Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ora Ecologică 2021

    Uploaded by

    Iosob Viorica
    7 views25 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views25 pages

    Ora Ecologică 2021

    Uploaded by

    Iosob Viorica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 25
    CONSILIUL MUNICIPAL CHISINAU . PRIMAR GENERAL AL MUNICIPIULUL CHISINAU DIRECTIA GENERALA EDUCATIE, TINERET $1 SPORT OFA, LEP la ov, din Conducatorilor institutiilor de invatamant primar gi secundar ciclul |, ciclul II in baza serisorii Inspectiei pentru Protectia Mediului Chisinau nr. O1- 06/1213 din 20.09.21 si in scopul educatici ecologice a elevilor, Directia general educatie, tineret sport solicita organizarea orei ecologice cu genericul » Siguranya si stindtate prin mobilitate durabil&”, in perioada 27.09 ~ 01.10.21 Materialul informativ se anexeaza, Lx. Maia Grajdari 022-22-27-40 tt; Mitropolt Desoite, 99, MD-2704, munivipiul Chisindu, Republica Moldova, Vel: (022) 201 601, wow chisinnuetal, e-mail: dgetsmundgmatl cor SAPTAMANAEUROPEANAAMOBILITATII fewsaian esc riya) Deere Ie er toy Ro ON Ee iees ORIENTARI TEMATICE CUPRINS see ne i 5. Raspunsul la Emons Seca neiaiesiiaicta ir) WOOLEN es eee pea in| fA) [Mobitatea activa are un rt ls reineaccoelil Mai muta siguranta pentru Restabilrea increderi In eae esential asupra sSnatatii persoanele cu dizabilitati transportul public ssc E Ba “Transpor la tarife accesible, & i: ss | Cum puteti participa? pesne articipare gi integrare ‘Mobilitatea activa Cresterea sigurantei rutiere | | renee care; ciliates: L s wu 2 2 == i Es ee i Zonele de recreere din Fa . ‘Siguranta pentru bicicisti si | J) | SAPTAMANAEUROPEANAA | ac SAPTAMANAEUROPEANAA Teen erS Micromobititatea plata [Orraf bu etiam oo a eae ppaeaeercncncs! } ‘Conesiunt ox: ive din UE | ‘Combaterea zgomotului sia Reglementari privind siguranta Ls olusri aera deplasérii pe trotinete electrice | Subiectele de ciscutie din TY Asigurarea de spati | Reducerea er in Atenlie acordata grupuriior ————Masurl de siguranta in | ‘acest an = corespunzatoare “zonele centrale ale oragelor vulnerabile ijoacele de transport in comun banner ——— = Seon : Re ji (Grogroa gradului do 4 Fig | reel a cota do 15 TE) constenzare prin schimbaroa Medion actin put peg (rte centrale ale oragelor___ |/=) perspectivel _ a oe S (Stategi de roducore a {Combinarea msuriorin cadral | {=| “Schimb deschis 6 = (Racelerarea implorontéri =) zgomotuli produ de traicul 2) persoanele cu diza ~planurior de mobittate urbana _nutier sa poluaatmosterice _promoveaza empat ~eurabia (MUD) Fliberarea 2onelor urbane, [Amenajarea de zone pietonale ‘Masur de calmare a vaficulul tulle $i scderea lmitelor de vitez8 in orage |Incurajarea mobiltati active t atori DLIS Network: Cities and Regions for transport innovation ‘lézs Nemeth BNemeth@polisnetwork.eu klas Schmalholz NSchmalholz@palsnetwork.eu Tema anuala pentru SAPTAMANAEUROPEANAAMOBILITATIL din anul 2021 este ,Siguranta $i sanatate prin mobilitate durabila”. Tema aleasa in acest an doreste'sa aduca un tribut dificultatilor cu care s-aur confruntat Europa - si inireaga lume - in timpul pandemiei de COVID- 49. De asemenea, reflecta si oportunitatile de schimbare care rezulta din aceasta criza sanitara fara precedent in Europa. ere eae gee aac Reese guess ene Ce ent oui s chee thoes ome ae SAPTAMANAEUROPEANAA MOBILITATII este un program in pliné desfasurare esi ingrjordile legate de COVID-19 au reprezentat 0 >reocupare majora pentru agentile de transpor,ofick administrativ, administrate regionale gi intreprinderile >rivate, programul SAPTAMANAEUROPEANAA MOBILITATI a inregistrat in anui 2020 al doilea cel mei nare numa de participant - aproape 3.000 de orage, cin 53 de tr. in prezent, campania doreste