You are on page 1of 20
Bie powR me Ao xin Dy? |TRIBUNALUk IASI] _ CURTEA DE APEL IASI | LENE Dona He Ta, hv, pal oF [ou Se Hse PETA RASPUNS) t ‘ssi. Se inc nt 125678 9255 RYAGI 60 inar pe ¢ ENTIA TUTUROR CURTILOR JUDEGATORIA PASCANI Stimati doammaystimate domante preyeingg. Poon LC Lelbre, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Curtea sau CEDO) a peonungat, la data de 2 noiembrie 2021, o hotdrdne definitiva prin care a constatar inedlearea art. 6 (1) $i (3) Conventia renin ‘apararea dreptutilor omului gia libertiyilor fudamentale (Conventia). Reclamantul, domnul Mustafa Tartousi,asesizat Curtea, invocind nedlcatea de ete autortaile Tomane a art. 6 (1) si (3) ~ drepul la un proces exhitabil ~ din Convenyia pentru apararea drepturilor omului sia iberttilor fundamentate, ea urmare a faptolui c% a fost condamnat penal pe baza declaraiei ‘martoralui Y. T., audiat in eursul urmaririi penale prin intermedi! unci comisi rogatori in Liban, si pe care reelamantul qu Ia putut chestiona pe parcursul procesului,precum si ea wrmare a faptufui ed unt n cei trei judecdtori din completul inaltei Curgi de Casatie gi Justijie (ICC) care a promuntat solugia de ‘ondannare din 7 octombrie 2014 nua semnat motivarca sentingei. care a fost eomunicatd reckamantul la 8 aprile 2015, in fapt, reetamantul era ditectorul societajii comerciale A., a cirei activitate era iransportul maritin de mirfuri, Reclamantl era urmarit penal pentru facilitarea plecdrii din Roménia a tui O.11 care ¢ Ricut obiectl urmatici penale pentru acte de terorism, la bordul uncia dintre navele administrate de compania sa. Capitanul navei care lar fi transportal pe O.H. din Ronuinia in Egipt gi poi in Siria a fost YT, viral reclamantulai (para 4) Prin rechivitoriul din data de 23 noiembrie 2007, Parchetul de pe Langit Inalta Curte de Casatie si Justitic ba trimis in judecati pe reclamant pentru facilitarea pleedvii din tard a unui autor de iste de terorism, infracjiune prevaeuta si pedepsiti de articolul 33 § 1 ¢) din Legea nt. $35/2004 privind prevenirea gi combaterea terorismului, Prin acelagirechizitoriu, O.M. si doi dintre finti acestuia au fost Uvimisi in judecatd, Reclamantul a fost acuzat ed a facilitat, la un moment da, intre 23 gi 30 iunie 2006, plecarea ilegala din jard a lui O.11. la bordul une nave comandate de YT. (para 12) Prin sentinja penalé din 8 octombrie 2012, Curtea de Apel Oradea I-a achitat pe reclamant pe moti ci realitatea acuzafilor aduse impolriva si nua fost dovedita. in ceca ce priveste declaratiile martorilor, Curtea de apel, fii a stabilio ierachie a probelor, a consideral ,importanta” deelarayia lui YT. Ricutd fa 18 octombrie 2007 prin comisic rogatorie, eare « descria in detaliu plecarea ui O.H. din Romania in baza unui plan intocmit si supravegheat de reclamant, Instanta a notat ed reclamintul depusese la dosar o hotirire judecttoreascd a tribunalului le prima instant din Tripoli, prin care ‘martorul ¥.T, fusese condamnat pentru mrturie mincinoasd Referindu-se ks motivele weestei decizii, Curten de apel a refinut cin concret, probele materiale inventate la adresa Ini Tartousi Mustafa (reelamantul) sunt eele privitoare ta dle pe teritorial Romanie’ si, ea urmare. a int (para 16). voaterea numitului O.11 proba testimoniald ea find abjimuta in mod ite, Prin decizia penali din 7 octombric 2014, fnalta Curte a schimbat solutia primei instante si it condemnat pe reclamant kao pedeapsi de sapte ani inchisoare pent facilitarea plecdri din 1 te (erorste (para 25) lizdnd situatia reckamantulai, Curtea a constatat o in refidind uimatoarele: ndieres martorului Y. leare a articolului 6) ia) 1 heutfn anu 2007, prin comisie rogatorie in Liban si 28 strea reclamantulu, fr aeest martor nu a mai Fost reaudiat ulterior de autorta, nei in fat princi instante si niei in ape (para. 43), ~ Curtea 2 notat 8 ulterior in devembrie 2007, Y. Ta dat o declaraje notarial prin care a afimmat et reclamantud Fartousi nu i-ar Fi eerut nieiodata s8 transporte persoane in mod ilegal (para. 8). far tn ant 2008, reelnmmantul a introdus © actiune penals impotriva lui Y. T., acuzdindu-t de marturie mineinoass immpottiva sa. instanfete libaneze eondamngndul pe Y. T., in anul 2009, la plata unei amenzi pentru doclarapile Mee impotriva lui Y. T. (pues, 0-11, in apel, CCH & upresiat ed instanga de fond « indepactat i mod eronat maeturia lui Y. T. obfinuta prin intermediul comisiei rogatorii bay dew nduese pe pensld instanfelorlibaneze ‘de condamnate lui Y. T., ta condifile in care reclamantal 0 -lepus tot textulsolujielingtanel libaneze i nu reieyeaelar dacd condamnarea fui Y."T. pentru mititusie ‘nineinossa impotriva reclamantului viza declaraja sa dara in Fafa comisiei rogatori (para. 26). = Cumten a proeedat wwahnarea motivelar enre pot justifica nposibilitatea interogarii de catre inenpat rios care si impiedice aceasta posibiticate. de ce reclamantal Y. nit a putt ti audios in fava de jusdecata (para. 