Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Metodica Educatie Muzicala in Gradinita de Copii

    Uploaded by

    Ivascu Ioana-Gabriela
    9 views93 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views93 pages

    Metodica Educatie Muzicala in Gradinita de Copii

    Uploaded by

    Ivascu Ioana-Gabriela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 93
    Moria Delgosev Elaabeto Marinaseu Metodica educatiei_ muzicale in gradinita de copii Monvol pontuliesle pedagogice de educstoore 8 TY evils in aml jolt 107188 cad» fest agrobatt ca man! pn oil MB ‘te Sage iso ret pot and {Soya cette patra en 9720 rovers, sie fon 8 \ capitotal Probleme generale be 1, Obiectal st importanta metodicl educate! muzicale nllcesle pedagogice de educatoar 1m societates noastra socialists, scopu educatiel este dexvole trea multilaterala si armonioasa q copilului, Aceasta dervoltare 0 desi8so0r& sub Influenta echlibratd a. nuimerost factori. Unul din el este educata atiticd, ‘Arta deschide cal spre cunoasterea realitik prin limba ima. inilor artistic. Prin art se dezvolté sensbilitatea, gustal penta frumos, se intregeste cunoastorea realittt cu date semnifcative, ‘cere dau nvanjele, colori, finelea, poetia nebanuité a unor feng. mene caro, altfel, ar raminelgnorate, Muzica, cea mat profunda si complex dintre arte, este expri ‘marea Ideilor st sentimentelor prin mijlociea sunetelor musicale Mosajele ef sint auresato afectivitati, sensibilitill Ee deavolta femeinice sentimente estetice, care sprijind deavoltarea inte. Jectuald $1 ridicd pe © treapts superioar mobilurile ectivitait Muzica este prezenti In nenumérate manifesta ole viet hoastre. Fa ne fncintd, ne bucurd sau ne intrstesed, ne dewaluie lun bogat conjinut do el, ne ajutd si intelegem mal profund ge uri st evenimente, ne mobilizesza forte, ne indearmnd la relied nobile ‘Trebuie 58 ardtam insd cd nu tot oamenii care esculé muzicd © Infeleg. Existd o deosobire intro wa ausi muzicé” si 4a asculte rmuxick", Aceasté deosebire realda gi in existenta unor deosebitl individuele de sensibilitate, de preferinge, dar in primol rind ea se Aetorste exstonte sa isa de ambiantd musica sid edscate ‘muzica in tinpul coplare, Desigur st mel tah se nae ajunge 18 cunoasterea st Injlegerea muzic, Der cael edveata incase face mei de tnpur, cu at reraltaele sant wet he ate, se risring mal puterle agra deavolténamoclowse 6 copii. Prin urmare est important sf se Inceapd evenic ma ald vietapreseotatae In griinije, copie ise fac educate mura i ned orga nina st sstomaic, cv milloace,metode # proce specticn Metodice edict muziesle est discipline care se acapa de anlicateaprincpilorddactice a predarea muri Ea tard pee eceele cele mal fciene prin care vo realzens data munoea SSopllor. Slee ell di mac wt oe 0 temeiicd pregitire melodies teoetca sl pracicd lever cae hy vor detaua setiitaten ca etuctone cased wens Studtind Ietodica predarli muzicli in gradinija de copii levee lcelor pedagogic de edveatono se inrmanss ce cose {te metodie cate Te Vor sista st eiganzer ah desannes 6 succes leriele activitai de educate musical eu omit ae vinta prvcolera 2. tmportanta educatel musicale in procesul Instructiv-edueatty ain gréinita Eaucatia muzicalé este una din componeatele principale ale educatiel estotice. Ea contribuie int-o mare masure la creasea Premiselor necesare dezvoltarti reprezentiriior, noliunilor, emer tillor si sentimentelorestetice ale copii. Cintecele, jocurile eu cinte, jocurile