s&-i motiveze pe itor participant s& paricipe la cea de-2 20-a xdije a programului SAPTAMANAEUROPEANAA MOBILITATH, cu sloganul ,F8 miscare. REmai sénatos.” menjind séndtatea Intreprindeti in domeniut s&natati, sigurantei gi transportului durabil, $i sd marcatj secretariatul campani astfel Incat s& ne parvind acaste informatil. Puteti consulta pagina campaniet la adresa (www.mobilityweek eu), recum si canaiele oficiale de pe retelele de socializare: Facebook, Twitter si Instagram, Follow the campaign: (9 Oragul,intreprinderea sav ONG-ul dvs. au reali exempiaro si extcordinaro in domenial mooi urisene ‘surebile? Ave posibiitatea 84 primi un premiu de ‘excelenté, in cadrul campaniei SAPTAMANA EUROPEANAAMOBILITATH. PLANUL DE ACTIUNE PENTRU MOBILITATE propus de dumneavoastr poate fi inclus iniun webinar sustinutlanivelul Uniuni Europene i Intr-un concurs pe retelele de socializare, astfel incat s4 fie mediatizat la o scara si mai larga. De asemenes, va incurajam si candidati la Pre’ Mobilitate Urban’ Durabilé, acordate anual: Promi cadrul campanioi S(PTAMANAEUROPEANAA MOBILITATH, acordate municipal Premiul pentru planificarea mobiltat urbane durabile (Premiul PMUD) si Premiul pentru sigurants ruta urban pentru in mari gi mi acestora in séptamana de desfagurare a campanici (16-22 septembrie). Promiul PMUD se acordé pentru realizarea, unui plan de mobilitate urband durabilé, bazat pe ofientarile PMUD ale Comisiei Europene. Premi siguranta rutieré urbana in UE se acorda pentru exemplare $i inovatoare ale autoritatilor locale, in sensul crearii unui mediu urban mai sigur. Puteti gasi mai multe informatii pe pagina web a campar SAPTAMANA EUROPEANA © AMOBILITATI in acest an aniversém doua decade ale unei campanii pan-europene de succes, care continua sa sustin: locale, in efortul lor de a face orasele mai sigure, mai verzi, mai deschise si mai accesibi Ine& de la inceputul mileniutui, mii de institu, Intreprinder ONG-uri, orage gi aglomerdri urbane au participat a campania SAPTAMANAEUROPEANAAMOBILITATII ccontribuind astfel ta transformarea mediului urban intr-un loc mai bun, La inceputul acestul parcurs, UE avea numai 15 state membre. Cumpararea de bilete de tren de pe internet era un concept nou, iar telefoanele inteligente $i internetul mobil existau doar Tn visele noastre cele mai ‘Indréznete. 20 de ani mai térziu, ne putem deplasa in i mobile pentru sav putem chema un taxi atingnd un buton dintr-o aplicate pentru telefoane inteigente. O alts tate pe care o aver este sé lum un @-Scuter in tehnologia ne-a schimbat tuturor in ceea ce priveste mobiltatea urbana, provocaiile reprezentate de poluare ¢| de 0 mobilitate sigura gi durabila rman aceleagi. exemple de PLANURI DE ACTIUNE ina dedicata campaniei sau pe ite aosstor campanil tematice ale UE. video #LovePublicTransport. difuzat end era la apogeu. Prin urmare, SAPTAMANA este strans legaté de Anul european al este sa Incuraleze igure si mai durabile "TAMANAEUROPEANAR Sele participante sunt incurajate s8 fac’ o corelatie | oragele sunt ineurajate s& 8 mai verde european, Pactul re-de informatii, pentru sistenia care si perm 5 uuropene gi a aotiunilor de solutionare @ problemelor climatice. Rit] o)i-test-1 [Mol -mel toll (moll acle cere} Cee eeeeuc teat Rann a ema eee Seas Boe ieey aSeee ee Sete eee het pe eee ie Mea ioe are ate ee eee acess Sanatatea mintala ters meicte permite oamenir sa eaizeze egturl i s4relajoneze Dy Nebo att un stil de viaté activ in cadrul comunitatilor lor, iar cercetarile au aratat ca politicile de transport adaptate persoanelor in varsté (cum ar f abonamentele de transport Deplasarile care dureaza intre 60 si 90 de minute au cel mai mare impact asupra ‘camenii au putut s& se deplaseze a fost intotde: sanatatii oala trai o viet