Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Sbenghe Recup La Domiciliu

    Uploaded by

    Stefania-Laura Tamas
    9 views23 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views23 pages

    Sbenghe Recup La Domiciliu

    Uploaded by

    Stefania-Laura Tamas

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    i 2% 646 -_) ‘Dr, TUDOR SBENGHE RECUPERAREA MEDICALA LA DOMICILIUL BOLNAVULUI pentru medicul de familie EDITURA MEDICALA Bucuresti, 1956 Se b neurologica, si se continua la domiciliul bolnavului putind rth te cma see seve ee col (an ie aw cient ple spl tn tauaion vers tc) pone por PROBLEME DE RECUPERARE MEDICALA eee lnc vr pune der ata tn cox nd Sme PES UNI NEU 3ICE Ue le ameliorare functional sau castigare de compensiri. Defi- IN AFECTIUNI NEUROLOGIC! A Senena Tnchinal a iseanna ns abandenrea pa I) ie in sro sua, pen tnt freon oe spe regan Del tretinren prin comiuaen Rinse ezupene ese olson e e ma sista bolas aoa rofl metic de an fn acs ng Pica tlnnalt ewoloie Sema sive respnsabilis= Menu ds ben poprzse De ascents mat ml deci ia Wadi toi, edie generis asl ps Molt lef hevlgai es ln frets op aie dpa dn panes medileuperatns sanapseere reas voc Sata dar teva fet Mijoriate bolilor nel cena peice ap Derioad mi de timp sau deity, seceledstncinal deg !me vrai ern pnd anc indecie esi infmiile determinate delete neuaogice sunt monotone (fectarea moti, sensbliati,a vorbi ond tc) neapaiie i hanicapurile bolravl nercouie {i complexe gi grave cum arf ncapactate de Tocomo, dea ins, de comunicare, de abit, de eomportament aha opel ds independent i, ccpaionl, deers de me 1 chie continu, pnt tot vi, Desigu ed ce nal nae pr peal es ‘de familie, pe baza indicatiilor date de medicul neurology Bri ale unor programe de reeuperar gi penta alte boli neurlo= amedicului de familie. q a ‘ = Tl Vr thr de Wl medias care oft ean an les chiar pe ag Me ei SE Sioa Ay ine ee pilin, sae =~ i pun deca ple seven El de spect (elope, mechiugin® coated ne [oractristc hemiplegisi este pierderea motlidit voluntare cu yuce tonusulai motor pe o parte & corpului. Caza este o leiune Jitrata neurologic a cailoreotiospinale (ptamidala) 1 nivelul Jeului sau in segmental superior medular (ra), feiunea avind Ts pho etiologic vascular (de obiel), una traumatic sau 0 etiologle ovals (mai covet, ecupatoare despa). 130 4 ‘Franjareprezintd cea de a 3-a cauz de mortalitate i: fe rica, reusind doar s8 inalfe putin bazinul pentru a se executa Etiologia vasculard se exprim’ prin hemoragis c junuctia pictocului in mers Cézi) 3hpin inca infretizrea cece OO AMMEN scsi uni, bzinuhi na pei span erosclrzdcreral cu rombors (92%) su prin eter Pavaliia este de obice! evidents, dar aller! tebuie catatd cu a model de prez DMMB inves spetce cum af ras von age emilee s blero de eoUMM mentee pes nti a riot, hi ii ~ cae 1h einloe eag bi Pfocesateroseleote-rombotc, calm memnul superior prec (proba braelor Inns), Seven tolgie Inn In pracca medical reeupe tn decubit ventral, gambele rdicate la 90", cade lent gamba SSSR ick (proba Barr); din decabit dors, goldurile si genunchi la 90°, gamba paretict 1V.L1 LEZIUNEA DE NEURON MOTOR CENTRAL BP st OH EY, din, decubit dorsal se flectenzt ise extind membrele inferioare Debau emileii ese de abc! bis, usa coma, talediele pe ceareaf, membrul paretic rine In unm’ (proba 2a find la Ineput asc Flacciitatea este a aa piesa). ‘lt eziusen cerebral este mal inter gees et itportatSsMMMNVenteu puneren In evden a paralizil facile se aura asimetria * pz cerebral eit mi tn aac af mal bral Bit ngs ce arSeu Gan outro ox ake enka pals ase o consalim pin ipsetotala a on Tn general {a membrul superior predoming paralizisextenorilor si fel de epostigs a aunts eXeeutatea anor mised sive fra nic pinto, iar Ia membrat inferior la nivelu flexorlr si exo fel de eporii,avind o cust exageait (ex, se poste ange ou sal ai piclorli thet NAS Ab ee aM te ea Din fercire, deoarece 0 paralice fasck pune probleme el the ak ae fe sie ea tmaonsl ceils! Hee Srl Bont se el al lo snl eka phamiale se i pronatic, mina In semifleh. degete Mette, pera, cee Uezares ci pramiate din hemipegescoate dn acivitate aria 4 Hovticals motore ceva ee inseam c& miserile Izolate yoluntare ale ex Segpnt inosine ut pate de rule co at, aera, se pot deavol Tile veeine 6 si 8, extrapiramidal, are comand dour migeti sine mcs ea eels, aa conrad sl et ebro imusculatra care are prin postr eapeele musculare apopite A Sinergia do Tleie idiearea umrului~abductia Batu ~ lexia eu redae aai 8 Bambei va conduce la conractura flexor gecbratul~pronatiefexiadesetlor ee Sinergia de extensic: adducia bral ~ extensiasatebrtuli pronaie~ extense sau flexie degete lice tn adduete (Picior echin), picior supinat gi im varus, e 133 incercind 0 migareizolata dint-o sincinezie (igeare cont Respoctarea fee: rezistente de prefer) se deslanga7S intreaga sched, Ante Amiotroi a membrul superior (cain feziunea de neuron motor vul est incapabil st execute concomitento miscare izlat periferi) Schema so ata dina schemt sincincic Aceste dou cell api lacul acut vascular cereal exist, pent supravieiltor, hue unoseute de cel care Tuerexzi cu bolnavl in asst Jou maniere de evolu vndecarea complet (care nu inti pr eeupora Deupérileaxstentetrecuperatori) gi insalrea defi neurologe Aja cum s-0 aritat mai sus, sedial leziunitpikaidale pou rin leziune newrolsica persistenta (zea ce anglo-saxonil denumese cot abseil cu malt apeion a ‘are diagnosticultopografic de leziune este foarte greu de pus ‘Bolnavi acestia cu ,complted stroke" pot inregsta in imp dou pee, turn si ce zona cerebral ezat. Din acest moti, mse pot face nich Hemipleaic + erize convulsive jaksoniene ceri neurologice Ia un num bolna, Se consierd, im general, c& ainilesi cu predorinena brabjld sau crt uni de la accident, Excepte fac unele hemoragi cerebrale in care du- Taal Gosbech guest van vnko moe rane Hemmer estat ilu este de aceeai parte cu hemiplegia, mangelor, care desigur este tn directa elafic cu Feziunea neurologicd, all), cu sposticitate accent : esuia de a-s reipita indepondenta si posible de ompletd stoke") problemi care evident face obietul recuperdei reticle brinderea de nervi cranieni de aceeasi parte cu leziunea), precoce, adica imediat ce exist dovada es a eH procesului Teziune bulbara ete.) “a ‘Doar pentru hemoragile cerebrale inceperea recuperirii trebuie ~ Hemiplegie do. pares lezionali + tulburri de sensbiil peioada urmatoare leit ui. Nu se sie in ce masurk proces de superficial de parte opus (sindrom Brown ~ Squad) Nindecare lerional determing reicereafunctionala sau da aceast re 1s Feficere nu are la bara reoreanizarea neuronal locald