CURS ANUL5 MD EVOLUTIA FILOGENETICA A ELEMENTELOR COMPONENTE ALE APARATULUL DENTO-MANILAR. IMPLICATHLE ACESTEIA iN PATOLOGIA ORTODONTICA. FILOGENIA (EVOLUTIA FILOGENETICA) > studia/A aparitia si evolutia viejii pe pamént. de la forma cea mai simpla(mult ;nferioard). pnd la forma cea mai ev oluats(omul), ONTOGENIA (EVOLUTIA ONTOGENETICA) + stuaia7’ aparitia, formarea si dezvoltarea anumitor fiinfe sau specii (exemplu: omul in evoluiia sa de la formare si pana la moarte prin imbatranire). TEORH Sl CONCEPTE FILOGENETICE. isi& din punct de vedere filogenetic 2 concepte biologice fundamentale: Teoria fixismului (LINE, QUVIET) Aceasti torie considera ca evolufia este legata de aparitia unor catastrofe natural, ce istrug lumea existenta determindnd apoi crearea altor conditii de aparitie a unor forme mai comtlicate (complexe) ‘Teoria evolutionist (LAMARK, DARWIN, WALACE) Aceastd teorie consider c& evolutia consta in adaptarea la mediu a viefuitoarelor (de la simplu la complica’), Ei considera & evolutia tilogeneticd a specie umane incepe de la forma cea ‘ai simpla, procariote (care nu au un nucleu bine constitutionat). Coneret, rasa umand incepe 0 aid cu aparitia maimutelor primare — antropoide simiene. Din simiene deriv maimujeie cu coadi (babuinii, urangutanul, gibonul, cimpanzeul, gorila) si nominidele care reprezinta primele forme umane. Toald aceasta evolutie filogeneticd a speciei umane se face pe parcursul a 2 000 000 de Primele forme umane au fost: ~ AUSTRALOPITECUS, in. urma cu { 000 000 de ani; - PITECANTROPUS (HOMO ERECTUS), care avea deja o statiune bipeda, cu 500 900 ani in urma: OMUL DIN NEANDERTHAL, cu 150 000 de ani in urmé, la care se evidentiaza aparitia mandibulei iar fata incepe si se umanizeze, - HOMO SAPIENS SAPIENS, cu. 40 (000 de ani in urma, om care judecd si la care ;par apotizele genii (de exempiu omul de la Cromagnon: au fost gisite resturi fosile ta N-V Franjei. ‘tind econsiderat rasa majoritara in Europa si Nordul Africi), > AOMO FABER, SLTIMUL Srnul ectual a pistrat de ia animaiele interioare de la care a derivat, urmatoarele: ~ Se la selacieai (rechini): simetria bilatera: oriticiul bucal de seneiat plileie superioare: cate doud componente ale mandibuie, palatul dur care separ cavitatea said de cavitatea bucald: stnusurtie + a2 primee ouvale:sprincenele. genele chit nasul care a falocuit bowl formula dentarts > forma dinjilor. De la toate aceste specii au fost piistrate si functiile de masticatie si respirstie. La primi sirimosi ai nostri au aparut si functitle specifice: mimica. fonafia si scrisul. Fonatia se realizeazs dalorité aparitiet tuberculului articular care este specific craniului uman, El este schitat doar la antropoide si la omul fosil, La nastere el mu existd, formandu-se in primii ani de vial odata cu sorbirea oo EVOLUTIA FILOGENETICA A APARATULUI DENTO-MAXILAR Pe scata transformarii (iogenetice va remilta o micgorare facial prin reducerea \iscerocraniului si o marire a neurocraniului (in suis st Iainte) Astial se constaia: + cresterea scheletului neurocraniului (de la 400 eme la 1600 cme, la 2000 eme la om ceca ce determina si cresterea gradulut de cereblarizare), ex: la nou ndscut neurocraniul ocupa cam Ia Yin raport cu irunchiul; \iscerocraniul Incepe 4 se reduca anteroposterior prin: © micsorarea volumului osos al maxilarelor: © povitionarea posterioard a arcadei dentare pe baza osoast, ‘9 micsorarea elajului inferior al fetei © Ianivelul arcadelor dentare " apar modifictri de forma: daca la antropoide dinfii din zona lateralaerau