timis yn num4 cae reprezinty pace Y acum s'q iene = a) caramizi Sectia Braita, py dela infiintareg as joni = Soliant toare gj : i itateas St speze de ; * SI pana in 2 1560 si 65 » inmo fs Prevent, aju. : > si . " rum oe let 6358 si ap PUNE astcs de prumuturj, Consemnat «: 4, iN efecte ; i cei j : nati si numerar, ; ioe $ 1 iNcasati de esoneane ar, in care intra Societateg - Spies cn figurate. cultural. Membrii j Le, oe ee a tine Conferinte Culturale int ae ae carei sectiuni, Te ei la sediul fie. ce i ee bisericesti. Dela cantérile bi- 4 sti a ama in mare Parte frumusetea si su- I imitatea Serviciului divin in bisericd. Ele produc in sufletul Crestinului tot felul de sentimente re- ligioase, care-l_pornesc spre pietate. O cantare frumoasa, melodioasé si bine executata are darul de a destepta simtimintele inimei si a inalta gandirile mintei crestinului pana la Dumnezeu, Creatorul s4u, in cat cu drept cuvant se poate zice cA o cAntare frumoasd, are acelas efect ca si cea mai buna predicd. Pentru ca inimile si200 yr sd fie castigate jn asa chip, gandirile crestinilo din neno- ne trebuesc buni cantareti, carii insd, rocire ne lipsesc. sialic Una din cauzele care fac ca pisericile noastre si fie goale si nefrecventate de credinciogi este si lipsa de cantireti buni. Este un strigat general, cu deosebire 1a orase, c4 bisericile noastre numal sunt ceia ce au fost, cd in ele numai rasuna acele frumoase cantari bisericesti de odinioara. Lucrul este adevarat, caci majoritatea cantaretilor de astizi nu au talentele unor buni muzicanti. Vina nu poate fi decat a Statului, care nu s’a gandit din timp a infiinta scoale de cantari bi- sericesti in care sd se cultive talentele muzicale. Cate talente de acestea nu se vor fi gasind in tara noastra, dar care vor fi lancezand, de oparte, neexistand asemenea scoale, iar de alta, lipsa de incurajare, caci, drept vorbind, cantaretii biseri- cesti sunt rau platiti in ziua de astazi. s Bine ar fi ca in locul seminariilor ce s’au des- fiin{at, Statul sé inflinteze seol’ de cdntiiri bise- ricestt, care si ded contigentul trebuincios de ae penitru fiecate Eparhie. _ P'S. Ep. Pimen vazan t iG Eparhia sa, a inf fat a ae Se enliseh in cdntari bisericesti venit in ajutor gi hie, prin alocati Braila a fost cel201 culare in toaty E ae n athia, j rintii_copiilor, ‘ar i incunostiintandi. prea putini eleyj ae ! ins eae Gin cauza de i . Jipsei de intretinere, ca¢i es lax scoalei si ispune scoala nu sunt Ee jloacele de care Pentru inl&turarea ace he tru a se avea c , : a ide eam a a nS cantareti dela Galati si se signee scoala de iuni pe patru sectiuni, dupa cum este organizata si societatea clerului »Solidaritatea*. Acest lucru ar putea fi realizabil, intru cat prin modificarea legei clerului mirean Guvernul isi ia asuprasi sarcina de a in- fiinta si a veni in ajutorul gcoalelor de cantareti, iar Prefecturile poate cd ar veni in ajutor cu ceva mai mult, daca scoala ar avea cate sectie in capitala fiecdrui judet. Lasim ins aceasta apre P, S. Episcop, care este ini torul acestei scoale. - Il. Epitropiile biserice ies sa pisericilor, lege see 1893, ca si cea modificitoare i avant fe a prevaaut instituirea une! en e i hi ‘omn| > it: care bisericd para oi s bril dintre oa parohul respectiv °°" ig nuit din P stui inconvenient si pen- ciere Ja chibzuinta tiatorul si intemeie-