sau bol asocite sever: vesinitae, drat ung dela accident pin a ncepereareeuperii Au fst emis o serie deter car incere si explice mesa oli vrs tn aprecitea evolu’ stiri bolnavulu hemiplegic a acestelreaparit factor piedute (ori daschiisu, a red ot mul dseutat. Exist pre conradictoril act virta ar inluega dane, neil vara, a dezvoltiri neuronal, schist fet vl su oncinal l acide vascular cerebral. Exist to- i etc). Desi interesante, ns este cazul SAME ys serie de fctri cae impietead nu nual terete, dae 3 practic cpm asap nestor fori, Toate ins plenel dela o ceca prem gra cefcei ufinale cum arf gradu de Injelegee a indica $4 anune a point reparator anatomo-funjonal al erie Yor de yecuperare, capaci volta saea Hizic general, mot tent ee poate Ui pus tn evident doar cadrul unor condi AMM yap sasinerea de Ste medal fala et, Oncum, dachVArsta anti jin pee s4 nu inlluentezs stisc. severtea” acide lnceperea relma: motor imedit (condi esenal eA sascular cerebral cg grasa defetuli foneional instal nia stimuleazdreorginiareaanatono-finctionall), fr mod cer en va tun impor handicap tn finer vos ame- Liars ose pai inact; Jrivindeir at newolostee, et 9 funcional pe arcs pri Calta eins nants de AVC eeaeeaees ~Caliaea medial fn ere este psa pacental dupé accident Se sublinia mai sus cf precocitateaincepeti program de re Faas precoce de recuperate ete dit de mediclneucolog cI superare este 0 conde de prim ordi in ealeall ganslor refer ‘ngreytebolnaol 5 consti intrun program simpl, aka pe postu (orcionse a emiplegicuhi. Se apecic& ch o Incite de 35 de §f tansfrur de ozs fn at (eu jurul assent) preci SURMMyite i declangarea acesuiprontam dupt atzculacut dubleszs nece- ‘omovare respite, eviteastza i alelecteziorpulmonare Wa ia gi durtarecuperi, Os dou condi est caracterul stint ‘staal venoase ale membrelrinferoae, pe care tebuie abt aba program de recuperae care se apie intew- Transfrul pasientlul fot servic specializat de recuperate vin primele 6-8 han de Ia acsient, se preungeste deseor pink la reagan pera nA eee vane eile eae so UR atin un vel de consti suicient te ce un accent deosebit ede pe program de recperae la domici Ponte fice 2-3 pay nto direct; in stage in eae medieul generalist na poste snus imple. Pate sey amintcasc is alive azi cee ce a inva ei “Trebuie sulin si pstbitatea, deloe rad in care bolnava na Prtica medical grat exitt hemiplegci ce objin 7a st transport la sta odath ev accident vascula cerebral acu, ct de sensiiltate de diverse tipuri si intensiafi mat sezentuate dist yunchivlu (inelusv tli tnusehit sldului, dose flexoril avand for Nuexist abun sfinterene. oral) rt partalt xia genunchis i mide gleams i Deficit funcional in poraplesie poate fl extrem de 4H yciorl rmorgnd de a o sth de prez bilateral a sciaicul pope ‘Nivel SS, ti uci sunt inet (ee nu avem paraparez3), tem, care acca prea pia Josemota pin I nvalisitate CIN yeti dor acta celor 3 mor ane scrate: veico~sine= dkplasre in sein et role Ioan anorectal genito-sext ‘Avid la baz analiza functci neurologice s-a alcatuit o cls ‘Un diagnostic clinic rapid al nivelului functional se poat care» pull lesional (lasifcrea Frenkel de la Centol NaQH za rst mucho ele abel IX). Briana Traunatsmelor Medulare) ‘A. Complet: lene complet et interest senitive-motoret sulavell segmental medal lezat ', Incompleisinteesare motorie Lota, prezer pata ses ae Cc. reamplt: feta motoieprezen, dar fa putea fp oe en ulin (<3), ant cnr gc gl noe al) i. Theompeti presen finefe. motos voluntart_ ili = pe pan pla) {pacienipot chiar merge) (Toit > 3). 