ca doua linii paralele iar la primele 3 forme de maimute arcadele aveau forma piltratd, la om apare forma de semielipsa, + disparitia spayiilor interdentare: la maimufe exist spatiu intre incisiv si caainla arcada superioar§ si intre canin si premolar la arcada inferioara, senumit spaziul primatelor; acest spatiu este necesar pentru pentru sezvoltarea caninului si pentru posibilitatea de a inchide gura, existnd ociuzie intercalau, La om, existenta ocluziei intercalate este considerata paiologicd, iar cea a spatiilor o forma de atavism. © lanivelul dinilor: > se reduce numarul lor, primatele aveau 31 si 4Pm; + se reduce numarul de ridacini(Pm aveau cate 3 ridacini); + se reduce volumul dentar. Aceste transformari esupra evoluiei aparalului dento-maxilarla om, studiate tn ani, pot preligura ehipul omuiui viito + In condipiile reducerii craniutui facial, cet 32 de dinti nu vor mai avea loc pe arcada. ENistd 2 posibilitéy! de remediere a acesiei situati © disparttia unor dinti, anodontia: deci disparitia pe scar& filogenetica a ultimului dinte din seria flecdrui grup de dinti (M3. Pm2 sup, lateral sup, [central inf); micsorarea tofu mului dintiior (se obsend o tendin{a spre microdentie pe viitor). slera parodon}iuiui exisia o tending regresiva din punct de vedere structural si al solumut si sl pwerii de suport (mai redus) si al pragului de toleranfa (mai sedveut) - musehii din zona cial au ‘endinta regresiva, dar creste abilitatea seurome omene regresive care au i9¢ la niveful aparatului dento-maxilar: perioada prenatal perionda posinatalA, Perioada prenatal cuprinde: + organogeneva, 0-4 Juni de viafa intrauterin ~ morfogenesa, 4-9 luni de vinta intrauterina pind la nastere si se extinde si in perioada postnatala. Perioada postnatal cuprinde: ~ morfogeneva, de In nastere pana la adolescenta cand au loc procese de modelare gi dezvoltare a segmentelor aparatului dento-maxilar, > uzura, de la adolescenta pana la moarte Graber imparte perioada prenatala in alte 3 perioade: > perioada de ovulatie, de la Yecundare pana in ziva a 14-0; ~ perioada embrionard, de !a a l4-a pana la a 36-a zi: > perioada fetala, de la a 2-a lund si pang la nastere ORGANOGENEZA Germenele uman, odatd format trece prin mai multe etape filogenetice. Inijial cresterea /‘gotului este foarte intensi, ajungand la sfarsitul celei de-a 2-a luni de via intrauterina la 0 rata 42 crestere de 25 (300 de ori mai mare decat inifial Sursa eneryeticd a 2cestei cresteri o reprezinté masa vitelina, Reglarea cresterii se face prin Rducti¢ de anumite substane organizine, secretate de celulele organizatoare in baza codului Oul uman se multiplied prin diviziune celular in 8-9 blastomere care se vor grupa ufodind faza de moral, De ta 8-9 blastomere, seymentarea celular se face inegal, rezulténd doua feluri de celule: anele oan, macromere (mai puyine 1a numdr) si unele mai mici, micromere sau trofoblaste imai culte Ia numdr), rmultirea micromerelor este rapid si se dispun periferic inconjurind macromerele. Rolul trofoblastelor este de fixave a culti pe mucoasa uterind si de nuttifie Macromerele ramin ‘nitial in centrul acestei formatiuni sferice, urménd s& formeze un gomeial ce esi Fat pe geretele votoblastic. alestuind embrioblastul, sau butonul embrionar LBRECHT. Din duionu: embrionar 2 vor corma jesuturile embrionare de baz Aceasta e/uith fara de blast la care apare si o cavitate mevoblastica numiti blastocel, sivelul embrionului se v.07 Sifzrentia ia inceput doua straturi de celule: i extern sumit seroblast.sau Viitorul