séndtoasé si implinits. Int-o situatie de pandemic, oragele trebuie : 4 depund eforturl gi mai mari ca s& creeze zone urbane tn care locuitor lor s& se oaldi deplasa in mod durabil sin siguranta, orf de cate ori doresc acest lucru a Mobilitatea a asupra sanatati imbunatajesc starea de sanatate, mersul imbarile sunt ext shica a persoaneior. Mat /A reduce depresia, anxietatea si i. Migcarea, prin efectuarea de pl a, crest fluxul ‘A are un rol esential persoanelor, precum si strasul, anxietatea si star de depresie, iar persoanele deprimate care rman active se recupereazd mai usor, Oragele care organizeaza campanii de ciclism sau de ‘acesasi act plimbarile pe jos aju nui sentiment de unit Transport la tarife accesil pentru participare si integrare sociala area tutelor de deplasar ife gi crearea de operatiunt 8a alba acces la servi medicale, supermat de trei ori mai mare in compar considera od transportul public este ,de proasté De asemenea, probabilitatea ca aceste persoane sa declare cd se simt stresate, nemultumite sau c& se confrunté cu probleme de sanatate mintala este mai redusa. Pe langa transportul public de masa, transportul public aciv si nemotorizat joaca si ef un rol in amplificares fe bine. Cartierele cu piste urajeaza deplasarile pe jos i cu bicicleta, posibilitati de interactiune intre vecini si pentru pietor oferind mai mu intensificand sentiment! de apartenenla la cormunitate in randul ind astfel avantaje at&t pentru sandtatea mi gi pent cea fizica. urbane (parcuri, spatii verzi, zone pentru pietoni si Centre for Mental Health and Urban Design (Centrul pentru s€ndtate mintalé gi planificare urbana) din Regatul Unit a identicat patru subiecte importante pentru sindtatea mintala, desemnate prin acronimul GAPS: spatile verzi, spatile pentru actvitali, spatile pentra viaia sociala gi spatile sigure. Existé o legatur8 clara intre spatile verzl accesible si starea generala pozitiva si o mai buna sandtate mintald. Zonele verzi din apropierea locuiniel pot Tmbundtatistarea de spirit a perscaneclor si pot constitui 0 motivalie pentru efectuarea de exerci fizice sau pentru rea de interactiuni naturale. Persoanele ar trebui sa alba 0 expunere constanté si regulata la natura urband, ccadrul rutinei lor zilnice, spre exemplu zone cu emis scazute, reducerea spatilor de parcare prin transformarea lor in zone varzi si piste mai largi pentau pieton, unde se pot efectua exerci fizice si unde se poate soc Combaterea zgomotului si a poluarii aerului grav s8ndtatee umand 51 zilnice ale persoanelor, destagurate la ¢ Tiber. Zgomotul po: cardiovasculare perturba somnul, poate avea efecte psinosomatice, poale reduce ‘8 traga un semnal de alarmé cu privire la aceste pericole importante pentru sanatate. ‘zs Hmm eutreenameh Ge Bsmt 2020, Ar potoe 8 anscot pes concentratile de NO?2 si PM vor continua alba un impact nega, Nivelurle de expunere la acest polvent sun relat riicate Th orage, unde putem veda ce impact, semnificatv are poluerea aerului asupra s8nétati publce. Poluanti atmosterci tn special paricuiee in suspensie $1 xii de azo! au fost asociat uo sénatate mintala precara, ducdn la deciangarea simptomelor de depresie Sila incdulaiea afecunior depresive grave, in cazul expuneri prelungit. In obiectv revizuitea Directive ateazd din anul 2004. In cadrul Paclulul verde european 2 ciscuta orevizuire @ pregutlor penis emis, asf ncat acestea sf mai bine aliniate cu recomandile OMS. Aceaslé revizuite ve avea la baza A doua evaluare prospectva priving eenul cura, care a fost publets la ‘nceputul anului 2021, Acest ivory poate reduce serrifea pragurle de emis In Europe in urmaton ani. dvi 0% Europei este expusa la niveluri de zgomot daunatoare pe termen lung Pot tas Cea or) Exista multiple modalitati de proiectare