4 | eSeaates ete 3S) F, Vindecati irk semne neurologice motori, senzitive sau sf an ce pe rene, Even elexele pot rimane abot fn rezumat, e poate aims ein lezarea mel fombar nes Examenul unui bolnay paraplepic rebuic obligatoru 58 sta a a fi posbil dec cu aparatcrarogambiet In timp ce fn lezarea leased nivel fanefional" medular ind mai important deci aigMME lomtosacrats merul este posi rd wre orezae Jal leziona*. Exprimarea acest nivel tebuie fut deci aprecierea nieluli functional afetat. Astfl,o exprimare cp Plegie sensomotorie Dz" tnseamné cA nivelul D, este ui 160 Marea majoritate« a etiologic, traumatisn Ini medular resid Senta orice posit de re Instalarea,sindromului de intrerupere medular anim nivel nu trebuie ineleast neapirat ea 0 3c Goluiie de continuitate) ci i ea 0 posibild. contar volute rapidt spre necro realiznd din punet de © adevirati ,sectiune", In ambele situa lar evoltind cline 2 faze: 8) Faza nia: sub nivel lezional este abo tin fate si mowriitate, fazé cunoscu sub denomitca de ete defini, rin inrerupee bulbo-cavernos), Scipind desir Aexele de trp {uate pacienjlr ce cul_ generalist avind a indicate pent eazurle verse (mai putin traumatic) Iedical-neurologice, Desigur ed mu ne vom de la. 1V.2.3 ASISTENTA DE RECUPERARE LA DOMICILIU A. PARAPLEGICULUL ecuperare, Important 3 mar sndroame din sicele sfincteriene, pareplegilor are la baz leziunce medulaty mul vertebromedular. Gravtatea trauma duvel ta rice injure 3 la i isulae locale a acescia Incontestbil 4 asisten(a unui bolnav paraplegic reprint un alt proesionalis gi deo nemasurata devotune. In ford, fe ,de 2 ajuta pacentul si se ajute singur laglitaten” Scopul reeuperati ui et ce sear ce ssi ulizee partes bun a corpulu entry a compensa pte handicapul, considerinduse e8 are Toca vl resurse de af til hi gi color din jr ic via poate i ofere i, inreruperet.finetion Se spune mereu si peste tot ef recuperaea paraplegiculul este chipe: medic curan, medic recuperate, kineto- Isapeut,ergotrapeut, psibolog, assent social la care se asociaz ‘Si sperm el ntun vitor nu pr indepirtat o atl de echipa se prezet, din realitatea practic, para- ne, dup sptaliarea farsi acute, tn gia familie si a putea roaliza ga no dar, sel verical (aetivitaten sincere utea_ medulara va dotermina retenia wring), lexi, reflexcle osteotendinoase. Th abordarea problemelasistn eel de ail i nl de resuperare al paraplegicului se deseriv in generat si paraplgiculi, vom prezenia ni medulare complete consderind ef me st tablou va putea aprecia cu usta parapareze incompleto de etoloi 8) Stadia 1; in perioada de joe medular cn so pun mai ales probleme de ingrijire a boinavull pent evitarea eserelor, a tom- hofebiteor, siguraea drengjului bronsic, conolul emonctorilos, postrarea membrelor ee. by) Stadl2; este petoada apis de se ineepe intensi programul kinetic la pat entra a se objine pozita sezandi* moment eu cae Incepe stadul 3 ) ‘© Stadiul 3: pstioada seaunlu eu toile, a transferulu in gi din est Seau, Inceperea presi ridicarea tn. ortostatism, (orotezat apo’ eventual liber) In majortatesexzurilr,stadil 1 i cel putin