ectoderm; sul intern qumit endoblast sau tiitorul endoderm, t moment apere un embrion didermic ce formeazd faza de gastrull. Embrionul, ‘uni se Inchnd iair-ua urgm de 94? semrw a tua o povitie de echilibru, Endoblastele se prsayd dispundndu-se coneay si unindu-si cele 2 margini se sac vitelin sau lecitocel. svoduee 0 separaiie, formfindu-se cavitatea amniotic. Cele 2 2 wesc ja portiunea de contact formand discul embrionarDin acest moment incepe perioada embrionara propriu-sisi In aceasté perioada, discul embrionar se alungeste si capata 2 poli: anterior sau cranial si posterior sau caudal: + 2 fete: dorsald (ectoblastul) si ventral (endoblastul): + un pedicul de fixatie care devine cordon ombilical La un moment dat. pe fata posterioars a fetei dorsale a discului embrionar, la unirea 1/3 polului caudal cu 2:3 de la polul cranial, celulele ectoblastice incep sa se multiplice, formand o sondensare numita nodulul lui Hensen. iar mai tirziu cordon longitudinal sau cordomezoblast. in nodubul lui Hensen se produce o noua invaginare spre anterior si profunzime, de forma unui sant desehis in lecitocel, formand eanakul cordal. Din acest moment, embrionul are 3 straturi celulare: ecto, mezo si endoblast. Portiunea entrald a cordomesoblastului se infunda in directie cefaliea. apoi caudal, formédnd prin densificari celulare axul scheletic fongitudinal al embrionului. Din ectoblast. pe linia median si posterior. ia mastere placa neural ce se infunda sub Yorma tatui sant ale cdrut margini se apropie transformindu-se in tub neural deschis anterior la ‘seeput si care se va inchide in siadial fetal ia Din mevoblast se vor forma somitele care participa la formarea scheletului capului, erlebrelor si musculaturii oro-laciale. Portiunile laterale ale cordomevoblastului se divid in 2 lame: una vecind ectoblastului, somatopleur, alta vecint endoblastului, numita splanchnoplew Intee sie se vor delimita 2 cavitati numite cavititi celomice. dreapta si stangi, Cele 2 cavitati vor crea presiune asupra endoblastului care se cudeaza formand gutiera intestinala din care sa lua nastere tubul intestinal primitiv inchis in partea caudala de membrana cloacala gi anterior de membrana bucofaringiana. Se produce apoi organizarea branhiala sincroni cu perioada de flexiune a extremititii cefalice. Localizarea organizérii branhiale este diferita. Dup& unii are loc la sfargitul saptimanii a 4a de Via intrauterind, dupa altii (Graber) la sférsitul séptémanii a Sa, Numiarul arcurilor branbiale este diferit, dup’ unii 4, dupa altii 5-6 arcuri branhiale. Areut { branhial sau arcu! mandibular dé nastere ~ pirtilor moi si schztetice sxe aparatului Cento-maxilar: + smandibulei tn coralitave: + parfial maxilarului superior: Aveul 2 si arcul 3 branbial, tivoi = scheletului gatuluis pAnile anterioare din regiunea gétului: Areurile 4, 5, 6 participa la formarea: - prtilor inferioare ale gitului; + porfiunea superioard a toracelui fnure ocesie arcuri exist santurile pericervicaie. Limba se formeazi din materialul primelor areuri orahiale. de unde ce/uith si inervatia sa compiend. fn perioada de fleniune a exiremitgyii cetalice, ia aivelul primului are branhial apar niste i de Verma unor azguri éin cave s2 formea/a maxilarele: superior si inferior. Acesti muguri se Gevvoltd 4m jesutul intermediar mezodermal. Dupa unii autori, mugurii ‘eoiali sunt in numar de s, duga alti de 9 wlegurii Caciali sunt ian si hioidian dau nastere: Loernal =F mugure fro sau 2 muguri navali is nuguti navali exten: + 2 muguri masitari 2 mmuguci