You are on page 1of 13
Corsut 1 ASPECTE PRIVIND CERINTELE DE SIGURANTA SI DE CALCUL A 'STRUCTURILOR EXPUSE ACTIUNILOR EXTREME 1. INTRODUCERE ‘Strvturile sunt expuse Ia diteite tipi de astunprovenite ait di hazard patural ot i ait Inginei stuctri treble sf menfingo sins colaborae ait cu Seneca ct ie arte Tn ‘rence prveye nee considerate sani Ta Fza de proectae a une construct Inetretrile exraordnare pot fl generate de hazard nara, hazardul accidental sau wman, ‘Suctrle ru pot fi proectate la toate pure de ccf exreme. Spe exemplu, structure pentru cli evie se priecteazt 8 reziste la impactl cu mets Is exploit auceare sau alte Spur deatacue mitre, “Tus, codurile de poietae cuprind regal de conforma tural de eau! penta mai multe stor de tnchreare dntre care enumerim: (9 gravitaonl (i) vin; i) catremur;() explo (6) foe. Fiecare dite aestetipar de fnereiasocate unui anumi tip de hazard tebuiese deine. “Incarcarlegravitaionale swt ooat cu acuraee tn tae prescrptite de proieere. ‘Fecal, poate i considerst un hazard redus in conde tn care structura de ezsten est preva ‘x iol ignifuge sau cu ssteme de stinger a incon In acest fl a process de proectare ‘eyiunea focal pate f nei. CCiar dict nu pot fi descrise prin valort deteministe, le fel a cele gravitatonle, acumen ‘ental st cudremarelor sunt definite pe baze probabil, ceca ce asigur un nivel inal tsigurare. Actin dstrutivi a vénturlor puternice asuprasrctrioe reprint una din cele mai portant cauzepleerlor economies Barz, 1993, NeLem, 199), despa pera ———— ‘eds ca inensitat in comparaje eu impactl cauzat de produces nei cutemre, Spe exempt in SUA, Ine ani 198611993, uaganele gi tomadele au podus perdi economiveasigrate de fprenimativ 41 de milirde de dolar, n compara cx aumai 6.18 millade de dol pire ‘eonomice provenite din suma twtrorcolollte evenimente produse, avind ea susa hazaréul nara (Mel ean, 1998). Deyn cazl structurilor de beton arma, rapoarte tehnice mentoneaz8avarilproduse de aciunea ‘inturlorputemiee, cu precadreelementelornestuctrale, recent, studi efectuate au evident Insuflcientele prezente in nonmele de proiciar,rezltind asin cazal seul seismic, struct he-economie proictate (Simiu, Sadek, 2001)- Acyumea winturilr puternice rm @ produ, tn [Romania clitirilr de Beton armot evar structurale insennate. {nmod caret, att intensitates ct i probsbilitatea de spurte a hazardurior extreme se pot estima. ‘Tousi nu toate aoe inode dinamice extreme peovin din hazard natural, asa cam este cazul inigedrilor seismice al waganelor sa al tradelor, eis dn hazard aries, aga cum este azul ‘xpleailor torte detondrioritengionate in caput trons. “pari penta diferite pur de hazard gure 1 | Jn figura 11 este reprecenttdgrafe rlaia clita a disibutetinenstatefreevema de | nt au demu, in pasties in domenial ingineretstracurale,termenal de performanta a fst Consideratl ea ind seni cu recta In acest fl iginera civil a avut Ia baz, alt peatry ‘Eincnsionave cit pentru verifiarea elemenelor structure, analiza controat prin fre flosind rela de tpl: Yah Ta] ‘Pigra 2.3 Nive de forma - FEMA 273/714, VISION 200; Nl device soca, 8 ( deserere apd a avariorstuctrale, dar peroad de timp necesar repuneri In fnetine & cli, corespunzitoare celor 3 niveluri de performances In FEMA 275/274 este prezenath Tn tabelul 213. wana Pa el perma Deseret secu punt 2 Tanne sls ‘Aa aca eile mceimidaat | Steele cee rans cones howe “ae enero ‘Api srt ior Size | Nepean ra | Dae be vate el sens, ‘Ain ar sen aor reveiecoips | Rasa pre cospesai maracas | Dawe tale proba (theese le peta retinue, 1h figura urmitosre ese prezeniat schematic analiza sated netnird foosth Js estimarea performanfelorstrctrale fn acest ip deanalia stucurla sunt porurs urmatori pg (© Se carscterizexzS hazard seismic prin unul seu mal multe spose sismice de rSspuns ‘exprimate prin accoorti absolte, fo Se consider an model avind cemportre neliirt al structurale supus acini unor forte sau deplasir nterale a citorvaloare creste monoion. Se determin asteleurba de Capactate a strtri eprezentatsit-o manierliealizat cai figura de mal jos. Aceats ‘arbi reprezntd tn general o relae Ine fora titre de baz (P) si deplasarea de la fextemitatensupeioard a cli (8). Deinrtacsns | remane ‘igure 2.14 Procite ear porns FEMA 27323 ‘©. Se determina pentru fecare specu de proietare valores maxima deplsii de a vail ‘Sreturi flosing sistema echivalent eu 