44-87), subliniind insf c8 acest aspect trebuie analizat in imaginea de ansanbl «« procesulti penal, penta verifien died aeesta a avut sou nu un earacter ecbitabil {unui matter gi, In cee ee priveste existenga unui motiy 8 apreeiat cf nu a existat un motiv serios care si justifi - ine st ce pai te caracterul de probs whied sau eu rol determinant al marturied Iwi ¥. ‘t. in condamnarea reelamantulul, Curtea a refinut cf alit prima instant edt si instanfa de apel aut sublisiat importanta mirturici lui ¥. Ts. plus, [CCI a folosit aceast8 martutie pentru a stabi situa de Ea a reprezentind si singura probii care-|inerimina direct pe reclamant. in condifiile in eare cetelalte sive administrate (expeitize, declaratile altor martori) nv indicau expres cf reclamantal Isr Ji aj G. HL si fg din Rominia (para, 48) Pe planul existenfei urior elemente eare si compenseze, reclimantulii de imposibititatea audit in cadtul procesului, dificultiyile cauzate martorului Y. | Custea a refinut fn primul rind contestul care YT. fagese audiat prin comisie rogatori in timp ee era privat de libertate >i Br a asistat de un avocat, esta declarind mai apoi ¢d a depus maturie fmpotriva reckamantu pentru a patent pai liberate, moti pentru care ICC arf trebuit sd analizeze eu pratenth delaras dati de ¥. iinpotriva reclamantului (para, $0). in condlile in care utilizarea dectaratiilor wnor martort care jn mura in care, prin natura lor, devtarafi inartorilor sunt subiective gi pot fi Ricute pentru a obtine avantaje (para. 51). particular al caurel +i primese imunitate poste tidiea intrebari dific in concluvie. CEDO a recunoscut c& reclamantul a beneticiat de o serie de garanjii procedusale impertante core Faw permis 84 pund in diseufie credibilitatea marturici fui Y. importanjed acesteia, al circumstantelor in ins8, in cont ea fost objinult $i al pedepset aplicate reclamantutsi aceste garanj tu pot fi considerate ca fiind suficiente pentru a compensa dificultijile cauzate apararit reclamantolui ‘a care se adaugi lips unui motiv serios pontru a justifica imposibilitatea pentru reelamant de a-| interoga pe martorul Y. T. (para. $4), motiv pentru care a constatat inedlearea art. (1) si) din Convene. sifel, Curtca a coneluzionat eX imposibilitatea recta wet fie prin intermedia, a fieut ea procesul penal si fe inech + In acelasi timp. Curtea a respins ca vadit sefondat eapsrul de cerere al reclamantului privind faptul ed nul din cei tei judeedtori ai compictalui fnaltei Curti de Casajie gi Justitie (ICC) care a pronunyat solutia definitivé de condamnare nu a seminal motivarea hotirarii, deoarvce s-a pensionat intre timp. Curtea a apreciat ci acest capa trebuie respins ea nefondat, deoarece, similar concluziilor din cauiza Jancu impotriva Roméniel (cereres nt, 6291517, hotirire din 23 februarie 2021), judecatorii care at prowungat solujia nw aw fost inlocuiti din complet dups momentul inceperii doliberii, iar redactareat niolivri a revenit, conform leg (art, 406 din Codul de procedura pensla), magistratului sistent care a hat parte ta procera (para, 59-62 din hotirave). intrucét rectamantul nu a solicitat despagubini pentsu prejudiciul suferit saw rambursarea cheluietitor, Curtea nua acordat despagubit Menjionim c8, supravegherea modului de exccutare @ hotéririt de eftre autoritiile romine we Comitetulti Ministrilor, organism al Consitiului Europei, atit in ceea ce priveste nuisurile individuale, cét gi sub aspectul masurilor generale, acestea din urmi avind drept scop prevenirca produceri in viitor a unor ineSledri similare ale dispoviiilor Conven{ici. Avand in vedere necesitatea implementérii de eatre Statul romin a unor masuri cu carscter general in executarea aeestei hotiriri CEDO. vi transmitem hovirirea Curti in eauza Tartousi imponviva Romuiniei (radusé in limba tomang de Institatul European din Romania), anexalt prezentei, pent a {i diseminai ip eadrul uetivitatilor de formare si pregitire profesional initial’ si continu, derulate in mod deseentralizat, Custima, oa Agentul guvernamght(l pentru CEDO Aa vg if Vradus si revizuit de IER (hupztier.gov.ru/) EUROPEAN COURF OF HUMAN RIGHTS ‘COUR EUROPEENNE DES DROITS DE 1/ HOMME CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI SECTIA A PATRA CAUZA TARTOUSI IMPOTRIVA ROMANIEL 1Cererea nv, 35366: 15) HOFARARE STRASBOURG 2 noiembrie Hotareirea este defintiva. Pore suferi meaificari de forma HOTARARES RIOUSTIMPORRIVA ROMANUEL in cawza Tartousi impotriva Romani 4 Drepturitor Omului (Seetia a py wer, presedlinte, Anteanella Motoe, Pastor Vilanova, judecdtori iwirth. grefler adjunet de seetie, Jind in vedere: vererea (nr. 35366'15) indreptatd impotriva. Rom resotisant siria iei. prin care un . domnul Mustafa Tartousi (.eelamantul”), a sesizat Curte 4a 13 julie 2075, in temeiul ar. 34-din Conventia pentru apararea drepturilor ‘mul sia fiberttilor fundamentale ¢.Convenia”) decizia de w aduce ta cunostinta Guvernului comin ¢.Guvernul") capetele ¢ cerere fimnulate in temeiul art 6 § 1 $83 li d) din Conventie. cu privire imposibiltatea rectamantului de a objine audierea, in eursul procesulti, a martonslui acuzarii Y.T, sila nesemnarea motivirii ume decizii definitive de sire unal dintre cei tei judecatori din compuncrea completutui de judh Pronuniase decizia in cauzd, precum si decivia de x declara cererea inadmisibilt pentru eelelalte capete de cerere observatile partir. dlecizia prin care Curtea a cespins opozitin partialé a Guvernala ‘Naminarea cererif de edtre un Comite Dupa ce a deliberat in camera de eonsiliu, Ia 28 septembrie 2021, Pronunt’ prevents hotirire, adapta li acceasi dats: INTRODUCERI crea priveste pretinsa inedleare a dreptului reclamantului abil. in sensul art, § 1 si 3 lit. d) din Conver ieestuia de a objine audierea unui mart judeedtorii din compunerea completului de judecata, care se pensionase. IN FAPT nascut in 1961 si locuieste in Constanta. Acesta este entat de |, Hasott 3. Guvemmul romin guvernamental, eel ma juvernul”) 1 fost _reprezent recent doamna O, Ever, din de agentul sau ural Ministerulu te momental faptelor. auministratorul_ soe cet de setivitate era transport maritim de mir ft pent inkesnireaiesini din Romani oiectl unui proves penal pentru acte de terorism. la bordul comerciale A, Acesta a fost OU. care Bie HOTARAREA PARIOUST MPO! WA HOMANIL uneia dintre navele administrate de soeietaten sa. CApitanul navei ca {ransportat pe 0.1, din Roménia in Egipt si apoi in Siria era Y.T reclamantulai 1 DECLARATILE LUIY.T. A, Audierea lui Y, “in Liban. prin com ie vogator 5. La 30 octombrie 2006, Parchetul de pe ta Justitie solicitat as {ui YT. in cadrul anchetel penale desfisurate impotriva reclamantului asemenea, le-a solicit sf permit unei echipe de anchetd a Parchetului s audieze pe Y.T.. ie in Liban, fie la sedial Ambasadei Romanivi la Beitu 6. In noiembrie 2007. autoritijite libaneze au informat autoritatite roma it ea, in cadrut primei depoviti Ricute ka 18 octombrie 2007. Y.7. a declarat ci nu cunostea circumstan(ele in care O.H, pisise fara, Y.T. a sem i martor”. Ulierior, a fost arestat de autortajile libaneze, Acesta ar fi fost informat cu privire la .lrepturile” sale. dar nu ar fi inteaionat de acestea, Cand a fost audiat din nou. a precizat 8 intial declarase e& nw avea cunostin(i de imprejurarile plecdii Iwi O.H. din Roménia, dar cd, ulterior. s-a adresat autoritatilor libaneze din propre inifiativl, pentru ale prezenta adevarul”. fn ultima sa relaare, avesta a deseris in detaliu rebatitke care, din informatie pe care le definea, existau inire reclamant si OU, si modul in care reclamantul inlesnise, cu ajutorul siu,iesirea lui O11, din gard, 7. Uhterior. ¥.7- a fost pu ir documentele sale de calitorie au fost retinue de auoritqilefibaneze. Din dosar nu reiese daca YT. a depus « pkingere impotriva autoriafilor fibaneze. prin care lea aewat de rele teatamente sau de privare ilegald de libertate in timpul audierié prin comisia rogatorie. B. Declaratia tui YT. in fata notarului Biroului de Combatere a Terorismului din Liban, nici in fata altor autorityi judiciare din Liban. Avesta a eplicat ¢& reclamantl nu ies cer data transporte persoane in mod ilegal C. Plingerea penali formutati de reelamant impotti 9, Reclamantul a formula in Liban, pecare -aacuat de marturie mineinoass, in pkingere. aeesta a precizat e8, la stargitul multi 2007. Ia cererea autoritiyilor romaine. YT. fusese auliat ca HOTARABEA TARTOLST MPOTRIVA ROMANIEL avaind in vedk Rectamantul ka neuza pe YW de mirturie mincinoasd in special cia afirmat e3 fi inlesnise fuga lui OL din Romnia. 10. Audiat de instants fibaneza la 18 iunie 2008, Y-1 marturisirea prin care jl ineriminase pe eeclamant a Fost cu ohne punerea sa H. Prin hotirétea din 19 februarie 2009. ‘Tribunalul penal de prima instantd Tripoli a obligat pe Y-T. la plata unef amenzi pentru inventarea de probe materiale” impotriva reclamantului. Instanfa a constatat ef, in cadrul sedingei din [8 iunie 2008. YT. a marturisit faptele, Aceasta a mentionat ca probe ale acwzirii .plingeres generalé, ancheta preliminard. ach Jiuuiciara, toate actele affate la dasar”. Instanta ibanez’ a considerat cit .din faptele si probele prezentate soa stabilit eu verttudine c& [Y.T. | a procedat ka inventarea de probele materiale impotriva frectamantului]” si c& aceasta Gepozitia lui] fasese motivul intieri unei anchete impotriva rectamantalui In decizie se preciza 8 aceasta era .delinitiva gi irevocabila” declarat 3 ew scopul a HL. PROCESUL PENAL IMPOTRIVA RECLAMANTULUL 12, Prin recht seclamant in judéea ul din 23 noiembrie 2007, Parchetul 1-2 trimis pe in fata Curt de Apel Bucuresti pentru inlesniren iesiii in jard a autorului anor sete de terorism. inffactiune pedepsita de an. 33, alin. (1) Tite) din Legea nr. 5352004 privind prevenirea si combaterea ‘erorismului, Prin acelasi rechizitoriu, au fost trimisi in judceaté O.H. si doi inte frais. Reclamantal a fost acuzat de faptul c& a inlesnit.intre 23 gi 30 ine 2006, iegiea slegala din fara fui O.11., fa bord unei nave conduse we 1 A. Achitarea jumantului in prima instant’ 13, Porehetul a depus la dosar declarapia lui YA. luati prin comisie rogitori¢ Ia 18 octombrie 2007. in timp ce procesul reelamantului era ppenginte in prim instang in Fats eurfi de apel (sur. pet. 6). 