manaibu superiori at {ani gyovin din primul are branhial si vor formaFormarea maxilarului superior iniremugurele nazal intern si cel extern se formeazd prin invaginare treptata o depresiune, placoda olfactiva. care este schita viltorului organ al mirosului Inire mugurele naval extern si maxilar superior se formeaA prin invaginare treptaté o alta tepresiune, vezicula optica sau placoda cristalina, La inceput. aceste portiumi ocupa o posijie laterala in cadrul fefei, dar ulterior se vor ddeplasa spre tinia mediand ‘Lrechea se formeaa in stpiémdna a 8-a de viata intrauterind, in primul sant interbranhial Cavitatea bucaia primitiva este amparitd in 3 compartimente + un compartiment bucal: = dou compartimente navale, Pir o separatie complet Din mugucii nazali inter’ si maxilart superiori se formeac& palatul primar si partea anterioarlia cavittii navale Mugucit maxilari superiori stabilesc rapoarte directe cu procesele globulare ale mugurilor wali ioternt formand ridicdturile narinare, Acesti muguri se unesc printt-0 membrana dubla epiteliala, membrana VEAU care se va desiiinta prin mezodermizare Daca nu se produce aceasta destiintare, sau se produce parfial(datoritd unor agenti patogeni diferiti), copilul se va naste cu dehiscenta labio-mavilo-palatind. Formarea palatului primar se termina intre a.43-a- 45-a zi de vial intrauterind, Dupa formarea palatulut primar si a narinelor primitive, incepe formarea septului nazal inainte spre inapoi Cei 2 muguri masilari superiori trimit dowd prelungiri an sens orizontal, deasupra limbii, Tntdinindu-se pe linia mediana si unindu-se cu septul nazal. Unirea se face printr-un proces dé meodermizare. Astfel se formeaza palatul secundar. Daci unirea nu se face in totalitate, copilul se ya naste cu dehiscent gnato-palatala ni. Cavitatea bucala este complet sepacati de cea nazala la sfirsitul Iunii a 3-a de viata ‘ntrauterin Formarea mandibulei Din aroul | branhial se de/vulta in sens antero-inferior cei doi muguri mandibulari drept si sting care vor creste oblic Iaainte si induntru, intdlnindu-se pe linia median, unde se produce o nesodermizare, forméndu-se arcul mandibular Formarea fimbii ima se formeavA din cpul mezobranhial al mugurilor mandibulari. La formarea limbii participa arcurile branhiale 1 si 2 pentru vArful limbii, arcurile branhiale 2 si 3 pentru portiunea posterioara si epiglota Formarea vestibuluiui bucal ‘Vestibulul bucal se formeaza din mezoblast prin invaginarea cordonului epitelial Formarea buzelor, obrajilor, vestibulului in moment dat. printr-un aroces de induce. la nivelul epitelilui acoperitor (ectoblast). pe ceie 2 cresie (arcuri) manilare . apare o iinie de densificare epiteliala, apoi prin invaginare epleliai@ fa profinsimea sezodermulan. se 1a forma lama epitelial primitiva. ce se va despica $1 a forma sanjul vesiioular La sivelul fui vor continua procesele de invaginare-evaginare, od tn final sa pre: spedian= + sstiular Me aetive-buscie al-ooraii Spatial circum estibuuae, comunica spre exterior cu spatiulFormarea dintilor Dintii au origine dubia. ectomezodermalt: smalful format din ectoblast si: cement, dentina, Parodontiu. sac folicular din mezoderm Organul dentar se formeaz4 din siptimana 6-7 de vial intrauterind, in timpul dezvoltarii sale. trece printr-o serie de etape descrise de Schour, Massler §1 mai recent de Held. cum ar fi: ~~ cresterea gi diferentierea celular’ cu: © proliferarea epiteliala: © diferentierea conjunctiro-epitelials (tisulara): © dilerentiere mortologiea; ~ mineralizarea fesuturilor