musicale, audiite stat rijlocele de bazd ale educatei miziale a vista prescolars, Prin clntec, joe eu cintec, avditil movicale, preseolarit se deprind asculte muzled, Indeosebi muzicd vocald, si — datorita capacitait imitative, caracteristicd dominant Ia vista preseolerd —- It se tre. ‘este dorinta de a cinta et ingisl, Astel se formeata pricesert i 4 Gfprinderl elementare de a interpreta clar, melodios $1 expresiv Pievole muzicale destinae coplfor. Pecinduse de la ran By etist® copit aon, ci — tn cazl cel mai re con hernias Seagal gral acorda pe tot parcusulprescolarai eae GeDME culivact oct copior, devoltr uaa! lor meee ‘lezvoltarl simjului lo ritmle, melodie 9 dines Qtizontul artistic al coplilor se dezvolté mult prin deevatairea Senfinatuul de Idel sia formelor de expresie atinicd a aoe ZRazicale audlate, Copll dobindese ase. incd dela vista meen EnGh nele priceperi si deprinderi care sau la bara dstulai nonin, frumos, a Injelegert§¢aprecieritframosul Educate muzicala fal aduce si din all punct de vedere cont Eile 1a dezvoliaea multiaterala @ copilot. Cintecele cus cy RIES Sl Hocurile muzicee prin continual lor poy dolael oeaee ate intro forma emotlonants, convingatoare,infuentecca nen, fale de caracer st de voind, in curs de formate, te cone, ‘lcestia tnvaté sf fle bunt, haric, gener, netircaly roe Restate cel mei adesea in continual cnteceor ttn Ioan s are le ascultd'sau pe cato le execuldy Inveld sits sce nilia, tutu natal, poporul 51 patria, nature incoleratoree Prescolari simt o deosebita placere ascultind i interprtind ginlece Cu caracter patriotic, cintece si jocuri popular, Copia e,eeBerorial gradhifel, astet de cntece i leage de input Hae 9 stone, de simfamnintele st ndzuinfle cele er een fale poporulnostr, Clesecele jocurile muzica, Jocurle cx cnt f fae pe empl caeteials sociabiisttot mai dscplinali, ajatind la ines faceiulul Jocurle cu elatec, prin tecture lor speiica senee JRE copllor posbiitatt trai de a intr spite de nace, Santa si de disci, rabdarea, perseverenta, cursjl, nian, Tie Rage ft hind impreund coplit se imprictense, las eae tile acestea de protenie se consolideact meng JEAucala muricalé Influenteaza pozt pe copll st sub aspect intelectual petites tmprsilor st « cunostintlor muzesle constitu in fond 0 ligt si aprofundare a experienta lor de vist hecate 5 1 muscals aula ss inerpetts ac cs sne un contin Tu do lel do ap care aco crenchsesten splat cop Ini, capecnsa il dea eden, do fjlege, dea ant de 8 . ‘Toate mijloacele folosite in educatia muzicalé ¢ pregcolarilor tx an apr or la denvolaren sa Iago! cope, Ja Siatre seni atari cvares memories vcala musical il extn Tissot asp, esvoRA tice colar Cnlecl, Josie cu fe Joc mostale Interpeate. dcop coniule a deivliaren speratal ret felon @ epartod voce ql salguao mal iO cxigenare « ari ‘cum se stie, ritmul, unu! din elementele principale ale mri elo In acl np tn element portant lite al ‘ait oma Misa exectteritmic devin — prin Ins ‘Se crcr ot ~ lpn stra fn asin ny 0 Cerpu ipl 9 umseo. lit dee pin ocala ci chee Stole untae se ceca npc positon efuct mig Satter copy, acetendovend mat tndemiaice ah en concluzie, educatla muzicalé ocupa un loc important in imanea din grain ace o contre de seam Ia calla tsttca «cpio, prec sa eucala tor morale ateectal ae tntrobsri recepitutative ‘Ste mantras copior preventer 4. Particulate perceper nsusiait SH Interpretrit muzilt de cre prescolat Muzica ti imprestoneaza de tmpurlu pe copil. Indeoseb! cnt cele le