14, Rectamantul « solictat curtit de ape! si dispundi constituiren unei noi comisii rogatorit. astfel inet si poat objine audierea lui Y.T. Acesta esplcat e& declarafa fnatd prin comisie rogatorie a fost depusd la dosar de citre Parchet dupa formularea cereriiintroductive de instant si ed nu a avut posibilitatea de ai adres intrebari tui Y-T. A adugal 8, la audiere. YT. a lato prima dectarayie in caltate de martor gi, ulterior, dupa ce a fost arestt. ‘dat o alta dectaratic. rd si fie asistt de un avocat. A contestat veridicitaten dleelaratiei date ve YT. in timpul arestutu si a depus ta dosar hotirirea pronuntata kv 19 februarie 2009 de Tribunalul penal de prima instants in Tripoli (supre. pet. 1. HOTSRAREA FARIOUSEMMOIRIVA ROMANIEL 15. Curtea de apel a respins cererea reckamantului, pe motiv cB audi cca inutil gi lipsita de relevant pentru eaua. A fost de acord st administreze alte probe propuse de reclamant, eum ar f interogarea altor martori si a expert in inspectia navelor, 16, Prin hotdrdrea din 8 cctombrie 2012, curtea de apel It act Jamant, pe motiv c& veridicitaiea faptelor de care era act doveditd, Atel. instana a pronunjat aceastd soliie dupa ce a exuminat gi respins toate ck dosar. in ecea ce priveste dectaratile martorilor, aceasta a precizat ci, Piri a stabili 0 ierarhie a probelor. a ‘considera’ importanta” declaratia data de Y.T. la. 18. octombrie 2007 prin comisie rogatorie, care deseria in detaliu plecarea lui O.H. din Romania, in bbaza unui plan efectuat si supravegheat de reclamant Or instant a rotinut 6% acesta din urma a depus la dosar hotitirea din 19 febrvarie 2009, prin care Vribunalul penal de pr ani din Tripoli il eondamnase pe ¥.T. pentra inventarea de probe. Faedind referire la motivarea hotirari respective, aceasta a considerat cd .in coneret. probele materiale inventate la adres lui Tarts Mustafa {reclamantul) sunt cele privitoare la scoaterca numitulul O.H. de pe teritoriud roman la bordul nave’ |..J". in eonsecing’, a respins declaratia data de Y. 1. prin comisie rogatorie. intrucit aceasta era o proba ebtinuta in mod ilegal. 17. in continuare. curtea de apel # hotdrat ei'o ahi categorie de marturi prin care se urmirea dovedirea faptului cd reclamantul i ajutase pe OU. rau le martorilor S.L. BCL. si FH. care au declarat ei exista proportie de 30-10% se fa bordul navel portul Alexandria. pentru a a Fartou On rispuns in procente « unei stiri de fapt nu permitea titudine, motiv pentru care nu le-a considerat utile le martorilor pel, s-a considerat e& nut Potrivit stabilirea adevirului cu c si concludente pentru cauzi, In ceva ce priveste depozit idemtitate protejati, A. si R.V.. audiaji de ewtea de confineau i de sine statdtor, care fondului cauzei B. Condamnarea reclamantului de edtre Inalta Curte mpotriva acestei decizii in faa Inalvel Curti de Casatie gi Justitie susfinand. in principal. ca prima instanii.a respins in mod eronat probele din dosar, inclusiv declarajia data de YT. prin comisie rogatorie ki 18 octombrie 2007. Potrivit Parchetului, curtea de apel nu gin exercitat in mad activ rolul pentru stabilires valorii juridive a hotsrar libaneze de condamnare a lui Y.T pentru inventarea de probe. in aplicarea Legii_nr. 302/204 privind cooperarea judiciard internagionala tn materie: penal, Acesta a adiugat ef, pentru a garanta dreptul fa un proces echitabil gi penirtt a-gi sustine motivul de apel, urma si adreseze autoritatilor libaneze © 18, Parehetul a dectarat apel i HOTARAREA TARELOUSt iMPOIRIVA ROMANET verere de cooperare judiviard pent finizarea documentelor pe care sea baat howeirea din 19 februarie 2009. 19, Pareletul ala ‘miisura in care curtea de apel a decis si ‘adit fa sat. ca probi extrajdiciara, hotirdrea judlecdtoreasca straina care. in opinia sa, era in contraieyie cu declaraia lui ¥.T. obtinutd prin intermedia nei comisii rogatori, aceasta ar fi trebuit sii procedeze la audierea acestui 'martor, fie direct, fie prin comisie rogatorie. A adiugat ed interogatoriut fu Y. 1a fost realizat de autoritaile libaneze printro camisie ragatorie sie8 mt exist nicium indieiu ¢8 sar fi recurs la aete de violenta sau de constringere astfel inedt declarata 88 fst objinut ir mod i 20, Parchetul sustimut, de asemenes. ef. in mod erunat, curtea de apel a wonsiderat.