dentare (calcifierea): + eruptia dintilor (asociata cu cresterea radiculara): ~ uzura dentara gi atrofia orizontala a parodontiului Etapa proliferativa Se caracterizeava prin multiplicare celulard rapida si inegala. Dupa formarea mugurelui dentar. celulele epiteliale ale acestuia se multiplicd, ducénd la aparitia unei mici depresiuni pe fafa lor profunda. La formarea ei participa si mezenchirnul prin proliferare. Se formeazA astfel capsula epiteliala. Spre sfarsitul evolutiei ei celulele acesteia se diferentiaza in doua straturi: ~ epiteliul adamantin extern (celule scunde): - epiteliul adamantin intern (celule inalte). fntre cele doua epitelii adamantine existd o rejea de celule stelate, cu lichid mucoid Antre ele, constituind reticul stelat sau pulpa smalfului. Cele 3 elemente formeaza impreund organul smalfislui, Tesutul mevenchimal din portiunea invaginata a organului smalfului se diferentiazé in Yecindtatea epiteliului adamantin in vederea formaré odontoblastilor, iar capilarele se multiplic& si formeazi pulpa dentari in jurul organului de smalt, fesutul conjunctiy se diferenfiaz4 in jesut fibros, forménd sacul entar. Histodiferentieren Se caracterizea/§ prin mubtiplicare celulara inegala si aparitia diferentierii celulare, Prin nultiplicare celular’ rapida, mugurele rece prin faza de clopot . in aceastd ctap’, prin rentiere, se constituie doua ansambluri celulare: > epitelial- formand organul smaltului: = _ mezenchimal- formand papila dentar& sau organul dentinei si sacul folicular, ‘Toate acestea constituie germenele dentar. Lanivelu! organului smalpului se diferentiava o serie de straturi: > epiteliul adamantin extern, cu celule cubice pentru formarea organului smalfului: ~ epiteliul adamantin intern, cu celule inalte, ameloblasti, pentru formarea smalfului, in mezenchimul adiacent epiteliului adamantin inter sunt prezente celule specializate, cdomioblasti, cu rol in formarea dentinei ‘Din sacul dentar se ailerentiazA urmatoarele sipuri celulare: cementoblasti, fibroblast, gsteoblasit, cu rol tn formarea cementului, a elemenielor de susfinere ale dintelui in alveola gi a osului alveolar, Se de”oitd doud rejele vasculare > intradentard- in puipa dentara, care asigura formarea dentinei; + peridentara- in sacul folicular si epiteliul adamantin extem, cu rol in dezvoltarea smalfului si a cementului wza de mortogenezi se fava de apovitie a mavriveior organice Amelobiastii secret matricea smaltului, iar lontoolastii pe cea ¢ dentinei, Laniurite polipeptidice sunt caracteristice matricei organice si se Jepozteasd in casul dentinei sub forma de predentin in care sunt incorporate prelungirile lasior. far sul, sub forma scheietului organic al prismelor de smal, fiecareameloblast struciurind © singura prisma, Este determinatd astlel forma si dimensiunea dintilor, amdndoua liind supuse atat determinismului genetic, cat si existenfei unui numar fix de centri de cerestere, Etapa de caleificare Se caracterizea/ti prin depunere de componente anorganice in structurile organice ale smalfulut si ale dentine, Initierea calciticasii se face Ia nivelul dentinei, Ulterior calcificarea are ‘oc la nivelul smaitului, depunerea tcndu-se ritmic si succesiv. Fenomenul se desfiigoara de la, ‘ral cuspizilor si al marginii incizale spre colet si din profunzime spre suprafata pentru smalt si de la suprafata spre profunsime peniru dentina, Formarea si dezvoltarea ridacinii Radacina incepe sa se tormeze numai dupa ce coroana a atins dimensiunile definitive. La nivelul conei in care se face trecerea