o parte din stadiul 2 se decleaz in spitatl unde pacentl a fost imernat de praent dup ‘ecient (in cazalparaplegilor prin taumatism medula). Ra, te not in fara, bolnavul are posiblitatea interndii ncontinuate ft-un servic ciu de recuperate eu oarecare profile pe sechelele motrii neurolo- ndeyendenf la pat cid reeducareamersulu logic se poate rapa ‘ortopedo-chirurgieale sau) neurochiarsea putea opr’ asupra for tilogia paraplegic’ influent mai putin aletuires prograneh Dpntru aceste programe este stare call peroplege:paralizia, eulburarite de sensibili In ate fi, media de sptalizare a paraplegicuul este fre 4 mverioarsparalizata, Se execu exert active ample ale membrelor 116 zie, peioad8 in cave se deruleazi cele 4 stad ale planlui dea upeioare Tiere, cu baston, ct mings medieald ete, Toniferea ‘superar, ultima urn 8 e dfinitivat gi contnuat ambulator, Mm nsculaturi se realizeeza prin exerci izometice si cu reisent i> Asadar dfeulitilethed existente th asistenja recuperatorie dig lind gantere,extensone, elastie ete Se do anf doosebit in Romania fc a 0 mare parte a programului de recuperace a paraplegigll secstt dicctie marclui dorsal, muschiul care face lepitura tnt ‘ils se desfgore la domiciiolbolnavulu sub Ingiitea si supe nembrul superior gi bazn, autor gi extensor al raul important vegherea mediculi de familie Jv spinal in cije sau bare parle), distor al hemibazinul ho- Pentru o mai bund infelegere practic, vom prezenta problemelgilmolsteral (important pentru ,trageea” membruli inferior in mersul e seeuperare ale paraplegiculul pe ele 5 principale momente agg tipi), Se-antensazi din decbit lateral, pacientulIncercind 88 volute ui: euleat in pat, in eznd, tn seaunul cu rc, vicars fl iicebazinul contra opuneri elizalde un membru al fanilici, Ah ovtosttism mes, huge importangi de af tonificai sunt: pectoral, male round, nareledinjat, triepsul bras, tof tnd tn aefune th momenta 12.3.1 REBDUCAREA PARAPLEGICULL LA PAT syansferul in pan seaunul cu role givers. Evident, ni ceili push ai membrelorsuperioare ma vor fi negli Desi imoblizat la pat, pacientul a depasit deja .socul spinal Modalitile conerete de executare a acestor exert de tontiere "nop recuperate pl pe acest cpa Juscular3 vor fi demonstrate de un kinetoterapeut, prezentarea lor In aceasta periods si familia trebuie bine intuit pentry a SU il depiind limitele acest capitol ae olnavuui clit mai bund reeducare functionals, Obiectvsl@qyp Eventual poate i consultatA monografia: ,Kinetologa proflac- Principal ale acesteipeioade sn: je, terapeutea gi de recuperare (cota biliogafict 63) 1. Posivionare urmarest dout principale objective: 4 Ginnastca respirator reprezin, de Top, educate respirayiok Evirarea escarclor datorate presinilor prelungit pe aceleagfg abdomino-diafagmatice si faciltarea evacudri secretlor bronsce zone (ese, ster, spate, cite et.) cu ischemic consecutiv, Se vo rin postorile de deena] stunei nd este cal (ase vedea capitol Schimba ateratv pozitile compului, se eviti cuelecearceafula, 389 § Dalilorbronhopulmonare). va masa i talea pelea et 5. Asistarea tulburdrilorsfincteriene este un obiectiv de prim Evitaea rettacturilor eu instalarea poziilor vieioase. Nu (gag) mporan’, neglifarea lui aducnd serioase complica putin pune in buie iat e8 debut cao parlize Nast, teat parla devin eal che vii