Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., lasi - 2004 ~ vol. 108, nr. 4 MEDICINA PREVENTIVA - LABORATOR ARTICOLE ORIGINALE ANCHETA ALIMENTARA iNTR-O POPULATIE OBEZA Georgeta Pale’, Adriana Albu?, Adorata Elena Coman', C.C. Gavat*, Lorena Danili? Universitatea de Medicin& si Farmacie “Gr.T. Popa” Iasi Facultatea de Medicina | Disciplina de Medicin& de Familie 2 Disciplina de Igien’ Facultatea de Bioingine! 3 Disciplina de Chimie generala si aplicat’ DIETARY SURVEY IN AN OBESE POPULATION (Abstract) The body mass index (BMI) shows a rate of 17.4% patients suffering from first degree fatness and 56. 5% from second degree fatness. The frequency of the illness increases with age, the differences established being statistically important for a p of 0.001. 45.6% persons were diagnosed with HTA, with differences statiscally important at a p of 0.01, so the number of cases increases with age. The same situation is to be found in cardiovascular illnesses (angina pectoris, ischaemic cardiopathy). The high level of cholesterol is more frequent at older people, and still the differences established are statistically not important. In these conditions, the food diet must be adapted to the patient’s condition. A comparative study was made on groups of age, using the following groups of food : cereal derivatives, vegetables, fruits, dairy produce, meat, fish In most of the cases, the differences established are statistically non important. So, even if the diagnosis is known, the patient doesn’t give up his feeding habits. Key words: OBESITY, DIET, CARDIOVASCULAR DISEASE. Relatia dintre alimentatie si boala car- diovasculara a fost studiata intensiv vreme de un secol (Ignatowski, 1908) (1). La ince- putul anilor °50, o serie de studi controlate au aritat ci dieta bogata in acizi grasi satu- rati si direct, a colesterolului, determina hipercolesterolemia la oameni (2). Acesta a fost punctul de plecare al teoriei legate de ipoteza ,dieti - inima” care postula leg’- tura dintre diet si boala cardiovascular, Astiizi avem la indemana dovezi mai ferme si mai concludente privind relatia alimen- tatie - ateroscleroza (2) Dat fiind epidemiologia in crestere con- tinud a obezitigii din ultimele decenii si importanta obezititii ca boala - sindromul metabolic, consultatia la nivelul cabinetului 848 medical trebuie si aib’ in vedere dou as- pecte; masurarea indicilor antropometrici si ancheta alimentara, alaturi de restul exa- menelor si exploririlor. dati cu inaintarea in varsta, frecventa bolilor cronice degenerative creste. in nu- meroase cazuri, etiologia bolilor cardi vasculare si a bolilor de nutritie este direct legati de obiceiurile alimentare iar trata mentul medicamentos trebuie asociat cu un regim alimentar adecvat (fig. 1) (2). Ca o consecint’, pacientii respectii trata- mentul medicamentos, dar nu urmeazii regi- mul alimentar recomandat MATERIAL SI METODA Studiul de fai este observational si aAncheta alimentard intr-o populatie obezi Mecanisme biologice intermediare Nivelul lipidelor: LDL, HDL, 2 TA Status pro-trombotic Riscul de Ritmul cardiac BDCV ae BE 2: | 5s 8 a eters 7 8 9, Fig. 1. Mecai cuprins investigarea a 46 de persoane cu suprapondere (IMC 25-29,9 kg/mp) si obe- zitate (IMC peste 29,9 kg/mp) care au fost selectionati aleator dintr-un lot de aproxi- mativ 300 pacienti, in timpul consultatiei la 2 cabinete de medicina familiei, din