& deelaragia Iui YT. obtinutd prin intermediul comisiei rogatorii ‘ corespundea realitii: in opinia sa, 0 examinare a declarajiei respective in fumina celortalte elemente de prob de ta dosar permitea si se ajunga ta conclusia ef aceasta exprima acevirul. A evidentat legitura de rudenie care sista inure reclamant gi Y-T. si a adéugat c& nu webuia ignorat faptul ea, id in vedere ansamblul clementelor de proba. depozitia lui YT. era Jundanentall” penira solutionarea cwuzci erior, Parehetul aint & Cute e& autora lat curs solicitiri autoritatilor romvine de «li se camunica toate probele din dosar eae ay tat et za condamnai lu Y.1. pentrw inventarea de probe 2. Reclamantul a prezentat observatii prin care a rispuns la motivele de apel inaintate de’ Parcl fnegat fapicle de care era acuzat. in ceea ce priveste deel Prin comisie rogatorie, acesta a considetat. tn rimul rind. ed segit nt. 3022004 nu erau relevante in spel Reclamamul « stistinut ¢8, in opinia 2009 Jribunalului penal din ‘Tripoli era un document care trebuia iva in considerate, cu atit mai mult cu eit, in eadrul procedurii ere s-a inch Promunjares acestei hotirdr. YT. a Tost asistat de un avoe ‘kat dclaratia prin eomisie ro 23, Reclamamtul a afirmat ca orie cu scopal de afi pus in liberate. de asemenea, ed declaraia dati de ¥-T. prin coroborata eu declaratile mentionate de Parcher. asta er in acelasi timp. contravis de alte martri eu privire la eare st forizat exemple . Reclamantul a soficitat inaltet Cun si il audieze pe YT. fie prin intermediul unei nentele de fi suficiente probe pentru a dovedi ek eeelammantul a dovit sie stabilita astfel. 5. Prin deeizia din 7 octombrie 2014. inalta Curte, in complet format din judecatorii R.A.P., pregedinte. si M.G. si MLL. asistati de magistratul-asistent V.C.. fat eondamnat pe reclamant a 7 ani de inchisoare cu exect inlesninea iesiri’ din tard a autorutit unor acte de terorism. Faptel scelamantal a fost acuzat au fost stabilite pe baza rapoartetor de monitorizare ipt_a cAror existent HOTARARFA TARIOUSIMPOTRIVA ROMANIET a terminalelor tel rogatorie si care SL, BG. si EH. 26. Inalta Cure a mai retinut e8. din probatorie a reiesit ea reelamantul era Vinovat de savarsicea infractiunii de care fasese acuzat, Aeeasta a explicat ¢& dcelaratia data de Y-T. prin comisic rogatorie a fost respinsé in mod eronat de ccurtea de opel. avand in vedere cf comisia respectiva a fost organizati in mod legal si cd dispozitivul hotérarii promunate la 19 Februarie 2009 de Tribunalul penal de prima insta Tripoli ~careconstituia un insersextrajudiciar ~ nu preciza probele care ar fi fost inventate™ impotriv exemplu declarajia dati de Y.1- ka 18 oetombrie 2007 prin comisie roy inalta Curte a refinut. de asemenea, ci actele depuse la dosar de reclamant constituiau, in epinia sa. doar dispovitivul botitieit strdine si e&, desi autortatile judiciare ron prin cov © copie integrala a aceste’ hotarari, autoritaile lib ret si dea eurs cere Aceasta a eoncluzionat ca era necesar sit find seama de declarafia data de Y.T la 18 octombrie 2007 prin intermediut comisied rogatori 27, inalia Curte a dedus, din analiza conjinutului dectaratici care it incrimina pe reclamant, c& acesta descria in detaliu plecanea lui OH. din ard, detalii care. in opinia sa, nu ar fi putut fi cunoseute daca faptete nu a 6 fost reale, in continuare, a citat parjle din deelarajia lui Y.T. considerate rele le acute pentru a asigura imbarearea fui O.H, fa. A considerat ei era necesar si onice ale terilor. inerimina pe reclam: declaratie’ dite de ¥.1 1 precum gi pe baval de iaratiilor lui ise rogator continutul declaratiei din 18 vctombrie 2007. dati de YT. prin comisie rogatorie. cu declarajia data de Y.1. in fafa notarului public, ka 3 decembrie 2007. Analiza comparativa a acestor dou declaratii, coraborate cu toate probe losar, aria ei era necesar sa inlature dectaratia din 3 decembrie 2007. it aceasta nu reflecta realitatea si fusese dati cu scopul de acl sepa pe reclamant de urmarirea penal din Roménia 28, inalta Curte a precizat apoi ed dectarayia data de Y.T. prin comisie rogatorie la 18 oclombrie 2007 se corobora cu alte probe de la dosar. in continuare. a oferit exemple din diferite plrti ale acestei declarayi, eare erau cconfirmate de declaraiile martorilor A.. B.C.L. $i EI. ~ deelaratii pe care le- a reprodus in piinile pe care le considera relevante si eare descriau dierite clemente referitoare la plecarva tui OL. din tard. tn continue. a aritat declaratiile acestor din urm martori se coroborau intr ele gi era confirmate de alte mirturil, precum cele ale lui P.V.. $.1. D.M., sau de alte probe (un rapont de analiza al Brigdzii de Combatere a Criminalitii Organizate Constanta privind modul in cere un pasager elandestin ar fi putut urea a bordul unei nave). A mai preeizat e8 a uat in considerare yi corespondenta tui OH. cu frat i 29, Asttel cum reiesedint-0serisoarea Inatei Cui din § octombrie 2019. textul decizici definitive din 7 octombrie 2014 a fost redactat fa 0 dat ulterioaea de V.C.. magistranul-asistemt care purticipase la sedintele de apel si HOTARAREA 1 \RIODSIAMPOHRIVS ROMANHEL 4a deliberdui (supra, pet. 25). La 6 ianuarie 2015, V.C. a fimalizat redactarea motivari deciziei, Motivaren deciziei a fost finalizati la 2 aprilie 2015 si introdusa in sistemul ECRIS. 