produe emit placate si puternice, le Intovardgese jocurile 1 plimbarle, fee perte din distractle lor si le leagand copiara In perioade prescolaré se constaté 0 crestere evident a po biutatior vocel-auditive ale copier. Ei tncep si perceap8. ee ‘mentele de bazd alo muzicl, adied ritmal si melodia, sl 8 execute nicl plese muzicele accesible lr, Organul aucitiv 1a copilal prescotar este complet denvottat din punct de vedere anatomic si fstologte, iar sensiblitatea ad tiva se dezvolta mult in perioada prescolara. Ea cregte aproximaliv ‘de 28 of fala de perioada antepregcolars. Pentru aceasta, es ecesar ins, in prim rind sd Se plstreze igiena organtl auditv. UUrechea trebule si fle intotdeauna tn pertecld stare de curdlene opi tebuie ferii de sunete prea puternice, care pot vatama tim. anal, De esemenea, cei care it supraveghesz4 au grid st tm: Piodice de a introduce in ureche corpurtstrine (belionre, pletit- cele ete), care pot provoce accidente grave (pertorerea timpani lu, infectt char hipoacuzi si surzenia) Deticienfele auditivo observate la copil trebule 8 fio semne lato de educaioare medicului gracias sau pAnilor care vor f ‘ndrumatt ssi arate copii cu astfel de deficienfe serviilor me- ical de specilitat, Dezvolterea euzuitl muziesl presupune deqvoltarea simtulul ‘melodic, a simul ritmic s dinamic, n acelagi timp #1 sensible ‘ita pentru intonalia juste, preci, Dezvoltind la copii capacl: tatea de @ percepe sunotele, se dezvolté tn acelasi timp st intone. lia lor corects; dezvoltinduli-se simtal stmic, erste i capecita: tea lor de coordonare a migcarlorfntreguli corp. ‘tml musics) este o notiune complexe, El cuprinde elemente cre contcibuie 1a redarea expresivitaii unel buct{\ muziele, = dinamica, miscares, — adied inteaga viald a unel piese mic cele, In general, 1a prescolar, simtul ritmie este destil de der voltat. Chiar din perioada antepregcolars, copii, ascultiud cinte- cele pe care le cinté mama sau eintecele transmise la radio et Incearcé si fact pasi simpli de dans, bat din palme, se bucuré Musica stimuleard dorinta de migcare a copillr din cea mal tre ‘eda vrst, din primi ani ai vi © até particuaritate este ecees c& muzica vocalé e mei usor Perceputa de el decit muzica intsrumentala, Aceasta se exp prin ' faptul o& vocea omeneasc& este apropialé copula, timbral voctt tumane 11 este femiliar. De aceca cintecul vocal constitule mij loco! principal folost ih educatia muzicala a prescolarilor, In munca cu prescolarl micl esto bine s8 se mal find seama 51 fe faptul c& sunetele muzicale despirite do intervale micl (se ‘nda, tert) sint mal grea percepute do of decit cele alate la in tervale mai mari uncle fat8 do allele. cost fapt isi glsoste exp cafla in dezvoltarea Incl insuficenté a capecitalitprescolarilor mci de a ciferonfia inalimea sunetelor. De aceea, th activitaiie miele ca pregcoleit de 34 an, se porneste de la sunete aflate Te intervale mari, contrastante cum ar #1: mormaltl ursulul $1 cl ripitul pasdrelelor, voce tataul si cea a copillul ete. © alt particuaritate a copllor de virst prescolara const in faptul cd ef injeleg greu sau deloc imaginile arstice audit, oi cit de accesiile ar acestea pentru adult. Pentru copil, miurica este mai complext gi aclioneaza cu elemente mal putin concrete flecit site art De acoea in gridinife se folosese indeosebi clnte- cele ale céror texte usureezd fnflegerea conjinutulut melodie de atte pregeolat Pentru ca muzica s& poaté {1 perceputa in mod activ st com stient