a oraselor astfel incat activitatea fizica sa fie integrata in viata de zi cu zi a locuitorilor lor, oferindu-le astfel o stare mintala mai buna. De la inlesnirea unui transport activ, sigur, accesibil si convenabil, si pana la amplasarea de sali de gimnastica in aer liber, pot fi intreprinse actiuni care sa ajute la integrarea exercitiilor fi interactiunii sociale, in vederea promovarii sanatatii mentale. Oamenii beneficieza de sentimentul de siguranta si de confort atunci ‘cand se depiaseaza prin cartierul lor, iar planificarea urband contribuie ‘mult fa acest lucru. O iluminare stradala si o monitorizare corespunzatoare, repere distincte care ajutd persoanele care suferé de dementé s8 se deplaseze prin cartier, precum $i o proiectare centrata pe om a spatillor rezidentiale si comerciale, dar si a rutelor economice, sunt bune exemple de interventi importante my planificarea urbana. Asigurarea de spatii corespunzatoare tn cadrul campariei SAPTAMANAEUROPEANAAMOBILITATH, desfapuratS ior 20 de ani, a fost organizat o gama pe parcursul de oragul bulgar, mil de orage din Europa si nu numai au organizat Zi reducers a fra magini $i alte acti ficului, ca parte a campar isa de spatiu pentru mobiltatea activa interactiunea sociala. Proiectul de cercetere ¢i inovare Orizont 2020 MORE dezvoltS concepte de activitatea stradala gi ie de proiectare a cum ar fi deplasarea, Orasul la distanta de 15 minute distant de 15 minute” te ofer (ea sa gaseascd asigure 0 ,transfo de cartiore individuale. In acest fel s-ar reduce poluares $i de ecologizere in concordanté cu strategii ransport mai durabile, ara aa Unele orase din Suedia intentioneaz s& mearga chiar mai departe, gi 58 devin ,orage la distant de 1 minut’. Idea 2 apBrut la Stockholm, der gi elte orage din ta amplasarea de mobilier prefabricat parcare neocupate de pe strézi, Com: ‘cuvant de spus in procesul de proieciare si de dezvoliare @ cartierului, prin eliberarea motor. Strategii de reducere a zgomotului produs de traficul rutier si a poluat atmosferice Proiectul Phenomena (Eveluarea bene! zonele urbane, zonele viteza in zonele urbane $i terreg CHIPS (Cycle Highways Innovation for port and Spatial Planning — Inovarea ird2i" pentru biciclete, pentru ent al persoanelor si planifcarea anfat de Uniunea Europeand, 2 dezvoltat si .autostrazile” pentru biciclete ca 0 solutie eficienta si rontabila, cu emisii reduse de carbon, pentru locutile de munca din meciul urban. au fost elaborate solufi care pot ajuta deplasarea la gi de In cadrul proiectul orasele si regiunile sa creeze ,autostrazi" pentru biciolote ca noua forma de mobiltate. Astfel de salutii pot depasi barierele fizice $i comportamentale care Ti impiedicd pe Poluarea aerulul cauzata de transportul din zonele urbane, se poate reduce in principal p' {raficului poluant. Conceptul ,super-cartierel Brooks, care const th roars unor zone FBS ri prin cedirectionarea traficului astfel Incl s& ocoleasc mai multe cartiere, @ dus la reduceri semnif ale poluairi aerul depuse eforturi similare gin capitals spai nde a fost creata 0 zona cu emisii scazute (LEZ), ca parte @ Plenului de mobiltate urbana durabila (PMUD). Impactul somnificativ a fost roprezentat de 0 reducare cu 15% a poluarii cu dioxid de azot, in doar trei luni de la crearea zonei cu emisii scdzute (LEZ) Mai multe orage din Romania, prntre care lagi, Sibiu, Sighetu Marmatiei, Suceava, Térgu Mures si Pitesti, comandat recent autobuze elect ero, In contextul in care municipaiitatile adopta solutii mai ecologice pentru extinderea flatei de transport pentru oferirea unor servicii mai extinse pentru c Potrivit unui studiu recent publicat de C40, invest ecologice substantiale in transportul public pot reduce poluarea aerului cauzaté de transporturi cu pana la 