30, Inte timp. ta 19 fanuatie 2015, judecdtoral MLL (Supra, pet. 25) a cererié depuse la 18 decembrie 2014. iv al deciziei pronuntate de Inalta Curte a fost semnat de doi judecdtori ai complewutui de apel (R.A.P. si M.G., supra, pet. 25) si de ‘mazistratul-asistent, in temeiul art 406 alin, (2) C. proc. pen, judecdtorul RAL. presedintele completulii de judecata, a semnat decizia in mumcle judceitorului M.L. care se pensionase, in locul destinat semnarii de edtre asta a deciviel 32, La 8 aprile 2015, grefa inaltei Curti-a transmis reclamantului o copie ‘edeciziei in care erau menfionate numele celor treijudeedtori ai completulu de judecata si celal magistratului-asistemt. fi 33. Primm e-mail din 18 julie 2017. facind referire ta. hotarre Coravsek si Basi¢nik impotriva Sloveniei. reclamantul a solicitat inaltei Curti informatii ew privire fa data pensionarii judeeStorului ML $i identitatea judecitorului izia din 7 octombrie 2014, in locul acesteia in urmd. Printr-o serisoare din 10 august 2017. inaha Curte -a informat pe reckamvant ci judecétoral ML. se pensionase la 19 innuarie 2015 gi ¢8 decizia lin 7 octombrie 2014 fusese semnata in locul acestein de presedintele completului de judecata, in conformitare cu art. 406 alin, (4) C. proc. pen. C. Cererea de revi ici fmaltei ire a d urti din 7 octombrie 2014 M, Inte timp. in iulie 2013. 0.11 a fost identifica in stedindtate gia fast reiwrnat in Romania, unde a fost arestat penteu executarea unei pedepse cu whiscarea. 11 1) si 19 noiembrie 2014, acesta a fost audiat de Parchet in ceulrul shor anchete penale referitoare ta teri In dectaraile sale. acesta a cyplicat e/a pirdsit Romiinia in 2006 cu ajutorul lui MLY. si QUA... pe cate torestrd, Pe hava avestor dectarafi ale 0.11. relamantul a soliitat revizuiredt procestlui penal ineheiat prin decizia din 7 octombrie 2014 (supra, pet. 25) 35. Pri hotdrdrea din 30 martie 2017, Curtea de Apel Oradea 2 respins cerereade revisuire. Aecasta a considerate. avind in vedere diferitele poziti suecesive pe care O.H. le exprimase in eauza. eredibilitatea lui era pus’ sub seminal intrebai 36. in urma recursulut formulat de rectamunt, prin decizin din 22 \brie 2017, Inalta Curte a confirmat hotdrirea din 30 martie 2017, CADRUL JURIDIC $1 PRACTICA INTERNE RI EVANTE 37. Drsptu ciate), pratiea inter nar la semmarea hotirérlor jud si elementele de drept compara oresti definitive au fost prezentate HOLARARES ARIUS IMPOTRIVS ROMANTEL in hotirarea Jenen impotriva Romdnivi (nr. 62915817. pet 2021). 3 Februanie iN DREPT 1 CU PRIVIRE DIN CONVENTIE PRETINSELE INCALCARI ALE ART. 6 § 1 $13) 38. Reclamantul se plange de imposibifitaten de a obyine audiere procesului. a martorului acuzarii Y.T. si de nesemnarca motivarii unei dec definitive de edtre unul dintre cei tre judeeauori din compunerea completului de judecatd care prontintase decizia Tn cauz’. Acesta invo Ne fit. d) din Convene. ale cirui parti relevante in spetd sunt redactate dap cum sl Orice persoana ate deep a jdevarca in mod echitabib | a co insan [oo] care v0 hot [supra tominiil once Indreptte pose 8. 3, Orie acta ar. fn speci dept tal 38 ntebe sas soicteaudierea marorilorscuziri is obtng cites sf audlerea ‘marorloe spade in accleasi condi ea si manor acura A. Cu privire la pretinsa inealeare a art. 6§ 1 i3 ltd) din Conventie din cauza imposibilittii de a objine audierea martorului acuzarit vr. L. Cu privire fe aadmisibilinare 39, Constatiind ef acest capa de eererv nu este in mod vadit nefondl nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibifitawe prevavat la art. Conventie, Curtea il deelara admisibil 2. Cuprivire ta fond 8) Argumentele pirilor 40, Reclamantul con: dera ci imposibilitatea de a obtine audi martorului ¥.T.. a cdrui declaratie a fost decisivd pentru condamnared sa penald. 0 adus atingere dreptului siu ts un proves echitabit. Avesta subtiniaza ci Inalta Curte nua cerceiat motivele pentru care Y-1. fost privat de libertate de edire autorititile Hbaneze sau natura dectaraie’ sale in faa lor, Adan ca nu exist rios pentru care Y.T. nu putea fi audiat. He persona, pealtd cate 41. Guvernal subliniazé cd Inalia Curte a esa de audiere a tui ¥.T. $i cd a respinseo motiv at cererea reelamantului eh deckaratia lui Y1 HOLARARES HAR HUSLIMPONRIV'S ROMAN IED ni constitu Singura dovada care a sustinut condamnarea reelamantuli i eesplicd faptul e&. in dreptul roman, mijloacele de proba mut au 0 valoare probatorie prestabilita. fn continuare, Guvemul atati c& reelamantul a avec Ponibilitatea de & preventa argumente pentru a eontesta declara marioral ¥. T. prin comisie rogatorie, argumente pe care Inala Cure ks analizat ev atenfic. Acesta sustine ci inalta Curte a abordat cu prudent dleclaratia lui Y. T. $i a coroborai-o cu alte efemente de proba in vederea Prontuntinii devizie’ sale 5 bara cirora se apreciaza eompitbititatea cu art.6 din Conventie a unui proces in