de edtre pregcolar, este necesar in primul rind ca plesele ‘muzlcale s8 fie accesible flecarel grupe de virstd, de asemenes, teste bine 58 se preznte in prealabil copilor continstul lor. ‘Am aratat care sint perticulantitile perceperil muzicil de c& tue progcolar gl Importanta acostorparticlartal, Dar este tot ait de important #4 cunoastem particularitalle emlteri: st intonaties sunetelor maziale, ale insusirt si interpretarl cintecelor de eatee copii prescolai, determinate de doosebiri pe care le prezinta apa. atu lor fonator In comparatie cal adullilr, ‘Aparato fonator la copll ca sla adult, cuprinde —pliminll, care formeazt cispozitivul de expirare a aeruul —laringele,organul principal at fonatiet cavitaies buceld si cavittile nazale, care constitle cole doug rezonatoare, In interioral laringelul se afl coardele vocele, prin vibeatia arora, le expirarea aerulst din plémin, se produe sunete. Rogisrul, inltimen si intensitates sunetelor sint determinate e fntindorea soi contratarea coardelor voeale, de alungizes sa Seurtarea traiectluiTaringelu, de volumul si viteza curenta de fer care tr0ce prin coardele Vocal, facinducle st vibreze Sunetele emise de laringe sint modifieate, pe de o parte, de cele dous tezonatoare: cavitetea bucala $1 caviale nazale; pe e altd parte, sunetele sint modificate de marimea gi forma pe care fia cavitotee buceld prin miscarea maxilaraful inferior, prin ro- {unfree buselor sf diferiele posit ale limbil. Vibraile ‘neregt late produe sunete neplacute, xgomote. Suneiele produse de vibra regulate au Insusiel armonioase, impresioneaza placut au ‘ul; ele se numese sunete muzicale. La procesul fiziologie com- Dlex prin care so formeazA sunotul participa asadar organe dite ‘te (plimini, laringe, cavitate bucal, limba, bu}; aceste organe Sint antrenate uniter, ca aperat fonator, de un implus cerebral Este foarte important de precizat cé vorbirea esto dirjaté de Impulsuri care vin din formalii subcortical, in timp ce cintecul este o activitate dirjata de impulsuri corticale, Recultd de ach ‘© numal vorbirea poate devant o activitete eutomatizats — 0 de. Prindere, in timp ce cintatal esto 0 activitate constient, care se realizeaza cu efort intelectual, ea prosupunind insusiri voitionale 510 anumitd sensibiitate. Edueatoarea Va urmari dezvoltarea acestor insusiri psihice in Iintreaga sa actvitate edueativa si instructiva, Numi asttl, oa va resi sd obtina rezultate bune la activitatile muzicale In activitaile de cint, educatoarea trebule 38 urmareascd toti copills& doschida bine gura $1 s& rotunjeasca buzele pentru ¢ ‘obtine o intonafie Justa gi pentru ca pronunfatea cuvintlor 58 Ue corecia sl lara. Laringele copiului este de 225 ort mat mic fecitLeringele adltuhi, far eoardele ful voeale sint de patra orl Imai scurte decit la adult. De acees, sunctele omise de copit sint mal inate, De asemenea laringele copllulul este mai putin mobil coardele vocele sint mai putin elastice si suple, ceea ce face ea femisa s Intonotia sunetelor s8 fe nesigure. In legatura eu embltusul ({ntnderea) tn care cinta copii din atele obtinute prin cercetar rerultd c& intre unt $1 dol ani cor pill emit, In mod normal, sunete corecte in limitele tertel fa-la Ta tei ani, ei pot reproduce sunete corecte in limiele cvartel ‘mila; a cinet an, tn limitele sextet mi-do, In grédinité so Intimpla citeodata ea unit copit care ctntau tn registte inate s& inceep& s8 einte mai gros (In registral mal grav) Aceasla se poste intinpla