: = ius abutendi, + _ius possidendi in raporturile cu uzufructuarul ~ deptul de a dispune de bun, inclusv prin instrainare, cu respectarea atributelor ce apartin Uufructuarului —- obiectu! instrainani constituindu-| numai nuda proprietate: 7 dreptul de a benefice de productele bunului, afara de cazul in care se prevede altfel; ~ posibiliatea de a exercita actiunile in juste in vederea aparani drepturiior conterite de nuda roprietate: ~ actiunea in revendicare, + actiunea posesorie, = Acfiunea personal izvorata din conventja de constituire a dreptului de uzufruct, ~ _acliunea negatori. . obligatiile nudului proprietar. = obligatia de a nu impiedica on stanjeni exercijul dreptului de uzufruct, ~ obligatia de a suporta cheltuielle cu reparatile mari (ex. consolidarea oti reabiltarea Constructlor privind structura de rezistenta, zidurile interioare s/sau exterioare, acoperigul, instalatile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, [a inlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic in ansamblul su). > obligatia de a suporta cheltuielile si sarcinile proprietati: ~ obligatia nudulu proprietar de garantie pentru evictiune, in cazul in care dreptul de uzufruct s- a constituit printr-0 conventie cu titlu oneros; ~ obligatia de a restitui, la stingerea uzutructului, sumele avansate de uzufructuar, fara nici doband’, daca uzufructuarul universal ori cu titu universal plateste datorile aferente masei Patrimoniale sau parfi din masa patrimoniala date In uzufruct. Stingerea uzufructulul - cazuri de stingere a dreptului de uzuf > Moartea uzufructuarulul on, dupa cz, incetarea personalitati juridice, chiar daca termenul pentru care a fost constituit dreptul de uzufruct nu s-a implinit; abuz de folosin: uzufructuarul aduce stricdciuni bunului asupra carula s-a constitut dreptul de uzuiract sau Il lasd sa se deterioreze. MI! creditoni uzufructuarulut, - pot interveni in proces in vederea conservaril drepturilor lor, ~ Se pot angaja la repararea stricdciunilor si oferirea de garantii Pentru vitor. ~ instanta investita cu solutionarea cererii nudului proprietar poate dispune: ~ fie stingerea dreptului de uzufruct, ~ fie preluarea folosinfei bunutul de catre nudul proprietar, obligéndu-| pe acesta la plata, in favoarea uzufructuarulul, a unei rente pe durata uzuinuctului ~ bunul a fost distrus in intregime dintun caz fortuit (daca bunul a pierit in parte, uzufructul continua asupra parti ramase) — uzufructul va continua asupra despagubini plate de ter{ Sau asupra indemnizatie! de asigurare, dacd aceasta nu este folosita pentru repararea. buAUIUi regulile cvasiuzufructului find aplicabile in mod corespunzator; ~ desfinfarea, pe motiv de nulitate sau rezolutiune, a ttiului de proprietate al nudului proprietar, in masura in care nu ar fi incidenfa veo exceptie de la principiul resolufo lure dants, resolvitur us accipientis, > desfinfarea titlului prin care s-a constituit dreptul de uzufruct ~ Incetarea superficie’ prin expirarea termenului sau prin pieirea constructiel, in cazul In care dreptul de uzufruct a fost constituit de superficiar, daca nu existé o intelegere contrara. cu roprietarul terenului sau daca legea nu prevede altfel; > @xproprierea imobilulul pentru cauzé de utiltate publicd, titularul dreptului de uzufruct avand dreptul la despagubir. 5.6. DREPTUL DE UZ SI CEL ABITATIE, Dreptul de uz este dreptul unei persoane de a folosi lucrutaltuia i de a-i culege fructele naturale si industniale numai pentru nevoile propri $i ale familiei sale —- uzuarul hu poate culege si fructele clvie. DREPY CIVIL ~ DREPURILE REALE, 45DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE gf Dreptul de abitatie este dreptu/ titularului de a locui in locuinta nudului proprietar impreund cu Copii sai, chiar daca nu a fost casétont sau nu avea copii la data la care s-a constituit abita precum $i cu périnti ori alte persoane afiate in intrefinere — dreptul de abitatie este un dropt de ur avand ca obiect o locuint&, : ou Atat dreptul de uz cat gi dreptul de abitafie pot fi constituite in temeiul unui act juridic sau prin alte ‘moduri prevaizute de lege. 4! tularul dreptului de uz sau de abitatie nu poate ceda dreptul sau de a inchiria ori arenda bunul ce face obiectul acestor drepturi ~ daca titularul dreptului de uz sau de abitafio este indreptatit s8 perceapa toate fructele naturale si industrale produse de bun on, dupa caz, 8& ocupe Intreaga locuinfs, este obligat <8 platoacea toate cheltuiolile de cultura si reparatile de