de la epiteliul adamantin exter la epiteliul adamantin intern, acest epiteliu continua sa prolifereve aledtuind un manson epitelial subfire. Pe masura ce se lungeste radacina, inelul tecii Hertwig devine din ce in ce mai ingust, iar ridicina se subtiaza progresiy Epiteliul tecii Herwig induce diferentierea odontoblastelor si depunerea straturilor succesive de dentina la nivelul ridicinii. Dupa formarea dentinei, elementale epiteliale sunt sociale si dispar ireptat. in jurul dentinei se depune o substanta acelulara, iar din fesutul conjunetiv se diferentiavé elemente celulare speciale. cementoblaste, ce vor duce la formarea cementului primar, Primii dingi care se formeava si se diferentiazH sunt: | temporari inf., I temporari sup., iar ulkimul M2 temporar Formarea dintilor permanenti Disii permanengi sunt impartipi in dou’ mari grupe: + grupul frontal: incisivi si canini: ~_ grupul latero-posterior: premolarii (dinti succesionali) si molari (dinti accesionali), Mugurit dintilor succesionali ocupa o pozitie oral si mult mai profunda decit dinfii emporari, Daca germenii dintilor frontali paswreaa pozitia orala pénd aproape de eruptie, rmenii premolarilor se vor deplasa spre vestibular situandu-se intre rdacinile dinjilor emporati. Schijarea germenilor molarilor permanenti incepe din luna a 4-a de viaf& i.u., cénd lama entard primara se prelungeste distal inapoia formatiunii molarilor 2 temporari, Dupa Held, mugurele molarului | permanent. neavand spatiu, si-ar pierde conexiunile cu 2piteliul Oueal si va apare ca o prelungire distal a lamei primare, Din acest motiv, molarul 1 permanent este considerat de unii aulori ca apaninand primal demifi Germenii molarulut 2 permanent apar (dup Logan si Kronfeld) in luna a 9-a, iar dupa Mugnier- ja sapraména a 6-a dupa nastere. Held afirma cA acest mugure s-ar forma dintt-o prelungice epiteliala ce trece pe deasupra moiarului 1 permanent. Molarul 3 se va corma dintr-v orelungire distaid ce porneste de la mugurele molarului 2 pent (ia 4-5 si), Ssulal. uilimii doi snolari se formeaza ca si cum ar fi germeni de inlocuire a molaritor 1 manent orm: tor dinti se afl fh perioada formarii in partea distala a apofizei e. ocupand si 9 povitie inaita, ipul exolutiei. acesti dinti coboard si isi redreseard avul, ovitia calcard si caicitierea coroanei se ike garalel cu a rédacinil, Eruptia dentara incepe smare, Dilerenteie in cronologia calcificarii dintilor Sex. tipul rasial sau reyionai. de conditille sociale. de nutritie, precum late jerald de si sie starea gerFormarea de tesut muscular gi osos Din mezodenmut arcuriior branhiale | si Ul, prin histodilerentiere apare: + fesutul conjunetiv: + jesutul museular, esutul osos. Formarea tesutului muscular Dupa histodiferentierea musculaturii striate (cind apar celulele miogene din meoderminci din sfptimana a 7-2), se produce gruparea lor i 2 benzi premusculare, ce vor ale&tui formatiuni musculare importante. ~ una superficial, din care se vor diferentia muschii mimicii (din mezodermul arcului Ny: = _una protlunda. din care se vor forma muschii mobilizatori (din mezodermul arcului 1), ‘nitial. muschii se dev oti prin diviziunea fibrelor, iar apoi prin cresterea lor in lungime si srosime. avdnd o structur tipica tn saptamdna 22, Activitatea musculara functional va apare in Juna.a 7-a Lu. cdind se realiveard maturizarea placii motorii terminale Formarea de tesut osos Transformarea esutului conjunctiv care deriva din tesutul mezenchimal in fesut osos se produce prin 3 mecanisme: * mecanismul osifietrii