stunct clad deprinderea dea cinta ‘m registrwInat nu a fost suficient consolidat, fie din cauza absen- {rij ndelungate a copillor de la grédiniti, tle pentra 8 activi“ {file muzicale n-au fost bine organizate si na sat destagurat me tod 5 sustinut 1a copii prescolal, muscht leringelui st muschit respiratoit sint mal slab dezvoltati si, In consecinta, volumul vocit lor este ‘mal mic. De aceea esto bine 2 mu lise ceard si nic sh Ilse ade ‘its sf cinte sau s8 vorboascd prea tare, Acest Iucrn diuneazs Coardolor vocale ate consecinje nefavorabile esupra calitatil $1 ‘expresivitail interprets cntecelor de edtre cop, CCintatul prea tare nu mumai cl diuneard coardelor vocale, ar vatama 51 aparatul auditv a copula, Se stie ct 2gomotele sau sunetele prea puternice sint itante, enervears si provoecd senzalil de durere, urmate imediat do reflexe de aparare din partes noastré (Indalé ce zgomotele devin prea teri, punem miaile pe treet) © alta particulaitate de care trebuie #8 nem seama in acti- vitae mozicale cu prescolaril consté in faptul cA respiraia lor este scurté si mat acceleratd — particularitate care se manifesta prin tendinja copllor de a respira Ia miflocul cuvintelor, de @ ni Dromunta sfirsitul acestora De aceea cinfecelefolosite in munca ct ‘rescolarli, in special eu cei mici, trebule x4 alba un tempo mal Tent, ev fraze muzicale scurte si un rtm simplu, cara ei se repete;, In aces! timp este bine s8 cuprinda cavinte usor de promantat, De ‘asomenea, esto necesar Sa se urmateasc& foarte atent felul cum respiré copiil In timpul citar, s8 se destéfoare cx et o munch specialé pentru deprinderea resplratielcorecte. Mince pentr for- ‘area deprinderil de a respira corect are dov8 arpecte: de fr hare a respiraliei claviculare, caracterlstice prescolarilor, st de ezvoltare a respiratiot costodiafragmatice (aceasta din urmé este 10 ‘mei profunda si, in consecina,asigurd plaminllor 0 mat mare can- late de aor). Pentru a deprinde copill cu o resplratie coreeté in timpul cinta, trebue <8 se acorde atontc in primul rnd tinutel lor cind cinta. Daca stau pe scaun, of treble #8 find spatele drept, rezemat de spetearA s8 tind capul drept, miinile #8 stea intro potitio comoda (pe genunchi sau sprijinite pe seaun). Spectickm {ed este contraindicat s8 se ceara copllors8 Ind bratele incrucgate 1 plept, pentrs ca aceasta tmpiedics respiratia normalé in timpul cnt. Cind slaw tn picioare (cerinj& adresatd uneori copiior ‘mai mari) ei trebuie sa alba o porte reese, degajat De asemenea penira a deprinde copii s8 respire corect fn tim- pul efntill, este bine 28 se facd cu ei exerci eat jocuri imite live, ea: ,Mirosim lorie, «Teenul", .Cintd ea mine” ete. Cu pri lejul acestor exercitil se demonstreaza respiajie coreetA. si se ‘atrage atentia copilor asupra felului cum Webule 62 respite. Exe ile de acest fel se pot organiza Incepind cu grupa de 34 ani (insa fara sa se abuzeze de ele) si trebule s& dureze un minut sau oud, Ele pot avoa loc la Incoputul actvittior obligatort musi. ‘ale Seu cx diferite priljue! in celellte momente ale ale {Jocurile st activitatilealose de copi, jocurile in aer liber, plimbatile ete) Paralel cu aceste exercfiitrobule 58 se ummiteasca si respic corecté a copiilor in limpul elntaril. Aceasta se realizesz8, prin explicalile prealabile cate se dau copier. De asemenea cin: tecele executate de educatoare constiluie tun model de interpre tare corecta si cla, care influenjoazé pozitiv asupra auzulul co- pillor sl prin