1GLD corespuratersrctri rele fo Se determina deformafile elementlorstucturle precum si ferrite seeionale pena cvalurseperformanfel in funcie de deplasarea dela vrfulstcturit rule ta urns ‘naliz! static nelnire ‘©. Se compart deformatileelementelr stucturae si eforurilesefionale calculate in etapa antriaracu deformatile si eforurile sectionale maxime corespunzitoare nveluilor de pefermantprezentate i igura 213, eden se compar ceria cu capactatea. Dac cei hu depgest capacitatea ate! obiwivl de perfor anal clr se consider indeplint. Meiodeleprezetate in FEMA. 273/274 aw fast devoliat gi eatinse gn alte documenteprecum ATC40 Methodology for Evaluation and Upgrade of Conerie Buildings” si VISION-2000, “Framework for PerformanceBaced Selzmlc. Design Project. Actleasi metode au fost de Ssamenca,imbundtjte side ASCE (American Society of Civil Engineering) tn report “Presandard for Seale Rehabilitation of Building”, (FEMA 2000), Impreun8 cele 3 document, FEMA-20008, ATC-40 g VISION-2000, defines nvell actual al cunoegiei i inginesa seismic bazath pe peformanje . Hamburger (2003) a identifi o sere delpsurisemnifative in ven ce privet practice azatt ‘pe dosumental FEMA 273/354 Dine acerca se evidenfaa\ umtoarele: fo Procedure cuente evalveazi rlspunsul stucural (eek cerinfa) basindu-se pe comportareaglotld Stuctr, dar evalueazt peefrmana pe bazaavarilc ce apa a cel Ge clement siucturl individual, ceca oe rez fatal ef cele mai yslabe” elemente ‘ructurale controlar de fp prediiaperformange structurale Tn ansembiy, (© Multe din erierile comin. In documente si laste de_inginsi to evaluarea pevformanflor structurale au a buz8 mai mult iaiuga dcit coairmarea experiments, [sind loc la interpret in cea oo privet sigurane modelo, fo In general, ecestereguli sunt privite a find excesv de conservative. Oricum, capaciaea scestor reguli de @ obine Ingeadevir nivelul de performanié dort nu a fost inck emo; ‘©. Nivelrile de perfarmants in FEMA 273/356 nu se exp nt-o mani claro prvi Incatove dn problemele principale ale celr car If destigaraactivitates tn elie civil, ‘Gum ar costrle eparor probable seu eatuuieepefonde de timp aecesar rspens in funcyine a clair, datorate varilor produse de eucemur. ‘Ca urmare a produceri de avail pin rupee casanté im cal srcturilor in cadre multieaate din fof! in timpul eutremurlui Northridge 1996, FEMA.a finan un proiect ampli, cunoseut sub ‘Senumiree SAC Stee! Project, prin cae sa dove dezvolaa eval seismice, dar gia eriterilor ‘de poictare penta ace ip de eld. In rms acalulpoiet au fost publiate o serie de documente ‘e contin comand refertoare la eriterile de protect incorporate In metodologitbazate pe performanfe[FEMA-350 (FEMA.2000e), FEMA-351 si FEMA“352) ‘Dey metodlogiadecvotats fn cadeal SAC Stel Project u -abucurt de o ecunoastre I sear levgi, procedure confinute fn FEMA 350 gi FEMA 31, xe a fst validate flosind metodoloti bazate pe performanfe, au fost accoptate gi inreduse In codurle najonale de proicetae @ sector. 222 Bvoluiaingineriiseismice oriental pe performante Jn anut 2001 FEMA a inceputSnajaren Applied Technclogy Counell (ATC) pentru dezvoltarea thei noi genera de regu de proictarebazate pe perforant, proeeteunoseut sub derumiren de 10 ‘ATC-S8, Acest pacet de regu, avind Ia baz obiectve de perfrmanys ce se refer att ie Clementsle structurale cit sila cole nestricturle, se dorete aplicbit stucturlor noi gi eelor ‘ristente ce se desea fl consolidate, ATC-SB se va seca fm principal caleful satura la “ojunea migtrr selsmice severe, dor va Joa fn considorr gall tipri de hazard cum ar fi de ‘xerpl cul sau explozile ‘Obicctivele de performance vor flute fn consdorare In ATC-58 vor f tt estimable (de cre Ingineitproiecteni, dar gi repeaecative gi fosteare pentu sructurile avind rol de detzi in explontarea ultercar@stuctt. Prin acesiea se vor Inlge dezolatoi imobilar,agenile de sigur, asocatile de propricari si de chris, agenile public, divestile din ministre Fespousabile cu deavoltarea unor norme not de calcal, et. Fieare din eomponentele rol de ‘evinie enumerate mai sus are o shui perspectivd tn ees ce prveste slefiaobectvelor de performant,flosndraionamente dere fn cea ce privet uares deci ‘Metodologie de calcul buzsth pe performante va include frocedur de esimare a riselu pe be Specfce proectaitstrturle este Inet rsul ya fl exprimat atit pe baze sastice, dar si

You might also like