directe, de tip membranos,cand fesutul fibros se transforma in fesut osos. transformare caracteristicd perioadei postnatale, ~ osificarea cartilaginoasa sau encondrali sau de substitutie,cand fesutul conjunctiv se transforma in jesut cartilaginos. apoi in fesut osos. ~ mecanismul mixt,care imbind cele 2 mecanisme prezentate anterior, caracteristica oaselor bavei craniului in siptiména a G-a de viaja i.u.. apar o serie de modilicari ale proportiilor fetei datorita cresterit parpilor laterale, intr-o perioada scurta are loc cresterea regiunii anterioare a creierului, seea ce face ca procesele laterale maxilare sii se deplaseze spre linia median. Datorité acestei sresteri diferentiate, ochii si jesuturile inconjuratoare suferd o rotajie de 90°, deplasindu-se spre anterioara. Tesuturile nazale mediane se interpovijioneaza intre crestele maxilare si se incepe sstfBi formarea viitorului filtru al buzei superioare, La inceputul saptiménii a 7-a, fata capita caractere umane datorate localizarii frontale a ochilor. diferentierii nasului si cresterii mandibulei, Datorita cresterii verticale, fosele nazale vor depasi orbitee. Deplasarea regiunilor laterale ale fetei spre partea anterioara duce la formarea sanfurilor nue regiunile oculare, nazale si orale. dupa care urmeazi procesul de fuziune. Aceste santuri reprevinta locurile unde got apare despicdluriie oblice ale fefei: despicdtura labiald, despicatura bio-maxilarg, despicatura oro-navo-ocularé, macrostomia, Perwada de dezvoltare de 6 saptimani (organoyeneza) este important pentru dezvoltarea ‘aid, deoarece acum se structureava toate vonele unde pot s apard malformat PORMAREA SCHELETULiI OSOS AL 4PARATULUI DENTO-MAXILAR Osifiearea membranoasa Se caracieriveava prin aparitia ve puncie nediferenyiate si fibre de precolagen. Celulele nediferentine se ee se depune tn jurul fibrelor de srabeculara spect fibromatoase bogate in celule primitive ransforma in celule diferentiate (osteoblaste) care secret osein& layen care se yor impregna cu sdruri minerale rezultand o retea imarea géimewor sone osoese. tncepe fonnarea matricei osului respectiv. Cand iced a rost formald, osieudiastele se \or transforma in celule adulte osoase (osteocite) care vor i {9 osificarea tit dndu-se spre periferia osului. Zonele de unde fs | Jor ost2 constant pentru fiecare os.Acesta este ostil primitiv. la periferia sa avand loc o condensare fibroasé care inveleste acest os. periost, care pe laja sa interna prezinta celule tinere osoase. osteoblaste. La periferia oaselor late (craniene, ale fejei), in sonele de unire cu celelalte oase ramane un stral membranos conjunctiv care are rol de formare a suturilor interosoase, Osificarea encondrala Este caracteristicd oaselor lungi si este mai putin intalnité 1a oasele eraniene. Tesutul conjunetiv se transforma in {esut cartilaginos la bava caruia stau celule tinere, condroblaste. La peniferia sa, acest os este invelit de o teacd fibrovasculara, pericondru. Trans/ormarea tesutuluil cartilaginos in fesut osos se face de la periferie spre centru gi din snterioral masei cartilaginoase spre exterior. Exceptie face condilul mandibulei, Osificarea encondrala poate ti ~ _ periferica. cénd are loc pe fata profuunda a piesei cartilaginoase: interna, cind osificarea se {ace tn interiorul masei cartilaginoase. Macromoleculele si librele de colagen actioneaza ca enzime si substrat pentru ionii de calciu si fosfor. Oasele. in special cele craniene. postnatal suleri procese de restructurare osoasa sud influenta factorilor funclionali, Ele