45% si pot reduce emisile generate de transportul urban cu mai ‘mult de jumatate pnd in anul 2030. in baza noil Strat pentru o mobilitate sustenabila sinteligent8 a Comi Europene, 100 de orase europene vor deven’ neutre din punct de vedere climatic gi cel putin 100 de miioane de vehicule cu emisii zero vor circula pe drumurile europene, pentru a indeplini obiectivele prvind calitatea aerului si lima pe Intreg continentul, ca parte @ Pactului verde european. in cadrul unei traditii indelungate de EUROPEANAAMOBILITATII, sanatatea fizicé este o alté componenta de baza a urbane durabile. in plus, este important si sé se reduca la minimum efectele negative legate de trafic, cum ar fi emisiile de gaze de egapament. Calitatea aerului redus la jumatate In ultimil 30, ‘n urma reducer polvarii aerul ransportului publ de CO, generate de care acesta genereaza doar 6% din emi iransport din oras. locul vehicuieior de pasager tae fiz esapament. Un studiu real care fac naveta cu bicicleta au un risc de deces din cauza afect 108 mai mic cu 52% si un rise de deces din cauza cancerul 40%. De asemenea, s-a constatal c& sublecti testal| aveau un rise cu 46% mal mic $8 dezvotte afectiuni cardiace si un risc cu 45% mai mic s4 dezvolie cancer. Din punct de vedere economic, un stl de viata sedentar nu numai c& déunes2s sénatati, dar aduce si o pierdere economicd globald de peste 80 de ‘euro pe an pentru Uniunea Europeana. Planul european do combatere a mareste $8 reduc’ numérul deceselor provocate de apar auzat de poluarea medi, pe langa alt factori de rise. Plan ‘rovesuli de modelare 9 a planurior speciice Mobilitatea redusa poate avea un impact semnificatv si asupra ‘© provocara care a fost ident rul SSptamar camoeniei je structurale, ite persoane in ictant din punct de vedere ice disponibile la preturi de varsté, Se poate $i progresul tehnologic poate Tnouraja m ‘varstd considera c8 mersul pe bicicleta este mai fie, sel net o regtere a umd do Bidete Cbservao:chosoro gonerala a care decurs de un deceni Intre 65 169 de ani detine cel mai mare numar de biciclete 5, respectiv 16%. Jumatale din toate depiasérile cu bicicleta electric’ din Germania sunt efectuate de persoane cu varsle de peste 60 de ani, lar 20% din toale daplasrile cu Dicicieta elsctrica sunt efectuste de persoane cu varste de peste 70 de ani. Distaniele zilnice parcurse cu bicicieta electrica de -varst8 menjonate sunt cu pal ceea oe reprezinté 0 crestere de 70%. Micromobilitatea jcicletele elective, 0 alt reprezenteta de wdependente de puncte de lor in zonele centrale ale oraselor Reducerea emisilor in zonele centrale ale oragelor auropene esie benefica pentru o vialé sénatoasa. Un 2xemplu exttaordinar, care a fost tolodaié recunoscut ca sn exemplu de PLAN DE ACTIUNE PENTRU MOBILITATE in cadrul campaniei SAPTAMANA :UROPEANAAMOBILITATII, este iniiativa Park & Ride 0 sompaniai Q-Park. Acast furnizor privat de servic de sarcare din Belgia oferd o reducers de peste 50% la sarcarea din gara Ankwerpen-Berchem, n lecare vveekend. Parcarea este amplasata in mod convenabil p= joseaua de centurd, pentru a reduce utiizarea turismelor in centrul orasull -imitarea accesului automo! zonele centrale ale oraselor cenvului oragului Bordeaux. Incepénd cu luna aprile. zona de spre nord si spre sud. Regulie sunt valabile a gi evita afectarea lor pe scara larga magazinelor dintre persoane! terioard. A de absenta autovel mis s& se bucure de ‘amintite mai sus reprezi din eforturile colective depuse ce oragele europene in vederea reducer emisilor de dioxid de carbon Combinarea masurilor in cadrul late urbana Prin elaborarea unui PMUD, care este un plan cuprinzdtor até pe termen lung pentru intreaga zoné ive clare pe termen hung ic-a provocarilor legate complexe de reduceri