mu- nicipiul Iasi si suburbii si de medicina in- tera, Ambulatorul de specialitate, Spitalul Si. Spiridon, Iasi (fig. 2). Pacientii studiati aveau varstele cuprinse intre 20 si 59 de ani, proveneau din mediul urban si rural si li sa aplicat un chestionar legat de starea de sinitate si alimentatie. Starea de sdndtate a fost urmériti sub doua aspecte: valorile indicelui de mast corporala (IMC) si anamnestic, prezenta unei afectiuni cardio-vasculare, hipertensiune- ar- terial, cardiopatie ischemic’, arteriopatie sau tulburiri metabolice (dislipidemie, diabet) Indicele de mas& corporalé (IMC) are valori normale intre 18,9 si 24,9 si indict suprapondere sau obezitate la valori_mai mari de 25, respectiv 29,9 (IOTF, 2002) Pentru bolile cardio-vasculare si tulburarile Functia endoteliala Inflamatia sistemica Sensibilitatea la insulin Stresul oxidativ Nivelul de homocisteina smele prin care alimentatia poate influenta BDCV metabolice, pacientul a ales una din cele 3 variante de rispuns, enuntate in chestionar : DA, NU, NU STIU. ‘Alimentaria a fost investigaté tot cu aju- torul unui chestionar, in care sa urmirit frecventa consumului saiptéménal de deri- vate de cereale, produse lactate, legume, fructe, carne. Variantele de rispuns au fost < 2 ori, 2-3 ori, 4-6 ori si zilnic. De ase- menea, pacientii au fost intrebati daci si-au schimbat obiceiurile alimentare in ultimii ani si dac& au fost informati de catre per- sonalul medical asupra dietei adecvate bolilor pe care le au ‘Am comparat prevalentele consumului de alimente pe decade de varst& si intre bolnavii cu obezitate simpli si obezitate complicat (boli degenerative cardiovascu- lare- BDCY, tulburari metabolice) Studiul de fai se contureazd intr-un studiv observational, ce caracterizeazi die- ta alimentara din punct de vede calitativ, pe grupe de alimente, la persoanele supra- ponderale si obeze cu sau fard complicatii 849Georgeta Palel et al. ' 46; | | 13% 300; | ri sclectionate Fig metabolice si cardiovasculare si gradul de informare al pacientilor legat de diet& Prelucrarea statistic a datelor a cuprins indicatori de prevalent, raportati la gru- pele de varsti ale lotului studiat, compa rarea prevalentelor s-a realizat cu ajutorul testului 2, intre grupe de varsti si compa- rativ obezi, cu si far complicati REZULTATE. Lotul de studiu are o distributie pe gru- pe de yarsta relativ uniform (fig. 3). Pe tot lotul, indicele de masa corporal arati 17,4% pacienti cu obezitate gradul 1 si 56,5% pacienti cu obezitate gradul Il ~ IV (tab. 1). Numarul de cazuri cu grad mare de obezitate creste cu varsta, decadal, sem- nificativ statistic (p < 0,001). Bolile degenerative cardiovasculare (an- gina pectoral’, cardiopatie ischemica, arteriopatie periferica) sunt prezente la 32,6% din persoanele chestionate (tab. II). Preva- lena cazurilor cu BDCV creste cu varsta, pe decade de varsti, astfel ci diferentele constatate sunt semnificative _ statistic (p < 0,01). Hipertensiunea arterial’ far compli- catii, este prezenta la 45,7% din persoanele chestionate, acestia urmand tratamentul me- dicamentos prescris de medic (tab. IM). Se observa aceeasi crestere decadal a preva- len{ei cazurilor cu HTA ca si pentru BDCV. ‘Trebuie si remarcim ci nu apare ris- punsul NU $TIU, persoanele chestionate s- 850, 930-39 ani Fig. 3. Distribugia cazurilor pe grupe de varsta au prezentat la medic pentru un consult, astfel cd au