se produc prin procese de rezorbtie si apozitie osoast, Oasele de membrand sunt: ‘maxilarele (exceptie zona condiliana); - malarul; = vomerul; = oasele navale si lacrimale: + frontatul; > parietalul; + scuama occipitala: - temporalul: + sfenoidul (aripite maxi): ~ apofizeie pierigoide. ‘Oasele encondrale sunt: = mezetmoidul; + cometul inferior, + sfenoidul si occipitalul in cea mai mare parte. Extremitatea cefalicd trece printr-o faa cartilaginoasd si una osoasi. Ele se suprapun in timp in cea mai mare parte. OSIFICAREA MANDIBULE! Primele puncte de osificare apar in a 40-a zi de viata i.u., Este cel de-al doilea os care se osifica, primul fiind clavicula, are ‘a aivelul rsandibuiei sunt care corespunde sonel incisive: ~ enpunet mentonigr care corespunde yaurii mentoniere: Fr 2 puncl coroncidian care corespunde apaiizelor coronoide: t punct condilian care corespunde condilului mandibular: unet spinal care eoresaunde spinei Spix punct angular care corespunde unghiului mandibular, Osificarea ramutui orizonzai ai mandibulei ul punet de ositicare apaze fa nivelul gauni mentoniere sub forma unor lamele arcuate Jer pat aniero-posleicard in care se alld aervul incisiv Sup aceasta urmeasd osificares ia aiv2iul conei angulareClima zond de osificare ia nivelul ramului orizontal al mandibulei este zona incisiva. Zona simiizara si mentoniera se formeaza prin activitatea punctelor incisiv $i mentonier care intr tn actiune aproape de luna a 9-a de viata iu Sulura simfizara se menjine activa pana la 2 ani- 2 ani si jumtate. La om , in stadiul fetal, mentonul nu este deloc dezvoltat, El evolueasa si se dezvolta dupa nastere. Dupa DE COSTER aparitia mentonului este datt de: + pozitia de implantare a dimior: + Hambarea bazei mandibulei sub aciunea factorilor funcfionali, sau ca o reacti compensatorie la actiunea musculaturii ce se inser pe marginea inferioara a ramului ascendent al mandibulei Asa se explica de ce in anomaliile clasa II/1 Angle mentonul este foarte mic, iar in anomaliile clasa [11/1 Angle mentonul este foarte dezvoltat. Osilicarea ramului orizontal al mandibulei este © osificare membranoasa. Ramura ascendenti a mandibulei are o osificare membranoasa Osificarea ramului ascendent al mandibulei Se baveava pe actiunea celor 3 puncte de osificare: condilian. coronoidian si spinal. Unele i mentioneasa dezvoltarea ramuiui ascendent al mandibulei ca 0 actiune a 3 cartilaje care spar in lunile a 3-a si a 4ha de viaiQ iu, in acele sone in care apar si punctele de osificare Cantilajul condilian este activ pan la varsta de 21-25 ani, dupa care in portiunea superioard a condilului mai persist un fesut cartilaginos care in anumite situafii devine actiy ‘ludndu-se procesele de cresiere mandibulara la varsie adulte. Celelalte 2 cantilaje isi inceteazA activitatea in luna a 8-a de viafa iu. Osificarea ramului orizontal al mandibulei este o osificare membranoasé. Ramura wscendent4 a mandibulei are o osificare membranoasi, dar si encondrala (condiliana si spina Spix). Deci mandibula are o osificare mixt&. OSIFICAREA MAXILARULUI SUPERIOR fi ca urmare a actiunii celor 5 puncte de osificare: 2 niribuie la dezvoitarea :egiunii canine $1 apofizelor ascendente; ~ } gun incisiv care participa la formarea osului incisiv; & punet palatinai peniru ceie % posterioare ale apofizelor palatine; + punet malar pentru osul malar, ~ J ounet orbito-naval pentru cona sinusului maxilar si partea interioara a orbitei ‘este puncte apar in tuna a 2-a de via, iu, si furioneazi complet in luna a 6-a de viata iu