intrefinere precum uzufructuaru. ~ daca titularul dreptului de uz sau de abitatie este indreptatt sa perceapa numai o parte din fructe ori s8 ocupe doar o parte din locuin{a, atunci va suporta cheltuielile de cultura sau de Intretinere in proportie cu partea de care se foloseste. Atat creptulu de uz: cas dreptulu de abla Ise apica regulle cn materia uzufructullrefertoare constituirea (exist si un drept de abitatie de natura legald: dreptul de abitalie al solului Supravietuitor) sila stingerea dreptului, precum gla raporturile juridice dintre nudul proprictar si titularul dezmembriméntului, 5.7. DREPTUL DE SERVITUTE. Servitutea este sarcina care greveazd un imobil, pentru uzul sau utiltatea imobilului unui alt propretar— utiitatea: - fie rezulté din destinatia economica a fondului dominant; fle consta Intr-o sporire @ confortului fondului dominant. Caractere juridice ale dreptului de servitute: > constituie un ius in re aliena, adica un crept real consttuit asupra bunuluialtei persoane: > presupune obligatoriu doua bunuri imobile prin natura lor, ce apartin la doi proprietar deri > fondul dominant: imobilul in folosul céiruia se instituie Servitutea, ~_fondul aservit: imobilul grevat de aceasta sarcina ~ este Un aecesoriu al fondului consecinte: = nu poate fi despairtté de fond pentru a constitui un drept de sine statator, ~ nu este admis Instréinarea sau jpotecarea dreptului de servitute in mod distinct de ‘nstrainarea sau ipotecarea fondului dominant; - dreptul de servitute se transmite odata cu'fondul dominant, chiar in lipsa unei stoulapi exprese ~ sarcina ce corespunde dreptului de servitute urmeaza fondul aservit in mainile cricarui dobanditor al acestuia, sub conditia respectariiformalitajilor de publicitate imobiliara, ~ ef@ un caracter perpetuu: dreptul de servitute va dura cat timp vor exista cele doua fondu, transmitandu-se mostenitorior, daca parfile nu au prevazut un termen si daca situafia care a generat servitutea se mentine; ~ este indivizibila: servitutea greveazé intregul fond aservit si proft& intregului fond dominant; ~ daca imobilul aservit este proprietate comuna, servitutea nu se poate constitul decdt cu acordul tuturor coproprietariior, ~ daca imobilu! dominant este proprietate comund, servitutea se poate stabili fara a fi necesar ‘acordul tuturor coproprietarilor. Clasificarea servitutilor: - dupa cum exista sau nu un semn de exteriorizare a servituti ~ Servitut! aparente: cele a caror existent este atestata de un semn vzibil de servitute (ex. 0 usa, 0 reastra, un apeduct); servituti neaparente: cele a céror existenté nu este atestata de vreun semn vizibil de servitute (ex. servitutea de a nu construi ori de anu construl peste 0 anumita inaltime —> prin insasi Natura lor, servitufile negative sunt neaparente), ~ dupa modul de exercitare a servitutilor: ~ servituti continue: cele al céror exercitiu este sau poate fi continuu fad a fi necesar faptul actual al omului (ex. servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi); ~ _servituti necontinue: cele pentru a céror existen{a este necesar faptul actual al omului (ex. servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport). - dupa obiectul servitutilor. ~ servituti pozitive: cele prin care proprietarul fondului dominant exerciti o parte din prerogativele dreptulul de proprietate asupra fondului aservit (ex. servitutea de trecere, Servitutea de a lua apa de la o fantana situaté pe fondul vecinului) —» prin uzucapiune extratabulara pot fi dobandite numai servitujle pozitve, Ins prin uzucapiune tabulara poate fi dobandita orice servitute, ~ _servituti negative: cele prin care propriefarul fondului aservit este obligat s& se abfin’ do la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului su de propretate (ex. servitutea de a nu construi sau planta pe o anumita distanta de la linia hotarulul). 46 DREPT CIVIL - DREPTURILE REALEDEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE Constituirea servitutil (se poate constitui inclusiv o servitute in vederea unei utiltafi vitoare a fondului dominant): ~ prin act juridic (conventie sau legat) pot fi constitute orice servitut, in masura in care: > uimpun proprietarului fondulul aservit un fapt personal (s4 nu 2iba ca obiect prestafi personale); ~ nu contravin ordinii publice. 