fost informate asupra proble- melor lor de sinatate Pentru dislipidemii si tulburdri de glico- reglare, situatia este diferita in sensul ci 30,4% persoane NU STTU daca au sau nu probleme, neavind aceste analize efectuate anterior. Situatia este cu att mai alarmanti cu cat astfel de raspunsuri apar si la per- soane de 50-59 ani, deci la grupe de varstt cu risc si chiar la persoane deja diagnosti- cate cu boali cardio-vascularé (exemplu HTA) (tab. IV). Procentut mare de cazuri cu tulburiri metabolice se afla in decadele 40- 49 ani si 50-59 ani (p < 0,03) Pe grupe de varsti (decadal, pentru ris- punsul NU $TIU) rezultatele sunt surprin- zatoare, diferenele constatate find nesem- nificative statistic (p < 0,5) ‘Am studiat alimentatia din punct de ve- dere calitativ, doar pe grupe de alimente, derivate de cereale, produse lactate, carne, Jegume si fructe ca si asupra obiceiului de a consuma alimente prajite. Paste fainoase-orez Se remarca 8,7% persoane care consuma paste finoase de 4-6 ori pe saptimand si 4,3% care consuma zilnic. Predomina grupa de 50-59 de ani, 49,9%, care consumi pas- te finoase, in medie, de 2-3 ori pe sipta- mana, Nu este de neglijat grupul care nu preferi pastele, 36,9%, sub de 2 ori pe siptimand, cu o distributie uniform’ pe decade de varsta (tab. V): reAncheta alimentari intr-o populatic obezi TABELUL 1 Distributia cazurilor dupa valorile indicelui de mas corporaki (IOTF 2002) Varsta Valori normale | Obezitate grad I | Obezitate grad Total i 7 3 10 7 2 TABELUL Il Freevenfa pacientilor cu boli cardio-vasculare pe grupe de varstit Diagnostic BCV/Varsta_— DA NU 20-29 1 5 30-39) 9 40-49 3 9 14 30-59 9 a 13 Total or. 15 ai a6 % 32,6 67,4 TABELUL Ill Frecvenfa pacientilor cu HTA pe grupe de vrsti Diagnostic HTA/Varsta DA NU TOTAL 20-29 2 8 10 30-39 3 6 9 40-49 5 9 id 30-59 it 2 13 Total nr 2 25 4% % 7 343 TABELUL IV Freeventa cazurilor cu tulburdri metabolice pe grupe de varsti Varsta Mari Normale Nu sti ‘Total 20-29 2 5 a 10 30-39 3 = q 9 40-49 7 2 5 4 30-59 7 a q 3 Total nr. 21 Tr 4 46 % a7 9 30,4 Produsele lactate Produsele lactate sunt consumate, pre- ponderent, de 3-4 ori pe siptimand (52,2%). Anamnestic, consumul nu este modificat dupa stabilirea diagnosticului de obezitate insofit’ sau nu, de hipertensiune arteriala 851Georgeta Pale! et al. TABELUL V Consumul de paste finoase-orez { Varsta <2 ori 2-3 ori 46 ori Zilnic 20-29 6 4 - 30-39 5 2 [ 40-49 I 5 6 14 50-59 i - 13 Total nr. WT 4 : r 46 % 36,9 87 | a 100,0% 7 80.0% +~ 600% {~~ 40.0% +~ 20,0% 0.0%: came came porolvita peste Fig. 4. Distributia cazurilor pe tipul de carne consumati, o dati pe siptimana came pu sau alt afectiune cardiovasculara. Carnea Carnea de viti si/sau de pore este con- sumati de 2-3 ori pe saptimana (63,0% cazuri). Pe grupe de varsta diferentele con- statate fiind nesemnificative statistic. Carnea de pui este consumati o dati pe siptiman’ (52,2%) ca si cea de peste (84,8%). in ambele cazuri, pe grupe de varst’, dife- rentele constatate sunt nesemnificative sta~ tistic (fig. 4). Legumele Cartofii sunt consumati de 2-3 ori pe sipttimani (69,6%) si tot de 2-3 ori pe sap- timin% sunt consumate si alte legume (52,2% cazuri). Anamnestic, consumul de i nu s-a modificat in timp, dupa st bilirea diagnosticului de boala cardiovas. cular’, persoanele cu obezitate nu-si re- orienteaza preferinfele catre alimente ce oferi putine calorii (fig. 5) 852 a 