pacenu. Afearea mic tn ives srade spate neresarea newronlui motor central), Nexort st adduetorlg ste aproape regula la paraplegic And primi fees de spastic, Postrarca va fi dec: coapsslglg Se stie ek mecanismul mietuni este sub dependent atin sic famicle in extensional 9° as de aml, eoapsele in soar versie « mshi detrusor vercal (cae asigora fo de expusi) abduction pera ine sia sfincterelor netede si sate vezico-aretale (care asgur fra de 2, Mobilearie paste moat aieulile stats amplitadingll etre). Acesti mshi sunt sub dependent centile meds SS, de mijcare urmireseevittrearetracturilr fesutsrlor mo redo S, la nivel L, verbal ise ses sub comand eer anveuare, meninrea unei bune cul im membre paratizat {in perioada. gol spina”sondajl exe obigatrs, ei detv- Mobilize se fae Jet, amp, arcuate us arcuate, eepéndg onl este praia, a fteral stat arta se contact ele eu cle distal, de 2 eri pea ee 15-30 min, Dupa tezeeajocula spinal in eile complet supasorat, se 3. Mobiltari active $i creseea frei ponra mentvele spall eficeativtaten reflex antonont medulr sublrioal, esa c= a ‘roar si sranchi st absolut necesae pentru compensa jumdtategly determina contac ale detcusorului independent de vointa noast 1a 6s fispunzind la excita diverse din zond. Utitizindu-se acesti HE) Promovarea cu grijd a posturlor reflex-inhibitci {uate spr exemplu poreutind hipogastrul, se poate obyine contaell stl (poriile Bobath, se spas dlerusorf eu evacutea urine ‘Aint doutastfel de postu, dntre cele mai importante: Dac leiunen completa interesat zona sacratd edule) ait gl * Abcucia curate extema 5 uoartextensie a eoapsei + exen- {tusorul eft sfineteele sun asec. in acest encur,evacuarea url si eenunchulu + dorsilexiapcioruli si extensiadegetelr Se obtine prin posturare (in ezdnd, cu presiune pe abdomen ® Rotate in sens inves a unerilor si pelvisu feriot, prin contractile peretell abdominal. «) Indira woara a tegumentelr jum inferioae a coral ly tezuile incomplete medulae sau medulare yi radicuare, Diminuind in acest fl spasicitate, se vor putea execla cu use Innes tablour clinic disci, reliznd-se vezi mints QU exert kneticerecomandate mai ss pis, s€ vor evita "uyeh detrusor atv s sfineter strat Mase sau invers. Alte aminugl Josue spastcedisneyional, In captoll despre asistenga geriatric 6. Autopostartrle tn pat respetiyantrenateapacientului de BBR AEADUCARE RAR ABECIGUELL DIN SEZAND, Schima. singur, fri ajutor, pozitia ty pat. Bolnavl ft va mobil infil membeele infrioare ev mainte pe diretia mm care urea Aceast eta incepe si se derulezs la domieilu (cel putin ‘poi coral. Se va tree din decubit dorsal in lateral” 82). Riicarea fn yezut este conditionat de gravitatealezivilor poi fn ventral Sertebrale determinate le traumas, Fracurileistabile sau persi- ‘Asa cum se sublinia mai sus, majovitatea paroplegilr sunt dally durerlr spatlai pot Tnizia riicaree th sezu, Oricum, el mai rate trrumatismelor medulae Vie dupa 8-12 siptimani dup traumas, se icepe verticalizarea. DDupsprimcle 2 sipkimani de partici Aas, ueptat se ingly °ental Se va tli un corset Specialist eroped este cel ma indi leat spastcatea, cici motoneuron alfa st eicutl gama sil sia acest dei Keconal “au seipat_de contol inkibitormodlator_ eagle Prima ela va fi pocta gz ung membrele inferioare spetoare, uinse,genunchi in extensc). Este 0 