1 conventia de constituire a Servtufit form autentieé, sub sancfunea nul absolute ~ prin uzucapiune tabulara (orice servitute) si extratabulara (servitute pozitva): Exorcitarea dreptului de servitute: ~ drepturile si obligatlle proprietarulul fondului dominant: > dreptul de a se folosi de servitute numai in conformitate cu titlul de constituire, fara a agrava situatia fondului aservit si féré a produce prejudicii proprietarului fondulul aservit > dreptul de a exercita 0 servitute accesorie, dacd exercitarea unei servituti (principale) implica $10 al servitute (ex. servitutea de a lua apa din fanténa aflata pe terenul altuia presupune $i Servitutea de trecere pe acel teren); ~ dreptul de a exercita actiunea confesorie de servitute: prin care se apara dreptul de servitute, Si care poate fi intentata impotriva oricérei persoane ce impiedica exercitarea dreptului dé Servitute, inclusiv impotriva proprietarului imobilului aservit; ~ dreptul de a exercita o aetiune contractualé impottiva proprietarului imobilului aservit, dac& servitutea a fost constituita prin conventio: ~ dreptul de a exercita actiunea posesorie in cazul servitufilor pozitive — exist o posesie prin Care se exercita o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit, ~ In lipsa de stipulatie contrara, obligatia de a lua toate masurile si de a face, pe cheituiala sa, toate lueranle pentru a exercita si conserva servitutea (daca iucrarile nu profité $i fondulul aservit, cheltuielile vor fi suportate numai de proprietarul fondului dominant) —> cheltulelile legate de conservarea acestor lucréri revin celot doi proprietari, proportional cu avantajele pe care le obtin, in masura in care lucrarile efectuate pentru exercitiul servituti sunt necesare’ si profita inclusiv fondului aservit. Drepturile gi obligatiile proprietarului fondului aservit: ~ obligatia de a se abtine de la orice act care limiteaza ori Impiedica exercitiul servitufi —-exceptie: Proprietarul fondulul aservit poate schimba locul In care se exercita servitutea lar tularal Greptului de servitute nu poate refuza noul loc de exercitare a servituti, daca sunt indeplinite doua condi: ~ existenfa unui interes serios si legitim (ex. daca servitutea, in forma stabilta inifial, a devenit prea impovaratoare sau daca il impiedica sa faca anumite reparatiifolositoare); ~ exercitarea servituti sf rémand la fel de comodgi pentru proprietarul fondului dominant. ~ obligatie pentru proprietarul fondului aservit de @ face unele cheltuili pentru folosirea si pasirarea servituti daca a fost stabilita prin conventie —> acesta se poate exonera de obli Tenunfénd la dreptul de proprietate asupra fondului aservit in intregime sau asupra pai fondul aservit necesare pentru exercitarea servituti in favoarea proprietarului fondulul dominant, ~ proprietarul fondului aservit poate sa exercite anumite actiuni in juste ~ acfiunea negatorie (ex. cand proprietarul fondului dominant continu sa exercite servitutea, desi a intervenit o cauza de stingere a acesteia): ~ actlunea posesorie, prin care solicta s8 se inldture tulburarea ce i se aduce de 0 persoana Care pretinde a exercita o servitute; ~__actiunile personale ce izvorasc din conventia de constiture a servituti corcitarea servitutii in caz de impértire a fondurilor. ~ daca fondul dominant se imparte: servitutea va putea fi exercitat& pentru uzul si utiitatea flecérei ri fara ca situalia fondului aservit sa poata fi agravata; ~ daca fondul aservit se imparte: servitutea se poate exercita, pentru uzul $i utiltatea fondului dominant, pe toate parfile rezultate din impéitire —> exceptie: cazul in care S-ar agrava situalia fondului aéervit or s-ar produce prejudicii proprietarului (proprietarlor) fondului aservt, ~servitutea asupra celorialte parti se stinge ~ daca servitutea este exercitata pentru uzul si utiitatea exclusiva unela dintre partie despartite din fondul dominant, ~ daca servitutea nu se poate exercita decat pe una dintre péitile desparite din fondul aservit. Stingerea servitutilor: > servitutile Se Sting pe cale principala prin radierea for din cartea funciara pentru una dintre urmatoarele cauze: ~ consolidarea: reunirea proprietaiti fondului dominant si a proprietativ fondulul aservit in Patrimoniul aceleiasi persoane, indiferent daca aceasta persoana este proprietarul fondulul dominant, proprietarul fondului aservit sau un terf care a dobandit atat fondul dominant, cat si fondul aservit + servitutea renaste dacé se desfinfeazé actul juridic in uma céniia s-2 produs consolidarea; ~ fenuntarea proprietarului fondului dominant: radierea dreptului de servitute din cartea funciara cu consimféméntulttularului dreptului de servitute; DREPT CIVIL - DREPURILE REALE. 7DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE ~ ajungerea la termen: dreptul de servitute constituit si pe o perioada de timp determinata, stabllta prin titlul de constituire, va inceta la expirarea duratei pentru care a fost constitu ~ Fascumpérarea servituti: servitutea de trecere poate fi rascumparata de proprietarul fondulul aservit daca existé 0 alsproportie vadité intre utiitatea care 0 procura fondului dominant si inconvenientele sau deprecierea provocata fondului aservit » nu numai aceasta servitute este susceptibilé de réscumparare. ~ imposibilitatea definitiva de exercitare: imposibiltatea de a mai exercita servitutea reprezinta mai degraba 0 cauzé de suspendare a exeroitani sorvitutl, nu de stingere a ei, stingerea urmand a se produce: ~ fie prin expirarea termenului de 10 ani, ~ fie prin pleirea lucrului ori o alta asemenea imprejurare din care s& rezulte, fara niciun dubiu, ca imposibiltatea de exercitare a servitufi are caracter definitiv, ~ neuzul timp de 10 de ani - termenul de 10 de ani se calculeazs > de la data ultimului act de exerci in cazul servitutii necontinue, - | de la data primului act contrar servituti continue; II! servitutea exercitata de catre un coproprietar sau de catre uzufructuar profta si celoralfi coproprietari sau nudului proprietar. ~ disparitia oricarel utiitati a servituti: disparitia utili pentru care servitutea a fost constituta atrage stingerea acestei sarcini; ~ fin exproprierea fondului aservit, daca servitutea este contrara utlitatii publice céreia fi va fi afectat bunul expropriat (servituile stabilte prin fapta omului se sting in masura in care devin incompatibile cu situatia naturala si juridicé a obiectivului urmarit prin expropriore): va fi mentinuta acea servitute care este compatibilé si cu dreptul de proprietate publica, > daca dreptul de servitute a fost constituit de superficiar, incetarea superficiel prin expirarea termenului sau prin pieirea construciiei atrage si incetarea dreptulul de sorvitute, daca nu exista © intelegere contrara cu proprietarul terenului sau daca legea nu prevede altfel, ~ alte cauze de stingere a dreptului de servitute: ~ pleirea fondului aservit; ~ desfiintarea titlului: -” prin care s-a constituit servitutea; > de proprietate al celui ce a constiuit servitutea; - de proprietate al celui in folosul caruia s-a constituit servitutea, 5.8. REZUMAT (LEGISLATIE). Art. 693 (Nofiunea de superficie): (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia Superficiarul dobandeste un drept de folosin{a, (2) Dreptul de superficie se dobandeste in femeiul unui act juridic, precum I prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut de lege. Dispozille in ‘materie de carte funciara ramén aplicabile. (3) Superficia se poate inscrie si in temeiul unui act juridic prin care proprietarul intregului fond a transmis exclusiv consiructia ora transmis terenul si constructia, In mod separat, catre dou persoane, chiar daca nu s-a stipulat expres constituirea superficie, (4) situatia tn care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate insorie pe baza renuntari Proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, in favoarea constructorului. De asemenea, €a Se poate inscrie Tn favoarea unul tert pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.” Art. 703 (Notiunea de uzufruct): ,Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altel persoane si de a culege fructele acestula, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta.” Aft, 749 (Dreptul de uz): ,Uzul este dreptul unei persoane de a folosi Iucrul altuia gi de ai culege fructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale famiici sale” Art. 760 (Dreptul de abitafie): ,Titularul dreptului de abitatie are dreptul de a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu soful si copili sai, chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data la care S-a constitult abitatia, precum si cu p&rintii ori alte persoane aflate in intretinere.” Art. 765 (Nofiunea de servitute): ,(1) Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau uulitatea imobilului unui alt proprietar. (2) Utltatea rezulté din destinalia economica a fondului dominant sau consta intr-o sporire a confortulul acestuia.” 5.9. TEST DE EVALUARE. 1. care sunt caracterele juridice ale dreptului de superficie? 2. care sunt modalitatile de constituire a dreptului de uzufruct? 3. care sunt dreptunile $i obligatile proprietarului fondului aservit? 48 DREPT CIVIL ~ DREPTURILE REALE