0,0% == cartofi alte legume Fig. 5. Distributia cazurilor pe tipul de legume consumate, 0 dati pe stiptimant Fructele Remarcam persoane care consuma fructe cu o frecventa redusi, sub de 2 ori pe saipti- mani (26,1%) sau de 2-3 ori pe siptimang (54,3%) Consumul zilnic de fructe este recunos- cut doar de 6,5% din persoanele obeze stu- diate (fig. 6). Diferentele constatate sunt nesemnificative statistic, pentru aceasta grupa de alimente nu apare o imbunavigire a consumului la persoanele cu obezitate si cu diverse probleme de sinatate. Un ultim aspect important este cel legat de consumul de alimente prajite. Se remarcét 45,7% persoane care consumi astfel de ali- mente de 2-3 ori pe siptimana si 13,0% cazuri de consum zilnic (tab. VD) Remarcim ci doar 6,5% din lot con- suma fructe zilnic si 13,0% din acelasi lot, consumé alimente prijite, Prk diferente sta- tistic semnificative fafa de prezenta compli-at a i- % ? ee Ancheta alimentard intr-o populatic obezi TABELUL VI Consumul de alimente prajite 3 0,0%. a sub2ori 23or — zilnic Fig 6. Distributia cazurilor dupa frecventa ‘consumutui de fructe pe spraman’t catiilor sau decadal. Majoritatea pacientilor nu si-au modi- ficat obicciurile alimentare dup diagnos- ticarea unei complicatii a obezititii (58,8%) iar dintre cei obezi, doar 22,1% tin cont de 0 diet hipocaloric’. Complianta pacientilor la regimurile alimentare recomandate este redus% asifel ci diferentele constatate pe grupe de varsti sunt nesemnificative sta- tistic DISCUTH fn acest context, al prezentei unor pro- bleme de s&nitate, alimentatia capité va- lenje noi, Este necesar’ ajustarea acesteia Pentru a preveni evolutia obezititii spre complicatii si, in special, cele degenerative, cu risunet cardio-vascular. Din picate, existi unele obiceiuri ali- Mentare adne inrdicinate care dispar greu, 6 ori 46 10,9" precum si factorul economic care ori alimentatia Ca o caracterizare global a esantionu- lui de populatie studiat, remarcam lipsa de informare si adeziune a pacientilor obezi la diet. Predomini consumul de paste fai- noase-orez, cartofi si carne de porc/viti, chiar la grupele de varsté cu rise cardio- vascular (59,9%, pentru paste Piinoase, 50- 59 ani). Anumite obiceiuri alimentare, cum ar fi inlocuirea carnii rosii cu cea alba (pui, peste) a fost asociaté cu scéiderea riscului de BDCV (3,4). in ceea ce priveste consumul de gluci- de, teoriile moderne sustin utilizarea gluci- delor complexe, amidon si evitarea zaha- rurilor simple (5,6). Indexul glicemic (IG) clasificd alimentele functie de efectul lor hiperglicemiant, raportat 1a cresterea gli- cemica indus de 50 g de glucoza (5). Pai- nea alba, pastele finoase utilizate la noi (din fina rafinata) au index glicemic mare, contraindicate in obezitatea cu tulburiri de glicoreglare (3,5,6). Se preferi cerealele integrale si nu cele rafinate, pentru pre- ventia BDCV (2,5). Mentionam si relatia inversi dintre fibrele alimentare si riscul de BDCV (avantaje: IG scizut, colesterol sc&zut, numerosi micronutrienti) (3,5). Legumele sunt inci subevaluate, excep- tie fac cartofii iar fructele de asemenea. In categoria legumelor intra si legumele verzi care sunt o sursi de fibre, sirace in coles- terol si aduc un aport important de folati cu rol protector vascular (2,6,7). fn ultimii ani au apirut dovezi epidemiologice solide weaza 853Georgeta Palel et al. care sustin rolul protector cardio-vascular