timis yn num4 cae
reprezinty pace Y
acum s'q iene = a) caramizi
Sectia Braita, py
dela infiintareg as joni = Soliant
toare gj : i itateas
St speze de ; * SI pana in 2
1560 si 65 » inmo fs Prevent, aju.
: > si . "
rum oe let 6358 si ap PUNE astcs de
prumuturj, Consemnat «: 4, iN efecte ;
i cei j : nati si numerar, ; ioe
$ 1 iNcasati de esoneane ar, in care intra
Societateg - Spies cn figurate.
cultural. Membrii j Le, oe ee
a tine Conferinte Culturale int ae ae
carei sectiuni, Te ei la sediul fie.
ce i ee bisericesti. Dela cantérile bi-
4 sti a ama in mare Parte frumusetea si su-
I imitatea Serviciului divin in bisericd. Ele produc
in sufletul Crestinului tot felul de sentimente re-
ligioase, care-l_pornesc spre pietate. O cantare
frumoasa, melodioasé si bine executata are darul
de a destepta simtimintele inimei si a inalta
gandirile mintei crestinului pana la Dumnezeu,
Creatorul s4u, in cat cu drept cuvant se poate
zice cA o cAntare frumoasd, are acelas efect ca
si cea mai buna predicd. Pentru ca inimile si200
yr sd fie castigate jn asa chip,
gandirile crestinilo din neno-
ne trebuesc buni cantareti, carii insd,
rocire ne lipsesc. sialic
Una din cauzele care fac ca pisericile noastre
si fie goale si nefrecventate de credinciogi este
si lipsa de cantireti buni. Este un strigat general,
cu deosebire 1a orase, c4 bisericile noastre numal
sunt ceia ce au fost, cd in ele numai rasuna
acele frumoase cantari bisericesti de odinioara.
Lucrul este adevarat, caci majoritatea cantaretilor
de astizi nu au talentele unor buni muzicanti.
Vina nu poate fi decat a Statului, care nu s’a
gandit din timp a infiinta scoale de cantari bi-
sericesti in care sd se cultive talentele muzicale.
Cate talente de acestea nu se vor fi gasind in
tara noastra, dar care vor fi lancezand, de oparte,
neexistand asemenea scoale, iar de alta, lipsa de
incurajare, caci, drept vorbind, cantaretii biseri-
cesti sunt rau platiti in ziua de astazi.
s Bine ar fi ca in locul seminariilor ce s’au des-
fiin{at, Statul sé inflinteze seol’ de cdntiiri bise-
ricestt, care si ded contigentul trebuincios de
ae penitru fiecate Eparhie.
_ P'S. Ep. Pimen vazan t iG
Eparhia sa, a inf fat a ae Se enliseh in
cdntari bisericesti
venit in ajutor gi
hie, prin alocati
Braila a fost cel201
culare in toaty E
ae n athia, j
rintii_copiilor, ‘ar i incunostiintandi.
prea putini eleyj ae ! ins
eae Gin cauza de i
. Jipsei de intretinere, ca¢i es lax scoalei si
ispune scoala nu sunt Ee jloacele de care
Pentru inl&turarea ace he
tru a se avea c , :
a ide eam a a nS
cantareti dela Galati si se signee scoala de
iuni pe patru
sectiuni, dupa cum este organizata si societatea
clerului »Solidaritatea*. Acest lucru ar putea fi
realizabil, intru cat prin modificarea legei clerului
mirean Guvernul isi ia asuprasi sarcina de a in-
fiinta si a veni in ajutorul gcoalelor de cantareti,
iar Prefecturile poate cd ar veni in ajutor cu
ceva mai mult, daca scoala ar avea cate sectie
in capitala fiecdrui judet.
Lasim ins aceasta apre
P, S. Episcop, care este ini
torul acestei scoale.
- Il. Epitropiile biserice
ies sa pisericilor, lege see
1893, ca si cea modificitoare i avant fe
a prevaaut instituirea une! en e
i hi ‘omn| > it:
care bisericd para oi s bril dintre oa
parohul respectiv °°" ig nuit din P
stui inconvenient si pen-
ciere Ja chibzuinta
tiatorul si intemeie-