pozifie cx supafah mai mare stckatea este slur, ci find postra membrelor inl © sPri, deci custabltate si echilibra mai bane. Pentru fnceput, in "oare i extensie permite stabitatea genunchilo in oxostt, aul NCHS SCOP spin se va fae i posterior pe membre superoare “spel wir, mentine desitatea osoass prin fore muscular ply Ynchio van pozile wor obi spre spate, sau ranch ind all pe os spit de peme sau suport Spastictates poate funeot eeu tolerable pacentl sh Portia gen slang, eu pate npn fatal fa nivel teu in seaunol cri, se transfers dia pat seaun gi nue Dteu rohanter este ma dite, eran un ehibru mai bu. Ap ‘ct efort deosebit,ortostatismal si mersul este impiedicat de picioggglg S04 capului mult inainte aduce centrul de greutate mai induntral in-prona de adi oapselor polignahi de susie, deci marete echlbrl. rept, trunehiul va Deci webuie hat mis pene a timita iensiate spastic as la vertical fa wean spin suplimentar, doar pe bain, pe cum arf Jschioane 2) Bvitarea excitirittegumentelor(prezenta escarelo, process Din aceasta pozitie, bolnavul va ajutat si execute un program fice ale esuturlor moi, méinile rei si aspre ale persoane cara Kinetic format tn prineipal din Ingrilest, frig ete) 1. Mobilzari pasive ale segmentelor membreor infrioare parali= )Evitareastvilor de enervare, stresurilor ete ‘ate, cu aceleasi motivai ca gi fn perioada reeducait la pat (din ©) Evitarea (ratare) infetie’vercale ecubi. 166 lor sprijin pe maini cu ridicarea sezutului de pe planul patului gi ment 1V.2.3.3 REEDUCAREA PARAPLEGICULUI PENTRU nerea pozitiei cdteva secunde (de ex. isometric). O vatiantii a acest ORTOSTATISM $1 MERS: Odaté sezutul ridicat, se executi misedri ale pelvisului in toa rutile, totugi trebule Incercata si pentru acestia realizarea unui orto- Tnstlat tm seaul eu rte, paraplegicul va relua exerciile do- «vise a poztilegezdnde pe cate lo va completa em fnviaren cond evi scaunuluiprecum si tot flul de atviicasnice: si giteasea, st pele vase, st huereze la masts fac ondine fn cash ete. Aceste ati= tii tebuie considerate yi ca terapie ocupatfona nu numa ca aei- iti ule,necesare pene Vala din casas independentabolnavuli ‘Aga eum se sie, independenja paraplegiculu tn seaunal rulant poste merge mai depart spre activity reereative gi sporive tn afara fase, condusul masini ete ozitia ,gezind lungit* un fel de tire prin Impingerea bazinifMe s ap0i a mersulu, cu toate difcuttilecunoseut, este posi. Inaiate sau() inapoi eu spin pe mind. Se dozvolts asl simul Pet ealizarea acestul objectv exist chtevapretiminari tay bazin-membre ifericare sal posbiltai dea le mobiliza pe ul ) Pateipedia, porte care antrenesz4 stabilsten bazinului pe mmole prin intermedia! bazinuli olduri, igi, se tentine aceasta posturt (din care se fac balansu 6) Byori de cregere a echilbrului ulicandu-se ativitati gE ole pelvsulul),apoi se rie alterativ ete un membru superior are minile (aruneaul gi prinderea unei ming, elemente de terapie calle intinde orizontal pe linea cap, ceea ce face ca, alrermai, reutatea Pationals) din aceeasipozitie gen alungit" evpului sh se transfere pe ete o jumftate a corpulu. Se neeaca de A ova etapa este poriin.sesdou sen adie povitia ME nsemenca balansuri plvine, eventual un membra din familie sutine sti pe seaun. stew posta care va antenata cu toa tenia,

    You might also like