efectelor déunatoare pentru oameni si medi (Oragu! Sudapesia a subliniat importanta unui PMUD ca fin otientérilor pentru redactarea gi implementarea PMUD. Eliberarea zonelor urbane, pentru a permite Activitatea fizica poate fi incurajata prin amenajarea de zone urbane verzi, care 88 ofere cetdtenilor spatlu pentru jogging, yoga sau un loc in care care $8 contribuie la acestia sé se bucure de natura si de soare — reducerea temper ii de la suprafata strazil datorité umbrei oferite de copacii si arbustil de dimensiuni mai mar Exemple din Géteborg. Suedia, na aratd c temperatura dintr-un pare din (ras a fost cu 4°C mai scdzuta decat in zona urbana construts. in plus, cs copacii si verdeata reduc nivelul de C02, oferd un habitat natural pentru sa planteze animale 3 chiar crese valoarea proprietor imobliare dn jur. Un alt 0 Se ee ne +25% oportunitatile de ecologizare urbana prin plantarea a 170 000 de copaci, . prin crearea unel axe centrale verz si prin alocarea a 20 de hectare de i panai teren pentru parcur si gradini. Avand in vedere c& Parisul are deja 500 de copaci pana in § 000 de copaci, acest plan, care ar trebui sa fie pus in aplicare pand in anul 2026 © = anul 2028, ar crete numérul de copaci cu aproximativ 25%. , incurajarea mobilitatii active Recompensele acordate pentru mobilitatee activa pot avea un impact sornificaiv. in multe tar, sistemele de recompensare existé de mut timp, cum ar fi programul ,cycle to work" (cu bicicleta Ia serviciu) din Regatul Unit, care ofera scutir de impozite pentru inchirierea sau cumpararea de te si echipamente corespunzatoare. Exemple asemanatoare puter: Belgia, o fard In care se utlizeazA foarte des autoturismele si in neerlandofon de promovare a cilismul © provocare pentru angi 88 Incurajeze mobil ‘nregistrarea intr-o aplicatie informatica a Klomettilor parcursi sis sprijne mersul pe bicicleta in echip&, prin organizarea de evenimente §i prin acordarea de premii menite $8 motiveze angajati per loca 2029 1022p to-plan-170020-new tess and.tun-keyapoteinousan gersene! ips/iwone bceowerk bveninews Masuri de siguranta Aceasta sectiune a Orientarilor tematice analizeaz& mai atent masurile de siguranta, grupate in doua se siguranta transportului in comun, cum ar fi masurile de siguranta pentru persoanele cu mobilitate redusa, si siguranta rutiera. Cea de-a doua sectiune include masuri care s& combaté-accidentele rutiere si decesele cauzate de aceste accidente. = din populatia UE sunt persoane cu izabilita Pua Mai multa siguranta pentru persoanele cu dizabilitat Aproximativ 15% dintre persoanele din UE au dizabiltai, iar acest numa este posibil $8 creasc& odata cu imbatranirea demografiod. Prin urmare, Comisia pentru transport din cadrul Periamentului European e identificet diverse siftcullti cu care se cconfrunta perscanele cu mobiltate redusa ori persoanele nevazStoare sau cu deficiente de vedere atunci c&nd utilizeazé trensportul public. Acestea se referé, primul rand, la barierele majore de acces la punctele de lagStur dintre diverse rute nodurileintermodale, precum gia lisa de informati prvind accesibiitatea 5 transportului local. In cazul in care aceste informafil existd, ele nu sunt adesea disponibile in formatul corect, cum ar fi Braille sau audio = Cresterea sigurantei rutiere Statele membre ale UE si-au propus 84 ating’ obiectivul de zero accidente ruliere mortale - sau aga cum a subliniat Comisia Europeana, ie mai stricte privind spe 55 000 de persoan: pana in anul 2018, numarul acestora a scazut cu peste 50%. Siguranta pentru bici Un procent de 38% dintre accidentele mortale au loc pe rumuriie orbane. Prin urmare, tema campaniel SAPTAMANAEUROPEANAAMOBILITAT!I pentru anul 2021 aste sa traga un semnal de alarma cu privre la ctra ‘ragicé de 9 500 de decese