al fructelor si legumelor, mai ales cele bo- gate in vitamina C (2,3,5) Din contra, se utilizeazd destul de mult prepararea prin prajire a alimentelor care furnizeaz’ acizi grasi saturati (grasimi de tip trans-). Cea mai ampli si mai detal lipide nesa a analizd legaté de consumul de turate (Nurses Health Study) (3) a evidentiat cA aportul crescut de g ip trans si, intr-o mai mic’ masura, de grasimi nesa- urate, s-a soldat cu un rise mai mare de aparitie a BDCV. Aportul moderat de coles- terol si de ou, 0 dati pe siptimana, ca gi cantitatea total’ de lipide de aport, nu influenteaz’ semnificativ riscul de BDCV. Remarciim prezenta unor trialuri rando- mizate care au testat efectele respectarii unui regim alimentar modificat in intregime (dieta integrala, dieta mediteraniana) in preventia secundaria BDCV (Indian Heart, Lyon Diet Heart, DASH) (2,3,4,8) Beneficiile dietei asupra reducerii ris- cului de BDCV se refera la multiple as- pecte: inlocuirea proteinelor animale cu cele vegelale, cresterea ponderii proteine- lor in aportul caloric, rolul fitonutrientilor si antioxidantilor, al sterolilor din plante, flavonoizilor, vitaminelor antioxidante si, nu in ultimul rand al microelementelor. au efectuat numeroase studi, majoritatea corelatii ecologice sau caz-control care ne- cesit% inc aprofundate (2). in acelasi timp exist si semne de in- trebare: cantitatea optima de griisimi poli- nesaturate/saturate nu a fost incd stabiliti, echilibrul optim acizi polinesaturati omega- 3 si 6 etc. Cercetirile si trialurile moderne con- verg spre trei strategii de aplicare a dietei in preventia cardio-vascular: inlocuirea grasimilor trans- si saturate cu cele poli- nesaturate, cresterea consumului de acizi grasi omega-3 gi o alimentatie bogat in legume, fructe si fibre vegetale. rasimi de 854 Cercetirile actuale indic& faptul c& sen- zatia de safietate este legati de volumul gi greutatea alimentelor consumate. Consu- mand alimente cu densitate energetic’ mick — legume proaspete, fasole verde, fructe si hidrati de carbon proveniti din cereale in- tegrale — aportul caloric este redus (ocup’ imileazi mai greu) iar cantitatea consumata poate fi egal& cu ca mod obignuit un volum mare si a atea (9). Recomandarile referitoare la stilul de vial trebuie si vizeze atat dieta, cat gi activitatea fizici, combaterea fumatului ete, (4,5,6,8) Nu in ultimul rand, este necesara cola- borarea specialistilor din toate domeniile (medicina intern’, nutritie, igiena alimen- tatiei, medicina de familie) pentru infor- marea si aderen{a pacientilor la tratament si dieta (6,9) CONCLUZIL in populatia studiat’, remarcim cons mul crescut de paste fainoase (13% aproape zilnic), in special la grupa de varsti 50-59 ani (49,9%, de 2-3 ori pe saiptimana). Consumul de carne si preparate de car- ne este de 63,0%, de 2-3 ori pe siptimana, pentru carne de viti/pore, carnea de pui si de peste se consumi doar de 1-2 ori pe siptimdna (52,2% respectiv 84,8%) Cartofii sunt cel mai des utilizati in ali- mentatie (69,6%, de 2-3 ori/siipt.), din ca- tegoria _legumelor. Fructele nu sunt un aliment obisnuit in alimentatie (zilnic ~ 6,5%). Majoritatea pacientilor nu si-au modi- ficat obiceiurile alimentare dupa diagnos- ticarea unei complicatii a obezitatii (58,8%) iar dintre cei obezi, doar 22,1% tin cont de © diet hipocalorica. Este la fel de important informarea si aderena paciengilor la diet’, odata cu insta- urarea tratamentului sau inainte de acesta. ala ile one or ent stl ipe 59 di- s- %) de 1 si ta. Ancheta alimentari intr-o populatie obezit BIBLIOGRAFIE ‘Anitschkow NN. A history of experimentation on arterial atherosclerosis in animals. In: Blue- menthal HT editor. Cowdry’s Arteriosclerosis : A survey of the problem. 