aceasta, asupra tnsusirit si executArii cit mai co- octe a cintecelor de cite ‘Respirafia corecta in timpul eintaelt esiguré igiena aparatulul vocal si intregulul organism al copilor In aceasi timp insd, ca iijloceste omisia cit mal naturala a sunetelor muzieale. {Grija pentru vocea $1 auzul copii este 0 sarcind importanta 4 ficedrei educatoare. In primal rind trebule s& se creeze tn gra Ginita 0 atmosferd stnatoasd si linlgtt, fara prea multe 2gomole. ste nocesar, de asemenea, sd se permité copillors4 cinte in eer liber numai atunci cind vremea este calda st scat, deoarece i= sql umezesla au 0 intuent& dlunatoare asupra coardelor vaca, " Este bine a tin seama si de faptul e8 supraincdrcarea copi lutui eu prea multe Impresti muicale influenteard nega sistes ‘ul nervos af acestula. Din catza aceasta, copilil incepe s8 ma. alfeste indiferenta, ipsa de intores fala de orice piesa, muzica In actvitetes a gropa, 0 bund educatoare trebuie sd aibé in vedere particularitatile percepenii muzicil, pe cele alo emiterit $1 Intonatiei sunetelor muzicale elt si particlartaiie executarit di loritelor buca}i muateste. ‘Inver cons munca edestonrel peat apeinde pe cop to 4 Scopal i sarcntle educattet muzicale in grdinija de copit Prin educarea muzicala in gradiata se dezvolta Interesut st ragostea pentru muzica, Imbogatirea impresilor muzieale, dez- Yoltarea vocti, @ auzulai muzical si a simfulul ritmic, formarea nor pricepert si deprinderi muzicale elementare, ita! In eseatd premisele dezvoltirilsensibilitatli muzicele a coptior. Acest obec LUv complex al educatiel musicale se realizeaza treptat in ani de Dregcolaritae, Este evident ed la virsta de teei ani — vista primi- 1k copillor in gradinita — dezvottarea lor pshofizick nu permite realizarea deplind a celor aritato mal sus. De aceea este bine 58 Drecizim ce putem realiza le flecare grupS in privinta educatel Iuzicele, deoarece educatie muzicld in grédinta de copti se con- cretizeaza prin sarcini stabilite de programa prescolara potrivit fectcei grape de vist. 2 Sarcinile st continutul educates musicale decurg din scopul st sarcinile educatel estetice, find conditionate de particularité- tile de vista ale copiior, 4) Sarcinile educajiel muziale 1a grupa copiilor de 34 ani. Conit din aceasta grapa au volamual voctt inc, espiratie lor este seurt, ar pronuntia e defectuoesd, El nu sin deprins 8 asculte u atente un elntec, nu sl si cinte in colecty. Tinlad seeme ie aceste particularitai, sarcinile muzicale la aceastd grap. sin urmatoarele — stimalareainteresuat pentru muzicd; —formarea deprinderii dea asculla cintecele educatoare, ale altor copit mal mari decit el, precum si cintace simple execu fate Ta un instrument = formarea deprinderit de a cinta tn colectiv elntece ex 0 Ine lindere de 2—4 sunete, urmatindu-se, In limita posibliéilor con piilor, omogenizatea si acomodarea vocilors = formarea deprinderit de a pronunta clar si coreet euvine {ele einteculu, de a cinta cu gura bine deschsa, tard efor = formarea deprinderii de a avea o tinuté cocecté in timpul efoetatay = recunoasterea sunetelortobel si ale clopotellor; —formarea deprinderit copillor de bate ritmie din palme, de a merge in pas sltmic i de a executa salle migcért simple in ritmul mozii, al versuritor sau a balilor in tobi ») Sarciniie educafie! mauzicale In grupa eopilior de 45 ant 1 aceasté virsta se observa unele progrese, #1 anume : pronuntia ) 88 He bine cealizato artistic, pentru ai impresiona placut pe copii dar