in anul 2018 . In peste 50% dintre aceste accidente mortale au fos sau pietoni. Exisid in mod claro legaturd de cau: Inte viteza unui autovehicul ¢| gravitatoa rBnilor suferite de un bicicist sau de un pieton. Spre exemplu, 2 ‘demonstrat cA pistonii au 90% sanse de supravietuire atunci end sunt lovit de un autovehioul care se deplaseaz’ cu o vitezé de 30 km/h sau mai redusd, dar au sub 50% ganse de supravietuire fa un impact de 45 kmh, sl aproape nicio sansa de supravietuire in cazul unui impact la viteza de 80 kv sau mai mare documer {de lucru al Comisiel Europene intitulat ,Cadrul de al UE privind siguranta rutiera 2021-2030 — Urmatorii pasi in girectia «Viziunil zero le reprezinta un factor care cont bune practici din fe infrastructura din Intreaga Europa. Reglementari privind siguranta deplasarii pe trotinete electrice tele electrioe in 3 deplaseaza cu aceste mijloace de transport . In plus, normele de parcare pentru trotinetele electrice pe tslor electrice puse Ia lulte orase din Europa nor limite de viteza neregulamentara pe trotuare a ie Th regim free-floating za excesiva prin stat aplicarea. nerespectare. Parisul a imp. ulatia pe trotuar & ita de vitez& maxima de 20 kevh pentru ranile provocate de grave decat cele suterte de bic imp ce statisticile i mai probabil ca ico sa se raneascé la cap, aceste cifre destul de alarmante se si cresterea ci reducerea Aumérului de gropi si asigurarea unor trotuare netede acolo unde este necesar. a Re Ai AUR Pete en eticn) fafa de anul 2001 38% Ce erete iii eee Ey cia ated oO Reem eel Ri eed >3 0 vf eae beater) Cresterea gradului de constientizare prin schimbarea perspectivei Atentie acordata grupurilor vulnerabile Viena si compania sa de transport exemplu de incluziune persoanale cu mo! si pentru parsoanele neva ‘Au avut loc schimbu ‘grupuri de interes dorintel cooperate, cum ar’ persoanele cu mot oferit cAteva orienta cu privire la modul sustinute persoanele cu mobiltate redusé sau cu alte dizabilitati care au nevoie de ajutor si de ce fel de ajutor pot beneficia acestea. in primul rand, se recomanda s@ aveli rébdare, 4 pasager ¢ $8 vorbiti cu 9 persoans insotitoare. Atunci cénd conversati cu 0 persoana aflat trebule s& adaptatilimbajul corpulul Ia cele spuse, ca sa ‘evitati confuzia. In plus. trebuie sé respect spaliul personal af persoanelor cu dizal jontale dale sau pavele cu 1e de avertizare larg re sau cu deficiente de Schimb deschis de opi persoanele cu dizabilitati, care promoveaza empatia Alte solu practice gi ugor de implementat sunt campani de sensibilizare. Printre exemplele de bune practici din oragele europene se numéra ateliere de lucru,plimbari prin oras cu persoane nevazatoare sau cu deficiente de vedere si campanii de informare. Prezentele Orientar tematice evidentiaza trei exemple de PLANURI DE ACTIUNE PENTRU MOBILITATE, din cadrul campaniei SAPTAMANAEUROPEANAAMOBILITATHL Un oragel de pe insula spaniolé Mallorca e organizat .Oragul intainilo ‘abe. un proiect care le parmite oamenilor s& experimenteze mersul pe jos faré 88 vada nimi, cu ajutorul unei persoane nevazatoare din comunitatea imbare impreuna prin orag atrage atent asupra tuturortipurilor de probleme de accesib reste gradul de sensibilizare cu prvire la anu probleme de infrastructura . 0 campanie similara de coragul francez Montargis cadrul cirela au fost .cestia au fost ghidati prin ite obstacole, astfel incat s4 experimenteze ce simt persoanele nevazatoare, surde sau cu mobiltate redusa O alta solute vine din oragul Izmir, din Turcia, unde persoane cu § fara dizabiltti au folosit impreuna biciclet tandem. In impul deplasarlor, au fost identifiate obstacole comune . Amenajarea de zone pietonale Zilele sau weekendurile fr8 masini au o lunga traditie n

    You might also like