2nd ed. Springfield Charles C Thomas, 1967, 21-44 Hu F, Willett WC. Optimal Diets for Prevention of Coronary Heart Disease. JAMA 2002; 288 2569-2578 Hu FB, Stampfer MJ ct al. Dietary Fat Intake and the risk of coronary heart disease in women. N Engl J Med 1997; 337: 1491-1499. Stein P, Black H. Rolul dietei in aparitia si tratamentul hipertensiunii. Bucuresti: Ed. Medical Clinicile Medicale ale Americii de Nord 1993 ; 77 (4): 873-890 Jenkins DJ, WoleverTM, Taylor RH et al. Glycemic index of food: metodology and clinical implication. Am J Clin Nutr 1991; 54: 846-854 US Department of Agriculture / US Department of Health and Human Services, Nutrition and your Health ; Dietary Guidelines for Americans. Washington DC Government Printing Office, 2000, Home and Garden Bulletin 232. Gavat V. Alimentagia si patologia nutritionald., lagi: Ed. “Gr.T. Popa”, 2003, Hensrud D. Clinica Mayo ~ Despre mentinerea unei greutdti stindtoase. Bucuresti: Ed. BIC ALL, 2002 Corman L. Rolul nutritiei in boala si in stinitate, Bucuresti : Ed. Medical’, Clinicile Medicale ale Americii de Nord 1993; 77 (4): 753-766: NOUTATI ) OBEZITATEA CRESTE RISCUL DE AVORT SPONTAN Obezitatea este problem de stinktate major. in Marea Britanie intre 20-25% dintre femei sunt considerate obeze avind un indice de mas corporal peste 30kg/m’. in acest context creste riscul pentru infertilitate si prognostic nefavorabil al sarcinii. Pentru a determina impactul pe care obezitatea il are asupra riscului de avort spontan, cercetitorii au evaluat datele despre femeile care au nscut intr-un spital din Marea Britanie intre 1985 gi 1999. Indicele de mast corporal a fost evaluat fa 10 si respectiv 14 sptiméni de sarcina, iar un lot de 1644 de femei obeze a fost comparat cu un lot de control de 3288 gravide cu o greutate normal (indice de masa corporali 19-24,9 kg/m’). Avortul spontan precoce (intre 6-12 saptimani de gestatie) a apirut la 12,5% dintre femeile obeze, tardiv (intre 12-14 s&ptimani de gestatie ) la 2%, iar recurent (peste 3 avorturi) la 0,4% din Jotul de studiu. in lotul de control, procentajele respective au fost de 10,5%, 2%, 0,1% cu un risc relativ de 1,25, 1 si 4. in acest context femeile obeze au o sansa crescut& de a avea o pierdere precoce a sarcinii (odds ratio 1,2) sau de avort recurent (odds ratio 3,51). Prevalenta diabetului zaharat in cele doua grupuri a fost redusi si nu a explicat rezultatele. Cu toate cX nu este absolut necesar pentru a implica obezitatea in cresterea riscului fetal sau embrionar, datele arati 0 relafie cauzala intre obezitate si un prognostic nefavorabil al sarcinii. Rezultatele din acest studiu stabilesc c& femeile obeze au un rise crescut de avort spontan sporadic sau recurent, Acest studiu nu isi propune s& alarmeze nejustificat gravidele ci doar si le furnizeze un motiv in plus pentru a-si adapta greutatca la standardele propuse (Lashen H, Fear K, Sturdee DW. Obesity is associated with increased risk of first trimester and recurrent miscarriage. Matched case control study. Hum Reprod 2004 ; 19: 1644-1646). D. Gafitanu 855 a