mai ales pentru a le forma de timpuriu un qust es tetie c)_ sf fi interpretate, de preferinta, vocal Ia grupele de 3—4 si 4-5 ant s1 vocal cx acompaniament instrumental la grupa de 6 an 1) 58 fie executate cit mal expresiv, pentru a-1 emoliona pe copil sa inlesalo Injelegere mai profunds, Copii din geupa mica (3—4 ani) pot fl deprinst sd asculte In executla educatoarel sav a copllor mel man clntece uyoare, cu tun continut accesbil $1 alvagator, de pilda cintece despre jucdrile lor preferate, despre met lntimplari din viata de fiecare 2, apr0~ piate copllulul, intimplari care-incinta, in care se recunoaste pe Sine Insusl cintece despre unele animale cunoscote st indraaite fe cop. Th partes a doua a atul, copii de 3—4 ant pot asculta sein tece ci un continut mat complex, clntece In care este vorba des ‘pre sirbatorile din patria nogstra; cintece despre mama (de Marti), despre 1 Mal st Tunie. “Tematica audiilor peatru copil de 45 ani este asemanstosre ‘eu cea a gripet anterioare, cu mentiunea c& se aleg cintece cx wh Ccontinut mei bogat. ‘Cintecele ascultate in cadrul audillor muzica site mal tiviu in ativital obligatorl de predare Copii din grupa de 56 ani pot asculta in cadrul auditilor miricale si plese din folctoral copitlor,cintece populare, ca si uncle plese muzicale clasice accesible lor ‘Audie bine alese si organizate de educatoare It ojuta pe ‘copll si-s|apropie mijloscele de exprimare ale muzici, le imbo- pot f folo- 2 agatese Impresile merical a constienta a clntecelor © cale moderna de Iransnitere $i de intarire a cunostintslor ruzieale o constiule folosrea mijloacelor oudiovizuae, Cele care Se pot folosi in activtatle muzicale sat: picup-ul, magnetofonul {adiout, televizorl Mijloscele audio-vizuale pot fl folosite cx succes in cadral auditilor muzicale, al jocurilor cu eintee sl al Jocuilor musicale. ‘Analizind continutu! edicaliet musicale, sarcinile care revin siecdrei grape de virsta in parte, casi numdrul difedt al elntecelor, 8 Jocurtor si al Jocurilor eu cinter in funetie de virsta copilor, se conslata c& Se pone acceatul pe caitaten insusel st interpre {aril muzicl, pe temeinicia cunostinfelor st deprinderilor musicale, Menjionam c8 esie bine sa se respecte numaral de cintece 31 Jocuri cu cintec prevazute de programa prescolara pent flecare supa de virst, goana dupa cantitate find in dauna calito Ui deprind eu ascultarea $1 interpreta: Ccapitotal Activity ebigotori de musics 1, Tipurile st structuraaetiitair obligatori Activitatea obligatorie de murict constitule forma de baci prin care se realizeaza educatia mzicalé a copiilor in geédinit In cadrul aetivitailr obligatorl de musica se transmit prescolarlor, 4n mod sistematic s1 organizal, eunostinje muzicale accesible ler, 1 se formeazd pricopert si deprindert elementare de a audia si de 4 cinta 0 ples muzica side a interpreta jocuri aw misedri in oncordania cu caracterul muzik audlate. Activitatea obligatorie fmbin8, In raport cu particulaittile de vista ale progcolarilor gi eu sercinile didactice urmirite, mi Toacele amintte, si anume: cintu, jocurile muziele, jocurile eu lnte, andiite mixieate, In functie de scopul didactic urmarit sf de nivelul de dezvol- fare a1 copitior, activitajile obllgatori de muvic8 se clasified in urmatoarele tpari — activiatea obligatorie de predare (a unui cite, a unui joe ‘cu elntee sa uns joe muzical) — activitatea obligatorie de Hxare (in care se consolideezt ‘intecele si jocurile cu eintec predate anterior, ct