eadrul rua o mrure at Fost admisi ca proba desi inculpatul au a avut posibilitates ide 2 interoga martorul in catia san de a objine audierea acestuia. stabilite in hrovardirea tn sgatulii Unit (MC). bi. 2676605 sj 2228/06. pot. 118-147, CEDO 2011] in aura Nehuschaschwilt impotriva Germanied (MC). nr. 91SAN0. pot. 110-131 CLDO 2015 43. Revenind la faptele prezentei spete, Curtea subliniaza 8 respectiva comisie rogatorie dint 18 oetombrie 2007 pentru audierea tui YT. a fost infintatd in eadeul unui proces pera, Biri ea reckamantul si fi fost informat cu privire la aceasta. Ulterior, in cursul procedurli judiciare, YT. nu a mai Fost audit, nied in Fafa curt de apel. nei in faja Inaltei Curt. Prin urmare. in 1 « procedurireelamantul nu a fost in masurd si adreseze intrebar ices martor, 2 Chartcwee aspect acd nepresomarea mortal YT ka proces fost tice de meas inemte 44, Curtea constata mai indi e& eererte reclamantului de a objine audienea lui YT. ma au tost respinse din motive precum cecesul sau teama, absent din motive de sindtate sau din caw faptului c& martorul mua putut fi glsit (Schatvehasefnvili citata anterior. pet. 119-121. eu trimiterile citate) $i nici din motive Iegate de particularitayile procesului penal (a se vedea, de exemplu, S.A. Inportriva Suediet. nt. 34120996, pet. 47, CEDO 2002-V), in sped. inalia Curte a respins corerea reclamantulul de a obtine audieres Iui YI, precizine ¢& 6 noud audiere a acestuia nu constituia un element de probi neces, intrucit Taseserd deja instrumentate alte probe (supra. pt. 24) si ulterior. a hotieit €2 audierea prin eomisie eogatorie in eauzat era valabil ‘supra, pet, 26), Prin urmare, prevents cauzat nu priveste © procedurs imartorul YT. nu a fast in mised 8 se prezinte 1S, Curtea considera ca. in spot. este important faptul 4 Parchetul intemeiat acusatile impotriva reclamantului pe dectaratia Ii V.T. (supra pet. 18-20) si ea Inalta Curte sa bavat pe declaratia acestuia pentru a-l JOTARAREA LARIOUSHIMMOLRIVA ROMANTET ‘condamni pe reclamant (supra, pet. 27). Or. in eare acuzarea se hhazeaza pe a astfel de deelarat martor si in gare instanta poste utiliza aceasta declarajie pentru a-si sustine verdictul de vinovatic, imteresul aparaii de a putea obfine audierea mantorului in cau in prezenfa sa webuie si f prezumat si ca atare, constituie IM pentru a axdmite eererea apaarii de citare a martorului respectiv (Keskin impouriva Tairilor de Jos, nr. 2205/16. pet. 45 si 56, 19 ianustie 2021) 46. Curtea observa. de asemenca, 2 inalta Curte nu pare s& fi ginut seuma de relevonta declaratiei maniorului Y.1, atunei ednd a decis sf nw admit ccrerile reclamantului de a objine ctarea martorului. respect. in plus, desi acesta din urma nu a avut posibilitatea dea obfine audieren lui YT. in cust! procedurii, nalia Curte nu a avut in vedere. i niciun moment, aoptarea unor ‘misuri peritru a-i oferi persoanei in eau posibilitatea de a obgine audierea aeestui marior al acuzari fe solivitind infigaren acestuia ta proves, fie prin fere ahordarea stieti adoplatd de Inalta Carte in limele cauze unterioare, Curtea mu este convinsd ed aceasta a tual in considerare toate misurile rezonabile” (Al-Khavuja gi Tahery. chtatd anterior. pet. 120) pentru a asigura infatisarea lui YT. la proces si pentru a permite astfel rectamantului si objind audierea scestuia (a se vedea, mutatis mutandis. Rastoder impotriva Slaveniei, wt. 014213. pel. 57-58, 28 nojembrie 2017). 47. in consecingi, faptele din prezenta causa par x8 indice lipsa. unor emotive intemeiate™ care si justitice neprezentarea lui Y-T. ta gedinga de judecata. Cu toate acestea, desi lipss unui .motiv intemeiat” eonstituic un telement important in ecea ce priveste aprecierea earacterului 6 ansamblu al unui proces. in lumina celorlalte considerente relevante, aceasta lips nu indied. in sine, in mod concludent faptul c& procesut penal a fost inechitabil (Schatsehuschwil, citats anterior. pet. 113. si Scion imporrive Regatului Unit, ne, SS2B7/0, pot. 2. 31 martie 2016). il iv Clarifies uspectal lad dsclaratia martoradué absent er constaut remedial tank sa decisis pura combannanca rectum sa acd sews ea anata imporiongd 48. Curtea observ c8, in motivele de apel, Parchetul a precizat declaratia lui Y.T. constituia un element de proba fundamental” (supra, pet. 20). in plus, curtca de apel. eare a infaturat aceasta proba din dosar. © ccalificase ea insigi drept .importanta” (supra, pet. 16). Curiea observa, de asemenea. cd declarajia lui Y.T. a fost elementul folosit de Inalta Curte tn rafionameniul sau pentru stabilirea fapiclor si constituia singura proba care il incrimina direct pe recamant (supra, pet 29). Nicio dovads sine nici alti declarajie @ un in mod expres e8 rec ajutase pe O.H. si pariseasca ta . Curtea consid ui ¥.1. eonstituia © probi respingerea acesteia ea probs 1 eau7at dif HOTARAEEA TARTOUSHMPOTRIVA ROMANIEL Wi Ctartewea aspecmbui esiaenet amor clemsite: compensatu't sificenns