sl unele deprine {eri mozieate) = activitatea obligatorie de verticare (in scopal cunoasterit nivelulal de dezvoltare a deprinderiior muzicale ale copller, alti execufiot ginterpretet pieselor muzicale Invétate de el in ectivitaileanterioere) — activitaten obligatorie mixta. Precizim c8 in practica gra ‘Ainije do copil se inttiese mult mal rar activtall consecrate ex “ Clusiv predérli cunostinfelor. Predarea, date lind sarcnile 1e- strinse caro so urmarese in cedral uel aetivitati obligeort, este lurmetd de repetarea cunoptinjelor. Frecventé este, asadar, activi latea obligatorio mixta, cate euprinde predacea unui eintec sau ‘unui Joc cu cintec sl repetarea unul elntec, a unl Joe sat a unul Joe eu eintec, CCupringind i cadral unei activitatt obligatorl indiferent de tipul ef, un singur mijloc specific educaliei musleale fle clatul, fig auditia muzicals, le jocul eu cintee — constatim existenta lunor greutatt in realizarea scopului propus, greutati care vin, In ultima analiza, din nerespectarea principal -accesibiltatit, $8 Tuam, de pilds, cazul predarii unui eintec la grupecopilior de 5-6 ani, Copil tebuie sa execute acaeasi piesd muricalé timp de 10-15 min dupa care sa repele 5~6 minute o piesd mualcala cunoscuta. Ei sint, asadar, sllctai s& cinte timp de eproximativ 20 min. timp in care se face apel Indeosebi Ia anaizatora sudtv Aceasta duce 1a un moment dat la lipsa de interes pentra activic tate din partea copilor si chiar la oboseats. Ia aceeasi situate sint 4 aualtile muzieale, care, incadrindu-se in timpul afectet ativic tattlor obiigatori, depasesc eu mult posbiltates de concentrare 8 copillor. Experlenia pozitiva a educatoarelor s-a concretizat in precte area c& activitalea obligatorie trebule si cuprindd doud dintre nijloacele enalizate anterior (cintul, jocurile eu clntee, jocurile ‘uzlete, audiile muzical). In structure unel astfel de activitath deosebim doud parti, cu sarcini si continut afer: o primé pate, 4 care se preda, de pilda, un cinec, i o a ova parte, in care se repeté un joc eu eintee sat joc musical Asader, predarea cinteculu, care are o desfajurare mat st Lcd este urmata de repetarea unui joc muzicel sau @ unl joc eu inte, ceea ce face ca actvitatea si ie mal veriatt, mai placuta 1 darata fecarei partl accesiblla puter de concentrae, atone ‘opitlor. Desigur e& si partlciperea copilor la o avemena active tale este mult mat mare 6 Imbinatea mijloacetor educatet musicale in cadrul actviti+ tilorobligatori are Toe in Tanctle de scopul urmarit de educatoare Asie, actiitaileobligatoril mixte pot euprinde 1) predarea nul elntec fepetaree tinal Joc cu cine predat anterior by-prederea unui cintec Tepetarea unul joc muzical predat anterior: ite muzicala Tepetarea unui joe cu cite predat anterior; 4) auditie muziceia tepelarea vn joe mu2ical 6) repetarea un elntee prearea unul joe cu cintees f repetarea unui eintec predarea unul jor muzical Activitaiteobligatorl de repetare pot cuprinde 4) consolidarea insusiei unui eintec ceonsoldarea insusitil unul Joc eu cintec ) consolidarea insusri unul clatec consoidares insusitli unl Joe muzica “Activteile obligato de veriticare curing 4) verifcatea gradulul de insusie a unor cintece >) verifcatea gradulul de insusie « unor jocuri cu cintec. 1h acest din urma tip de activitate poate f1 cuprinsa, esadar, att veritiearea cintecelor 2-3 cintece), elt s1 a jocurlor cu cin tec (2 jocue). Relese c& predarea seu repelarea cinteculol st ai

    You might also like