emus couahuless feat emeate api 49. Impactal Factoritor conn cconsiderat echitabil depi absent, Cu eat ace; ensatorii necesari pentru ca procesul si fie nportanfa pe care «au declaratiile martorului mportanti este mai mare, cu ata trebuie si fie mati solide clementele compensatorit penta ca procestl si fie consideratt echitabil hatschaschwili, chat anterior, pet. 116. Veguleseu inmpoiviva Ronuiniet. nt. 230/12, pet. 53 in fine. 16 februari 2021. si Fiver Karan imponriva Turciei. ne. $3848/07. pet. 48, 16 martie 2021), Avind in vedere caracterul central al declarajied tui YT. (supra. Pet, 48), Curtea considera 1 erau necesari ctori compensator important entra a garantie caracteral echitabil al procesului (Chernike impotriva erainei. wr. $3791.11, pet. 66. 12 martie 2020), Accasta reaminteste Urebuie’ si ina seama de urmatoarele aspecte: modut fn care Inalta Curte borat proba ne\erificat’, administrareaaltor probe ale acuzri si valoarea lor probatorie. preeum si masurile procesuale adoptate pentru a compensa imposibilitates reclamantului de ai adresa in mod direet intrebiri martorului YT. in ead procesulul (Schatschaschwil. ctats anterior. pet. 128-131. si Pai ipunriva Croariei. ne. ATOSIN2, pet. 42. 29 martie 2016), 50. In primul rind, Curren evidentiaza contestul foarte special al cawzei. i sare deelaratia fi YT. care il inerimina pe reelaman. a fost datd prin eomisie ind YT era privat de fibertate si fra ea acesta si fie asistat avocat (supra. pet. 6), Ulterior. in eursul proceduriiinijiate de reclamant impotriva lui Y.T.. acesta din urna a afiemat cf a dat o deelaratie mincinoasa impotriva reckamantului pentru a obtine punerea sa in fibertate (supra Pet. 10), Aviind in vedere aceasta consecina a declarajilor tui Y.. si contextele fvarte diferite in care au fost ficute. Inala Curte ar fi trebuit si aborieze cu pradema declaratia Iai ¥.T..cu atit mai mult eu edt constituia © incriminaioare importants (a se vedea, smmatis mutandis, Fikret Kiarahan. cit anterior. pet 51. In aeeast privinsl, Curtea reaminteste €8 utilizarea declaraiilor date ltor benetieli poate si puna su il al procesulut impotriva inculpatulu si {in masura in care. prin insigi natura lor. astfel poate ridica probleme delicate, de declarajit fae obiect obtinerit ie subestimat riscul ea. 0 persoand si poath fF acuzata si iudecatd pe hava unor afirmati neverifi i dlerinteresate (1 se vedea, mutatis mutandis. Adaméo impotriva Slovaciei, vi. $SOR4. 1, pel, $9, 12 noiembrie 2019, si Fikrer Karbon, eitaté anterior. pet 3h, 32. In comtinuare. in eeea ee priveste ali factor! compensator (supra pet 28 si 27), Curtea observa 8 de impround cu celefalte probe ale aeu mod neces WUSTIMPOIRIVA ROMANE confine clemente care s indi probatorie a declarajiei new ¢ fapiul cd inalta Curte a considerat 8 valoarea jcate @ martorului absent avea o importants minora. in plu uz nu exista niciun element de proba simil color deserise Schutschavchwili (ctata anterior. pet. [27-1340 permiti coruboratea declaraie’ neverifiate si nici o alti proba care at fi putut si ofere garantitsimiare (supra. pet. 28). 53. In cele din urma. Curtea observa ed. in cursul procesului, eeclamantul 4 avut posibilitatea de a prezemta propria versiune a faptelor gi si nege acuzatiile aduse impotriva sa (supra, pet. 22). De asemenca acesta a avut posibilitatea de a pune sub semnul intrebsrii credibititatca martorulu absent, prin depunerea ka dosa ‘opii a probelor din dosar care au condus ‘condamnarea lui Y.T. in Liban si a unet copii a dectaratici date de acesta in fala notarului (supra. pet. Hf si 22), Curiea observa cd inalta Curte a analizat declarayia lui Y.1. in contestul procesului penal declansat impotriva seestuia din urmi in Liban (supra, pet. 26) si a fumizat, de asemenea, 0 analiza comparativa a declaratiilor date de Y.1. in comisie rogatorie sia celei ficute in faja notarului si a explicat motivele pentru care, in 0 a. prima declaratie relata adevarul (supra, pet. 27) $4. Cuntea admite ed reclamantul a beneficiat de anumite garanti lurale importante. ‘care i-au_ permis si conteste credibilitatea si atea declaratie lui Y.T. ‘Totusi, avandl in vedere importanya deelaratici din urn gi comtestul special in care a fost obtinutd, precum gi gravitatea pedepsei impuse reclamantului (supra, pet. 25). Curtea apreciara €i_aceste garanfii mi pot fi considerate suficiente pentru a. compensa dliffcultile cauzate apararii rectumantului (a se vedea, munis: mandi Fikret Karahan, citati ol. 35, 1 Keskin, citatd anterior. pet. 68), Acest lucru este ew atit mai adevarat cu eat nu exist motive inteinciate” care i justifice imposibilitaten reclamantului de a-i adress personal it mattorului YT. (supra. pet. 47). fe Conclcie vedere toate considerentele anterioare, Curtea apreciazat ef faptul cd reclamantul nu a avut posibilitaten in nieiun stadia al proceduti, de interoga pe Y.T. sau de a obline audierca acestuia a condus la un proct

You might also like